Capitolul I - MATEMATICI FINANCIARE PE

PIAŢA MONETARĂ

Conf.univ.dr. Romeo NEGREA, Asist.univ.drd. Remus Ene,

Asist.univ.dr. Maria Lăpădat

1 Departamentul de Matematică, U.P.T.

ntnu/ntnu-logo

1 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 ntnu/ntnu

Cuprins

1 Operaţiuni de scont
Elemente de bază
Scont simplu
Scont compus

2 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Elemente de baz0 a

ntnu/ntnu

Definiţie operaţiune de scont

Definiţia 4.1.
Operaţiunea de scont constă din cumpărarea de către o
instituţie băncară a unor poliţe, sau alte documente financiare
(chitanţe, scrisori de schimb, bilete de ordine) înainte de
scadenţa acestora, percepând o anumită taxă pentru un astfel
de serviciu făcut deţinătorilor acestor documente.

O astfel de operaţiune este specifică, în general, băncilor

comerciale. Acestea cumpără înainte de scadenţă poliţele
respective de la deţinătorii lor contra unei taxe, iar la scadenţă
vor încasa de la creditorul poliţei valoarea integrală a acesteia.

3 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Elemente de baz0 a

ntnu/ntnu

Definiţie operaţiune de scont

Notaţii
Să presupunem că un partener de afaceri P1 primeşte la un
moment dat T0 = 0 o sumă de bani S0 sau beneficiază de un
serviciu în valoare de S0 u.m. din partea partenerului P2 . Dacă
partenerul P1 este creditat de o bancă B, el va emite către
aceasta un document financiar prin care banca va plăti
partenerului P2 la o dată T, T > T0 suma S0 plus dobânda
aferentă calculată cu un procent anual p = 100 i.

4 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Elemente de baz0 a

ntnu/ntnu

Definiţie operaţiune de scont

Notaţii
Să notăm această sumă pe care o va primi P2 la scadenţă cu
K = K(S0 , T, p). Să presupunem însă că din diverse motive
partenerul P2 doreşte să încaseze contravaloarea poliţei la
momentul T1 < T, deci înainte de scadenţă cu t = (T − T1 ) ani
(sau alte unităţi de timp), adresându-se în acest scop unei
bănci comerciale.
Notăm cu K1 = K1 (S0 , T, p) valoarea finală a sumei S0 pe durata
T1 evaluată cu procentul anual p, iar cu Ka = Ka (K, t, T) valoarea
sau suma pe care banca comercială o plăteşte deţinătorului
poliţei la momentul T1 .

5 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Elemente de baz0 a

ntnu/ntnu

Definiţie operaţiune de scont

Definiţia 4.2.
În situaţia descrisă anterior:
suma S0 se numeşte valoare iniţială a operaţiunii. Se mai
folosesc şi termenii preţ de cumpărare sau valoare de
emisiune a poliţei,
procentul anual p se numeşte procent nominal de valoare
sau procent de emisiune al poliţei,
suma K1 = valoarea finală la scontare sau curs al poliţei la
data scontării acesteia,
suma K = valoare finală a operaţiunii sau valoare nominală
la scadenţă a poliţei. Se mai foloseşte şi termenul de
capitol disponibil sau nominal la scadenţă,
procentul anual q = procentul de scont al poliţei,
6 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ
 Operaţiuni de scont Elemente de baz0 a

ntnu/ntnu

Definiţie operaţiune de scont

Definiţia 4.2.(continuare)
suma Ka = valoarea actuală a poliţei la momentul vânzării
acesteia sau valoare scontată sau uneori se mai spune că
reprezintă capitalul scontat,
diferenţa dintre capitalul nominal K şi capitalul scontat Ka

S = K − Ka (4.1)

se numeşte taxă de scont sau pe scurt, scont.

Aşadar, conform celor de mai sus, la momentul T1 < T,

deţinătorul poliţei va primi din partea băncii comerciale suma
Ka (care în general este mai mică decât valoarea finală de
fructificare K1 a acesteia), iar banca comercială va încasa la
scadenţă suma sau valoarea nominală corespunzătoare K.
7 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ
 Operaţiuni de scont Elemente de baz0 a

ntnu/ntnu

Capital scontat

Relaţiile (4.2)-(4.3)
Din relaţia (4.1), deducem că valoarea actuală sau scontată a
poliţei sau suma plătită pentru poliţă înainte de scadenţă sau
capitalul scontat este:
Ka = K − S (4.2)
iar capitalul disponibil final, capitalul nominal la scadenţă sau
valoarea nominal ă a poliţei sau efectului la scadenţă este:

K = Ka + S, (4.3)

adică

Capital scontat = Capital nominal - Taxa de scont

8 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Elemente de baz0 a

ntnu/ntnu

Capital scontat

Observaţii.
Din relaţia (4.1) constatăm că scontul este de aceeaşi natură
cu dobânda, dar din (4.2) remarcăm o deosebire dintre scont şi
dobândă. Anume, pe când dobânda se adaugă la capital,
scontul se scade din capital. Ca şi dobânda, scontul este o
funcţie de timp (durata dintre momentul actual al efectuării plăţii
poliţei şi momentul scadenţei acesteia), de capitalul la care se
referă, precum şi de procentul cu care se operează.

9 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Elemente de baz0 a

ntnu/ntnu

Scont raţional

Observaţii.
Din punct de vedere cantitativ, pe baza lui (4.3), rezultă că
scontul este egal cu dobânda valorii actuale sau scontate Ka a
capitalului nominal sau disponibil la scadenţă K pe durata
t = T − T1 şi cu un anumit procent anual de scont q = 100 j.
Ca urmare, scontul calculat în acest context se va numi scont
raţional. Orice alt rezultat care aproximează scontul raţional
poartă numele de scont comercial.

Definiţia 4.3
Numărul j se numeşte dobândă anuală unitară de scont sau,
rată anuală de scont.

10 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu
Definiţia 4.4.
Dacă dobânda aferentă a unui capital actual (sau scontat) Ka
pentru a obţine un capital nominal K este evaluată ca dobândă
simplă, atunci spunem că avem o operaţiune de scont simplu al
cărei rezultat se va nota cu Ss.

Relaţia (4.4)
Utilizând formulele de calcul ale dobânzii simple putem scrie
tm
Ss = Ka · j · t = Ka · q · (4.4)
100 · m
după cum durata operaţiunii t se exprimă în ani sau în fracţiuni
egale (m) de an ( tm ), iar procentul anual unic de scont este
q = 100 · j.
11 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ
 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Relaţia (4.5)
Dacă operaţiunea de scont nu se desfăşoară cu procent unic
n
pe toată durata t atunci, presupunând că t = ∑ tk şi că pe
k=1
subperioada tk se operează cu procentul anual de scont
qk = 100 jk , scontului simplu corespunzător va fi:
n
Ss = Ka · ∑ jk · tk (4.5)
k=1

şi analog pentru celelalte forme ale relaţiei (4.4).

12 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Relaţiile (4.6)-(4.7)
Din (4.2) - (4.4) deducem capitalul scontat ca fiind:
K
Ka = (4.6)
1+j·t

şi ca urmare scontul simplu corespunzător este:

K ·j·t K ·q·t
Scont Simplu = Ss = = (4.7)
1 + j · t 100 + q · t

cu parametrul timp t exprimat totdeauna în ani.

13 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Relaţia (4.8)
În practică, produsul j · t este "mic" şi se neglijează atunci când
apare singur ceea ce conduce la aproximarea (1 + j · t) ≈ 1 şi ca
urmare la o aproximare a scontului simplu dat de relaţia (4.7)
având acum expresia:
K · q · tm
Ss ≈ K · j · t = (4.8)
100 · m

14 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Definiţia 4.5.
Numărul calculat conform lui (4.7) se numeşte scont simplu
raţional (= SsR ), iar (4.8) se numeşte scont simplu comercial
(= SsC ).
În concluzie
(
K·j·t
Raţional = SsR = 1+j·t
Scontul Simplu (4.9)
Comercial = SsC = K · j · t.

15 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu
Lema 4.1.
Pentru o operaţiune de scontare dată avem inegalitatea
SsR < SsC, ceea ce înseamnă că scontul simplu comercial
convine băncii comerciale care cumpără poliţele (sau
documentele de plată) pe când scontul simplu raţional convine
deţinătorului poliţei.

Lema 4.2.
Scontul simplu comercial este valoarea finală a scontului
simplu raţional pe durata de timp t şi cu procentul q.
Scontul simplu raţional reprezintă valoarea actuală a scontului
simplu comercial în aceleaşi condiţii. În plus
SsC
SsC = SsR · (1 + j · t), SsR = . (4.10)
1+j·t
16 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ
 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Teorema 4.1.
În condiţiile de evaluare a scontului simplu, capitalul scontat Ka ,
este  K
Ka = 1+j·t pentru SsR, (4.11)
K · (1 − j · t) pentru SsC

Observaţii
Scontul comercial nu se aplică pe durate de timp mari.
Aceasta, deoarece utilizarea lui ar pute conduce la valori
negative ale capitalului scontat Ka (vezi (4.11)), situaţie
inadmisibilă în practică !

17 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Observaţii
Din (4.10) găsim

SsC − SsR = SsR · j · t (4.12)

relaţie care arată că dacă scontul simplu raţional s-ar plasa
pe durata t cu dobânda simplă şi cu procentul anual
q = 100 · j, atunci dobânda corespunzătoare plasamentului
reprezintă diferenţa dintre cele două sconturi simple.
Scontul simplu raţional apare ca valoare scontată raţional
a scontului simplu comercial cu procentul de scont
q = 100 · j pe durata de timp t.

18 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Observaţii
Din (4.11) observăm că indiferent de scontul simplu
aplicat, capitalul scontat este o funcţie strict
descrescătoare în raport cu procentul anual de scont.
Deoarece din (4.7) obţinem egalitatea
K ·j·t
lim SsR = lim = K,
t→∞ t→∞ 1 + j · t

concludem că pentru o durată foarte mare, până la

scadenţă, scontul raţional aproximează valoarea nominală
K.

19 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Observaţii
Dacă r = 100 · k este procentul anual cu care suma sau
valoarea scontată Ka, plasată pe durata t, devine K, atunci

K · 1+k·t

K ,→ 1+j·t , pentru scont simplu raţional,
K (1 − j · t)(1 + k · t), pentru scont simplu comercial.

20 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Observaţii
Dobânzile anuale unitare de scont j şi de replasare a
valorii scontate k verifică egalităţile

k, pentru scont raţional,
j= k
1+k·t < k, pentru scont comercial.

Să presupunem că realizarea sau obţinerea capitalului

nominal K este urmare a plasării unei sume S0 pe o durată
T cu un procent anual p = 100 · i în regim de DS. Atunci
vom avea prin urmare capitalurile finale

K = S0 · (1 + i · T) şi K1 = S0 · (1 + i · T1 ), (0 < T1 < T).

21 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Observaţii
Fie K1 = S0 · (1 + i · T1 ) capitalul (valoarea sau cursul poliţei)
la data scontării acesteia şi fie Ka valoarea scontată a
capitalului nominal sau final la scadenţă. Atunci
( 1+i·T
(1+i·T1 ) · (1 + j · t), pentru SsR,
Ka = K1 · (1+i·T)·(1−j·t)
1+i·T1 , pentru SsC.

22 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Observaţii
Din egalităţile de mai sus deducem că:
 i
K1 > Ka dacă j > 1+i·T1 , pentru SsR,
i
1+i·T , pentru SsC.
 i
1+i·T1 , pentru SsR,
K1 ≤ Ka dacă j ≤ i
1+i·T , pentru SsC.

23 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Exemplul 4.1.
La data de 01.03.2010 a fost cumpărată o poliţă în valoare (sau
la preţul) de S0 = 12 000 u.m., scadentă 10 luni mai târziu şi
evaluată cu procentul anual de 10%. Din motive diverse,
posesorul poliţei se prezintă la scontare cu trei luni înainte de
scadenţă. În aceste condiţii se cer:
a) valoarea nominală a poliţei K la scadenţă;
b) valoarea finală a poliţei la momentul scontării (sau cursul
poliţei) K1 ,
c) valoarea scontată Ka a poliţei, aplicând pe rând ambele
sconturi simple cu fiecare din procentele anuale q1 = 8%,
q2 = 10% şi q3 = 12%.

24 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Răspuns
1 10
a) K = S0 · (1 + i · T) = 12 000 · (1 + 10 · 12 = 13 000 u.m..
1 7
b) K1 = S0 · (1 + i · T1 ) = 612 000 · (1 + 10 · 12 = 12 700 u.m..
c) Unele dintre valorile capitalului scontat vor fi
 K
Ka = 1+j·t pentru SsR,
K(1 − j · t) pentru SsC

25 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont simplu

ntnu/ntnu

Scont simplu

Răspuns
Se obţine

Scont Procent anual Ka

SsR 8% 112 745.098
SsR 10% 12 682.926
SsR 12% 12 621.359
SsC 8% 12 740
SsC 10% 12 675
SsC 12% 12 610

26 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Definiţia 4.6.
Dacă dobânda aferentă capitalului actual sau scontat Ka pentru
a obţine capitalul nominal K este evaluată ca dobândă
compusă, atunci spunem că avem o operaţiune de scont
compus al cărei rezultat se notează cu Sc.

Caz particular
Să considerăm cazul particular al scontului raţional simplu
corespunzător duratei de un an şi capitalul nominal K = 1 u.m.
Din (4.9) avem:
j
Scontul Simplu Raţional = SsR = .
1+j

27 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Definiţia 4.7.
Numărul
1
d = 1− = 1−v
1+j
se numeşte scont unitar sau unitate de scont. Coeficientul v
este factorul de actualizare sau factorul de scont.

28 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Relaţia (4.13)
Deoarece în regim de dobândă compusă avem relaţia:

K = Ka · (1 + j)t

atunci, ţinând cont de definiţia generală a scontului, deducem

expresia scontului compus ca fiind

Scontul Compus = Sc = K · (1 − vt ) = Ka · (ut − 1) (4.13)

după cum se cunoaşte capitalul nominal K sau capitalul scontat

Ka şi unde u = 1 + j se numeşte factor de fructificare anual iar
1
v = 1+j este factorul de actualizare anual.

29 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Observaţii
Egalitatea (4.13) nu impune restricţii asupra duratei de
timp t.
n
Dacă pe o durată t, unde t = ∑ tk se operează cu
k=1
procentele anuale diferite, atunci
 n 
Scontul Compus = K · 1 − ∏ vk tk
k=1

sau
 n 
Scontul Compus = Ka · Ka · ∏ uk t k
−1 . (4.14)
k=1

30 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Observaţii
Se constată că dacă dobânda unitară anuală j este "mică",
sau dacă produsul j · t este "mic", atunci
j·t
Scontul Compus ≈ K · (4.15)
1+j·t

31 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Definiţia 4.8.
Numărul (din 4.13) este un scont compus raţional şi se va nota
cu ScR.
Valoarea dată prin (4.15) se numeşte scont compus comercial
şi o vom nota cu ScC.
Avem următoarele formule de calcul pentru Scontul Compus
Raţional = ScR, respectiv pentru Scontul Compus Comercial =
ScC :  1 
ScR = K · 1 −
(1 + j)t (4.16)
K ·j·t
ScC = .
1+j·t

32 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Teorema 4.2.
În cazul aplicării scontului compus, valoarea scontată (sau
capitalul scontat ) este dată prin egalitatea
(
K
K · vt = (1+j)t, pentru ScR
Ka = K
1+j·t , pentru ScC.

33 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Observaţii
Capitalul scontat Ka este egal cu produsul dintre capitalul
nominal şi un "factor de actualizare raţional sau unul
comercial". Factorul de actualizare global în regim de DC
1 1
este iar în regim de DS este .
(1 + j)t (1 + j · t)
Avem întotdeauna

ScC = SsR < SsC,


 t < 1 an ⇒ ScR > ScC
t = 1 an ⇒ ScR = ScC
t > 1 an ⇒ ScR < ScC


34 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Observaţii
Dacă

K1 = S0 · (1 + i)T1 şi K = S0 · (1 + i)T , 1 an < T1 < T,

atunci în situaţia aplicării scontului compus, între capitalul

scontat al poliţei Ka şi cursul K1 , al unei poliţe, la momentul
scontării acesteia există legătura

 K · (1+i) t , pentru ScR şi DC

  
1 (1+j)
Ka = (4.17)
 K1 · (1+j)t , pentru ScC şi DC
(1+j·t)

35 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Exemplul 4.2.
O poliţă are valoarea de emisiune S0 = 10 000 u.m. şi este
scadentă peste 5 ani de la emisiune şi evaluată cu procentul
anual p = 8%. Dacă scontarea acesteia se face cu procentele
q1 = 8% sau q2 = 10%, cât va primi posesorul ei:
a) la scadenţă?
b) cu doi ani mai devreme de scadenţă?
c) cu o jumătate de an înainte de scadenţă?

36 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Răspuns
a) deoarece T = 5 ani, evaluată cu dobândă compusă, poliţa
conduce la un capital nominal

K = S0 · (1 + i)T = 10 000 · (1.08)5 = 14 6930 28 u.m.

37 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Răspuns
b) pentru t = 2 ani şi q = 8% capitalul scontat va fi:
pentru q1 = 8%
în caz de SsR sau ScC
K 14693.28
Ka = = = 12 666.62
1 + j · t 1 + 0.08 · 2

cu SsC

Ka = K · (1 − j · t) = 14 693.28 · (1 − 0.08 · 2) = 12 342.355

cu ScR
K 14 693.28
Ka = = = 12 597.118
(1 + j)t (1.08)2

38 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Răspuns
pentru q = 10% se obţine capitalul scontat :
în caz de SsR sau ScC
14 693.28
Ka = = 12 244.4
1 + 0.1 · 2
cu SsC

Ka = 14 693.28 · (1 − 0.1 · 2) = 14 399.414

cu ScR
14 693.28
Ka = = 12 143.206.
(1.1)2

39 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Răspuns
1
c.1) pentru t = 2 = 0.5 ani şi q = 8%, capitalul scontat este:
în caz de SsR sau ScC
14 693.28
Ka = = 14 128.153
1 + 0.08 · 0.5
cu SsC

Ka = 14 693.28 · (1 − 0.08 · 0.5) = 14 105.548

cu ScR
14 693.28
Ka = 1 = 14 138.616
(1.08) 2

40 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ

 Operaţiuni de scont Scont compus

ntnu/ntnu

Scont compus

Răspuns
c.2) pentru t = 0.5 ani şi q = 10% ; găsim
în caz de SsR sau ScC
14 693.28
Ka = = 13 993.6
1 + 0.1 · 0.5
cu SsC

Ka = 14 693.28 · (1 − 0.1 · 0.5) = 13 958.616

cu ScR
14 693.28
Ka = 1 = 14 008.424.
(1.1) 2

41 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat I. MATEMATICI FINANCIARE PE PIAŢA MONETARĂ