Departamentul de Design de Produs, Mecatronica si Mediu

SPECIALIZAREA DE OPTOMETRIE, INGINERIE

MEDICALA

Semestrul 1
LUCRARE DE LABORATOR

MICROSCOPUL
CALCULUL ŞI ANALIZA SISTEMELOR OPTICE
DIN COMPONENŢA APARATULUI

BRASOV
 1. Scopul lucrării
Lucrarea are drept scop cunoaşterea structurii şi a funcţionării unui microscop opto-
mecanic standard. Se va insista asupra obiectivelor şi a ocularelor din componenţa
microscopului.

2. Aspecte teoretice
2.1 Aspecte generale privind microscoapelor
- microscopul reprezintă un aparat optic care formează imaginea finală la infinit a uni obiect
situal la distanţă finită, ce nu poate fi observat cu ochiul liber;
- clasificarea microscoapelor dpdv al aplicaţiilor:
- microscoape de uz general;
- microscoape electronice – pentru măsurări de mare precizie;
- biomicroscoape – pentru analiza structurilor anatomice (ex. structurile globilor
oculari);
- în general, gama de măriri ale microscoapelor poate varia între 50 şi 10000.

2.2 Parametrii microscopului

Schema de principiu a microscopului

- y – obiectul supus examinării;
- y ’ – imaginea obiectului formată în planul focal – obiect al ocularului
- Pi OB – pupila de intrare în obiectiv;
- Pe OB – pupila de ieşire din obiectiv;
- Pi OC – pupila de intrare în ocular;
- Pe OC – pupila de ieşire din ocular;
- Le OB – lucarna de ieşire din obiectiv;
- Li oc – lucarna de intrare în ocular;
- f’OB – distanţa focală a obiectivului;
- f’OC – distanţa focală a ocularului;
- f’M – distanţa focală a microscopului;
- ∆M – intervalul optic al microscopului (∆M = 160 mm pentru microscoapele de uz general);
- e – distanţa dintre obiectiv şi ocular;
- a – distanţa dintre obiect şi obiectivul microscopului;
- ΓM – grosismentul microscopului;
- ΓOC – grosismentul ocularului;
- σ - unghiul sub care se vede obiectul cu ochiul liber;
- σ ’ - unghiul sub care se vede obiectul prin aparat;
- β’OB – mărirea transversală a obiectivului;
- 250 mm = distanţa vederii minime.
tgσ 250
ΓM = '
= βOB ∗ ΓOC =
tgσ f 'M
(1)
250
ΓOC =
f ' OC
(2)

f ' OB ∗ f ' OC
f 'M =
∆M
(3)

3. Modul de lucru
Se examinează 3 tipuri de obiective şi 4 tipuri de oculare, pentru fiecare caz în parte,
determinându-se grosismentul microscopului; valorile acestuia se vor trece în tabelul de mai jos:

TABEL 1. Determinarea grosismentului microscopului pentru diferite combinaţii de

obiective şi oculare
Obiectiv 1

Ocular 1 Ocular 2 Ocular 3 Ocular 4

Obiectiv 2
Ocular 1 Ocular 2 Ocular 3 Ocular 4

Obiectiv 3
Ocular 1 Ocular 2 Ocular 3 Ocular 4
 Luneta Keppler – probleme

1. Se presupune că se proiectează şi se construieşte o lunetă Keppler

având ce are în componenţă un obiectiv utilizat la aparatele de
proiecţie, cu distanţa focală de 200 mm. Care va fi atunci
grosismentul ocularului şi la ce distanţă trebuie dispuse obiectivul
faţă de ocular, ştiind că se doreşte obţinerea unui grosisment de 50
de ori ?

2. La construcţia unei lunete Keppler se foloseşte un obiectiv cu

distanţa focală de 30 de centimetri şi un ocular ce măreşte de 10 ori.
De câte ori va mări luneta ? Dacă se schimbă ocularul cu unul care
măreşte de 12,5 ori, atunci de câte ori va mări luneta ?

3. La construcţia unei lunete Keppler se foloseşte un ocular ce măreşte

de 7 ori, dispus la o distanţă de 0,55 m faţă de obiectiv. Ce obiectiv
va trebui atunci să se utilizeze, dpdv al distanţei sale focale ? De
câte ori va mări această lunetă ? Dacă ocularul se translatează pe
axa optică faţă de obiectiv cu 0,15 m, atunci de câte ori va mări
luneta. Care va fi efectul faţă de prima sa variantă constructivă ?

4. S-ar putea construi o lunetă dacă avem la dispoziţie un obiectiv de la

un aparat de proiecţie şi un ocular de la un microscop, ambele
aparate fiind casate ? Se presupune că ambele sisteme optice au
fost verificate şi corespund dpdv al aberaţiilor.