REFERAT

pentru disciplina ECUAȚII DIFERENȚIALE ȘI CU DERIVATE

PARȚIALE SAU ECHIVALENTE

Aplicații ale ecuațiilor diferențiale

PASCAL EDUARD MIHAI

Grupa: 3
Anul: III
 1. Introducere

Ecuația diferențială este o ecuație în care necunoscuta este o funcție care trebuie
determinată. În această ecuație se regăsește funcția necunoscută, derivatele acesteia de diferite
ordine și variabilele independente de care depinde funcția [1].
Dacă funcția necunoscută depinde de o singură variabilă independentă atunci ecuația se
numește ecuație diferențială ordinară sau ecuație diferențială.
Dacă funcția necunoscută depinde de mai multe variabile atunci ecuația se numește
ecuație diferențială cu derivate parțiale.
Forma generală a unei ecuații diferențiale este descrisă în relația (1), în care x reprezintă
variabila independentă și y=y(x) reprezintă funcția necunoscută [2].

F ( x , y (x) , y ( x ) ,… , y (x) ) =0
' ( n)
(1)

În relația (1) funcția F este o funcție dată, definită pe domeniul D din spatiul euclidian
R R, iar y’, y’’, …,y(n) sunt derivatele funcției y.
n+1

Forma explicită a ecuației (1) este prezentată în relația (2).

y =f ( x , y ( x ) , y ( x ) , … , y ( x))
(n ) ' ( n−1 )
(2)

Soluția ecuației diferențiale pe intervalul I ⊂ R poate fi orice funcție ϕ definită pe

intervalul I cu valori în R, derivabilă de n ori pe acest interval, care pentru orice valoare a
variabilei x verifică ecuația din relația (3).

F ( x , ϕ (x), ϕ (x) , … , ϕ ( x ) )=0

' ( n)
(3)

Soluția generală a ecuației (1), forma explicită, este prezentată în relația (4). Aceasta este
o soluție care depinde de x și de n constante arbitrare C1, C2,..., Cn. Numărul de constante este dat
de ordinul ecuației.
y=ϕ ( x , C1 ,C 2 , … ,C n ) (4)

Forma implicită a ecuației (1) este prezentată în relația (5).

Ω ( x , y , C1 , C2 , … ,C n ) = 0 (5)

În cazul în care din soluția generală se obține o soluție pentru anumite valori particulare
ale constantelor înseamnă că soluția este particulară. În cazul în care din soluția generală nu se
obțin soluții pentru anumite valori particulare înseamnă că soluția este generală.
Ecuațiile diferențiale au aplicabilitate în domenii variate: matematica, inginerie,
electronică, fizică, mecanică, ecologie, geologie, arheologie, termodinamică, etc.
 2. Aplicații ale ecuațiilor diferențiale de ordinul I
Evoluția unei populații într-un mediu cu resurse nelimitate
Acest tip de aplicație poate fi rezolvată cu ajutorul ecuațiilor diferențiale de ordinul I cu
variabile separabile.
Problemǎ: Sǎ se descrie evoluţia unei populaţii a cǎrei creştere în fiecare moment este
proporţionalǎ cu valoarea sa în acel moment.
În această problemă se pot identifica următoarele:
 t este variabila independentă;
 y: [0, +ꝏ) R este funcția necunoscută ce caracterizează mărimea populației;
 y(t) reprezintă numărul de persoane,etc la momentul de timp t.
În timpul Δt, această populație se modifică cu Δy= k ∙ y(t) ∙ Δt.
Δy
Variația instantanee a populației este de unde rezultă ecuația diferențială (6) ce
Δt
descrie evoluția populației.
' Δy
y ( t )= lim =k ∙ y (t) (6)
Δt → 0 Δt

Aceasta are soluția singulară ys: [0, +ꝏ) R, ys (t) = 0, dar aceasta nu convine acestei
probleme deoarece în acest caz nu există populație.
Soluția generală a ecuației este y(t) = C ∙ ekt. Din această relație se poate deduce că
populația de pe pământ va crește exponențial în timp ce resursele sale vor creste în progresie
geometrică, astfel la un moment dat acestea vor fi insuficiente pentru toată populația.
Problemǎ: Dacǎ populaţia unei ţǎri s-a dublat în 40 de ani, peste cât timp se va tripla,
dacǎ viteza de creştere este proporţionalǎ cu mǎrimea sa?
ln 2
Știind că y(t) = C ∙ ekt și că y(40) = 2 ∙ y(0) rezultă că C∙e40k = 2C, așadar k =
40
Triplarea populației înseamnă y(t) = 3 ∙ y(0) astfel se obține că ekt = 3, deci
ln 3 40 ∙ ln3
t= = ≅ 63
k ln 2
Așadar populația se va tripla după 63 de ani.
În fig. 1 este ilustrată variația în timp a creșterii unei populații (grafic generat din excel),
considerându-se că în prezent populația României este de 19,29 milioane de persoane.
.
 Fig. 1. Variația populației în timp.
Problemǎ: Într-o țară se constată că numărul de îmbolnăviri datorate COVID-19 s-a
dublat de la o zi la alta. Ce se va întâmpla în 10 zile, dacǎ viteza de creştere este proporţionalǎ
cu numărul lor?
Știind că soluția generală a problemei este y(t) = C ∙ ekt și că y(1) = 2 ∙ y(0) rezultă că
C∙ek = 2C, așadar k =ln 2
Astfel în 10 zile înseamnă că y(t) = 10 ∙ y(0) astfel se obține că ekt = 10, deci
ln 10 ln 10
t= = ≅ 3,32
k ln 2
Așadar numărul de cazuri ca crește de 3,32 ori în 10 zile.
În fig. 2 este ilustrată variația în timp a creșterii numărului de cazuri (grafic generat din
excel), considerându-se că în prezent s-au înregistrat 1000 de cazuri de îmbolnăviri cu COVID-
19.
 Fig. 2. Variația numărul de cazuri COVID pentru 20 de zile.

3. BIBLIOGRAFIE
[1] Dana Constantinescu, Ecuații Diferențiale, Elemente teoretice și aplicații, Editura
Universitaria, 2010
[2] https://www.scribd.com/doc/154776486/Aplicatii-Ale-Ecuatiilor-Diferentiale-in-Alte-
Domenii-Decat-Matematica