Curs 3 Imunologie – 21.03.

2017

Mecanismele Caii Alterne

Calea Alterna (CA) are un dublu nivel functional:
 un nivel bazal – de joasa intensitate, permanent, util pentru generarea unor cantitati oarecare de
C3b necesar pentru ca tot timpul apare cate o membrana non-self in circulatie si in lichidele
interstitiale –> opsonizarea non-selfului. Functionarea permanenta se bazeaza ca si mecanism pe
activarea non-enzimatica a factorului C3 – din cand in cand cate o molecula de apa forteaza
buzunarul din lantul a al lui C3, are loc hidroliza tiol-esterica care duce la schimbarea
comportamentului electric al lantului alfa al lui C3 => pe lantul a se ataseaza FB din CA.
 un nivel amplificat – doar episodic; are loc ori de cate ori creste cantitatea de non-self din
spatiul interstitial; poate atinge o intensitate similara cu CC.

Primul eveniment care are loc - hidratarea lui C3 : C3 + H2O -> C3(H2O) = C3 hidratat care poate
atasa FB=> s-a format complexul C3-FB; ori de cate ori exista in complex FB atasat de C3, FD este
atras de complex (FD este o proteaza foarte puternica). Astfel, FB din complex este scindat intr-o
componenta mica Ba-faza fluida + C3Bb. S-a constituit o structura C3Bb activa cu rol de proteaza =
C3-aza initiala a CA. Proprietatile C3-azei initiale:
 se formeaza numai in faza fluida
 se constituie permanent- este utila la nivel bazal
 are o actiune enzimatica foarte slaba.
C3-aza il ataca pe C3 si il desface in C3a-faza fluida si C3b. C3b este un factor atasabil si poate, fie sa
opsonizeze membranele non-self (atasare ca atare pe membranele NS), fie sa se ataseze de FB astfel
formandu-se complexul C3bB care atrage in continuare FD si care la randul lui scindeaza FB in Ba si
Bb. Se formeaza in acest mod complexul C3bBb = C3-aza intermediara care:
 se formeaza numai pe membrane non-self
 se constituie numai episodic
 are actiune enzimatica mai puternica decat C3-aza initiala, dar insuficienta inca – deoarece C3,
FB, FD au o afinitate mica unul fata de celalalt.
Stabilizarea si cresterea intensitatii actiunii se fac prin adaugarea la C3aza intermediara a properdinei
=> C3bBbP care devine C3-aza adevarata cu urmatoarele proprietati:
 se formeaza numai pe membranele non-self
 se constituie doar episodic
 are actiune enzimatica foarte intensa, asemanatoare C3-azei din CC.
 va scinda cantitati mari de C3.
Reactii:

Aceste reactii se desfasoara cat timp in mediu exista properdina. Cand s-a consumat properdina, se
opreste si cascada complementului pe CA.

1
Curs 3 Imunologie – 21.03.2017

C5-aza (C3bBbC3b) scindeaza C5 in C5a si C5b – de aici reactiile decurg identic cu cele de la CC. La
finalul CA, se formeaza tot MAC cu aceeasi actiune.

Concluzii CA:
1) CA functioneaza la nivel bazal astfel furnizeaza opsonine - C3b in cantitati mici pentru
concentratii mici de membrane non-self care apar in spatiul interstitial.
2) Cand functioneaza la nivel amplificat se opreste pana la generarea MAC cu rezultate similare
CC.
3) CA participa la inceputul RIU - prin nivelul bazal si la sfarsitul RIU - prin nivelul amplificat.

Calea lectinica
-este foarte asemanatoare cu CC – difera doar etapa initiala.
In etapa initiala, in loc de C1q intervine componenta de recunoastere MBL/P = proteina/lectina
fixatoare de manoza, care va recunoaste diverse structuri bacteriene sau se mai poate activa cand sunt
prezente complexe imune cu IgA.
MBP va atasa succesiv inca 2 proteine : mai intai ataseaza MASP 1 (serin proteaza asociata
manozei) similara C1r din CC, dupa care ataseaza MASP 2 asemanatoare C1s => un compex
trimolecular care ia locul C1qC1rC1s si care il va atasa pe C4 => reactii asemanatoare CC.
Exista indivizi care prezinta deficit genetic de MBP => au infectii recurente, mai ales pulmonare
– ex: pacienti cu fibroza chistica, multi indivizi cu LES, etc.

Aspecte moderne in activarea Complementului

CC
-in ultimii ani s-a dovedit ca se poate declansa CC nu numai in prezenta complexului imun, ci poate fi
activata direct de:
 proteina C reactiva
 amiloidul seric P- care poate recunoaste cromatina nucleara pe care o varsa celula necrozata si
dupa fixare poate active singur complementul
 ag de pe suprafata celulei endoteliale in conditii de ischemie => orice ischemie genereaza
inflamatie
 fibrilele de B-amiloid dovedite in creierul pacientilor cu Boala Alzheimer si in encefalopatia
spongiforma bovina => exista inflamatie in aceste boli, iar B-fibrilele se dovedesc a fi non-self.
 corpii apoptotici = celule care s-au ratatinat, au intrat in apoptoza, activeaza complementul =>
genereaza inflamatie, deci apoptoza nu e in totalitate o moarte silentioasa.
 membranele mitocondriale ale unei celule care s-a spart => se confirma teoriile conform
carora mitocondriile sunt incluziuni bacteriene.

2
Curs 3 Imunologie – 21.03.2017

CA
-s-a dovedit ca properdina poate sa recunoasca non-selful; se poate lega direct pe anumite suprafete
non-self incat cascada complementului se activeaza direct de la C3-aza adevarata, fara alte etape in
prealabil.

CL
-MASP 2 poate sa scurtcircuiteze activarea lui C4 si a lui C2 => in anumite conditii MASP 2 poate sa
activeze direct pe C3 <=> MASP 2 are rol de C3-aza.

Mecanisme de protectie anticomplement/limiteaza activarea complementului

Ficatul sintetizeaza si factorii inhibitori ai complementului care sunt tot proteine prezente si in
sange, lichidele interstitiale si alte lichide biologice, dar sunt prezente si pe membrana celulelor self.
Inhibitorii actioneaza pe etapele cheie:
1) Depozitarea factorilor atasabili: C3b si C4b pe diverse membrane. Acesti factori sunt atasabili
fara sa distinga membranele self/ non-self.
2) Constituirea C3-azei
3) Constituirea si actiunea MAC.
Deci exista 3 grupe mari de inhibitori:
I. Receptori/proteine antifactori atasabili – CD46 si CR- Ig
II. Receptori/proteine anti C3-aza- FH si CD55
III. Proteine anti-MAC- CD59 si proteina MIRL.

I. CD46
-proteina transmembranara, prezenta ubiquitar pe toate celulele self; in SEC are 2 zone cheie = secvente
de aa cu rol important– una are afinitate mare pentru C3b si cealalta pentru C4b =>deci cauta C3b si
C4b si ii fixeaza, apoi se ataseaza FI-inhibitor care este o proteaza care taie C3b si C4b => CD46 este
cofactorul factorului I.

CR-Ig
-receptor membranar pentru complexele imune care au atasat deja C3b. Ori de cate ori se formeaza
complexele imune, prin cascada complementului pe CA/CC se ajunge la C3b care se ataseaza fie pe
membrana non-self, fie pe complexele imune. CR-Ig este ubiquitara si indeplineste 2 roluri diferite in
functie de tipul celular pe care se gaseste:
 Pe membrana macrofagelor, PMN si CD – CR-Ig va capta ag opsonizate cu C3b.

3
Curs 3 Imunologie – 21.03.2017

 Pe membrana altor celule self – aceste proteine fixeaza C3b in special, dar si C4b si il ataseaza
pe FH.

II. FH
-proteina care se fixeaza pe CR-Ig cu conditia ca acesta sa fi fixat C3b/C4b. Dupa ce s-a fixat, FH nu
mai da voie ulterior lui C2 din CC si FB din CA sa se fixeze => FH se opune constiuirii C3-azelor CA
si CC.

CD55
-Este o proteina ubiquitara, se ataseaza pe membranele self pe zonele lipidice printr-o legatura de tip
inozitol-fosfat-glican care permite o mobilitate maxima – CD55 se poate rasuci in toate directiile
spatiului pentru a detecta C3-aze depuse accidental pe mb self, iar dupa ce le fixeaza, le scindeaza
proteolitic.

III. CD59
-repeta modelul de mai sus - se fixeaza tot prin aceeasi legatura glicolipidica inozitol-fosfat-glican pe
membrana self si exercita 2 actiuni simultane:
1) Nu permite atasarea lui C9 la complexul C5bC6C7C8
2) Daca s-a fixat C9 nu il lasa sa polimerizeze

MIRL (Inhibitorul Membranar al Lizei Reactive)

-este tot o proteina universala care nu permite atasarea lui C8.

Boli prin mutatii genetice ale inhibitorilor complementului

1) Glomerulonefrita membranoproliferativa tip II / Boala depozitelor dense

-toti acesti pacienti prezinta concentratii mici de C3 in ser si la acest aspect paraclinic se adauga faptul
ca fac boli renale la varste diferite care progreseaza spre insuficienta renala. Pe preparatele de
biopsie/necropsie, s-a observat ca in rinichi apareau niste depozite periglomerulare dense in MO, dar
carora initial nu li s-a putut stabili compozitia. Ulterior s-a vazut ca in aceste depozite era foarte mult C3
nelegat de complexele imune. S-a mai vazut si ca in sangele lor exista autoanticorpi care stimuleaza
CA si la nivel bazal si la nivel amplificat si blocheaza FH.

2) Sindromul hemolitic uremic atipic

- pacientii prezinta periodic urmatoarea triada: anemie hemolitica + trombocitopenie severa+
episoade de insuficienta renala. Triada era precedata frecvent de un prodrom asemanator unei infectii
virale. In realitate, pacientii pezinta multiple mutatii genice : ale genelor pentru FH, FI, FB, C3, CD46 –
anomalii de interventie ale acestor proteine.

4
Curs 3 Imunologie – 21.03.2017

Mecanism fiziopatologic: la acesti pacienti se activeaza anormal complementul pe CA si incep sa

fie atacate celulele self – celulele nucleate pot sa repare prin sinteza proteica bresele relizate de MAC.
Elementele anucleate (hematii, trombocite) nu pot repara bresele => vor fi distruse de MAC si apare
anemia hemolitica + trombocitopenia.
Prin distrugerea intravasculara a hematiilor se deverseaza cantitati mari de tromboplastina care
activeaza cascada coagularii pe cale extrinseca si se poate ajunge chiar la declansarea CID. Un organ
foarte afectat este rinichiul din urmatoarele motive:
 CID blocheaza capilarele glomerulare si la acest nivel nu se mai filtreaza sangele => insuficienta
renala.
 Indirect, CID din restul corpului face ca sangele din tesuturi sa se intoarca mai putin in vasele
mari => scade DC cu afectarea rinichiului prin deficit de perfuzie si insuficienta renala.
Trombocitopenia apare prin distrugerea trombocitelor si prin consumul lor in CID.

3) Hemoglobinuria paroxistica nocturna

– este o forma rara de anemie hemolitica intravasculara – se insoteste de episoade recurente de
tromboza si mai asociaza hemoglobinurie nocturna. S-a dovedit ca acesti indivizi prezinta mutatii pe
cromozomul X pe o gena care codifica enzima care insera inozitol-fosfat-glican in membrana self.
Daca aceasta grupare nu se mai constituie cum trebuie => nu mai functioneaza CD59, CD55. In aceste
conditii nu-si mai pot indeplini rolul nici fata de C3-aza, nici fata de MAC. Aceasta mutatie a fost
dovedita pe celulele stem din MOH care codifica si eritrocitele si trombocitele si aparea activarea
complementului cu distrugerea acestor elemente celulare. La insuficienta renala se ajunge prin
trombocitopenie si hemoliza intravasculara.
Hemoglobinuria e nocturna pentru ca in timpul noptii se produce o scadere a pH-ului -> acidoza
nocturna fiziologica care amplifica suplimentar CA si distrugerea intravasculara a eritrocitului din care
iese hemoglobina.
Ori de cate ori ajunge hemoglobina in rinichi - este filtrata glomerular, Hb trece apoi prin tubi unde
precipita si conduce la insuficienta tubulara.