UNGHIUL

Introducere

Definiþii:

 Figura geometricã formatã din 2 semidrepte închise care au aceeaºi origine se

numeºte unghi.
 Cele 2 semidrepte se numesc laturile unghiului, iar originea lor comunã, vârful
unghiului.
 Unitatea de mãsurã este gradul, notat cu „‫” ל‬. Numãrul de grade al unui unghi se
numeºte mãsura unghiului.

Notaþii:

ሾܱ‫ܣ‬

ൠ െ laturile unghiului
ሾܱ‫ܤ‬
෣ sau ‫ ܤܱܣף‬െ unghiul
 ‫ܤܱܣ‬
෣ ሻ sau ݉ሺ‫ ܤܱܣף‬ሻ െ mãsura unghiului
 ݉ሺ‫ܤܱܣ‬

Submultiplii gradului sunt:

 Minutul (Ԣ)
1Ԣ = a 60-a parte dintr-un grad
ଵ
1Ԣ =  ȉ  ͳι
଺଴
 Secunda (ԢԢ)
1ԢԢ = a 60-a parte dintr-un minut
ଵ
1ԢԢ =  ȉ ͳԢ
଺଴

Deci, ͳι ൌ ͸ͲԢ ºi ͳι ൌ ͸ͲԢԢ.

Definiþii:

 Douã unghiuri sunt congruente dacã au aceeaºi mãsurã.

෣  ‫ܨܧܦ  ؠ‬
‫ܥܤܣ‬ ෣ ൯ ൌ ݉ሺ‫ܨܧܦ‬
෣ dacã ݉൫‫ܥܤܣ‬ ෣ሻ

Reciproc: ෣ ൯ ൌ ݉ሺ‫ܨܧܦ‬
dacã ݉൫‫ܥܤܣ‬ ෣  ‫ܨܧܦ  ؠ‬
෣ ሻ, atunci ‫ܥܤܣ‬ ෣

 Bisectoarea unghiului este o semidreaptã interioarã a unghiului, ce determinã cu

laturile acestuia douã unghiuri congruente.

ሺܱ‫ܥ‬

෣ሻ
‫ ؿ‬ሺ‫ܤܱܣ‬ ෣
ൠ  ฺ ሺܱ‫ ܥ‬െ bisectoarea ‫ܤܱܣ‬
෣  ‫ܤܱܥ  ؠ‬
‫ܥܱܣ‬ ෣
 Clasificarea unghiurilor
Unghi impropriu, unghi propriu
În funcþie de mãsura lui, unghiul poate fi:

 Unghi impropriu

o Unghi nul
 Format de 2 segmente (laturi) care coincid
 Are mãsura egalã cu Ͳι

෣ ൯ ൌ  Ͳι
݉൫‫ܤܱܣ‬
o Unghi alungit
 Format de 2 semidrepte opuse
 Are mãsura egalã cu ͳͺͲι

෣ ൯ ൌ ͳͺͲι
݉൫‫ܤܱܣ‬

 Unghi propriu (când nu este nici nul, nici alungit)

o Unghi ascuþit – are mãsura mai micã decât ͻͲι

o Unghi drept – are mãsura egalã cu ͻͲι

o Unghi obtuz – are mãsura mai mare decât ͻͲι

 Perechi de unghiuri
Existã 4 tipuri de perechi de unghiuri:

 Complementare – douã unghiuri pentru care suma mãsurilor lor este de ͻͲι

݉൫‫ܥܤܣ‬ ෣ ൯ ൌ  ͻͲι  ฺ  ‫ܥܤܣ‬

෣ ൯ ൅ ݉൫‫ܨܧܦ‬ ෣ ǡ ‫ܨܧܦ‬
෣ sunt complementare

 Suplementare – douã unghiuri pentru care suma mãsurilor lor este de ͳͺͲι

݉൫‫ܥܤܣ‬ ෣ ൯ ൌ  ͳͺͲι  ฺ  ‫ܥܤܣ‬

෣ ൯ ൅ ݉൫‫ܨܧܦ‬ ෣ ǡ ‫ܨܧܦ‬
෣
sunt suplementare

 Adiacente – douã unghiuri care au acelaºi vârf, o laturã comunã, iar laturile
necomune sunt situate de-o parte ºi de alta a laturii comune.

෣ ºi ‫ܥܱܤ‬
Unghiurile ‫ܤܱܣ‬ ෣ sunt adiacente

 Opuse la vârf – douã unghiuri care au acelaºi vârf, iar laturile lor sunt perechi
de semidrepte opuse.

෣ ºi ‫ܥܱܦ‬
Unghiurile ‫ܤܱܣ‬ ෣ , respectiv ‫ܥܱܤ‬෣ ºi ‫ܦܱܣ‬
෣
sunt opuse la vârf.
Teoremã: Unghiurile opuse la vârf sunt congruente.
 Unghiuri formate în jurul unui punct

Unghiurile formate în jurul unui punct au urmãtoarele proprietãþi:

 Au toate acelaºi vârf

 Orice punct al planului care nu aparþine nici uneia dintre laturi aparþine
interiorului unui singur unghi.

Teoremã: Suma mãsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este de ͵͸Ͳι .

݉൫ͳ෠൯ ൅ ݉൫ʹ෠൯ ൅ ݉൫͵෠൯ ൅ ݉൫Ͷ෠൯ ൅ ݉൫ͷ෠൯ ൅ ݉൫͸෠൯ ൅  ǥ ൌ  ͵͸Ͳι

 Unghiuri formate de douã drepte
tãiate de o secantã

a, b – drepte
s – secantã

Unghiurile formate de douã drepte tãiate de o secantã sunt:

 Alterne externe: ͳ෠ ºi ͹෠; ʹ෠ ºi ͺ෠

 Alterne interne: Ͷ෠ ºi ͸෠; ͵෠ ºi ͷ෠
 Externe de aceeaºi parte a secantei: ͳ෠ ºi ͺ෠; ʹ෠ ºi ͹෠
 Interne de aceeaºi parte a secantei: Ͷ෠ ºi ͷ෠; ͵෠ ºi ͸෠
 Corespondente: ͳ෠ ºi ͷ෠; ʹ෠ ºi ͸෠; ͵෠ ºi ͹෠; Ͷ෠ ºi ͺ෠

Teoreme:
T1. Dacã douã drepte paralele sunt tãiate de o secant, atunci ele formeazã perechi
de unghiuri:
 Alterne interne congruente
 Alterne externe congruente
 Complementare congruente
 Interne de aceeaºi parte a secantei, suplementare
 Externe de aceeaºi parte a secantei, suplementare
T2. Dacã douã drepte tãiate de o secant formeazã unghiuri:
 Alterne interne congruente
sau
 Alterne externe congruente
sau
 Complementare congruente
sau
 Interne de aceeaºi parte a secantei, suplementare
sau
 Externe de aceeaºi parte a secantei, suplementare
Atunci dreptele sunt paralele.