Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AGRICULTURA
Cultura cerealelor
principalele regiuni cerealiere sunt: Câmpia Română, Câmpia de Vest (şi Dealurile de Vest), Podişul
Moldovei (îndeosebi Câmpia Jijiei), Podişul Dobrogei, Depresiunea Transilvaniei (îndeosebi Câmpia
Transilvaniei) şi Podişul Getic;
• cerealele sunt utilizate în industria morăritului şi panificaţiei (grâul, îndeosebi), în alimentaţie
(porumbul, orezul), ca furaj (porumbul, ovăzul, sorgul) şi în industria berii (orzul);
• industria morăritului şi panificaţiei este răspândită în toate oraşele.
Plantele tehnice
sunt: floarea-soarelui, soia, sfecla de zahăr, inul şi cânepa;
• floarea-soarelui este cultivată intensiv îndeosebi în sud-estul ţării (Câmpia Română);
• sfecla de zahăr: Culoarul Siretului, Bărăgan, Dobrogea, sudul Câmpiei Române, Câmpia de Vest,
Depresiunea Colinară a Transilvaniei; fabricile de zahăr sunt localizate în zonele de cultură a sfeclei
de zahăr;
• inul şi cânepa, utilizate în industria textilă, se cultivă în Podişul Sucevei, Depresiunea Colinară a
Transilvaniei şi Depresiunea Giurgeului, apoi în Câmpia de Vest şi Dobrogea; pe baza firelor de in
şi de cânepă se obţin produse textile la Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Botoşani ş.a.;
• bumbacul, adus din import, este prelucrat în centre de industrializare;
• inul, cânepa, bumbacul, firele sintetice, lâna, mătasea naturală şi artificială, formează materia primă a
industriei tricotajelor şi confecţiilor.
Cartoful
• se cultivă mai ales în regiunile mai reci: Podişul Sucevei, depresiunile intracarpatice (Braşov, Giurgeu
şi Ciuc); se foloseşte în alimentaţie, ca furaj sau în industrie (la obţinerea amidonului şi glucozei).
Pomicultura
ocupă suprafeţe mari în Subcarpaţii Getici şi de Curbură, sudul Banatului şi Dealurile Silvaniei.
Creşterea animalelor şi utilizarea produselor animaliere
baza furajeră a creşterii animalelor o reprezintă păşunile şi fâneţele naturale, plantele furajere cultivate;
• bovinele (cu peste 3 milioane de capete) sunt răspândite mai mult în regiunile de munte şi în zonele
periurbane;
• porcinele (cu circa 7 milioane de capete) cresc în proporţii mari în zonele de câmpie;
• ovinele (cu peste 7 milioane) sunt răspândite în regiuni joase: Dobrogea principala regiune, Câmpia
Română, Câmpia de Vest şi în regiuni montane şi submontane de tradiţie (zona Sibiului, Oltenia
subcarpatică) etc;
• păsările de curte (avicultura) sunt comune tuturor gospodăriilor rurale, dar şi pentru combinatele
avicole de tip industrial;
• apicultura (creşterea albinelor) este o ocupaţie străveche, cu o răspândire largă;
• sericicultura (creşterea viermilor de mătase) este mai dezvoltată în Oltenia şi Banat - datorită culturii
dudului.
Prelucrarea industrială a produselor animaliere
• produsele lactate sunt industrializate în centre de tradiţie: Vatra Dornei, Sibiu;
• industria cărnii şi a conservelor de carne este reprezentativă în Bucureşti, Sibiu; alte centre: Suceava,
Mediaş, Braşov;
lâna se industrializează în centre de tradiţie, precum Braşov şi Sibiu;
• mătasea naturală se prelucrează la Timişoara, Bucureşti şi Lugoj;
• industria de pielărie, blănărie şi încălţăminte utilizează atât produse animaliere, cât şi produse sintetice.
TEST DE EVALUARE
C. Itemi de completare
13. în coloana din stânga sunt notate câteva podgorii. înscrieţi în spaţiul din faţa
fiecăreia litera, din coloana a doua, care corespunde regiunii viticole din care
face parte.
A B
1. Panciu a. Podişul Dobrogei
2. Valea lui Mihai b. Podişul Transilvaniei
3. Jidvei c. Subcarpaţii Curburii
4. Murfatlar d. Câmpia Moldovei
5. Cotnari e. Podişul Getic
f. Câmpia de Vest
14. în coloana din stânga sunt notate câteva oraşe în jurul cărora sunt bazine legumicole, înscrieţi în spaţiul
din faţa fiecăreia litera din coloana a doua care corespunde regiunii naturale din care face parte.
A B
1. Oradea a. Câmpia Şiretului Inferior
2. Craiova b. Câmpia Vlăsiei
3. Constanţa c. Câmpia Crişurilor
4. Galaţi d. Lunca Jiului
5. Bucureşti e. Podişul Dobrogei
f. Câmpia Bărăganului
Industria metalurgică
Cuprinde: industria siderurgică, metalurgia neferoasă şi industria construcţiilor de maşini.
Minereurile feroase şi siderurgia
baza de materii prime: minereu de fier, cocs, mangan;
• minereurile de fier: Munţii Poiana Ruscă, mangan în Dpresiunea Dornelor;
• huila cocsifîcabilă din bazinul Petroşani din Depresiunea Petroşani;
• centre siderurgice: Galaţi (cel mai important din ţară), Hunedoara, Reşiţa; alte centre siderurgice
sunt: Câmpia Turzii (sârmă şi oţel), Târgovişte, Bucureşti.
Industria chimică
• foloseşte o gamă foarte variată de materii prime: sare, pirite cuprifere, petrol, gaze naturale, sulf,
potasiu, lemn, stuf, produse vegetale şi animaliere;
•produsele obţinute sunt variate în cadrul ramurilor.
Petrochimia
• foloseşte petrolul, gazul metan şi cauciucul natural pentru producţia de cauciuc sintetic, mase
plastice, fibre şi fire sintetice; combinate: Brazi, Oneşti (Borzeşti) şi altele (Năvodari, Piteşti).
Produse clorosodice
• obţinute prin prelucrarea sării: Borzeşti (sare extrasă la Târgu Ocna), Govora (sare extrasă la
Ocnele Mari), Turda (sare extrasă la Dej), Târnăveni (sare extrasă la Praid), Ocna Mureş (sare extrasă la
Ocna Mureş); zăcăminte de sare sunt în Subcarpaţi şi Depresiunea Transilvaniei.
• Acidul sulfuric
• se obţine pe baza piritelor cuprifere la Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna.
• Îngrăşămintele chimice
• se obţin folosind gazul metan, azotul atmosferic (îngrăşăminte azotoase), apatite, fos-forite
(îngrăşăminte fosfatice) la: Craiova, Bacău, Turnu Măgurele, Târgu Mureş etc.
Celuloza şi hârtia
• se obţin din lemn de răşinoase, stuf, paie la Bacău, Brăila şi Buşteni.
Medicamente şi cosmetice
• Se fabrică la Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca.
Industria lemnului
• centrele de prelucrare sunt localizate în regiunile de unde se exploatează lemnul, prima fiind Carpaţii
Orientali, care concentrează cel mai important fond forestier;
• ramuri (produse): cherestea, placaje, furnire, plăci aglomerate din lemn (PAL), plăci fibrolemnoase
(PFL), mobilă, instrumente muzicale, sportive etc; acestea se produc separat sau în combinate de
prelucrare complexă a lemnului;
• combinate de prelucrare complexă a lemnului: Suceava, Sighetul Marmaţiei, Târgu Jiu, Bucureşti
(Pipera), Brăila, Constanţa, Caransebeş, Arad, Blaj, Gălăuţaş;
• fabrici de cherestea: Gheorgheni, Nehoiu, Vama, Piatra Neamţ, Vatra Dornei.
Aglomerări industriale
1. Oraşul Bucureşti şi împrejurimile, cu o industrie extrem de diversificată;
2. Zona Brăila-Galaţi;
3. Ploieşti-Brazi şi alte centre;
4. Oneşti-Borzeşti-Bacău;
5. Braşov şi împrejurimile;
6. Depresiunea Petroşani;
7. Hunedoara-Deva;
8. Craiova şi împrejurimile sale;
9. Constanţa-Mangalia;
10.Baia Mare şi împrejurimile sale.
Alte oraşe importante din punct de vedere industrial: Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Cluj-Napoca,
Iaşi
TEST DE EVALUARE
Fig. 21
Fig.21
A................................
B................................
C................................
D................................