Curs 4 5

Capitolul II - MATEMATICI FINANCIARE PE
PIAŢA ASIGURĂRILOR
Conf.univ.dr. Romeo NEGREA, Asist.univ.dr. Remus Ene,

Asist.univ.dr. Maria Lăpădat
1 Departamentul de Matematică, U.P.T.
ntnu/ntnu-logo
1 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

ntnu/ntnu
Cuprins
1 Funcţii biometrice
Probabilităţile de viaţă şi de deces
Funcţia de supravieţuire
Viaţa medie
Tabele de mortalitate
Arborescenţă viageră şi de deces
2 Plăţi viagere
Prime matematice
Plata viageră unică
Anuităţi viagere constante
3 Plăţi în caz de deces
Plata unică în caz de deces
Anuitate de deces constantă
4 Asigurări de persoane
Asigurarea de viaţă
Asigurarea de pensii
2
Asigurarea mixtă
R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR
Func0 tiibiometrice Probabilit0 a0 tiledevia0 t0 a0 sidedeces
ntnu/ntnu
Probabilităţile de viaţă şi de deces

Se consideră o colectivitate de aceeaşi vârstă x ani . Se poate
formula următoarea întrebare: care este probabilitatea ca o
persoană în vârstă de x ani să fie în viaţă la vârsta de y ani,
y > x.
Probabilitătîle de viaţă şi de deces
Răspunsul la această întrebare este dat de probabilitatea de
viaţă, notată prin simbolul p(x, y). Probabilitatea evenimentului
contrar ca persoana în vârstă de x ani să nu fie în viaţă la y ani
este probabilitatea de deces, notată cu simbolul q(x, y). Are loc
relaţia corespunzătoare probabilităţilor unor evenimente
contrare:
p(x, y) + q(x; y) = 1.
În particular dacă y = x + 1 vom scrie p(x, y) = px şi q(x, y) = qx ,
iar dacă y = x + n vom scrie p(x, y) = n px şi q(x, y) = n qx .
Func0 tiibiometrice Func0 tiadesupravie0 tuire
ntnu/ntnu
Una dintre cele mai importante caracteristici utilizate în teoria
asigurărilor de persoane este funcţia de supravieţuire. Aceasta
este o funcţie de vârsta persoanei asigurate definită ca
valoarea medie a numărului de persoane care ajung la vârsta
de x ani dintr-un număr de la persoane de a ani, a ≤ x.
Pentru funcţia de supravieţuire se foloseşte simbolul lx . Notând
cu z numărul persoanelor în viaţă la x ani şi cu p(a, x)
probabilitatea ca o persoană în vârstă de a ani să fie în viaţă la
vârsta de x ani se poate scrie următoarea distribuţie de tip
Bernoulli:

0 ... z ... la
.
Cl0a (p(a, x))la . . . Cl0a (p(a, x))la −z (q(a, x))z . . . Cllaa (q(a, x))la

ntnu/ntnu
Valoarea medie de supravieţuire

Valoarea medie a acestei distribuţii este produsul dintre
probabilitatea de viaţă p(a, x) şi numărul elementelor
colectivităţii la . Notând M(z) = lx , rezultă
lx = p(a, x) · la ,
de unde
lx
p(a, x) = .
la

ntnu/ntnu
Evenimentul ca o persoana în vărsta de a ani să fie în viaţa la
vârsta de y ani se poate concepe ca intersecţia a două
evenimente dependente: primul, ca persoana în vârstă de a ani
să fie în viaţă la x ani şi al doilea, ca persoana în vârstă de a
ani, care a ajuns la vârsta de x ani, să fie în viaţa la vârsta de y
ani.
Valoarea medie de supravieţuire
Atunci conform formulei pentru probabilitatea intersecţiei a
două evenimente se poate scrie
p(a, y) = p(a, x) · p(x, y),
adică
p(a, y) ly
p(x, y) = ⇒ p(x, y) = .
p(a, x) lx
Func0 tiibiometrice Via0 tamedie
ntnu/ntnu
Viaţa medie
Viaţa medie
Viaţa medie, notată cu simbolul ex , se defineşte ca valoarea
medie a numărului de ani câţi mai are să trăiască o persoană în
vârstă de x ani. Variabila aleatoare corespunzătoare z are
distribuţia " 1 #
n+
z 2 , n = 0, 1, . . .
n/n+1 qx
unde n/n+1 qx este probabilitatea ca persoana să decedeze între

x + n şi x + n + 1 ani, adică
lx+n lx+n+1 lx+n − lx+n+1
n/n+1 qx = p(x, x + n) · qx+n = 1− = .
lx lx+n lx

ntnu/ntnu
Viaţa medie
Viaţa medie
Prin urmare ex = M(z) are valoarea
1 lx+n − lx+n+1
ex = ∑ n+
n≥0 2 lx
sau simplificând obţinem expresia

1 1
ex = + ∑ lx+n .
2 lx n≥1

ntnu/ntnu
Viaţa medie
Observaţia 1.1.
Se presupune că decesul are loc între x + n şi x + n + 1 ani la
jumătatea anului şi de aceea se consideră n + 1/2 ani câţi are
de trăit persoana în vârstă de x ani.
Observaţia 1.2.
Lipsa indicelui superior la semnul sumă arată că însumarea
este limitată numai la acei indici ai elementelor constitutive
pentru care vârsta x + n nu depăşeşte limita de vârstă (practic
100 de ani).

Func0 tiibiometrice Tabele de mortalitate
ntnu/ntnu
Pentru a dispune de valorile funcţiilor utilizate în teoria
asigurărilor se întocmesc tabele de mortalitate fundamentate
pe date statistice şi pe ajustarea acestor date prin diferite
metode de calcul.
Tabelele conţin de obicei următoarele valori:
x numărul de ani, lx funcţia de supravieţuire, dx numărul
persoanelor decedate între vârsta de x şi x + 1 ani, px
probabilitatea de viaţă, qx probabilitatea de deces, ex viaţa
medie.
Tabelele mai conţin şi o serie de ’numere de comutaţie’ care se
vor preciza în cele ce urmează. Toate numerele utilizate în
teoria asigurărilor de persoane se pot deduce prin calcul, de
exemplu, din numerele dx .

Func0 tiibiometrice Arborescen0 t0 aviager0 a0 sidedeces
ntnu/ntnu
Arborescenţă
Pentru a evidenţia (chiar intuitiv) momentele la care se vor
efectua diferitele categorii de plăţi se construieşte o
arborescenţă (un graf simplificat). Această arborescenţă
ilustrează fenomenul de viaţă, respectiv de deces. Vârfurile
acestei arborescenţe sunt anii, iar arcele simbolizează faptul că
persoana rămăne în viaţă de la un an la altul (arcele superioare
*), sau că persoana decedează în anul respectiv (arc inferior
+).

ntnu/ntnu
Arborescenţă
Exemplificăm arborescenţa viageră şi de deces
corespunzătoare situaţiei: persoana în vârstă de x ani va fi în
viaţă la vârsta de x + n ani şi nu va fi în viaţă la vârsta de
x + n + 1 ani. Această arborescenţă corespunde situaţiei ce
permite calcularea probabilităţii n/n+1 qx , folosită la calcularea
vieţii medii. Astfel avem
x * x+1 * · · · * x+n-1 * x+n + x+n+1

ntnu/ntnu
Arborescenţă
Pe arcele superioare (adică *), ce reprezintă faptul că
persoana este în viaţă, parcurgerea se face cu probabilităţile
px , px+1 ,. . . ,px+n−2 , px+n−1 . Arcul inferior (adică +), care
reprezintă faptul că persoana decedează, este parcurs cu
probabilitatea qx+n . Astfel evenimentul că persoana în vârstă de
x ani este în viaţă la x + n ani are probabilitatea
lx+1 lx+2 lx+n−1 lx+n
px px+1 · · · px+n−2 px+n−1 = · ··· · =
lx lx+1 lx+n−2 lx+n−1
lx+n
= = p(x, x + n) = n px .
lx

ntnu/ntnu
Arborescenţă
Atunci evenimentul că persoana în vârstă de x ani va deceda
între x + n şi x + n + 1 ani are probabilitatea
lx+n lx+n+1 lx+n − lx+n+1
n px qx+n = 1− = = n/n+1 qx .
lx lx+n lx
Observaţia 1.3.
Într-o arborescenţă viageră şi de deces pot exista mai multe
arce superioare, fiecare corespunzând câte unui an în care
persoana este în viaţă, dar numai un singur arc inferior, cel
care corespunde anului în care are loc decesul.

ntnu/ntnu
Exemplul 1.1.
Să se construiască arborescenţa viageră şi de deces în cazul
x = 59 şi n = 2. Să se explice semnificaţiile probabilităţilor p59 ,
2 p59 şi q61 .
Soluţie. Vârfurile arborescenţei sunt 59, 60, 61 şi 62 iar arcele

vor fi acelea care se utilizează pentru a calcula probabilităţile
menţionate. Astfel avem arborescenţa:
p59 p60 q61
59 * 60 * 61 + 62
Probabilităţile înscrise pe arce au următoarele semnificaţii:

p59 este probabilitatea ca persoana în vârstă de 59 de ani
să fie în viaţă peste un an, deci la 60 de ani;

ntnu/ntnu
Exemplul 1.1. (continuare)

p60 este probabilitatea ca persoana în vârstă de 60 de ani
să fie în viaţă la 61 de ani;
q61 este probabilitatea ca persoana în vârstă de 61 de ani
să nu fie în viaţă peste un an, deci la 62 de ani.
În consecinţă aceste probabilităţi se calculează cu ajutorul
valorilor funcţiei de supravieţuire, din tabelele de mortalitate, şi
obţinem
l60 72581
p59 = = = 0.9842692 ⇒ q59 = 1 − p59 = 0.0157308;
l61 73741
l61 71320
p60 = = = 0.9826263, ⇒ q61 = 1 − p61 = 0.0193915.
l60 72581

ntnu/ntnu
Exemplul 1.1.(continuare)
Pentru probabilitatea 2 p59 , care reprezintă faptul că persoana
în vârstă de 50 de ani să fie în viaţă peste 2 ani, adică la 61 de
ani, se poate utiliza relaţia:
2 p59 = 1 p59 p60 = p59 p60 = 0.9842692 · 0.9826263 = 0.9671688,
sau relaţia
l61 71320
2 p59 = = = 0.9671688 .
l59 73741

Pl0 a0 tiviagere Prime matematice
ntnu/ntnu
Comentarii
Caracter aleator
O operaţie financiară legată de asigurarea unei persoane se
caracterizează prin aspectul aleator al plăţilor din partea
ambelor părţi, atât din partea asiguratorului cât şi din partea
asiguratului. Din partea asiguratului plata are loc numai dacă
este în viaţă, iar din partea asiguratorului numai dacă are loc
evenimentul stabilit prin contractul de asigurare.
Plata se consideră ca variabilă aleatoare cu distribuţie stabilită.
Pentru ca între obligaţiile celor două părţi să se realizeze
principiul echilibrului financiar se acceptă egalitatea valorilor
medii ale celor două variabile aleatoare: plata efectuată de
către asigurator şi plata efectuată de către asigurat, ambele
actualizate. Aceste valori medii se numesc prime de asigurare,
care pot fi unice sau periodice.

ntnu/ntnu
Compunerea contractelor
Prime matematice
Primele, rezultate din compararea obligaţiilor celor două părţi în
momentul încheierii asigurării, se numesc prime matematice
(nete) la care se mai adaugă unele plusuri reprezentând diferite
cheltuieli de administrare.
Notaţii
Notând cu z1 , . . . , zn variabilele aleatoare corespunzătoare
plăţilor efectuate în cazul mai multor asigurări şi cu z variabile
corespunzătoare sumei acestor variabile:
z = z1 + · · · + zn
avem
M(z) = M(z1 ) + · · · + M(zn ).
ntnu/ntnu
Compunerea contractelor
Legea de compunere a contractelor

Notând cu P plata (prima):
P = M(z), P1 = M(z1 ), . . . , Pn = M(zn ),
se poate scrie egalitatea
P = P1 + · · · + Pn .
Aceast relaţie exprimă legea de compunere a contractelor.

Pl0 a0 tiviagere Plata viager0 aunic0 a
ntnu/ntnu
Definiţie plată viageră

Prin plată viageră se înţelege o plată care nu are loc în mod
cert ci numai dacă persoana asigurată este în viaţă. Plata
poate fi efectuată, atât de către asigurator cât şi de către
asigurat.
Plată viageră unică

Cea mai simplă problemă pe care o putem formula în problema
plăţilor viagere este următoarea: Ce valoare actuală medie are
o unitate monetară, plătibilă peste n ani unei persoane
actualmente de x ani? Precizăm că plata nu se face dacă
persoana este decedată.

ntnu/ntnu

Distribuţia
Notând cu z variabila aleatoare care reprezintă plata efectuată
ea are distribuţia
n
v 0
z , n = 0, 1, . . .
n px n qx
Aici vn este valoarea actuală a unităţii monetare (v este factorul

de actualizare în operaţia de dobândă compusă)
corespunzătoare cazului când persoana este în viaţă peste n
ani, deci plata are loc, şi 0 este valoarea actuală a 0 unităţi
monetare (lipsă de plată), dacă persoana nu este în viaţă peste
n ani. Cu n px s-a notat probabilitatea ca o persoană de x ani să
fie în viaţă peste n ani, iar cu n qx probabilitatea evenimentului
contrar.
ntnu/ntnu

Factor de actualizare viageră
Valoarea medie a variabilei z se numeşte factor de actualizare
viager şi se notează cu simbolul n Ex . Deci
n Ex = M(z) = vn ·n px ,
lx+n
sau folosind relaţia n px = se mai poate scrie:
lx
lx+n vx+n lx+n

n Ex = vn · =
lx vx lx
adică
Dx+n
n Ex = ,
Dx
unde numărul de comutaţie Dx = vx lx se ia din tabele.
ntnu/ntnu
Plăţi viagere
Plăţi viagere
Problema precedentă poate fi extinsă în felul următor: Ce
valoare medie au plăţile viagere (ratele) S1 , . . . , Sk plătibile peste
n1 , . . . , nk ani, dacă plăţile se efectuează când o persoană de x
ani este în viaţă peste n1 , . . . , nk ani? Aceste plăţi de fac de
către un asigurator (asigurat) şi sunt egale cu: S1 la împlinirea
vârstei de x + n1 ani, . . . , Sk la împlinirea vârstei de x + nk ani.

ntnu/ntnu
Plăţi viagere
Valoarea actuală
Notând cu zi variabila ce exprimă efectuarea plăţii viagere
corespunzătoare vârstei de x + ni ani şi cu z variabila ce
exprimă suma plăţilor viagere efectuate, se poate scrie
M(z) = M(z1 ) + · · · + M(zk ),
sau, conform relaţiilor de mai sus,
M(z) = S1 ·n1 Ex + · · · + Sk ·nk Ex .
Astfel problema formulată este rezolvată. Numărul M(z) se

numeşte valoarea actuală a anuităţii viagere.

Pl0 a0 tiviagere Anuit0 a0 tiviagereconstante
ntnu/ntnu
Anuităţi viagere constante posticipate
Anuităţi viagere constante posticipate/anticipative

În cazul anuităţilor viagere se consideră situaţia când ratele
sunt constante: S1 = · · · = Sk = S şi de asemenea perioadele
n2 − n1 , . . . nk − nk−1 sunt constante. Pentru fixarea ideilor se
poate presupune că perioada este de un an şi n1 = 1. Dacă
n1 = 0 anuitatea viageră se numeşte posticipată, iar dacă n1 = 1
anuitatea se numeşte anticipată.

ntnu/ntnu
Anuităţi viagere constante posticipate imediate

Factor de actualizare
Presupunem că plăţile se fac până la limita de vârstă. Astfel
teoretic vorbind anuitatea viageră este nelimitată (de la limita
de vârstă în sus probabilitatea de viaţă are valoarea zero). În
acest caz pentru valoarea actuală a unei anuităţi viagere
posticipate, notată cu ax când S = 1, se obţine formula:
Dx+1 Dx+2
ax =1 Ex +2 Ex + · · · = + +··· .
Dx Dx
Folosind numărul de comutaţie Nx = Dx + Dx+1 + · · · ea se mai
poate scrie
Nx+1
ax = ,
Dx
unde ax se numeşte factor de actualizare.
ntnu/ntnu
Anuităţi viagere constante posticipate amânate
Anuitatea viageră constantă posticipată amânată

Dacă ratele anuităţii viagere se plătesc numai de la al n-lea an
începând se ajunge la noţiunea de anuitate viageră constantă
posticipată amânată notată prin simbolul n/ ax care prin definiţie
are valoarea
n/ ax = n+1 Ex + · · ·
sau dezvoltat
Dx+n+1
n/ ax = +···
Dx
adică
Nx+n+1
n/ ax = .
Dx

ntnu/ntnu
Anuităţi viagere constante posticipate amânate
Anuitatea viageră constantă posticipată limitată

Dacă se consideră anuitatea viageră a cărei rate se plătesc
numai timp de n ani, se ajunge la noţiunea de anuitate viageră
posticipată limitată notată prin simbolul /n ax pentru care are loc
formula
/n ax = 1 Ex + · · · + n Ex ,
adică
/n ax = ax −n/ ax ,
deci
Nx+1 − Nx+n+1
/n ax = .
Dx

ntnu/ntnu
Exemplul 2.1.
Un cetăţean prevăzător doreşte ca nepotul său, care acum are
10 ani, să primească de la o instituţie de asigurare, la sfărşitul
fiecărui an din moment ce va împlini 20 de ani, câte
100 000 u.m., pănă la decesul său. Dacă procentul anual este
de 5% cetăţeanul doreşte să ştie ce sumă trebuie să plătească
acum instituţiei de asigurare pentru a face posibilă efectuarea
acelor plăţi menţionate mai sus.

ntnu/ntnu

Exemplul 2.1.- Soluţie
Soluţie. Întrucât nepotul va primi la sfârşitul fiecărui an suma
constantă de 100 000 u.m. din moment ce va împlini vârsta de
20 de ani, este vorba de o anuitate viageră posticipată amânată
cu 10 ani, acum nepotul având 10 ani. Rata anuităţii viagere
este 100 000 u.m., deci suma (prima) P pe care trebuie s-o
plătească cetăţeanul acum este dată de formula
N10+10+1
P = S· 10/ a10 = 100 000 ·
D10
Din tabelul de mortalitate cu procentul 5%, avem numerele de
comutaţie D10 = 54 983.3 şi N21 = 591 103.78 aşa încât
591 103.78
P = 100 000 · = 1 075 060.5 u.m.
54 983.3
ntnu/ntnu
Anuităţi viagere constante anticipate

Anuităţi viagere constante anticipate
Anuitatea viageră constantă anticipată se deosebeşte de cea
posticipată prin aceea că plata ratelor se face cu un an mai
devreme. Astfel au loc următoarele formule:
Nx
ax =
Dx
pentru anuitatea viageră constantă anticipată imediată,
Nx+n
n/ ax =
Dx
pentru anuitatea viageră anticipată amânată şi
Nx − Nx+n
/n ax =
Dx
ntnu/ntnu
Anuităţi viagere constante fracţionate posticipate

Anuităţi viagere constante fracţionate posticipate
Anul se fracţionează în m părţi egale. Totodată se presupune
că la sfârşitul fiecărei subperioade se plăteşte 1/m unităţi
monetare. În vederea simplificării calculelor se presupune că
factorul de actualizare viager variază liniar în cursul unui an.
Folosind ecuaţia dreptei ce trece prin două puncte (n, n Ex ) şi
(n + 1, n+1 Ex ), se poate scrie
n+i/m Ex − n Ex n+1 Ex − n Ex
= ,
i/m 1
unde n+i/m Ex reprezintă factorul de actualizare corespunzător

momentului n + i/m. De aici
i
n+i/m Ex = E
n+1 x − n x + n Ex ,
E n > 0.
m
ntnu/ntnu
Alte tipuri de anuităţi viagere
Alte tipuri de anuităţi viagere

Anuitate viageră constantă fracţionată posticipată imediată.
Anuitate viageră constantă fracţionată posticipată
amânată.
Anuitate viageră constantă fracţionată posticipată limitată.
Anuităţi viagere constante fracţionate anticipate

Pl0 a0 ti0 incazdedeces Plata unic0 a0 incazdedeces
ntnu/ntnu
Plata unică
O problemă simplă care se poate formula este următoarea: Ce
valoare actuală medie are o unitate monetară plătibilă peste n
ani dacă plata se face în felul următor: dacă persoana
asigurată, actualmente de x ani, a decedat între x + n şi x + n + 1
plata are loc, iar în cazul contrar nu se face nici o plată.

ntnu/ntnu
Notaţii
Notând cu z variabila aleatoare care reprezintă plata efectuată
aceasta are următoarea distribuţie
vn+1/2

0
z
1 − n/n+1 qx n/n+1 qx
unde vn+1/2 este valoarea actuală a unităţii monetare (se

consideră că decesul are loc la jumătatea anului), iar
n/n+1 qx = n px qx+n , este probabilitatea ca o persoană în vârstă
de x ani să decedeze între vârsta x + n şi x + n + 1 ani.

ntnu/ntnu
Valoarea medie M(z) este factorul de actualizare în caz de
deces şi se va nota cu simbolul n Dx ,
lx+n − lx+n+1
n Dx = M(z) = vn+1/2 , n/n+1 qx = vn+1/2 · .
lx
Folosind numărul de comutaţie
Cx = vx+1/2 (lx − lx+1 ) = u1/2 (vDx − Dx+1 ),
se poate scrie
Cx+n
n Dx = .
Dx

Pl0 a0 ti0 incazdedeces Anuitate de deces constant0 a
ntnu/ntnu

Problema de mai înainte permite următoarea generalizare utilă:
Ce valoare actuală medie au mai multe plăţi de deces, numite
rate, de câte 1 unitate monetară (de aceeaşi valoare), plătibile
în cazul dacă persoana decedează în anul respectiv.

ntnu/ntnu

Valoarea actuală
Variabila corespunzătoare z se descompune în n variabile zi
reprezentând plata efectuată pentru doi ani consecutivi i, i + 1:
Cx+i
M(x) = ∑ i Dx = ∑ ,
i≥0 i≥0 Dx
sau folosind numărul de comutaţie
Mx = ∑ Cx+i = ∑ u1/2 (vDx+i − Dx+i+1 ) = u1/2 (vNx − Nx+1 ),

i≥0 i≥0
şi notând Ax = M(z), se poate scrie

Mx
Ax = ,
Dx
39
care este formula unei anuităţi de II.deces
R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat
imediate (nelimitate).
MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR
ntnu/ntnu

Anuitatea de deces se poate calcula între două momente x+m
(inclusiv) şi x + n (exclusiv) oarecare:
n−1 n−1
Cx+i Mx+m − Mx+n
M(z) = ∑ i Dx = ∑ = .
i=m i=m Dx Dx
Introducând notaţia m/n Ax = M(z), se poate scrie
Mx+m − Mx+n
m/n Ax = ,
Dx
de unde pentru m = 0 se obţine factorul de actualizare pentru
cazul de limitare la n ani
Mx − Mx+n
/n Ax =
40 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat
Dx
II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR
Asigur0 aridepersoane Asigurarea de via0 t0 a
ntnu/ntnu
Contractul de asigurare
Asiguratul
Asiguratul în vârstă de x ani plăteşte periodic anticipat o sumă
P timp de k ani.
Valoarea actuală a unei unităţi monetare plătibile anticipat timp
de k ani este /k ax , deci P unitâţi monetare au ca valoare
actuală medie P · /k ax .
Asiguratorul
Asiguratorul, când asiguratul împlineşte vârsta de x + n ani,
plăteşte acestuia o sumă S. Dacă asiguratul nu este în viaţâ
asiguratorul nu are nici o obligaţie. Valoarea medie actuală a
unei unităţi monetare este Sn · Ex .

ntnu/ntnu
Principiul echilibrului financiar

In consecinţă, conform principiului echilibrului financiar, se
poate scrie egalitatea:
P /k ax = Sn Ex .
Folosind numerele de comutaţie, conform formulelor stabilite

mai sus, rezultă după explicitarea în raport cu P:
Dx+n
P=S .
Nx − Nx+k

ntnu/ntnu
Observaţia 4.1.
Când k = 1 prima este unică şi deoarece Nx − Nx+1 = Dx se
poate scrie
Dx+n
P=S .
Dx
Observaţia 4.2.
Întotdeauna k ≤ n. Când k > 1, de obicei k = n şi se poate scrie
Dx+n
P=S .
Nx − Nx+n

Asigur0 aridepersoane Asigurarea de pensii
ntnu/ntnu
Contractul de asigurare de pensii
Asiguratul
Asiguratul în vârstă de x ani plăteşte periodic anticipat suma P
timp de k ani.
Asiguratorul
Asiguratorul plăteşte asiguratului periodic o sumă S, de la
împlinirea vârstei de x + n ani până la decesul său. Dacă
asiguratul decedează înaintea împlinirii vârstei de x + n ani
asiguratorul nu are nici o obligaţie.

ntnu/ntnu
Valoarea actuală
Valoarea actuală medie a obligaţiilor asiguratului este /k ax
pentru o unitate monetară, deci P · /k ax pentru P unitti monetare.
Valoarea actuală medie a obligaţiilor asiguratorului este n/ ax
pentru o unitate monetară, deci S n/ ax pentru S unităţi monetare.
În consecinţă, conform principiului echilibrului financiar, se
poate scrie egalitatea
P /k ax = S · n/ ax ,
de unde explicitând pe P şi utilizand formulele care exprimă

n/ ax şi /k ax cu numerele de comutaţie respective se obţine
Nx+n
P = S· .
Nx − Nx+k
ntnu/ntnu
Cazuri particulare
În particular pentru k = 1 prima P este unică şi deoarece
Nx − Nx+1 = Dx , rezultă
Nx+n
P=S ,
Dx
iar dacă pensia se plăteşte din primul an începând, n = 0
rezultă
Nx
P=S .
Dx
La fel când k = n rezultă formula
Nx+n
P=S .
Nx − Nx+n

ntnu/ntnu
Cazuri particulare
Dacă perioada de plată este o subperioadă a celei de bază (de
exemplu perioada de bază este 1 an, iar plăţile se fac lunar),
atunci contractul suferă o oarecare modificare, anume plăţile se
fac în subperioadele considerate obţinute prin impărţirea
perioadei de bază în m părţi egale. În acest caz ecuaţia
echilibrului financiar arată în felul următor:
(m)
Nx+n
P=S (m) (m)
Nx − Nx+n
unde, conform anuităţii viagere constante fracţionate

posticipate imediate,
(m) m−1
Nx = Nx − Dx
47 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat
2m
II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR
ntnu/ntnu
Exemplul 4.1.
În vederea obţinerii unei pensii suplimentare de 50 $ lunar, la
începutul fiecărei luni, de la împlinirea vârstei de 50 de ani până
la decesul său, un cetăţean încheie un contract cu o instituţie
de asigurare. Dacă procentul anual este 5% ce primă lunară, la
începutul fiecărei luni, urmează să plătească cetăţeanul de la
vârsta de 30 de ani pănă la împlinirea vârstei de 50 de ani?

ntnu/ntnu
Exemplul 4.1.-Soluţie
Avem un caz de asigurare de pensii cu datele x = 30, k = 20,
n = 20, S = 50 $, p = 5%, aşa încât formula
Nx+n
P=S
N − x − Nx+n
ne conduce la
N50
P = 50 .
N30 − N50
Din tabel avem N30 = 355 643, N50 = 97 674.03, deci
97 674.03
P = 50 = 18.93 $.
355 643 − 97 674.03

Asigur0 aridepersoane Asigurarea mixt0 a
ntnu/ntnu
Contractul de asigurare mixtă
Asiguratul
Asiguratul, în vârstă de x ani, plăteşte anual anticipat suma P
timp de k ani. Valoarea actuală medie a obligaţiilor sale este
P · /k ax unităţi monetare.
Asiguratorul
Asiguratorul plăteşte unei persoane indicate de asigurat suma
S, dacă acesta decedează între vârsta de x + m ani (inclusiv) şi
vârsta x + n ani (exclusiv). Valoarea actuală medie a obligaţiilor
asiguratorului este S · m/n Ax .

ntnu/ntnu
Asigurarea mixtă
Valoarea primei
Conform echilibrului financiar are loc egalitatea
P· /k ax = S· m/n Ax ,
sau, explicitând pe P şi folosind numerele de comutaţie

corespunzătoare se poate scrie:
Mx+m − Mx+n
P = S· .
Nx − Nx+k
Cazuri particulare
Dacă prima este unică, deci k = 1, şi deoarece Nx − Nx+1 = Dx ,
se poate scrie:
Mx+m − Mx+n
P=S .
Dx
ntnu/ntnu
Asigurarea mixtă
Cazuri particulare
Dacă m = 0 şi k = n se poate scrie:
Mx − Mx+n
P=S .
Nx − Nx+n
Cazul corespunde următoarei situaţii: asiguratul plăteşte

primele anuale timp de n ani şi dacă decedează în acest timp
persoana împuternicită primeşte suma asigurată S.
Dacă prima este unică, deci k = 1, şi limita de vârstă este x + n
ani, deci Mx+n = 0, rezultă
Mx
P=S .
Dx

ntnu/ntnu
Asigurarea mixtă
Exemplul 4.2.
O persoană, de 40 de ani, îşi asigură familia cu o sumă de 10
milioane u.m. care urmează să fie plătită de instituţia de
asigurare dacă decesul său are loc în decurs de 40 de ani.
Considerănd procentul anual 5% să se afle care este valoarea
primei unice? Dar valoarea primei anuale ce urmează a fi
plătită, la începutul fiecărui an, pe tot timpul asigurării?

ntnu/ntnu
Asigurarea mixtă
Avem o asigurare de deces cu datele: x = 40,
S = 10 000 000 u.m., m = 0, n = 40, p = 5%, k = 1 în primul caz şi
k = 40 în al doilea caz. Relaţiile de calcul sunt
Mx − Mx+n
P=S
Dx
în primul caz, respectiv
Mx − Mx+n
P=S
Nx − Nx+k

ntnu/ntnu
Asigurarea mixtă
în al doilea caz. Cu datele de mai sus obţinem (în milioane)
M40 − M80 2 891.02 − 399.23
P = 10 = 10 = 2.07 milioane u.m.
D40 12 053.29
în primul caz, al primei unice, respectiv
M40 − M80 2 891.02 − 399.23
P = 10 = 10 = 0.130174 milioane u.m.
N40 − N80 193 870.81 − 2 452.23

Rezerva matematic0 a
ntnu/ntnu
Rezerva matematică
Metode de calcul
La instituţia de asigurare este constituit un fond numit rezervă
matematică. Pentru a evalua valoarea rezervei matematice se
fixează un moment de evaluare. În raport cu fiecare asigurat se
stabileşte rezerva, iar rezerva totală se obţine prin însumarea
acestor rezerve. Există două metode fundamentale de
determinare a rezervei: metoda prospectivă şi metoda
retrospectivă. Pentru a le prezenta se introduc următoarele
notaţii:

ntnu/ntnu
Notaţii
t momentul la care se calculează rezerva,
D
0 datoria instituţiei de asigurare la momentul zero,
00
D0 datoria asiguratului la momentul zero,
D
t datoria instituţiei de asigurarela momentul t,
00
Dt datoria asiguratului la momentul t,
Rt rezerva matematică la momentul t,

ntnu/ntnu
Notaţii
/t D
0valoarea actuală a obligaţiilor asiguratorului până la
momentult, evaluate la momentul zero,
00
valoarea actuală a obligaţiilor asiguratului până la
/t D0
momentul t, evaluate la momentul zero,
t/ D
0valoarea actuală a obligaţiilor asiguratorului după
momentul t, evaluate la momentul zero,
00
valoarea actuală a obligaţiilor asiguratului după
t/ D0
momentul t, evaluate la momentul zero.

ntnu/ntnu
Formule de calcul
Rezerva matematică prin metoda prospectivă este dată de
formula
Rt = D0t − D00t ,
iar prin metoda retrospectivă
00 0
/t D0 − /t D0
Rt = .
t E0
Rezerva matematică definită prin cele două metode are

aceeaşi valoare. Pe de o parte, obligaţiile anterioare şi
posterioare datei de evaluare a rezervei actualizate în total dau
valoarea actuală a în tregii obligaţii:
0 0
/t D + t/ D0 = D00 , 00 00
/t D0 + t/ D0 = D000 ,
ntnu/ntnu
Formule de calcul
şi pe de altă parte, obligaţiile actualizate ale celor două părţi
sunt egale:
D00 = D000
Deoarece
0
t/ D0 = D0t · t E0 , 00
t/ D0 = D00t · t E0 ,
rezultă

ntnu/ntnu
Formule de calcul
00 0 (D000 − t/ D000 ) − (D00 − t/ D0 )
/t D0 − /t D0
Rt = = =
t E0 t E0
0 00
t/ D0 − t/ D0 D0t · t E0 − D00t · t E0
= = = D0t − D00t .
t E0 t E0

ntnu/ntnu
Exemplul 6.1.
Să se calculeze rezerva matematică în cazul unei asigurări de
viaţă cu plata periodică a primelor.
Soluţie. Prin metoda prospectivă:
D0t = n−t Ex+t , D00t = P · /n−t ax+t ,
deci
Dx+n Dx+n Nx+t − Nx+n
Rt = n−t Ex+t − P · /n−t ax+t = − · =
Dx+t Nx − Nx+n Dx+t
Dx+n Nx+t − Nx+n
= 1− .
Dx+t Nx − Nx+n

ntnu/ntnu
Exemplul 5.1.
Prin metoda retrospectivă:
00 0
/t D0 = P · /t ax , /t D0 = 0,
şi prin urmare

P · /t ax Dx+n Nx − Nx+t 1
Rt = = · · Dx+t .
t Ex Nx − Nx+n Dx D x

ntnu/ntnu
Exemplul 5.2.
deces considerând că asiguratul plăteşte prime anuale tot
timpul vieţii sale.
Soluţie. În acest caz pentru prima anuală are loc formula:
P · ax = Ax ,
sau, cu ajutorul numerelor de comutaţie:

Nx Mx
P = ,
Dx Dx

ntnu/ntnu
Exemplul 5.2.
deci
Mx
P= .
Nx
Rezerva matematică, prin metoda prospectivă va fi:
Mx+t Mx Nx+t
Rt = Ax+t − P ax+t = − · .
Dx+t Nx Dx+t

ntnu/ntnu
Exemplul 5.3.
pensii cu prime anuale timp de n ani şi cu plata pensiei după
această dată.
Soluţie. Prima netă corespunzătoare are formula:
Nx+n
P=
Nx − Nx+n
şi astfel, rezerva matematică prin metoda retrospectivă, este

P · /t ax Nx+n Nx − Nx+t
Rt = = · .
t Ex Nx − Nx+n Dx+t

Curs 4 5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 4 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul II - MATEMATICI FINANCIARE PE

Conf.univ.dr. Romeo NEGREA, Asist.univ.dr. Remus Ene,

1 Departamentul de Matematică, U.P.T.

1 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Probabilităţile de viaţă şi de deces

4 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Valoarea medie de supravieţuire

5 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

p(a, y) = p(a, x) · p(x, y),

unde n/n+1 qx este probabilitatea ca persoana să decedeze între

7 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

sau simplificând obţinem expresia

8 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

9 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

10 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Arborescenţă viageră şi de deces

11 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Arborescenţă viageră şi de deces

x * x+1 * · · · * x+n-1 * x+n + x+n+1

12 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Arborescenţă viageră şi de deces

13 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Arborescenţă viageră şi de deces

14 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Arborescenţă viageră şi de deces

Soluţie. Vârfurile arborescenţei sunt 59, 60, 61 şi 62 iar arcele

Probabilităţile înscrise pe arce au următoarele semnificaţii:

15 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Arborescenţă viageră şi de deces

Exemplul 1.1. (continuare)

16 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Arborescenţă viageră şi de deces

2 p59 = 1 p59 p60 = p59 p60 = 0.9842692 · 0.9826263 = 0.9671688,

17 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

18 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Legea de compunere a contractelor

P = M(z), P1 = M(z1 ), . . . , Pn = M(zn ),

se poate scrie egalitatea

Aceast relaţie exprimă legea de compunere a contractelor.

20 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Plata viageră unică

Definiţie plată viageră

Plată viageră unică

21 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Plata viageră unică

Aici vn este valoarea actuală a unităţii monetare (v este factorul

Plata viageră unică

lx+n vx+n lx+n

24 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

M(z) = M(z1 ) + · · · + M(zk ),

sau, conform relaţiilor de mai sus,

M(z) = S1 ·n1 Ex + · · · + Sk ·nk Ex .

Astfel problema formulată este rezolvată. Numărul M(z) se

25 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Anuităţi viagere constante posticipate

Anuităţi viagere constante posticipate/anticipative

26 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Anuităţi viagere constante posticipate imediate

Anuităţi viagere constante posticipate amânate

Anuitatea viageră constantă posticipată amânată

28 R. Negrea, R. Ene, M/ Lăpădat II. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA ASIGURĂRILOR

Anuităţi viagere constante posticipate amânate

Anuitatea viageră constantă posticipată limitată