Curs 2

MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR
Conf.univ.dr. Romeo NEGREA, Asist.univ.dr. Remus Ene,

Asist.univ.dr. Maria Lăpădat
1 Departamentul de Matematică, U.P.T.
ntnu/ntnu-logo
1 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

ntnu/ntnu
Cuprins
1 Dobânda compusă
Elemente de bază
Formule de calcul
Elementele dobânzii compuse
Plasamente cu dobândă
Bon de capitalizare
Plasamente negociate
Inflaţie
Risc catastrofic

Dobânda compus0 a Elemente de baz0 a
ntnu/ntnu
Definiţia dobânda compusă
Definiţia 3.1.
Dacă valoarea luată in calcul a unei sume plasate S0 se
modifică periodic pe durata de timp t, iar între două modificări
consecutive sumei modificate i se aplică o dobândă simplă,
atunci spunem că avem un proces de dobândă compusă sau
că plasarea sumei S0 s-a efectuat în regim de dobândă
compusă (DC).

ntnu/ntnu
Observaţie.
Relaţiile (3.1.)-(3.2)
Rezultă că în regim de dobândă compusă suma finală S(S0 , t) a
operaţiunii financiare, are expresia analitică
S(S0 , t) = S0 · g(t) (3.1)
unde g : [0, ∞) → [0, ∞) este o funcţie crescătoare cu g(0) = 1 .

Aceasta înseamnă că dobânda aferentă operaţiunii în regim
DC , este
D(S0 , t) = S0 · (g(t) − 1). (3.2)
În practică se consideră adesea că g(t) = (1 + i)t . Există şi o
justificare interesantă a acestei alegeri a funcţiei g.

ntnu/ntnu
Definiţia valorii finale
Definiţia 3.2.
Valoarea finală a unei sume iniţiale S0 care este reciproc
avantajoasă în raport cu factorul timp pentru ambii parteneri în
condiţiile
–plasată în regim DC ;
–pe durata t ;
–cu procentul anual unic p = 100 i ;
este
S(S0 , t) = S0 · (1 + i)t . (3.3)

Dobânda compus0 a Formule de calcul
ntnu/ntnu
Formule de calcul
Notaţii.
Fie S0 suma plasată pe o durată t şi presupunem că
t = T1 + T2 + · · · + Tn ,
iar pe perioada de timp Tk procentul anual este
pk = 100 ik , 1 ≤ k ≤ n.
Notăm
S(S0 , Tk ) = valoarea luată în calcul a sumei plasate S0 la
sfârşitul perioadei Tk , unde T0 = 0 şi
S(S0 , T0 ) = S(S0 , 0) = S0 ;
D(S0 , Tk ) = dobânda corespunzătoare plasării sumei S0 pe
k
durata T = ∑ Tj în regim DC.
j=1

ntnu/ntnu
Calculul valorii finale DC
Teorema 3.1.
Fie 1 ≤ k ≤ n şi presupunem că pe fiecare perioadă Tk avem :
1) S(S0 , Tk ) = S(S0 , Tk−1 ) + D(S0 , Tk ),

2) D(S0 , Tk ) = S(S0 , Tk−1 ) · ik · Tk , (3.4)
3) D(S0 , T0 ) = 0.
Atunci plasamentul sumei S0 este în regim DC iar valoarea

finală a operaţiunii este
n
S(S0 , t) = S0 · ∏ (1 + ik · Tk ). (3.5)
k=1

ntnu/ntnu

Demostraţia Teoremei 3.1.
Prin ipoteză, din 1)–3) rezultă
S(S0 , Tk ) = (1 + ik · Tk ) · S(S0 , Tk−1 ), k ∈ {1, 2, . . . , n}.
Fără a restrânge generalitatea să presupunem S(S0 , Tk−1 ) 6= 0.

Înmulţind egalităţile şi ţinând seama de S(S0 , T0 ) = S0 ,
S(S0 , Tn ) = S(S0 , t), găsim
n n
S(S0 , Tk )
∏ = ∏(1 + ik · Tk ).
k=1 S(S0 , Tk−1 ) k=1
Deoarece în membrul stâng avem un "produs telescopic", adică

n
Ak An
∏ Ak−1 = A1 , va rezulta egalitatea (3.5).
k=1

ntnu/ntnu
Corolar 3.1.
Dobânda compusă corespunzătoare plasării capitalului S0 pe
n
durata t = ∏ Tk şi cu procentele considerate (pk = 100 · ik ), este
k=1
n
D(S0 , t) = S0 · ∏ (1 + i k · Tk ) − 1 . (3.6)
k=1

ntnu/ntnu
Cazuri particulare
Table 3.1.
Distribuţia perioadelor de timp Valoarea sumei finale S(S0 , t)

n
t t
T1 = . . . = Tn = n S0 · ∏ (1 + ik · )
k=1 n
n
T1 = . . . = Tn = 1 an S0 · ∏ (1 + ik )
k=1
T1 = . . . Tn = 1 an şi i1 = . . . in = i S0 · (1 + i)n
(3.7)

ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.1.
Se plasează suma S0 = 100 000 u.m. pe o durată de 5 ani, în
regim de DC, cu procentele anuale 7%, 8%, 9%, 10% şi 11%. Să
se determine valoarea de care vom dispune după cei cinci ani,
precum şi dobânda aferentă. Dacă plasamentul se prelungeşte
cu încă trei luni, cu procentul anual de 12% din al şaselea an,
se cere să se precizeze dobânda aferentă.

ntnu/ntnu
Exemplu
Soluţie
i) Avem
S = 100 000 · (1.07) · (1.08) · (1.09) · (1.1) · (1.11) = 153 797.64 u.m.,
iar dobânda aferentă
D = S − S0 = 53 797.64 u.m.
ii) Avem
0.12 · 3
S = 100 000 · (1.07) · (1.08) · (1.09) · (1.1) · (1.11) · 1 +
12
= 153 797.64 · (1.03) ≈ 158 411.56 u.m.
D = S − S0 = 58 411.56 u.m.
ntnu/ntnu
Definiţie procente proporţionale
Definiţia 3.3.
Procentele p1 şi p2 , corespunzând la perioade diferite, sunt
proporţionale în raport cu duratele de plasare t1 şi t2 dacă
p1 p2
= .
t1 t2
Remarcăm că plasând o sumă S0 în regim DS, pe o durată t1 cu

procentul p2 şi pe durata t2 cu procentul p1 , atunci, dacă ele
sunt proporţionale avem
S0 · (1 + i1 · t2 ) = S0 · (1 + i2 · t1 ).

ntnu/ntnu
Definiţie procente echivalente
Definiţia 3.4.
Două procente p1 şi p2 , corespunzând la perioade diferite de
definiţie (anual, semestrial etc.), sunt echivalente, dacă pentru
aceiaşi perioadă de plasare a unei sume S0 conduc la aceiaşi
valoare finală.

ntnu/ntnu
Calculul sumei finale pentru procente echivalente
Teorema 3.2.
Dacă
plasarea sumei S0 se efectuează în regim DC pe durata
tm
t = n+ ,
m
şi dacă i şi im sunt echivalente,
atunci
S(S0 , t) = S0 · (1 + i)t . (3.8)

ntnu/ntnu
Demostraţia teoremei 3.2.

Egalitatea (3.8) poate fi justificată după cum urmează. Să
considerăm funcţia de variabilă z, f (z) = (1 + z)x , z > 0. Dacă l
este un număr natural, utilizând formula lui Taylor, cu restul sub
forma lui Lagrange, rezultă că există, în intervalul (0, z) , cel
puţin un punct y astfel ca
l
f (z) = (1 + z)x = ∑ Cxk zk + Cxl+1 (1 + y)x−l−1 zl+1 .
k=0
Deoarece i este "mic" se constată că

l
(1 + i)x ≈ ∑ Cxk ik .
k=0

ntnu/ntnu
Demostraţia teoremei 3.2.(continuare)

Pentru l = 1 deducem
(1 + i)x ≈ 1 + i · x
adică
tm tm
(1 + i) m ≈ 1 + i · .
m
În practică, expresia (3.8) este denumită formulă comercială de
calcul a valorii finale S(S0 , t) în regim DC, când durata de
plasare t nu este un număr întreg de ani.

Dobânda compus0 a Elementele dobânzii compuse
ntnu/ntnu

Notaţii
S(S0 , t) = Valoarea finală;
u = 1 + i = factor de fructificare anuală;
n
Numărul FFG = ∏ (1 + ik · Tk ) se numeşte factor de
k=1
fructificare globală în regim DC;
Suma iniţială S0 este dată prin egalitatea
S(S0 , t) St
S0 = t
= ; (3.9)
(1 + i) (1 + i)t
1 1
v= = = factor de actualizare anuală;
u 1+i
1 1
FAG = = n = factor de actualizare
FFG ∏k=1 (1 + ik · Tk )
18 globală în regim
R. Negrea, deM.DC.
R. Ene, Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR
ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.2.
Ca urmare a unui plasament efectuat în urmă cu patru ani, în
regim de dobândă compusă şi cu un procent anual de 9%, azi
dispunem de suma de 141 158.16 u.m. Ce sumă a fost plasată
în aceste condiţii?
Răspuns.
Suma plasată este
141 158.16
S0 = ≈ 100 000 u.m.
(1.09)4

ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.3.
În urmă cu cinci ani a fost amânată o datorie pentru care azi, cu
procentele anuale modificate 10%, 10.8%, 11.5%, 12.75%, 14%,
se plăteşte suma majorată S = 1 746 741 700 u.m.. Precizaţi
despre ce datorie este vorba.
Răspuns.
Din (3.7) găsim capitalul iniţial datorat:
St
S0 = =
(1 + i1 ) · (1 + i2 ) · (1 + i3 ) · (1 + i4 ) · (1 + i5 )
1 746 741 700

= = 1 000 000 000 u.m.
1.1 · 1.108 · 1.115 · 1.1275 · 1.14

ntnu/ntnu
Notaţii
Procentul de plasare p este dat de egalitatea
S(S , t) 1t
0
p = 100 · −1 .
S0
Dobânda anuală unitară i are expresia
S(S , t) 1t
0
i= −1 (3.10)
S0

ntnu/ntnu
Remarcă.
Relaţiile (3.11)-(3.12)
Precizăm faptul că valoarea efectivă a procentului p poate fi
obţinută cu ajutorul tabelelor de logaritmi în baza egalităţii
1 S(S , t) 1 S
0 t
lg(1 + i) = · lg = lg (3.11)
t S0 t S0
sau cu ajutorul unor tabele financiare care, pentru i şi t daţi,
indică puterile (1 + i)t în baza relaţiei:
S(S0 , t) St
(1 + i)t = = (3.12)
S0 S0

ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.4.
În urmă cu cinci ani a fost plasată în regim DC suma
S0 = 100 000 u.m. şi azi dispunem ca urmare a acestui
plasament de un fond final sau acumulat S = 161 051 u.m. Cu ce
procent anual s-a făcut plasamentul?
Răspuns.
Din (3.12) avem
(1 + i)5 = 161 051 : 100 000 = 1.61051
şi deducem că
1 + i = 1.1 deci i = 0.1 iar p = 10%.

ntnu/ntnu
Notaţii
Durata de plasare sau scadenţa t are expresia analitică
lg(S(S0 , t)) − lg(S0 ) lg(St ) − lg(S0 )

t= = . (3.13)
lg(1 + i) lg(1 + i)
Valoarea efectivă a duratei de plasare t poate fi obţinută cu

ajutorul tabelelor de logaritmi în baza relaţiei (3.12) sau a
tabelelor financiare în baza relaţiei (3.13).

ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.5.
Pe ce durată de timp ar trebui plasată suma S0 = 100 000 u.m.
cu un procent anual de 10% în regim DC, pentru a dispune de
suma de 214 358.88 u.m.?
Soluţie.
Potrivit relaţiei (3.12) avem ecuaţia exponenţială
214 358.88
(1.1)t = sau (1.1)t = 2.1435888.
100 000
Fie din tabelele de logaritmi cu ajutorul relaţiei (3.13), fie din
tabelele funcţiei (1 + i)t deducem că durata de plasament este
t = 8 ani.

ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.5.
O datorie efectuată în urmă cu 10 ani cu procentul anual de
8%, se ridică azi, în regim de dobândă compusă, la valoarea
finală sau acumulată S(S0 , t) = 2 158 900 u.m. Ce sumă a fost
împrumutată?
Soluţie.
Deoarece
(1 + i)10 = (1.08)10 = 2.1589
conform lui (3.9) suma împrumutată a fost
2 158 900
S0 = = 1 000 000 u.m.
2.1589

ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.6.
Se împrumutâ azi suma de 1 000 000 000 u.m. cu un procent
anual de 8%, în regim de dobândă compusă cu clauza restituirii
integrale a sumei şi dobânzilor aferente peste 10 ani, ce sumă
va trebui rambursată?
Soluţie.
Din
(1.08)10 = 2.1589,
conform cu (3.7) va trebui restituită suma
S(S0 , t) = 2 158 900 000.
Observând că dobânda totală plătită în acest caz este
D = 1 158 900 000 u.m.

Dobânda compus0 a Plasamente cu dobând0 a
ntnu/ntnu
Studiu comparativ
Relaţia (3.14)
Să presupunem că o sumă S0 este plasată, cu dobândă, pe
durata t şi cu procentul anual p = 100 i. În acest caz dobânda
este :
(
DS = S0 · i· t, în regim
DS
D(S0 , t, i) = t (3.14)
DC = S0 · (1 + i) − 1 , în regim DC.

ntnu/ntnu
Studiu comparativ
Lema 3.1.
Cu notaţiile de mai sus, diferenţa DS – DC verifică relaţiile

 DS − DC > 0, dacă t < 1 an
DS − DC = 0, dacă t = 1 an
DS − DC < 0, dacă t > 1 an.

În concluzie, dacă nu se precizează dobânda cu care se

lucrează, atunci dobânda care se va lua în considerare este
prezentată în tabelul următor:
Durata Dobânda
scurtă (t < 1 an) Dobânda simplă=DS
peste un an (t > 1 an) Dobânda compusă=DC

ntnu/ntnu
Operaţiuni echivalente
Definiţia 3.5.
Două operaţiuni de plasare a unei sume S0 pe o durată de timp
t în regim de dobândă (DS cu un procent anual p = 100 · i, sau
în regim DC cu un procent anual q = 100 · j), se numesc
echivalente prin dobândă dacă şi numai dacă ele conduc la o
aceeaşi dobândă.

ntnu/ntnu
Operaţiuni echivalente
Relaţiile (3.15)
Folosind notaţiile din definiţia de mai sus, se constată că în
situaţia a două operaţiuni echivalente prin dobândă, dobânzile
unitare corespunzătoare celor două procente verifică egalităţile
(1 + j)t − 1 1
i= sau j = (1 + i · t) t − 1. (3.15)
t
Din aceste egalităţi găsim implicaţiile
t > 1 an ⇒ i > j,
ceea ce arată că pentru a realiza aceeaşi valoare finală sau

aceeaşi dobândă prin plasarea sumei S0 pe durata t, procentul
anual în regim de dobândă simplă este mai mare decât cel de
dobândă compusă.
ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.7.
Suma S0 = 10 000 u.m. se plasează timp de 4 ani şi conduce la
o dobândă D = 4 641 u.m. Precizaţi cu ce procent s-a făcut
plasamentul.
Răspuns.
Dacă plasamentul s-a făcut în regim de DS, atunci din
4 641 = 10 000 · i · 4 ⇒ i = 0.116025, p = 11.6025%.
Dacă plasamentul s-a făcut în regim de dobândă compusă

(=DC), atunci vom avea de rezolvat ecuaţia
14 641 = 10 000 · (1 + j)4
şi obţinem j = 0.1 sau q = 10%.

ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.8.
O sumă S0 este plasată cu procentul anual de 10%, în regim DC
pe timp 2 ani. Cu ce procent ar trebui plasată în regim DS
pentru a realiza aceeaşi dobândă?
Răspuns.
Potrivit egalităţii (3.14) avem
S0 · ((1.1)2 − 1) = S0 · i · 2
adică i = 0.105 sau p = 10.5% .

Dobânda compus0 a Bon de capitalizare
ntnu/ntnu
Bon de capitalizare
Între operatîunile de plasament în condiţii de DC există unele al

căror scop este de a cointeresa depunerile în bănci pe un
termen minim dat.
Definiţia 3.6.
Un bon de capitalizare reprezintă un contract cu primă sau
sumă unică de o anumită durată minimă, cu dobândă compusă,
plătită integral odată cu prima unică plasată, la data rambursării
sumei sau a cumpărării bonului de către emitent. Durata
minimă obligatorie nu este unică. Ea este stabilită în funcţie de
interesul emitentului unor astfel de titluri.

ntnu/ntnu
Formule de calcul
Relaţia (3.16)
Fie astfel o sumă S0 plasată pe durata t cu un procent anual
p(t) astfel ca

p1 (t) dacă t ∈ [0, t1 ]
p(t) = (3.16)
p2 (t) dacă t > t1
unde p1 (t) şi p2 (t) sunt constante sau nu pe durata
curespunzătoare iar 0 ≤ p1 (t) < p2 (t), t1 = durata minimă
obligatorie.
De obicei
p1 (t) = 0, ∀t ∈ [0, T], 0 < T < t1 ,
semnificaţia acesteia fiind că nu se acordă nici o dobândă
pentru suma plasată în condiţiile unei durate inferioare duratei
minime obligatorii de plasament.
ntnu/ntnu
Formule de calcul
Relaţiile (3.17)-(3.18)
În această situaţie, pentru un anumit procent anual variabil
p(t) = 100 · i(t) , suma finală este în regim DS

S0 · (1 + i1 · t), dacă t ∈ [0, t1 ]
S(S0 , p, t) = S0 · (1 + i · t) =
S0 · (1 + i2 · t), dacă t > t1 ,
(3.17)
sau în cazul unui plasament în regim DC
S0 · (1 + i1 )t , dacă t ∈ [0, t1 ]

S(S0 , p, t) = S0 · (1 + i)t = (3.18)
S0 · (1 + i2 )t , dacă t > t1 .
Negocierea dintre parteneri înseamnă stabilirea procentelor

p1 (t) şi p2 (t) şi a pragului minim t1 .

ntnu/ntnu
Exemplu
Exemplul 3.9.
O persoană subscrie la un bon de capitalizare cu dobândă
minimă garantata de 8%. Valoarea bonului este de 100 000
u.m., durata minimă 7 ani. Se presupune că este respectată
clauza duratei
 minime şi că procentul modificat de funcţionare
 12% în primii 3 ani
anuală este 13% în urmatorii doi
14% în ultimii doi ani

Se cere sa se determine valoarea de rambursare a bonului
a) înainte de termenul minim cu doi ani ;
b) la termenul minim prevăzut.
Răspuns. În regim de DC avem
a) S5 = 100 000 · (1.08)5 = 146 932.80 u.m.,
b) S7 = 100 000 · (1.12)3 · (1.13)2 · (1.14)2 = 233 142.06 u.m.

Dobânda compus0 a Plasamente negociate
ntnu/ntnu
Formule de calcul
Să presupunem că P1 plasează lui P2 suma S0 sub forma de

împrumut. Evident că, în general P1 ar dori o dobândă mai
mare iar P2 o dobândă mai mică. Dacă p1 = p1 (S0 , t) şi
p2 = p2 (S0 , t) sunt cele două procente corespunzătoare
intenţiilor celor doi parteneri atunci, prin intermediul sumei
finale cuvenite, avem inegalităţile
Inegalităţi
(
S0 · i1 (S0 , t) · t ≥ S0 · i2 (S0 , t) · t, regim DS
t r
S0 · 1 + i1 (S0 , t) ≥ S0 · 1 + i2 (S0 , t) , regim DC.

ntnu/ntnu
Procent negociat
Definiţia 3.7.
Dacă exista un procent anual de plasament p0 = p0 (S0 , t) astfel
încât
min S(S0 , p1 , t) = S(S0 , p0 , t) = max S(S0 , p2 , t), (3.19)

p1 p2
atunci plasamentul sumei (sau a capitalului) S0 pe durata t se

numeşte negociat sau reciproc avantajos (pentru cei doi
parteneri).

ntnu/ntnu
Procent negociat
Observaţie.
Deoarece procentul este o dobândă, din punct de vedere al
creditorului el trebuie să aibă în componenţa sa următoarele
elemente:
a) cheltuielile efectuate de creditori pentru acordarea
împrumutului,
b) profitul pe care creditorul îl are de pe urma împrumutului,
c) suma care să acopere eventualele pierderi sau riscuri,
prevăzute sau neprevăzute, pe durata rambursării
împrumutului.

Dobânda compus0 a Infla0 tie
ntnu/ntnu
Inflaţie
Să presupunem că din diverse motive economice, sociale sau
politice, interne sau externe, sau de altă natură, moneda
considerată se devalorizează anual cu un coeficient anual
unitar a :
Definiţia 3.8.
Numărul a este rata anuală a inflaţiei, iar 100 a se numeşte
procent anual mediu de devalorizare sau de inflaţie.
Acest lucru seamnă că o unitate monetară devine (,→), după o
plasare pe un an, cu procentul anual de plasament p = 100 i ¸si
cu procentul anual de inflaţie 100 a, respectiv:

1 + i, fără inflaţie
1 u.m. ,→ 1+i
1+a , cu inflaţie.

ntnu/ntnu
Inflaţie controlată
Propoziţia 3.1.
1. Dacă rata anuală a inflaţiei a este mai mică decât rata
anuală a dobânzii, deci dacă a < i, atunci valoarea finală a
plasării unei unităţi monetare este supraunitară, deci există un
câştig oarecare prin plasare,
2. dacă a = i, atunci câştigul prin plasarea unei unităţi
monetare este nul,
3. dacă rata anuală a inflaţiei este mai mare decât rata anuală
a dobânzii (a > i), atunci se efectuează un plasament în
pierdere .

ntnu/ntnu
Definiţia 3.9.
Inflatîa controlată este utilizarea judicioasă a ratei anuale de
inflatîe a cu scopul ca fenomenul de depreciere sau pierdere de
valoare a monedei să nu aibă loc.
În cazul unui regim de DC, valoarea finală S(S0 , p, t) devine
S0 · (1 + i)t , fără inflaţie

(
S(S0 , p, t) ,→
1+i
t
S0 · 1+a , cu inflaţie.

ntnu/ntnu
Lema 3.2.
Fie S(S0 , p, t) suma sau valoarea finală plasării unei sume
iniţiale S0 pe perioada t. Atunci:
i) independent de rata a de inflaţie
S(S0 , p, t) cu inflaţie > S(S0 , p, t) fără inflaţie,
ii) În cazul inflaţiei valoarea finală S(S0 , p, t) este o funcţie

descrescătoare în raport cu rata anuală de inflaţie,
iii) Dacă a > i, atunci
lim S(S0 , i, a, t) = 0.
t→∞
Din punct de vedere cantitativ, ultima afirmaţie ilustrează faptul

că, atunci când rata anuală a inflaţiei este mai mare decât rata
anuală a dobânzii, suma finală a operaţiunii devine neglijabilă,
ntnu/ntnu
Relaţiile (3.20)-(3.21)
Pentru compensarea inflaţiei de rată anuală a, o unitate
monetară, plasate timp de un an cu un anumit procent
procentul anual p = 100 i devine prin revalorizare:
1 u.m. ,→ (1 + i) · (1 + a) (3.20)
şi ca urmare valoarea finală a unui plasament pe durata t a

unei sume S0 cu procentul anual considerat este, după un an,
prin revalorizare:
S0 (S0 , i, a, t) = S0 · (1 + i)t · (1 + a)t . (3.21)

ntnu/ntnu
Definiţia 3.10.
1
Coeficientul se numeşte factor de depreciere sau de
1+a
devalorizare iar numărul 1 + a este factorul anual de
compensare a inflaţiei sau de "anulare a deprecierii" sau factor
anual de revalorizare.
Se introduce notaţia
j = i + (1 + i) · a. (3.22)

ntnu/ntnu
Notaţii
Coeficientul Denumire
j dobânda anuală unitară aparenta
q = 100 · j procent anual aparent de plasament
i dobânda anuală unitară reală
p = 100 · i procent anual real de plasament
100 · a procentul anual al inflaţiei
Relaţia (2.23)
Din relaţia (3.22) se observă valabilitatea egalităţii
1+j
1+i = (3.23)
1+a

ntnu/ntnu
Exemplul 3.10.
Se plasează suma S0 = 1 000 000 u.m. în regim de DC, timp de
cinci ani, cu procentul anual de 10%. Se cere să se determine
suma (valoarea) finală a plasamentului sau a operaţiunii dacă:
a) nu există inflaţie sau este neglijabilă,
b) există o inflaţie anuală de 4% neluată în seamă,
c) există o inflaţie anuală de 4% şi se compensează integral.
În situaţia de inflaţie, precizaţi valoarea reală a operatîunii şi
valoarea aparentă a operaţiunii.
Răspuns. În condiţile de mai sus avem:
a) S(S0 , i, t) = 1 000 000 · (1.1)5 = 1 610 510 u.m.
b) S(S0 , i, t) = 1 000 000 · (1.10/1; 04)5 == 1 323 721.60 u.m.
c) S(S0 , i, t) = 1 000 000 · (1.1) 5 · (1.04)5 == 1 959 431.50 u.m..
Valoarea reală a operaţiunii în cazul considerării inflaţiei este 1
610 510 u.m. iar valoarea aparentă este 1 959 431.50 u.m.
ntnu/ntnu
Inflaţie galopantă şi inflaţie necontrolată

Definiţia 3.11.
Dacă a = a(t) şi a0 (t) > 0, atunci se spune că are loc o inflaţie
a
crescătoare. Dacă în plus raportul este "mare", atunci se
i
spune că are loc o inflaţie galopantă.
Efecte
Efectul investiţional exagerat constând din valorificarea
banilor lichizi şi nemaipăstrerea acestora în banci.
Efectul de sărăcire care se face resimţit cu precădere de
către persoanele cu venituri fixe sau venituri variabile mici.
Efectul de saturaţie care se manifestă prin lipsă de interes
de a investi sau a investi la întâmplare în orice.
Efectul de nemuncă se manifestă prin aceea că se depune
un efort minim suficient doar pentru existenţa dat fiind că
Dobânda compus0 a Risc catastrofic
ntnu/ntnu
Risc catastrofic
În afara posibilităţii de apariţie a inflaţiei, adeseori se mai iau în
considerare şi unele evenimente imprevizibile care ar putea
face ca anumite credite să nu poată fi rambursate niciodată.
Relaţiile (3.24)-(3.25)
Cu scopul de a-şi acoperi şi un astfel de risc este indicat ca
creditorul să mai includă în afara ratelor (coeficienţilor) i şi a
încă un coeficient b, căruia îi va corespunde un procent anual
de risc catastrofic 100 · b astfel că:
1 u.m. ,→ (1 + i) · (1 + a) · (1 + b) (3.24)
şi ca urmare o sumă S0 (plasată în aceste condiţii) devine după

t ani în regim de DC
S0 ,→ S(S0 , i, a, b, t) = S0 (1 + i)t (1 + a)t (1 + b)t . (3.25)

ntnu/ntnu
Risc catastrofic
Definiţia 3.12.
Numărul
k = i · (1 + a + b + ab) + a + b + a · b
se numeşte rata anuală a dobânzii aparente iar coeficientul
1 + k = (1 + j)(1 + b), 1 + j = (1 + i)(1 + a) (3.26)
este factorul anual de fructificare aparenta.

ntnu/ntnu
Risc catastrofic
Exemplul 3.11
Să presupunem că o bancă acordă împrumuturi cu un procent
anual real de 10%. Dacă intervine o inflaţie anuală controlată
de 2% şi se estimează un risc anual catastrofic de 5%, cu ce
procent ar trebui acordate creditele?
Soluţie.
Trebuie să avem
k = 0.1 + 0.02 + 0.05 + 0.002 + 0.005 + 0.001 + 0.0001 = 01781
adica procentul anual aparent trebuie să fie de 17, 81% .

Curs 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Conf.univ.dr. Romeo NEGREA, Asist.univ.dr. Remus Ene,

1 Departamentul de Matematică, U.P.T.

1 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

2 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Definiţia dobânda compusă

3 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

S(S0 , t) = S0 · g(t) (3.1)

unde g : [0, ∞) → [0, ∞) este o funcţie crescătoare cu g(0) = 1 .

4 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Definiţia valorii finale

5 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

6 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Calculul valorii finale DC

1) S(S0 , Tk ) = S(S0 , Tk−1 ) + D(S0 , Tk ),

Atunci plasamentul sumei S0 este în regim DC iar valoarea

7 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Calculul valorii finale DC

S(S0 , Tk ) = (1 + ik · Tk ) · S(S0 , Tk−1 ), k ∈ {1, 2, . . . , n}.

Fără a restrânge generalitatea să presupunem S(S0 , Tk−1 ) 6= 0.

Deoarece în membrul stâng avem un "produs telescopic", adică

8 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Calculul valorii finale DC

9 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Distribuţia perioadelor de timp Valoarea sumei finale S(S0 , t)

10 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

11 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

iar dobânda aferentă

Definiţie procente proporţionale

Remarcăm că plasând o sumă S0 în regim DS, pe o durată t1 cu

13 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Definiţie procente echivalente

14 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Calculul sumei finale pentru procente echivalente

15 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Calculul sumei finale pentru procente echivalente

Demostraţia teoremei 3.2.

Deoarece i este "mic" se constată că

16 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Calculul sumei finale pentru procente echivalente

Demostraţia teoremei 3.2.(continuare)

17 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Elementele dobânzii compuse

19 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

1 746 741 700

20 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Elementele dobânzii compuse

21 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

22 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

(1 + i)5 = 161 051 : 100 000 = 1.61051

şi deducem că

1 + i = 1.1 deci i = 0.1 iar p = 10%.

23 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

Elementele dobânzii compuse

lg(S(S0 , t)) − lg(S0 ) lg(St ) − lg(S0 )

Valoarea efectivă a duratei de plasare t poate fi obţinută cu

24 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

25 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

26 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR

S(S0 , t) = 2 158 900 000.

Observând că dobânda totală plătită în acest caz este

D = 1 158 900 000 u.m.

28 R. Negrea, R. Ene, M. Lăpădat MATEMATICI ASISTATE DE CACLULATOR