MĂSURAREA ELEMENTELOR

FILETULUI PRIN METODA

SECŢIONĂRII AXIALE

Student: Nițu Alexandru-Ștefan

Grupa: 524A
 Aceasta metoda de măsurare elimina eroarea provocata de
cauza deformării imaginii profilului datorata înclinării spirei profilului.
Pe suprafaţa superioara a cuţitului este trasat un riz subţire la
distanta de 0,3 sau 0,9. Dimensiunea de lucru de 0,3 se foloseşte la
filete cu p≤3mm, iar cele de 0,9 pe filete cu p≥3,5mm.
Utilaj folosit:
Microscopul universal este instalaţia complexa, de tip optico
mecanic, destinat măsurării de precizie a dimensiunii.
Schema constructiva:
Construcţiile microscopului universal produs de firma Carl-Zesse din
Jena:
a) valoarea diviziunii:
- microscop cu vernier spiral 1μm
- ocular goniometric 1’
b) domeniul de măsurare:
- longitudinal (x-x’) 0 ... 200 mm
- transversal (y-y’) 0 ... 200 mm
- goniometru 0 ... 360°
c) mărirea transversala ale obiectivelor: 1x; 3x; 5x;
- mărire ocular: 10x
Mod de lucru:

   
  = 360 − Cdr   = Ct − 0
0

 2  dr  2  st

Măsurarea diametrului mediu d2

Măsurarea pasului


Măsurarea semiunghiului profilului
2
 MASURAREA FILETULUI PRIN METODA SECTIUNII
AXIALE

Parametrii profilului si schema de masurarea

In figura 1 se observa umbra masurandului in campul vizual al

aparatului (microscopului de pozitionare a masurandului), pozitionat in
sectiunea axiala cu cutite speciale, in ipoteza ca pasul p<3mm.
Elementele care se masoara sunt urmatoarele, in ordinea masurarii:
αd , αs , d2 si np din care se obtin p.
In figura se arata reperele reticulului ocularului goniometric.

Figura 1
MODUL DE LUCRU

1. Se fixeaza masurandul intre varfuri;

2. Se ilumineaza microscoapele si masurandul;
3. Se compenseaza anomaliile de refractive ale ochiuliu, rotind mufele de dioptrii ale
ocularelor aparatelor (microscoapelor);
4. Se pozitioneaza cutitele conform schemei din fig. 11, tinand cont de pasul filetului;
5. Se pozitioneaza cutitul C1 si se masoara αd;
6. Se pozitioneaza cutitul C2 si se masoara: αs si y2 cu microscopul 7 (vezi figura 1);
7. Se pozitioneaza cutitul C3 si se masoara: X3, Y3;
8. Se pozitioneaza cutitul C4 si se masoara X4;
9. Se determina: D2=y3-y2; np=x4-x3; p=(x4-x3)/n;
Nota:
 Masurarile se efectueaza numai dupa pozitionearea rizurilor cu reperele
indicate in gif. 13;
 Masurarile se repeta;
 Se tine seama de incertitudinea data in cartea aparatului;
 Se va tine seama de NTM pentru calibre!
MICROSCOPUL UNIVERSAL
 Microscopul universal este un aparat pentru efectuarea unor masuratori
complexe
in laboratoarele metrologice. Aparatul este dotat cu numeroase accesorii ca :
obiective cu diferite mariri transversale, oculare speciale, platouri divizoare,
dispozitive de proiectie si de fotografiere etc.
In fig.1 este reprezentat microscopul universal predus de firma C. Zeiss-Jena
fig.1
 Aparatul este constituit din batiul1 din fonta, prevazut
cu ghidaje speciale 2 si 3, din otel, calite si lepuite.
Pe aceste ghidaje se deplaseaza carucioarele 4 si 5
pentru masuratori longitudinale (directia xx) si respective
transversale (directia y-y). Cele doua directii formeaza
planul de masurare. In acest plan se afla scarile gradate
din sticla optica, pentru materializarea “principiului
comparatorului”
Pe ghidaje se deplaseaza carucioarele 4 si 5, pentru
masuratori longitudinale (directia x-x) si respective
transversale (directia y-y). In timp ce microscoapele de
masurat 6 si 7, prevazute cu interpolatoare de tip vernier
spiral ce permit pozitionarea precisa a celor doua rigle
gradate, sunt fixate pe batiul microscopului (sunt fixe),
scarile gradate sunt fixate pe cele doua sanii si se misca
odata cu acestea.
 Pe ghidajul coloanei 10 se poate deplasa, de-a lungul
axei z-z, microscopul de pozitionare a masurandului11,
actionand rozeta 12.
Prin actionarea rozetei 13 se poate roti coloana 10
impreuna cu dispozitivul pentru iluminarea DIA a
masurandului in jurul axei y_y, reprezentata in figura cu 0.
Microscopul de pozitionare 11 e prevazut cu obiective
14 si oculare 15 intreschimbabile.
Pentru masurarea filetelor cu pas mare se folosesc
dispozitive speciale 16, epntru fixarea unor cutite cu
muchiile situate in planul de masurare (pentru
materializarea sectiunii axiale a masurandului)
La partea inferioara a obiectivului se poate monta un
dispozitiv de iluminare EPI, pentru iluminarea muchiei si
mai ales a rizului (reperului) situate pe suprafata
superioara plana, optic-polisata, si parallel cu muchia vie a
cutitului, la o distanta prestabilita.
CARACTERISTICILE APARATULUI
a) Domeniul de masuratoare
- longitudinal (x-x) : 0…200 mm
- transversal (y-y) : 0…100 mm
- longitudinal cu varfuri 0…120 mm
- scara ocularului goniometric 0… 3600
- scara platoului divizor 0…3600
- lungimea maxima intre varfuri 700 mm
- diametrul maxim al masurandului 700 mm
- rotirea coloanei ± 120

b) Valoarea diviziunii
- microscopul cu vernier spiral 1µm
- ocular geometric 1’
- platoul divizor 30”
- capul divizor 1’
c) Maririle transversale ale obiectivelor ß’
ß’ = 1:1 ; 1.5:1 ; 3:1 ; 5:1
d) Campurile obiect 2y
2y = 21 mm ; 14 mm ; 7 mm ; 4.2 mm
MICROSCOPUL DE POZITIONARE A MASURANDULUI
Microscopul de pozitionare a masurandului este alcatuit din microscopul propriu-zis si
dispozitivul de iluminare (fig.2)

fig.2
Microscopul de iluminare este alcatuit din :
S – sursa
C1 – colectorul parabolic
C2 – colector
F – filtru
Og – oglinda
K – condensator

Dispozitivul de iluminare DIA ilumineaza obiectul 0 (masurandul) telecentric.

Microscopul de pozitionare

Microscopul de pozitionare este format din obiectivul Ob , prisma Schmidt ,

lamele Lp, reticulul R1, lentila de camp a ocularului γ , lentila de ochi Lo si
microscopul de masurare M (de interpolare a discului gradat).
Microscopul M, reticulul R1, sistemele Lc si L0 formeaza “ocularul
goniometric “
Sistemul optic are grosismentul T= 10x
Reticulul contine crucea C (alcatuita din doua repere perpendiculare formate
din linii intrerupte).
Ocularul goniometric (fig.3)