CALCULUL COFRAJELOR

PENTRU ELEMENTE DE
CONSTRUCŢII DIN BETON

Îndrumător de proiectare

COFRAJE PENTRU BETOANE – produsul CML

(Cofraje Modulate din Lemn)
 I. Caracteristicile generale ale cofrajelor

Cofrajele sunt construcţii auxiliare, provizorii, care servesc:

- la turnarea betonului proaspăt şi obţinerea formei şi dimensiunilor
proiectate ale elementelor de beton şi beton armat - pe timpul executării
lucrărilor;
- pentru susţinerea elementelor de beton şi beton armat până la
obţinerea rezistenţelor mecanice necesare - pe timpul întăririi betonului.
Deşi cofrajele nu constituie o parte componentă a unei construcţii
definitive, având numai un rol temporar, ele au mare importanţă în realizarea
lucrărilor de beton şi beton armat monolit.
În primul rând, această importanţă rezultă din însuşi rolul cofrajelor de a
da forma dorită betonului proaspăt şi de a o menţine până la întărirea acestuia, în
care timp exercită o influenţă asupra calităţii suprafeţelor elementelor de beton
care vin în contact cu cofrajele.
În al doilea rând, importanţa cofrajelor constă în influenţa tehnico-
economică pe care o au asupra realizării construcţiilor de beton şi beton armat,
sub aspectul costului, consumului de manoperă, de materiale şi al duratei de
execuţie.
I.1. Influenţa cofrajelor asupra calităţii betonului
Influenţa exercitată de natura suprafeţei cofrajelor asupra calităţii stratului
superficial al betonului este aceea legată de aspectul betonului după decofrare.
pentru elementele de construcţie care se tencuiesc, suprafaţa betonului nu
trebuie fie lisă si este bine să fie chiar mai rugoasă, pentru a mări aderenţa
tencuielii, Uneori, în acest scop, cofrajul se execută intenţionat cu o suprafaţă
striată. Pentru elementele de construcţie care nu se tencuiesc şi a căror suprafaţă
rămâne aparentă impune ca suprafaţa cofrajelor să fie cât mai netedă, ea să se
obţină o suprafaţă uniformă a betonului aparent.
În vecinătatea panourilor de cofraj, eliminarea bulelor de aer din masa
betonului este influenţată de natura suprafeţei cofrajului. Un cofraj cu suprafaţa
neteda, cu o rugozitate fină, fără striuri mari, favorizează eliminarea acestor
bule.
În toate cazurile mai este necesar ca suprafaţa cofrajelor să nu adere la
betonul proaspăt, pentru ca la decofrare să nu se deterioreze nici cofrajul, nici
betonul. În cazul când aceasta aderenţă nu este împiedicată, la decofrare se pot
rupe aşchii din cofraj sau beton.
Reducerea aderenţei între suprafaţa cofrajului si beton se poate obtine prin
ungerea suprafeţelor cofrajelor, înainte de utilizare, cu produse adecvate.
II. Elementele componente ale cofrajelor

II.1. Cofrajul propriu-zis

Realizat din panouri, reprezintă practic elementele în care se toarnă

betonul.

II.1.1. Alcătuirea panourilor.

Figura 1: P anoul tip CM L

1 – Foaie cofrantă realizată din placaj stratificat de tip TEGO
2 – Lonjeron marginal (2 bucăţi )
3 – Lonjeron central (lipseşte la panourile cu lăţimea de 300mm)
4 – Traversă (2 bucăţi )
5 – Nervură de rigidizare – cu rol de împiedicare a voalării foii cofrante (6 bucăţi pentru
panouri 2400x600/400; 3 bucăţi pentru panouri 2400x300 ; 2 bucăţi pentru panouri
1200x600/400; 1 bucată pentru panouri 1200x300)
 L = 2400/1200/60 0[mm] d = 38 [mm]
l = 300/400/600 [mm] e = (l – 48 x 2) [mm] pentru l = 300mm
a = 48 [mm] e = l − 48 × 3 [mm] pentru l = 400/600mm
2
b = 92/85 [mm] f = 100 [mm]
c = 8/15 [mm] g = 68 [mm]

II.1.2. Tipodimensiuni si notaţiile setului standard de panouri.

Tabelul 1
Tip L [mm] l [mm]
P1 300
P2 2400 400
P3 600
P4 300
P5 1200 400
P6 600
P7 600 300
P8 400

II.2. Elementele auxiliare de solidarizare, asamblare si montaj – care menţin

panourile în poziţia din proiect şi le solidarizează: cleme, cleşti, juguri (caloţi),
coliere, eclise, distanţieri, etc.

Figura 2: Elemente auxiliare:

a) Prindere panouri cu clemă din oţel rotund Φ18; b) Prindere panouri cu clema din oţel lat
cu şurub; c) Distanţier din PVC; d) Conuri din PVC; e) colier dublu articulat; f) colier cu
şurub articulat; g)contravântuire; h) prindere tirant cu zăvor
1-clema oţel rotund Φ18; 2-pană din lemn tare; 3-ramele panoului; 4-rigidizare panou; 5-
menghină; 6-şurub; 7- colier; 8- articulaţie; 9- bară verticală; 10- bară orizontală sau
înclinată; 11- şurub de articulaţie; 12- tirant.
II.3. Elementele care susţin, şi sprijină cofrajul propriu-zis, şi transmit toate
încărcările (la teren sau la alte elemente de construcţii)

Cofrajul propriu-zis, indiferent de modul de alcătuire, reazemă pe

elemente de rezistenţă, cărora le transmite toate încărcările la care este supus.
Aceste elemente limitează si deformaţiile cofrajului.

II.3.1 Pentru elemente orizontale de beton (plăci, dale, grinzi)

Susţinerile elementelor orizontale sunt solicitate în principal la acţiuni
gravitaţionale. Ele sunt alcătuite din grinzi şi eşafodaje.

II.3.1.1 Grinzile metalice extensibile

Au un domeniu larg de utilizare, un număr foarte mare de refolosiri
(aproximativ 200 de ori) şi un consum foarte redus de material lemnos. Preiau
încărcările de la panourile de cofraj şi le transmit mai departe popilor.

a) Grindă extensibilă 1,80 ÷ 3,00 m

Este alcătuită dintr-un tronson principal, un tronson de prelungire, şi o
pană de blocare. Masa grinzii este de cca 27 kg, ceea ce înseamnă că poate fi
manevrată uşor de un muncitor (fig. 2), şi are un moment de încovoiere capabil
M cap =3 kN·m.

Figura 3: Grindă extensibilă 1,80 ÷ 3,00 m :

1-tronson principal; 2-tronson de prelungire; 3-pană de blocare; 4-reazeme

Tabelul 2
Greutate beton şi
Deschiderea grinzii extensibile "D" în funcţie de distanţa maximă dintre grinzi "d"
cofraj
[m]
2
q [kN/m ] 2,00 2,50 3,00 3,50 4,00 4,50 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,00
d [m]
0,50 2.97 2.82 2.69 2.58 2.39 2.34 2.31 2.24 2.18 2.17 2.06 2.01 1.96 1.92 1.80
0,60 2.77 2.62 2.50 2.39 2.30 2.21 2.14 2.07 2.01 1.96 1.91 1.86 1.82
0,70 2.60 2.46 2.34 2.24 2.15 2.07 2.00 1.94 1.88 1.83
0.80 2.46 2.33 2.21 2.12 2.03 1.96 1.89 1.83
0,90 2.34 2.21 2.10 2.01 1.93 1.86
1,00 2.24 2.12 2.01 1.92 1.84
1,10 2.15 2.03 1.93 1.84
1,20 2.07 1.96 1.86
 b) Grindă extensibilă 3,00 ÷ 5,00 m
Această grindă (fig. 3) este alcătuită dintr-un tronson principal (2) şi un
tronson de prelungire (3) care culisează în interiorul tronsonului principal,
blocarea făcându-se cu o pană. Ambele tronsoane sunt alcătuite dintr-o talpă
superioară din tablă de oţel de 3 mm îndoită în formă de U, o talpă inferioară
din oţel rotund Φ16, respectiv Φ18 şi o reţea de diagonale şi montanţi care fac
legătura între cele două tălpi.
Talpa inferioară a tronsonului principal este întreruptă şi prevăzută cu o
piuliţă de întindere (4) cu filet dreapta-stânga prin rotirea căreia se reglează pre-
tensionarea tălpii.
Fiecare tronson este prevăzut eu o piesă de sprijin (1) la capătul de
rezemare. Poziţia tronsonului de prelungire se fixează cu o pană din oţel (panta
1:10), după ce s-a reglat deschiderea în funcţie de necesităţi. Tronsonul de
prelungire poate fi scos prin culisare din cel principal, operaţie care se
realizează prin scoaterea penei.
Transportul se face cu mijloace obişnuite la lungimea minimă, iar
depozitarea în stive orânduite după tip şi deschidere, astfel ca să se uşureze
operaţia de manipulare. Se vor evita deteriorările prin loviri.

Figura 4: Grindă extensibilă 3,00 ÷ 5,00 m:

1-piesă de sprijin; 2-tronson principal; 3-tronson de prelungire; 4-piuliţă de întindere.

Tabelul 3
Greutate
beton si Deschiderea grinzii extensibile "D" în funcţie de distanţa maximă dintre grinzi "d" [m]
cofraj

q [kN/m ] 2,00 2,50 3,00 3,50 4,00 4,50 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,00 9,50 10,00
2

d [m]
0,50 5,00 4,93 4,68 4.47 4.29 4.13 3.98 3.85 3.74 3.63 3.53 3,44 3.36 3.28 3.21 3,14 3,08
0,60 4,83 4,55 4.32 4,13 3.96 3.8 3,67 3.55 3.44 3.34 3.25 3,17 3.09 3.02
0,70 4,51 4,25 4.04 3.85 3.69 3.55 3,42 3.31 3.21 3,11 3.03
0.80 4,23 4,01 3.8 3.63 3.47 3.34 3.22 3.11 3,02
0,90 4,04 3,80 3.61 3.44 3.29 3.17 3.05
1,00 3,85 3,63 3.44 3.28 3.14 302
1,10 3,69 3,47 3.29 3.14
1,20 3,55 3,34 3.16
 Caracteristicile tehnice sunt:
- deschiderea maximă 5,00 m;
- deschiderea minimă 3,00 m;
- înălţimea 291 mm;
- momentul încovoietor capabil M cap =8 kN·m;
- masa netă 53 kg.

c) Grinda extensibilă de 3,70 ÷ 6,00 m

Această grindă (fig. 5) este alcătuită din două tronsoane:
Tronsonul (5) format dintr-o talpă superioară din tablă şi una inferioară
din oţel rotund rigidizate prin diagonale. Diagonalele sunt realizate tot din oţel
rotund. La talpa inferioară a tronsonului se găseşte aparatul de fixare (6) pentru
blocarea la diverse lungimi.
Tronsonul (7) este alcătuit din două tălpi din tablă ambutisată rigidizată
prin două rânduri de diagonale din oţel rotund, pozate la exterior. Tronsonul (7)
se introduce si culisează în tronsonul (5).
Transportul şi depozitarea se fac în stare asamblată la lungimea minimă a
grinzii.

Figura 5: Grindă extensibilă 3,70 ÷ 6,00 m:

5-tronson principal; 6-aparat de fixare; 7-tronson de prelungire.

Tabelul 4
Greutate
beton si Deschiderea grinzii extensibile "D" în funcţie de distanţa maximă dintre grinzi "d" [m]
cofraj

q [kN/m2] 2,00 2,50 3,00 3,50 4,00 4,50 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,00 9,50 10,00 10,50
d [m]
0,50 6,00 6,00 5,80 5,54 5,31 5,11 4,92 4,76 4,62 4,48 4,36 4,25 4,14 4,05 3,96 3,87 3,79 3,72
0,60 5,98 5,64 5,35 5,11 4,89 4,70 4,53 4,38 4,25 4,12 4,01 3,91 3,81 3,72
0,70 5,59 5,27 4,99 4,76 4,56 4,38 4,23 4,08 3,96 3,84 3,73
0,80 5,27 4,96 4,70 4,48 4,29 4,12 3,97 3,84 3,72
0,90 4,99 4,70 4,46 4,24 4,07 3,91 3,76
1,00 4,76 4,48 4,25 4,05 3,87 3,72
1,10 4,56 4,29 4,07 3,87 3,71
1,20 4,38 4,12 3,91 3,72
 Caracteristicile tehnice sunt:
- deschiderea maximă 6,00 m;
- deschiderea minimă 3,70 m;
- înălţimea 309 mm;
- momentul încovoietor capabil M cap =12 kN·m;
- masa netă 89 kg.

d) Grinda extensibilă de 6,00 ÷ 9,00 m

Această grindă se compune din două tronsoane de capăt (8) care pot
culisa în tronsonul de mijloc (9), permiţând realizarea oricărei deschideri în
intervalul 6,00 ÷ 9,00m.
Tronsoanele de capăt au forma constructivă din grinzi cu inimă plină, iar
tronsonul de mijloc al unei grinzi cu zăbrele cu talpa superioară din tablă
profilată şi celelalte elemente din oţel rotund.
Blocarea grinzii telescopice la deschiderea dorită se face prin două
buloane
filetate.

Figura 6:Grindă extensibilă 6,00 ÷ 9,00 m :

8-tronson de capăt; 9-tronson de mijloc.

Tabelul 5
Greutate
beton si
Deschiderea grinzii extensibile "D" în funcţie de distanţa maximă dintre grinzi
cofraj
"d" [m]

q [kN/m2] 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00 5.50 6.00 6.50
d[m]
0.50 9.00 9.00 8.94 8.28 7.75 7.30 6.93 6.61 6.32 6.08
0.60 9.00 8.94 8.16 7.56 7.07 6.67 6.32 6.03
0.70 9.00 8.28 7.56 7.00 6.55 6.17
0.80 8.66 7.75 7.07 6.55 6.12
0.90 8.16 7.30 6.67 6.17
1.00 7.75 6.93 6.32
1.10 7.39 6.61 6.03
1.20 7.07 6.32
 Caracteristicile tehnice sunt:
- deschiderea maximă 9,00 m;
- deschiderea minimă 6,00 m;
- înălţimea 272 mm;
- momentul încovoietor capabil M cap =15 kN·m;
- masa netă 145 kg,

II.3.1.2 Eşafodajul
Este o structură care preia de la grinzi toate solicitările şi le transmite
terenului sau construcţiei pe care este asamblat, asigurând totodată stabilitatea
întregului ansamblu al cofrajului. În cazul elementelor de construcţie de formă
curbă (arce, plăci curbe etc.), eşafodajul se numeşte cintru.

A. Elemente verticale de susţinere

Aceste elemente preiau şi transmit la teren sau la elementele inferioare de
rezistenţă (planşeu) sarcinile care acţionează asupra elementelor orizontale de
susţinere. În această categorie se cuprind popii si eşafodajele demontabile, con-
fecţionate din metal, având posibilitatea de a-şi modifica înălţimea (extensibili).
Pentru clădiri civile curente şi panouri tip CML se folosesc în general
popii metalici extensibili.

Figura 7: P opi metalici extensibili:

1- PE 3100 R; 2- PE 5100 R; 3- PES 3100 R; 4- PES 5100 R; 5– PU 1200 R; 6- PU 3100 R.
 a) Pop metalic extensibil PE 3100 R
Popul se compune din doua ţevi care culisează una în alta. În
prelungirea ţevii inferioare este sudată o mufă filetată care are piuliţă cu urechi
cu care se realizează reglarea fină a înălţimii popului. Reglarea brută se face cu
bolţ.
Masa popului este de 25 kg.
Caracteristici tehnice:
- înălţimea maximă: 3.100 mm;
- înălţimea minimă: 1.700 mm;
- înălţimea de reglaj brut: din 100 în 100 mm;
- înălţimea de reglaj fin: 100 mm.
- sarcină capabilă conform tabel (pentru valori intermediare se va
interpola liniar):
Tabelul 6
Înălţimea H (mm) 3.100 2.800 2.600 2.400 2.200 2.000 1.700
P cap (kN) 20 22,5 26,5 30 37,5 42,5 45

b) Pop metalic extensibil PE 5100 R

Are o alcătuire asemănătoare cu popul PE 3100 R. Masa popului: 41 kg;
Caracteristici tehnice:
- înălţimea maximă: 5.100 mm;
- înălţimea minimă: 3.100 mm;
- înălţimea de reglaj brut: din 100 în 100 mm;
- înălţimea de reglaj fin: 100 mm;
- sarcină capabilă conform tabel (pentru valori intermediare se va
interpola liniar):
Tabelul 7
Înălţimea H (mm) 5.100 4.750 4.500 4.250 4.000 3.750 3.500 3.250 3.100
Pcap (kN) 18 20,9 22,9 25,2 28,8 32,4 37,5 42,8 45

c) Pop metalic extensibil uşor PU 3100 R

Principiul de alcătuire este acelaşi, cu două ţevi care culisează una în alta.
Masa popului este de 16 kg.
Sarcină capabilă conform tabel (pentru valori intermediare se va interpola
liniar):
Tabelul 8
Înălţimea H (mm) 3.100 1.700
P cap (kN) 6 12

d) Pop metalic uşor PU 1200 R

Popul se compune dintr-un tronson din ţeavă care trece printr-un manşon
filetat. Manşonul are o placă de bază sudată la capătul inferior. Placa reazemă pe
traverse ale dispozitivului pentru grinzi montate pe eşafodaj. Tronsonul din ţeavă
trece în jos prin manşon şi prin gaura plăcii şi este prevăzut cu găuri Φ23 mm la
100 mm interax. Pe manşonul filetat se înşurubează o piuliţă eu urechi cu ajutorul
căreia se realizează reglajul fin. Masa popului este de circa 18 kg.
Caracteristici tehnice:
- Sarcină capabilă conform tabel (pentru valori intermediare se va
interpola liniar):
Tabelul 9
Înălţimea H (mm) 1.220 232
P cap (kN) 30 45

e) Pop metalic extensibil cu baza spaţială PES 3100 R

Este alcătuit din popul PE 3100 R, pe care se montează cu ajutorul unor
coliere câte 3 şpraiţuri, care sunt reglabile pentru o bună aşezare a tălpilor în
teren.
Caracteristicile tehnice sunt aceleaşi cu ale popului PE 3100 R din care
este alcătuit. Masa şpraiţurilor este de cca 27 kg.
f) Pop metalic extensibil cu baza spaţială PES 5100 R
Obţinut prin montarea a 3 şpraiţuri pe popul PE 5100 R, are aceleaşi
caracteristici tehnice ca si acesta. Masa şpraiţurilor montate este de cca 27 kg.

Figura 8: Exem ple de popi metalici extensibili:

B. Elemente care asigură stabilitatea spaţială

a) Longrinele sunt bare orizontale, realizate de obicei din ţevi de oţel.

Ele au rolul de aliniere şi contravântuire a popilor dispuşi pe acelaşi
şir. Longrinele se fixează demontabil atât la partea superioară cât şi
la partea inferioară a popilor, purtând denumirea de longrine
superioare sau inferioare.

b) Contravântuirile sunt elemente de rigidizare care se montează după

două direcţii ortogonale, în vederea asigurării stabilităţii întregului
ansamblu al cofrajului. Se realizează de obicei din ţevi de oţel sau
tije din oţel cu dispozitive de tensionare (vezi figura 2).
II.3.2 Pentru elemente verticale de beton (stâlpi, pereţi)
Principala încărcare care acţionează asupra elementelor de susţinere este
împingerea betonului.
În cazul unui perete de beton, structura de rezistenţă a cofrajului este
alcătuită din moaze, tiranţi şi şpraiţuri (proptele).
II.3.2.1 Moazele
Sunt grinzi orizontale (bare sau ferme) de susţinere pe care reazemă
cofrajul propriu-zis. Ele preiau presiunea laterală a betonului proaspăt turnat,
exercitată asupra panourilor de cofraj şi o transmit tiranţilor. Distanţa dintre
moaze se stabileşte astfel încât să satisfacă atât condiţia de rezistenţă cât şi cea
de deformaţie a lonjeroanelor sau foii cofrante. Sunt alcătuite de obicei din
perechi de ţevi rectangulare sau profile U.

Figura 9: Sprijiniri pentru cofraje la colţuri, rezalite şi bulbi:

a) – la colţuri interioare; b) – la colţuri exterioare; c) la bulbi.
1 - panou de cofraj din placaj; 2-moaze tubulare; 3-eclise de colţ; 4-şuruburi; 5-chingă; 6-dulap de
completare; 7-şurub de articulaţie.
Figura 10: Sprijinirea panourilor de cofraj la pereţi:
1 - panou de lemn modulat;
2-moază tubulară; 2’-moază din profil laminat;
3-tirant; 4-piuliţă; 5-plăcuţă de rezemare a moazelor; 6-bolţ cu gaură de îmbinare; 7-pană de
îmbinare.

Tabelul 10: Ţevi pătrate

Dimensiuni [mm] Mărimi statice
Secţiunea Masa
Ix =I y W x =W y
a t [cm2] 4 [kg/m3]
[cm ] [cm3]
30 3 3,14 3,99 2,66 2,46
3 4,34 10,20 5,10 3,40
40
4 5,66 12,60 6,30 4,37
3 5,51 20,83 8,30 4,33
50
4 7,18 26,30 10,50 5,63
60 4 8,78 47,10 15,70 6,88
80 4 11,97 117,40 29,40 9,40
100 5 18,68 286,60 57,30 14,68

Tabelul 11: Ţevi dreptunghiulare

Dimensiuni [mm] Secţiunea Mărimi statice Masa
2 3
a b t [cm ] Ix [cm ] I y [cm4]
4
Wx 3
W y [cm ] [kg/m ]
[cm3]
30 20 3,0 2,58 1,45 2,89 1,60 1,93 2,03
40 25 3,0 3,43 3,27 7,11 2,61 3,56 2,69
50 30 3,0 4,38 6,17 14,15 4,12 5,67 3,44
50 40 3,0 4,98 12,25 17,50 6,13 7,00 3,91
50 40 3,5 5,76 13,80 21,30 6,92 8,68 4,52
100 60 6,0 17,84 104,00 264,00 34,70 49,50 14,00

Material: oţel carbon pentru ţevi, mărcile OLT 35, OLT 45.
II.3.2.2 Montanţii
Montanţii sunt grinzi metalice (bare sau ferme) folosite la alcătuirea
cofrajelor pentru pereţi, putând avea diferite funcţiuni:
a. De a constitui reazeme ale panourilor de cofraj (în cazul
panourilor aşezate în poziţie orizontală);
b. De a constitui reazeme pentru moaze;
c. De a constitui reazeme ale plăcilor cofrante;
d. Componente verticale ale consolelor, balustradelor etc.

Figura 11: Sprijinirea panourilor de cofraj la pereţi pe moaze şi montanţi:

1 - panou metalic modulat; 2-moază tubulară; 2’-moază din profil laminat; 3-montanţi; 4-tirant;
5-plăcuţa de rezemare; 6-zăvor; 7-bolţ cu gaură de îmbinare; 8-panou de lemn;
9-plăcuţă de rezemare a moazelor; 10-pană de îmbinare.

II.3.2.3 Tiranţii
Sunt elemente solicitate la întindere, care preiau eforturile de împingere
rezultate la turnarea betonului în cofraje. Sunt alcătuiţi din bare de oţel rotund,
filetate la capete si cu piuliţe, sau blocate cu zăvor (clichet).
a) Tirant filetat pentru cofraje, executat din OL52, este alcătuit
dintr-o tijă filetată la ambele capete şi două piuliţe fluture. Filetul este
de tip special cu pas mare, pentru a evita ancrasarea cu beton.
 b) Tirant roluit pentru cofraje: este alcătuit dintr-o tijă filetată prin
roluire şi două piuliţe filetate. Piuliţele sunt prevăzute cu disc de
rezemare şi două braţe pentru manevrare. La interior, piuliţele sunt
prevăzute cu un şanţ care asigură autocurăţirea profilului tirantului.
Materialul folosit este OL52.

Figura 12: Tiranţi:

a) Tirant filetat pentru cofraje; b) Tirant roluit pentru cofraje.

Figura 13: Exem ple de tiranţi.

III. ÎNCĂRCĂRI CE ACŢIONEAZĂ ASUPRA COFRAJELOR
ŞI CARACTERISTICI DE MATERIALE

Calculul cofrajelor se face în domeniul elastic, la starea limită de

exploatare normală.
Dimensionarea cofrajelor se face astfel încât să nu depăşească
rezistenţele de calcul ale materialelor din care sunt confecţionate fiecare din
elementele componente cofrajului, sub acţiunea încărcărilor maxime probabile şi
al efectului combinat al acestora.

III.1. ÎNCĂRCĂRI, GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI

III.1.1. Clasificarea încărcărilor

Încărcările considerate în calculul cofrajelor se clasifică astfel:
• După modul de producere:
o încărcări statice, uniform distribuite, sau/şi concentrate;
o încărcări dinamice, uniform distribuite.
• După direcţia de acţiune:
o pe direcţie verticală;
o pe direcţie orizontală.
• După natura încărcărilor:
o Greutatea proprie a cofrajelor;
o Greutatea betonului proaspăt si a armăturilor;
o Încărcarea tehnologică, provenită din oameni, căi de circulaţie,
mijloace de transport ale betonului (roabe, tomberoane, bene etc.)

III.1.2. Încărcări pe direcţie verticală (ce acţionează asupra cofrajelor

orizontale - pentru plăci si funduri de grinzi)
a) Greutatea proprie a cofrajelor şi elementelor care susţin cofrajele,
stabilită in baza greutăţilor tehnice specifice, aferente materialelor ce le
alcătuiesc:
Cherestea:
- foioase (fag, gorun, salcâm, stejar):
• uscat în aer (15% umiditate): 8,0 kN/m3;
• Proaspăt tăiat sau umed: 10,0 kN/m3;
- răşinoase (brad, larice, molid, pin):
• uscat în aer (15% umiditate): 6,0 kN/m3;
• Proaspăt tăiat sau umed: 8,0 kN/m3;
Placaj din lemn:
- placaj stratificat de tip TEGO: 8,5 kN/m3;
- placaj de fag tip F sau S cu umiditatea de 12%: 8,0 kN/m3;
- placaj de fag protejat cu ţesătură din fire de sticlă, gros de 15 mm, cu
umiditatea de 6,5%: 7,7 kN/m3;
 - placaj de plop protejat cu ţesătură din fire de sticlă, gros de 15mm, cu
umiditatea de 6,5%: 4,8 kN/m3;

Elemente de prindere foaie cofrantă de ramă:

- cuie, holtzşuruburi etc. – conform greutăţilor tehnice ale materialelor din
care sunt realizate (oţel: 78,5 kN/m3).
b) Greutatea betonului proaspăt:
- beton – simplu 24 kN/m3
– armat 25 kN/m3
- beton uşor 1,10 x ρ b
- beton greu 1,15 x ρ b
unde: ρ b = densitatea betonului în stare întărită.

c) Încărcare tehnologică uniform distribuită pe suprafaţă, provenită din căile

de circulaţie (podini de lucru) instalate pe cofraje şi din aglomerarea cu
oameni:
- pentru calculul cofrajului – 2,5 kN/m2;
- pentru calculul elementelor orizontale de susţinere a cofrajelor – 1,5
kN/m2;
- pentru calculul elementelor verticale de susţinere a cofrajelor (popi,
stâlpi, schele) – 1,0 kN/m2.

d) Încărcare concentrată, provenită din greutatea unui muncitor ce

transportă o sarcină (materiale) sau din greutatea mijloacelor de transport
încărcate, acţionând asupra cofrajului si elementelor orizontale de susţinere:
- pentru 1 muncitor ce transportă materiale – 1,3 kN;
- pentru transport cu roaba (sub roată) – 1,7 kN;
- pentru transport cu tomberonul de 0,175 m3 (sub fiecare roată) –
2,8 kN.
În cazul altor metode folosite pentru transportul betonului, sarcinile
concentrate se vor determina conform situaţiei, fără însă a fi mai mici de 1,3
kN.

e) Încărcare uniform distribuită pe suprafaţă, temporară, datorată vibrării

betonului [această încărcare nu acţionează concomitent cu încărcările de tip
c) şi d)]: – 1,2 kN/m2.

III.1.3. Încărcări pe direcţie orizontală (ce acţionează asupra cofrajelor

verticale - pentru stâlpi si pereţi)
f) Încărcare orizontală statică, provenită din împingerea laterală a betonului
(turnat şi apoi compactat prin vibrare) asupra pereţilor cofrajelor, ce se
distribuie în funcţie de viteza de betonare v b , conform diagramelor din figura
10.
Viteza de betonare reprezintă raportul dintre înălţimea elementului ce
trebuie turnat H, şi durata de timp apreciată pentru umplerea cofrajului cu beton
pe înălţimea respectivă. Se mai poate defini şi ca fiind raportul dintre debitul
betonului pus în operă Q şi suprafaţa orizontală a cofrajului S. (vb =Q/S)
- Poziţia presiunii maxime se determină cu relaţia:
hp= λ1 · H
- Valoarea presiunii maxime se calculează cu relaţia:
p max =λ 1 · λ 2 · λ 3 · λ 4 · γ b · H

Figura 14: Îm pingerea laterală a betonului în funcţie de viteza de betonare

a) pentru v b ≥10 m/oră; b) pentru 1 m/oră < v b < 10m/oră; c) pentru v b ≤1 m/oră.

- Presiunea de la partea inferioară p inf se determină pe baza relaţiei:

Pinf=α · p max
Tabelul 12: Coeficienţi α, λ 1 , λ 2 , λ 3 , λ 4 .
Caracteristici α λ1 λ2 λ3 λ4
≤1 0 0,55
2 0,25 0,65
3 0,45 0,75
Viteza de betonare (m/oră) 4 0,70 0,85
6 0,80 0,90
8 0,90 0,95
≥10 1,00 1,00
≤1 0,85
1÷4 0,95
Lucrabilitatea betonului, exprimată prin
5÷9 1,00
tasare (cm)
10÷15 1,05
≥15 1,10
≤15 0,90
Dimensiunea minimă a secţiunii (cm) 16÷54 0,95
≥55 1,00
≤5 1,00
Temperatura betonului proaspăt (ºC) 6÷24 0,95
≤25 0,90
unde :
λ 1 , α→ coeficienţi care ţin seama de viteza de betonare;
λ 2 → coeficient care depinde de lucrabilitatea betonului, exprimată prin
tasare;
λ 3 → coeficient care ţine seama de dimensiunea minimă a elementului;
λ 4 → coeficient care depinde de temperatura betonului proaspăt.
g) Încărcare orizontală dinamică pe pereţii cofrajelor, provenită din şocuri ce
se produc la descărcarea betonului, se va considera astfel:
- benă cu capacitatea de cel mult 0,2 m3 ....... → 2,0 kN/m2
- benă cu capacitatea cuprinsă între 0,2...0,7 m3 → 4,0 kN/m2
- benă cu capacitatea de peste 0,7 m3 ............... → 6,0 kN/m2
- turnare cu jgheaburi şi pâlnii .......................... → 2,0 kN/m2
- turnare cu pompa ........................................... → 6,0 kN/m2
h) Încărcare dinamică datorată vântului, se va considera conform NP-082-04
(Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunilor în construcţii. Acţiunea
vântului)
De această încărcare se va ţine seama numai la calculul susţinerilor
cofrajelor (cintre, eşafodaje etc.) mai înalte de 6 m, precum şi la verificarea la
răsturnare dată de presiunea vântului, pentru toate cofrajele de suprafaţă din
panouri, care au o masă totală mai mare de 250 kg.
III.1.4. Gruparea încărcărilor
Tabelul 13: Gruparea încărcărilor
Gruparea încărcărilor
Denumirea elementelor Starea limită de Starea limită de
rezistenţă deformaţie
Cofrajele plăcilor sau bolţilor, precum şi a+b+c+d
elementele de susţinere orizontale sau a+b
ale cofrajelor (grinzi) a+b+e
Elementele de susţinere verticale ale
a+b+c a+b
cofrajelor (popi, schele, eşafodaje)
Fundurile cofrajelor la grinzi şi arce a+b+e a+b
a+b+c
Cintrele sau eşafodajele cu înălţimi de
sau a+b
maximum 6m
a+b+e
a+b+c+h
Cintrele sau eşafodajele cu înălţimi mai mari
sau a+b
de 6m
a+b+e+h
Părţile laterale ale cofrajelor grinzilor sau
f f
arcelor
Cofrajele stâlpilor cu laturi de maximum 30
cm, şi cofrajele pereţilor cu grosimea de f+g f
maximum 10 cm
Cofrajele stâlpilor cu laturi de peste 30 cm,
cofrajele pereţilor cu grosimea de peste 10 f f
cm, precum şi cofrajele elementelor masive
III.2. CARACTERISTICI DE MATERIALE

III.2.1. Caracteristici fizico-mecanice ale materialului lemnos din diferite

specii, pentru calculul construcţiilor provizorii (conform STAS 856-71)

Tabelul 14: Caracteristicile lemnului

Rezistenţe admisibile (N/mm2) Modulul de
Solicitare Simbol elasticitate
brad stejar fag (N/mm2)
Încovoiere σa î 12,0 15,5 13,0
10.000
Întindere în
σa t 8,5 11,0 10,0 (răşinoase)
lungul fibrelor
Compresiune normală
σa c 1,8 3,6 2,9
pe fibre
Forfecare în lungul
fibrelor, provenind din τa î 2,4 3,8 3,1
12.500
încovoiere
(foioase)
Strivire sub rondele σ a str 4,0 8,0 6,4

În cazul în care lemnul ecarisat prezintă noduri în zona întinsă, rezistenţa

admisibilă se reduce cu coeficienţii k 1 , si respectiv k 2 .

Tabelul 15: Coeficienţi pentru reducerea rezistenţei lemnului dacă prezintă

noduri
Înălţimea Poziţia nodului Diametrul Rezistenţa
Coeficient de
piesei faţă de muchia nodului redusă
reducere a rezistenţei
(mm) întinsă (mm) (N/mm2)
1/8 h k 1 =0,99-1,2·(d/h) k1∙ σa î
h d
h K 2 =0,75-0,7·(d/h) k2∙ σa î

III.2.2. Caracteristici fizico-mecanice ale placajelor

III.2.2.1 Placaj stratificat de tip TEGO

• Rezistenţa admisibilă a placajului TEGO:
- paralel cu direcţia fibrelor furnirelor exterioare σa = 13N/mm2
- perpendicular pe direcţia fibrelor furnirelor exterioare σ a =5N/mm2
• Modulul de elasticitate al cherestelei de răşinoase:
E=10.000N/mm2.
• Modulul de elasticitate al placajului TEGO: E = 7.000N/mm2;
III.2.2.2 Placaj din lemn de fag pentru lucrări de exterior, de tip F sau S (cf.
STAS 7004-89)
Tabelul 16: Caracteristicile placajului de tip F sau S
Calitatea
Caracteristici I II
Condiţii de admisibilitate
Rezistenţa la încovoiere statică minimă (N/mm2)
- în stare uscată (12% umiditate) 70 60
- în stare umedă (după 24 h în apă) 40 30
Rezistenţa la smulgerea cuielor minimă (N)
- grosimile de 8 şi 10 mm; 390
- grosimile de 12 şi 15 mm; 750
- grosimea de 18 mm. 1100
Rezistenţa la smulgerea şuruburilor minimă (N)
- grosimile de 8 şi 10 mm; 1300
- grosimile de 12, 15 şi 18 mm; 2500
Duritatea Brinell (N/mm2), minimă
- pentru placaj de tip F 30 25
- pentru placaj de tip S 25 20

III.2.2.3 Placaj din lemn pentru cofraj, cu grosime de 15 mm, protejat cu

ţesătură din fibră de sticlă (extras din buletinul de încercare nr. 40/1986/ICPIL)
Tabelul 17: Caracteristicile placajului protejat cu ţesătură din fibră de sticlă
Valori
Valori admisibile
experimentale
Caracteristici U.M.
placaj de placaj placaj de placaj de
plop de fag plop fag
15+0,4 15+0,4
Grosimea nominală mm 16,61 15,11
-0,6 -0,6
Densitatea aparentă ρ a kg/m3 471 771 min. 500 min. 750
Umiditate % 6,5 5,2 max. 10 max. 10
Rezistenţa la încovoiere
statică:
- în stare uscată – fibră de
N/mm2 50 68 min. 60 min. 80
sticlă pe o faţă
- în stare uscată – fibră de
N/mm2 66 min. 60 min. 80
sticlă pe ambele feţe
- în stare umedă – fibră de
N/mm2 31 min. 30 min. 40
sticlă pe o faţă
- în stare umedă – fibră de
N/mm2 40 61 min. 30 min. 40
sticlă pe ambele feţe
Rezistenţa la smulgerea
N 440 1040 min. 450 min. 1000
cuielor
Rezistenţa la smulgerea min.
N 915 1480 min. 2100
şuruburilor 1000
Duritatea Brinell N/mm2 15 47 min. 20 min. 50
• Săgeata admisibilă între punctele de rezemare ale elementelor
(pentru placaj – interaxul riglelor scheletului; pentru riglele
scheletului – interaxul grinzilor de susţinere)
l
- pentru betoane aparente: fadm=
300
- pentru betoane simple sau armate cu suprafeţe ce urmează a fi
finisate: fadm= l
200
IV. COFRAJE ORIZONTALE (PLĂCI ŞI FUNDURI DE
GRINZI)

Cofrarea se va face utilizând un sistem de cofrare de tip cofraje

(panouri) modulate din lemn (C.M.L.).

IV.1. PANOTAREA PLĂCILOR

Panotarea plăcilor se va face utilizând un sistem de cofrare de tip

cofraje modulate din lemn (C.M.L)

IV.1.1. Reguli de panotare la plăci:

1. Se recomandă, pe cât posibil, utilizarea panourilor cu dimensiunile cele

mai mari (P3: 240x60) (Această regulă s-a impus datorită faptului că
manopera necesară montajului unui panou P3 este aproximativ aceeaşi ca
la un panou P7 şi pentru a crea o suprafaţă cât mai netedă, cu cât mai
puţine imperfecţiuni).
2. În cadrul unui ochi de placă, panourile se vor rezema, obligatoriu, pe 2
laturi opuse, pe cel puţin 5cm şi nu se admite, sub nici o formă, rezemarea
acestora cu zone rămase in consolă. Se consideră reazem pentru panou,
grinda metalică extensibilă (element al eşafodajului).
Condiţia de rezemare a panourilor cu zone in consolă apare datorită
faptului că panourile reazemă pur şi simplu pe grinzile extensibile, nefiind
prinse de acestea în vreun fel şi daca un muncitor calcă pe capătul
consolei pot apărea accidente.
3. În cadrul unui ochi de placă, grinzile extensibile se vor dispune pe o
singură direcţie astfel încât pe o grindă să fie rezemate cât mai multe
panouri.
Grinzile se dispun pe o singură direcţie a ochiului de placă, deoarece
pentru fiecare grindă trebuie realizat un eşafodaj (popi, contravântuiri,
longrine) care, în cazul în care am aşeza grinzi pe ambele direcţii, ar crea
o zonă inaccesibilă din punct de vedere al intervenţiei ulterioare în cazul
unei neetanşeităţi a panourilor.
4. Pe fiecare direcţie a ochiului de placă se prevede câte un rost de decofrare
continuu dintr-un capăt în altul, cu lăţimea de 5 sau 10cm, în funcţie de
modularea plăcii pe cele doua direcţii.
Rostul va fi de 5 sau 10cm, astfel încât dimensiunile care rămân
după ce scădem rostul să fie multiplu de 10cm.
5. Rostul de decofrare se va amplasa întotdeauna într-o zonă centrală şi nu
se admite dispunerea lui la margine.
Rostul nu se dispune la marginea ochiului de placă din condiţii de
siguranţă a muncitorului ce efectuează decofrarea, care nu are unde să se
ferească atunci când panoul se desprinde.
 Rostul de decofrare se acoperă cu un placaj ce va avea grosimea de
maximum 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor.
6. Dacă în cadrul unui ochi de placă, grinzile extensibile sunt dispuse paralel
cu rostul de decofrare de 10cm, sub acesta se vor prevedea 2 grinzi
alăturate.
Grinda extensibilă are talpa superioară in lăţime de 15cm. Din
această cauză, condiţia de rezemare de 5 cm nu mai este satisfăcută si
trebuie puse 2 grinzi alăturate.
7. Dacă în cadrul unui ochi de placă rămâne o zonă ce nu poate fi acoperită
cu panouri, aceasta se declară zonă de completare si se va amplasa, pe cât
posibil, cât mai central.
8. Zona de completare va avea formă rectangulară (pătrat sau dreptunghi);
nu se admit zone de completare sub formă de L, T, Z.
9. Zona de completare va avea lăţimea de maximum 50cm, iar lungimea
zonei nu poate fi egală cu lungimea ochiului de placă cu care aceasta este
paralelă.
Zona de completare nu va fi niciodată continuă dintr-un capăt în
altul al ochiului de placă.
10.Zona de completare se va găsi întotdeauna la intersecţia rosturilor, fără ca
aceste rosturi să scindeze zona de completare.
(Întotdeauna vom avea cel mult o zonă de completare pe fiecare
ochi de placă)
Zona de completare se va acoperi cu un placaj cu grosimea de
maximum 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturii,
dacă lăţimea ei este de 10cm sau 20cm.
Pe acoperirea zonei de completare cu lăţime de 30cm, 40cm sau
50cm se va confecţiona un panou special (cu lonjeroane, traverse de
capăt, rigidizări).
11.Panotarea ochiurilor de placă se va realiza în cel puţin 2 variante:
- o variantă în care panourile sunt dispuse cu lungimea paralel cu
latura lungă a ochiului de placă;
- o variantă în care panourile sunt dispuse cu lungimea paralel cu
latura scurtă a ochiului de placă.

Recomandări:
a) Realizarea de pachete de panouri, în vederea obţinerii unei suprafeţe
cofrate de tip pătrat sau dreptunghi, a căror laturi să fie egale cu lungimi
de panouri (240 cm → 4P3 sau 120 cm → 2P3)
Se încearcă obţinerea de pachete de 4 panouri P3 sau 2 panouri P3,
restul de panouri dispunându-se conform regulilor.
b) Dispunerea panourilor de la margine către interior în ordine
descrescătoare acestora.
Panourile cu dimensiunile cele mai mari se vor dispune cât mai la
margine.
IV.1.2. Stabilirea grinzilor extensibile şi a distanţelor maxime între ele

După panotarea ochiurilor de placă în cel puţin 2 variante fiecare,

trebuie să stabilim aşezarea elementelor de susţinere orizontale.
Deoarece fiecare grindă extensibilă atrage după sine un întreg eşafodaj
(popi, contravântuiri, etc.), varianta optimă de panotare se va stabili ca fiind
aceea pentru care avem numărul cel mai mic de grinzi extensibile. Acest lucru se
va face pentru fiecare ochi de placă în parte.
Stabilirea distanţei maxime între grinzile extensibile se va face doar cu
încărcări permanente, pe baza capacităţilor portante a acestora, funcţie de
deschiderea lor.
Se stabileşte încărcarea „q” = „a” + „b” [daN/m2]
Încărcarea „a” provine din greutatea proprie a cofrajului. Pentru un
panou P3:240x60 şi grosimea foii cofrante de 8mm, încărcarea este:
(3x 2,40m x 0,048m x 0,092m) x 750daN/m 3
q a = 0.008m × 850daN / m 3 + +
2,40m x 0,6m
3
(2 x 2 x 0,048m x 0,092m x 0,228m) x 750daN/m
+
2,40m x 0,6m
(6 x 0,068m x 0,038m x 0,228m) x 750daN/m 3
=27,3daN/m2
2,40m x 0,6m

Încărcarea „b” provine din greutatea betonului.

q b = hpl x γ b = 0,13 x 2500 = 325 daN/m2
q = q a + q b = 27,3 + 325 = 352,3 daN/m2

Deschiderea grinzii extensibile se calculează ca fiind lumina plăcii pe

direcţia grinzilor din care se scade câte un spaţiu de serviciu la fiecare capăt al
grinzii, spaţiu de serviciu care ne permite să montăm popii şi contravântuirile
acestora.
D = L – 2s
Din tabelele 2÷5, în funcţie de tipul grinzii extensibile, de încărcarea „q”
şi de deschiderea grinzii extensibile „D”, se stabileşte distanţa maximă între
grinzile extensibile „d max ”.
În cazul în care această distanţă nu reprezintă un divizor al lungimii
panoului, grinzile extensibile se vor aşeza echidistant, reglându-le astfel încât
distanţa între ele să fie mai mică decât distanţa „d max ” stabilită.
După stabilirea distanţelor şi poziţionarea grinzilor, se stabileşte distanţa
optimă de panotare.
Varianta oprimă de panotare se consideră varianta cu numărul cel mai
mic de grinzi.
Dacă numărul de grinzi, pentru un ochi de placă, în variantele de
panotare, este acelaşi, se consideră varianta optimă ca fiind cea cu numărul cel
mai mic de panouri.
 Dacă, din punct de vedere al numărului de panouri, variantele sunt
identice, se consideră varianta optimă de panotare, aceea care nu are zonă de
completare sau la care zona de completare este cea mai mică.
Dacă şi din punct de vedere al zonelor de completare variantele sunt
identice, se impune alegerea unei variante în funcţie de criterii de proiectare
stabilite sau criterii tehnologice.

IV.2. CALCULUL COFRAJULUI PENTRU PLĂCI ŞI FUND DE GRINDĂ

Date iniţiale:
- grosime placă beton armat sau înălţime grindă (h pl sau h gr )
- dimensiuni în plan ale plăcii (L1 x L2 ) sau dimensiunile grinzii (L x
b gr )
- înălţime de nivel (H nivel )

IV.2.1. Calculul foii cofrante

Schemele statice ale panourilor sunt conform figurii 15:

Figura 15: Schemele statice ale panourilor cu lăţim ea de 300, 400 şi 600m m .

Calculul se va face doar pentru panourile de 300 şi 600mm, deoarece

schema statică a panoului de 400mm este aceeaşi cu a panoului de 600mm.
IV.2.1.1. Panou cu lăţime de 300mm

Figura 16: P anou cu lăţim ea de 300m m :

a) Lăţimea de calcul a fâşiei; b) Schema statică; c) Secţiunea de calcul a foii cofrante.
 Pentru calcul se va considera o fâşie de 1,00m lăţime de placaj.
δpl = 8mm sau 15mm
Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d”
qd
q = (q a + qb + q c ) × 1m + [daN/m]
l[ m ]
q a = δpl x γ placaj
q b = h pl x γ ba
q c = 2,5kN/m2
q d = 1,3kN
unde M max = q × l
2
M max
σ max = ≤ σ adm
W 8
b placaj × δ placaj
W = [cm3]
6
b) Calculul de verificare de deformaţie

Încărcări: „q”=„a”+„b”
q = (q a + q b ) x 1m [daN/m]
5 q×l4
f ef = × ≤ f adm [cm]
384 E × I
b placaj × δ placaj
3
4
I= [cm ]
12

IV.2.1.2. Panou cu lăţime de 600mm

Figura 16: P anou cu lăţim ea de 600m m :

a) Lăţimea de calcul a fâşiei; b) Schema statică.

a) Calcul de verificare de rezistenţă (SLU)

Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d”
q
q = (q a + qb + q c ) × 1m + [daN/m]
l[ m ]
 unde M max = q × l
2
M max
σ max = ≤ σ adm
Wef 10
b) Calcul de verificare la deformaţie (SLD)
Încărcări: „q”= „a” + „b”
q = (q a + q b )x1m [daN/m]

q×l4
f ef = 0,005 × ≤ f adm [cm]
E×I
b placaj × δ pl
3

I=
12
În cazul în care una din condiţii nu este îndeplinită, se înlocuieşte foaia
cofrantă cu una mai groasă (de exemplu dacă pentru foaia cofrantă de 8mm nu s-
a verificat una din relaţii, se înlocuieşte cu foaie de 15mm) şi se reface calculul
cu expresia ce a condus la această modificare.

IV.2.2. Calculul lonjeroanelor

Se va calcula lonjeronul central al panoului cu lăţimea de 600mm, ca

fiind lonjeronul cel mai solicitat (aria de placaj ce descarcă pe el, ca arie
aferentă, este cea mai mare).
Calculul lonjeroanelor se poate face numai după ce a fost stabilită
distanţa între grinzile extensibile care constituie reazeme pentru lonjeroane.

Figura 17: Lonjeronul central al panoului cu lăţim ea de 600m m :

a) Lăţimea aferentă şi încărcări; b) Secţiunea de calcul a lonjeronului.
IV.2.2.1. Panou cu lungimea L= 1,20m şi distanţa între grinzile extensibile de
d=1,20m

a) Calculul de verificare de rezistenţă (SLU)

Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d”
q = (q a lonj + q b lonj + q c lonj ) [daN/m]
P = q d lonj [daN]
q a lonj = δpl x γ pl + b lonjeron x h lonjeron x γ cherestea [daN/m]
q b lonj = h pl x γ b x l [daN/m]
q c lonj = 250 x l [daN/m]
q d lonj = 130 [daN]

Schema statică:

q×d2 P×d
M max = +
8 4
M
σ max = max ≤ σ adm = 120daN / cm 2
Wef
× hlonjeron
2

Wef =
b lonjeron

6
b) Calculul de verificare la deformaţie (SLD)

Încărcări: „q”= „a” + „b”

q = q a lonj + q b lonj [daN/m]

Schema statică:

5 q×d4 d d
f ef = ⋅ ≤ f adm = sau [cm]
384 E × I 200 300

× hlonjeron
3

I=
b lonjeron

12
IV.2.2.2. Panou cu lungimea L=2,40m şi distanţa între grinzile extensibile
d=1,20m
a) Calculul de verificare de rezistenţă (SLU)
Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d”
q = (q a lonj + q b lonj + q c lonj ) [daN/m]
P = q d lonj [daN]
q a lonj = δpl x γ pl + b lonjeron x h lonjeron x γ cherestea [daN/m]
q b lonj = h pl x γ b x l [daN/m]
q c lonj = 250 x l [daN/m]
q d lonj = 130 [daN]
Schema statică:

M max =0,076 (q x d2) + 0,213 (P x d)

M max
σ max = ≤ σ adm = 120daN / cm 2
Wef
× hlonjeron
2

Wef =
b lonjeron

6
b) Calculul de verificare la deformaţie (SLD)

Încărcări: „q”= „a” + „b”

q = q a lonj + q b lonj [daN/m]

Schema statică:

q×d4 d d
f ef = 0.005 ⋅ ≤ f adm = sau [cm]
E×I 200 300

× hlonjeron
3

I=
b lonjeron

12
IV.2.2.3. Panou cu lungimea L=2,40m şi distanţa între grinzile extensibile mai
mică de 1,20m (d<1.20m)
a) Calculul de verificare de rezistenţă (SLU)
Încărcări: „q”= „a” + „b” + „c” + „d”
q = (q a lonj + q b lonj + q c lonj ) [daN/m]
P = q d lonj [daN]
q a lonj = δpl x γ pl + b lonjeron x h lonjeron x γ cherestea [daN/m]
q b lonj = h pl x γ b x l [daN/m]
q c lonj = 250 x l [daN/m]
q d lonj = 130 [daN]
Schema statică:

M max =0,08 (q x d2) + 0,216 (P x d)

M max
σ max = ≤ σ adm = 12 N / mm 2
Wef
⋅ hlonjeron
2

Wef =
b lonjeron

6
b) Calculul de verificare la deformaţie (SLD)

Încărcări: „q”= „a” + „b”

q = q a lonj + q b lonj [daN/m]

Schema statică:

q×d4 d d
f ef = 0.007 ⋅ ≤ f adm = sau [cm]
E×I 200 300

× hlonjeron
3

I=
b lonjeron

12
 În cazul în care una din condiţii nu se verifică, se va micşora distanţa dintre
două reazeme consecutive, prin suplimentarea numărului de grinzi (se introduce
suplimentar o grindă).

IV.2.3. Calculul elementelor verticale de susţinere (calculul popilor)

Calculul se va face pentru popul cel mai încărcat (va fi un pop din zona
centrală, care are aria aferentă de descărcare cea mai mare).
Popii sunt elemente de inventar, pentru care se dau capacităţile portante la
diferite deschideri (înălţimi), între aceste deschideri considerându-se variaţie
liniară.

a) Calculul de verificare de rezistenţă (SLU)

Încărcări: „a” + „b” + „c”

Q pop = (q a + q b + q c) x (L/2) x d [daN]

H pop = H nivel - hplaca – δpanou

Se va alege din tabel un tip de pop care să respecte următoarea încadrare

orientativă:
H min ≤ Hpop ≤ H max
Q max ≥ Q pop ≥ Q min

Se calculează capacitatea portantă a popului cu formula:

Qmax,i − Qmin,i
cap
Q pop = Qmax,i − ⋅ ( H pop − H min,i )
H max,i − H min,i
unde H max,i şi Hmin,i reprezintă înălţimile intervalului „i” în care se încadrează
H pop , iar Q min,i şi Q max,i reprezintă capacităţile portante la deschiderile H max,i şi
H min,i .

pop < Q pop se va alege un alt pop pentru care se va respecta condiţia
Daca Q cap
H min ≤Hpop ≤Hmax , dar pentru care se verifica Q cap
pop > Q pop