Teste pentru examenul de licenta Specializarea

BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE Pachet A

ANATOMIE

1. Cubitusul este situat

a. în partea externã a antebraţului
b. în partea internã a antebraţului
c. la nivelul braţului
d. la nivelul mãinii
2. Trohleea humeralã se aflã la nivelul
a. extremitãţii superioare
b. extremitãţii inferioare
c. capului humeral
d. trohiterului
3. Capul humeral
este a. articular
b. rugos
c. nearticular
d. locul de inserţie a muşchiului biceps brahial
4. Apofiza coronoidã aparţine
a. humerusului
b. radiusului
c. cubitusului
d. tibiei
5. Oasele tarsiene sunt în numãr
de a. 7
b. 8
c. 5
d. 10
6. Calcaneul este un os al
a. cotului
b. carpului
c. metacarpului
d. piciorului
7.Peroneul aparţine
a. scheletului coapsei
b. scheletului gambei
c. micului bazin
d. regiunii antero/laterale a abdomenului
8. Acromionul este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei
c. cubitusului
d. claviculei
9. Spina omoplatului se aflã pe:
a. faţa anterioarã a osului
b. faţa posterioara a scapulei
c. la nivelul unghiului extern
d. la nivelul marginii spinale
10. Olecranul se aflã la nivelul:
a. extremitãţii superioare a cubitusului
b. extremitãţii superioare a radiusului
c. cotului
d. feţei anterioare a antebraţului
1
11. Creasta tibiei :
a. este supranumitã creasta solearului
b. este marginea anterioarã a tibiei
c. este marginea cea mai rotunjitã
d. se terminã cu o proeminenţã numitã astragal
12. Halucele este denumirea degetului:
a. mic al mîinii
b. mare de la picior
c. arãtãtor
e. mare al mîinii
13. Unghiul extern al omoplatului prezintă:
a. olecran
b. apofiză coronoidã
c. cavitate glenoidă
d. spina omoplatului
14. Prin şanţul de torsiune al humerusului trec:
a. venele humerale profunde şi superficiale
b. nervul radial
c. artera radială
d. artera axilarã
15. Extremitatea superioară a cubitusului prezintă:
a. apofiză coracoidă
b. apofiză stiloidă
c. epicondil extern
d. olecran
16. Creasta iliacă este :
a. o proeminenţă ce desparte osul iliac de ischion
b. locul de inserţie a muşchiului mare adductor
c. marginea superioară a coxalului
d. marginea anterioarã a coxalului
17. Fosa acetabulară se află la nivelul:
a. extremitătii superioare a tibiei
b. cavităţii cotiloide
c. extremităţii inferioare a femurului
d. fosei iliaca interne
18. Spina tibiei se află :
a. pe faţa superioară a extremităţii superioare
b. pe marginea anterioară a tibiei
c. la nivelul maleolei tibiale
d. pe faţa externă a extremităţii inferioare
19. Astragalul este :
a. prima vertebră cervicală
b. os al carpului
c. os al pumnului
d. os tarsian
20. Mijloacele de unire a articulaţiei scapulo/humerale sunt, cu excepţia.
a. capsula
b. ligamentele
c. discurile articulare
d. muşchii peri articulari
21. Articulaţia genunchiului are urmãtoarele ligamente cu excepţia :
a. lateral intern
b. falciform
c. rotulian
d. încrucişate
22. Abducţia este mişcarea prin care un
membru a. se apropie de linia medianã a corpului
2
b. se roteşte în jurul axului proriu
c. se îndepãrteazã de axul corpului
d. se roteşte în jurul corpului
23. Flexia în articulaţia şoldului este mişcarea prin care faţa anterioarã a coapsei
a. se apropie de peretele anterior al abdomenului
b. se roteazã extern
c. se roteazã intern
d. se îndepãrteazã de axul median al corpului
24. Adducţia braţului reprezintã
a. proiecţia înainte a braţului
b. apropierea braţului de torace
c. îndepãrtarea bratului de torace
d. extensia braţului
25. Sinoviala este
a. un ligament
b. o foiţã netedã şi lucioasã ce secretã un lichid vãscos
c. menisc intraarticular
d. un burelet cartilaginos
26. La nivelul articulaţie scapulo/humerale nu existã
a. capsulã articularã
b. ligamente
c. sinovialã
d. menisc intraarticular
27. Articulaţia coxo femuralã este
a. o articulaţie planã
b. biaxialã
c. triaxialã
d. uniaxialã
28. Capul femural reprezinta
a. extremitatea cea mai voluminoasã a osului
b. porţiunea articularã a osului
c. porţiunea extraarticularã
d. extremitatea rotunjitã care se articuleazã cu tibia
29. Lobul frontal nu are raport cu
a. şanţul central
b. şanţul sylvian
c. lobul parietal
d. lobul occipital
30. Colonul sigmoid este
a. portiunea initiala a colonului
b. portiunea terminala a colonului
c. format din colon iliac si ansa iliaca
d. portiunea in forma de S a colonului transvers
31. Corpusculul renal cuprinde urmãtoarele elemente, cu
excepţia a. glomerul vascular
b. capsula Bowman
c. capilare glomerulare
d. tub contort distal
32. Corticala renalã conţine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal
c. papilele renale
d. tubii drepţi
33. Ureterul leagă următoarele
formaţiuni : a. bazinetul cu vezica urinară
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
3
d. vezica urinarã cu uretra
34. Pe faţa externã a cordului sunt o serie de şanţuri ,cu
excepţia: a. interventricular
b. coronar
c. atrioventricular
d. sternocostal
35. Circulaţia arterialã a cordului este
a. datã de artere coronare
b. dublã, nutritivã şi funcţionalã
c. datã de carotide
d. asiguratã de mezenterica superioarã
36. Arborele bronhic drept este format
din a. douã bronhii lobare
b. trei bronhii lobare
c. 2-3 bronhii lobulare
d. acelaşi numãr de ramuri ca şi cel stãng
37. Epicardul este
a. tunica internã a cordului
b tunica mijlocie acordului
c. foiţa visceralã a pericardului seros
d. stratul fibros ce înveleşte valvulele
38. Baza pulmonului drept vine în raport prin intermediul diafragmului cu
a. splina
b. lobul drept al
ficatului c. stomacul
d. vezicula biliarã
39. Trunchiul arterei pulmonare
a. aparţine circulaţiei funcţionale
b. asigurã circulaţia nutritivã ã
plãmãnului c. pleacã direct din aortã
d. se formeazã din atriul stãng
40. Miocardul atrial este
a. alcãtuit doar din ţesut excitoconductor
b. la fel cu cel ventricular
c. inexistent
d. format din fibre scurte şi lungi comune celor douã atrii
41. Hilul pulmonar reprezintã
a. depresiunea prin care elementele rãdãcinii pulmonare pãtrund în
plãmãn b. pediculul pulmonar
c. aparatul de susţinere a
plãmãnului d. o structurã limfoidã
42. Endocardul este
a. foiţa externã a cordului
b. foiţa care tapeteazã cavitãţile cordului
c. vãrful cordului
d. membrana de înveliş a coronarelor
43. Pulmonul drept prezintã
a. lob superior şi inferior
b. lob superior, mijlociu si
inferior c. lob apical, oblic si
orizontal d. apical şi bazal
44. Sinusurile paranazale
a. sunt cavitãţi de rezonanţã pentru sunete
b. nu sunt cãptuşite de mucoasã
c. nu comunicã cu fosele nazale
d. sunt pline cu LCR

4
45. Piramidele renale Malpighi se aflã la
nivelul a. corticalei
b. sinusului renal
c. medularei
d. imediat subcapsular
46. Marele trohanter aparţine
a. humerusului
b. femurului
c. tibiei
d. cubitusului
47. Acromionul este o apofizã ce aparţine:
a. sternului
b. scapulei c.
cubitusului d.
claviculei
48. Arterele coronare sunt
a. superioarã şi inferioarã
b. dreaptã şi stãngã
c. superioarã, mijlocie şi inferioarã
d. atrialã şi ventricularã
49. Lobulii pulmonari
a. sunt formaţi din segmente
b. formeazã segmente pulmonare
c. sunt în numãr de 3 pentru plãmãnul drept
d. sunt formaţiuni mai mari decãt lobii
50. Corticala renalã conţine
a. corpusculii lui Malpighi
b. sinusul renal c.
papilele renale d.
tubii drepţi
51. Vena portã se formeazã prin unirea venelor
a. mezentericã superioarã, inferioarã si splenicã
b. hepatice
c. cavã inferioarã şi hepaticã
d. splenicã şi pancreatico-duodenalã
52. La nivelul atriulului drept se deschid urmatoarele elemente cu o
exceptie: a. vena cava suparioara
b. vena cava
inferioara c. urechiusa
drepta d. artera aorta
53. Tunica muscularã a stomacului cuprinde
a. un numãr variabil de straturi
b. 2 straturi
c. 3 straturi
d. doar un strat circular bine reprezentat
54. Pancreasul este un organ
a. foarte bine vascularizat
b. situat în abdomenul inferior
c. neîncapsulat
d. lipsit de inervaţie
55. Nefronii sunt formaţi din
a. ghem vascular şi sinus renal
b. tubi uriniferi colectori
c. corpuscul renal şi tub
urinifer d. piramidele Malpighi

5
56. Rinichiul drept are urmãtoarele rapoarte
a. cu glanda suprarenalã dreaptã
b. cu ficatul
c. cu faţa posterioarã a
stomacului d. cu muşchiul psoas
57. Ureterul leagă următoarele
formaţiuni : a. bazinetul cu vezica urinară
b. bazinetul cu uretra
c. calicele primare cu uretra
d. vezica urinarã cu uretra
58. Vezica urinară are raporturi cu :
a. simfiza pubiană
b. loja genitală
c. ampula rectală
d. ureterul
59. Cartilajul tiroid:
a. are forma unei rachete cu mânerul în jos
b. prezintă o margine anterioară numită popular “mărul lui Adam”
c. pecetea sa este dispusă posterior
d. intra in structura glandei tiroide
60. Corzilele vocale
reprezintã a. muşchiul vocal
b. ligamentul vestibular
c. ventriculii laringelui d.
plicile vocale

FIZIOLOGIE
1. Debitul cardiac reprezintă:
a) suma debitelor sistolice ale celor doi ventriculi
b) suma debitelor sistolice ale atriilor si ventriculilor
c) produsul dintre debitul sistolic si frecventa cardiacă/minut
d) este sinonim cu lucrul mecanic

2. Forma solvită a oxigenului din sânge depinde de:

a) presiunea parţială a oxigenului din sângele arterial
b) cantitatea de hemoglobină
c) presiunea parţială a CO2
d) nici un răspuns nu este corect

3. Hemoglobina este:
a) un pigment respirator
b) o hemoproteină cu rol de transport
c) un aminoacid
d) o glicoproteină

4. Indicele cardiac reprezintă:

2
a) debitul cardiac/ m de suprafată corporală
b) debitul cardiac/ volumul sanguin
c) diferenta dintre debitele sistolic atrial Si cel ventricular
d) nici un răspuns nu este corect
5. Debitul cardiac:
a) creSte odată cu vârsta
b) scade treptat, cu 0,25 l/m2 pe deceniu, începând cu adolescenta
c) nu se modifică odată cu vârsta
d) are o valoare mai mare la sexul masculin
6
6. Transportul arterial al oxigenului este sinonim cu:
a) capacitatea de oxigenare
b) debitul de oxigen al sângelui
c) debitul venos de oxigen
d) puterea de oxigenare

7. Afinitatea hemoglobinei pentru oxigen se exprimă prin:

a) capacitatea de oxigenare
b) puterea de oxigenare
c) coeficientul de oxigenare
d) diferenţa arteriovenoasă

8. Transportul gazelor de către sânge aparţine funcţiei:

a) respiratorii
b) circulatorii
c) digestive
d) excretorii

9. În molecula de hemoglobină funcţională Fe este menţinut:

a) în stare ferică
b) combinat cu tiroxina
c) combinat cu CO2
d) în stare feroasă

10. Hemoglobina are o afinitate de 300 de ori mai mare pentru:

a) oxidul de carbon faţă de carbon
b) oxigen faţă oxidul de carbon
c) bioxidul de carbon
d) bioxidul de carbon faţă de oxigen

11. Concentraţia CO2 dizolvat în sângele arterial este direct proporţională cu presiunea CO2
conform:
a) efectului Bohr
b) efectului Haldane
c) legii lui Henry
d) fenomenului Hamburger

12. Valoarea debitului sistolic este:

a) 120-140 ml;
b) 5-6 l/min.;
c) 3-3,5 l/min.;
d) 65 ml;

13. Debitul cardiac scade:

a) în ultimul trimestru de sarcina
b) în timpul somnului
c) în timpul digestiei
d) la sportivii de performantă în timpul efortului

14. Diferenta arteriovenoasa depinde de:

a) debitul cardiac
b) metabolism
c) debitul cardiac Si metabolism
d) cantitatea de mioglobină

15. Debitul circulator general:

a) reprezintă cantitatea de sânge care trece prin plămâni în timp de un minut
7
 b) corespunde minut-volumului ventricolului stâng
c) rezultă din însumarea debitelor celor două ventricule
d) nici un răspuns nu este corect

16. Debitul cardiac creSte:

a) în timpul somnului
b) în timpul sarcinii, în special în ultimul trimestru
c) la persoanele cu vagotonie
d) nici un răspuns nu este corect

17. Inegalitatea valorilor debitului celor doi ventriculi:

a) apare la sportivii antrenati
b) se manifestă la persoanele neantrenate
c) este caracteristică pentru persoanele în vârstă
d) nu este fiziologică

18. Valorile presiunii partiale a oxigenului în sângele arterial:

a) cresc odată cu vârsta
b) sunt mai mari la bărbati decât la femei
c) sunt strict dependente de ventilatie
d) nu sunt corelate cu valorile presiunii oxigenului în sângele alveolar
19. Termenul de „pozitie”, în sens fiziologic, desemnează:
a) pozitia centrului de greutate
b) o anumită orientare a corpului în spatiu, sau a unei părti din corp în raport cu altele
c) poligonul sau baza de sustinere
d) nici un răspuns nu este corect
20. Echilibrul este stabil atunci când:
a) centrul de greutate şi punctul de sprijin coincid
b) centrul de greutate este deasupra punctului de sprijin
c) centrul de greutate este sub punctul de sprijin
d) nici un răspuns nu este corect
21. Lanturile cinematice închise:
a) sunt realizate de membrele pe care se sprijină corpul în mentinerea unei pozitii
b) realizează laturile poligonului de sustinere
c) determină pozitia centrului de greutate
d) nici un răspuns nu este corect

22. Unghiul de stabilitate:

a) este cu atât mai mare cu cât centrul de greutate este situat mai sus
b) are o valoare indicativă absolută
c) este format de proiectia centrului de greutate cu dreapta care îl uneSte cu marginea
bazei de sustinere
d) prezintă fenomenul de recrutare

23. În statiunea bipedă, centrul de greutate este localizat:

a) la nivelul coloanei cervicale
b) la nivelul coloanei toracice
c) la încruciSarea planului dorso-sacral (care trece prin partea superioară a vertebrei
lombare L2), cu planul medio-frontal
d) la nivelul pelvisului
24. Un organism echilibrat convenabil în pozitie verticală prezintă o activitate musculară :
a) scăzută doar la nivelul coapselor
b) cresută doar la nivelul trunchiului
c) crescută la nivelul trunchiului Si coapselor
d) scazută la nivelul trunchiului Si a coapselor

8
25. Cum se numeşte punctul masei corpului asupra căruia acţionează rezultanta forţelor
gravitaţionale:
a) centru de greutate
b) forţă musculară
c) putere musculară
d) centru de echilibru
26. Pârghiile de gradul I sunt cunoscute ca:
a) pârghii de fortă
b) pârghii de viteză
c) pârghii de echilibru
d) pârghii de sustinere

27. Pârghiile de gradul II sunt cunoscute ca:

a) pârghii de fortă
b) pârghii de viteză
c) pârghii de echilibru
d) pârghii de sustinere
28. De cine este reprezentată forţa activă care menţine echilibrul?
a) centrul de greutate
b) forţa musculară
c) puterea musculară
d) centrul de echilibru

29. MiScarea de basculă:

a) defineSte anumite miScări ale bazinului Si omoplatului
b) defineSte miScările rotulei
c) este sinonimă cu abductia
d) nici un răspuns nu este corect
30. Glisarea Si hiperextensia sunt miScări:
a) fiziologice rar intalnite
b) efectuate jurul axei sagitale într-un plan frontal
c) similare cu abductia Si respectiv adductia
d) care depăSesc limitele fiziologice

ERGOFIZIOLOGIE

1. In timpul contractiei izotonice:

A. nu se modifica dimensiunile muschiului
B. se produce lucru mecanic
C. nu se produce lucru mecanic
D. se modifica doar tensiunea din muschi

2. In efortul fizic,oboseala apare mai intai la nivelul :

A. nervului
B. muschiului
C. placii motorii
D. fusului neuro-muscular

3. In efort, la nivelul aparatului cardio-vascular, modificarile sunt generate de :

A.necesitatile crescute de oxigen
B.necesitatile imediate de radicali liberi
C.necesitatile de bioxid de carbon
D.incapacitatea cordului de a produce energie din acidul lactic rezultat din activitatea scheletica

9
4. Hipertrofia miocardica stinga este
caracteristica : A.efortului anaerob
B.sedentarilor sanatosi
C.efortului aerob
D.unei suprasolicitari fizice de scurta durata

5. Cordul unei persoane antrenate pentru efort

fizic : A.este mai mic decit al unui sedentar
B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar
C.are tonus simpatic ridicat
D. consuma mai putin oxigen decit la neantrenati

6. Aparatul respirator reactioneaza la efort prin :

A.bradipnee
B.tahipnee
C.apnee
D.nu se modifica frecventa respiratorie

7. In efort :
A.creste tonusul parasimpatic
B. creste tonusul vagal
C.creste tonusul simpatic
D.scade stimularea adrenergica

8. In efortul obisnuit:
A.glucoza este material energetic de electie
B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca nu sunt mari consumatoare de oxigen
C.proteinele produc, prin metabolizare, produsi alcalini care modifica pH-ul muscular
D.glucoza consuma o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie

9. Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala

musculara A.readuce ca dominant tonusul simpatic
B. readuce ca dominant tonusul parasimpatic
C. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator
D. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal
10. Muschiul are inervatie:
A.doar somatica
B.senzitiva si motorie.
C. doar senzitiva
D.somatica si vegetativa

11. Unitatea motorie este formata din :

A.un singur motoneuron alfa si toate fibrele motorii inervate
B.o singura fibra motorie si un singur motoneuron alfa
C. o singura fibra motorie si un singur motoneuron gamma
D. un singur motoneuron gamma si toate fibrele motorii inervate
12. Fibrele musculare rosii sunt caracterizate
de : A.o contractie lenta
B.metabolismul anaerob
C.faptul ca obosesc usor
D.o retea capilara redusa

13. Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de:

A.magneziu
B.sodiu
C.calciu
D.potasiu
10
14. Depolarizarea celulei musculare se realizeaza
prin: A.influx de magneziu
B.eflux de potasiu
C.influx de calciu si potasiu
D.influx de sodiu si calciu

15. Contractia auxotonica este cea in care variaza:

A.lungimea fibrei musculare
B.tonusul
C.forta de contractie
D.lungimea si tensiunea muschiului

16. Mişcarea naturală (deplasarea) este o succesiune de

faze A izometrice
B. izotonice şi auxotonice
C.izometrice si izotonice
D.izometrice, izotonice si auxotonice

17. Oboseala musculară se datorează:

A.scăderii randamentului energetic
B.acumulării de acid lactic
C.lipsei de O2
D. toate variantele sunt corecte

18. Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este:
A.sistemul aerob
B.sistemul fosfagen
C.sistemul glicogen-acid
lactic D.sistemul anaerob

19. Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism
sanguin adaptativ imediat:
A.scaderea numarului trombocitelor
B.scaderea numarului limfocitelor
C.cresterea numarului eritrocitelor
D.scaderea numarului eritrocitelor
20. O frecventa respiratorie peste 60/ minut in efort semnifica:
A.o adaptare neeconomica a respiratiei la efort
B.adaptare la efort la antrenati
C.adaptare la efort la neantrenati
D. o adaptare economica a respiratiei la efort

21. Presiunea partiala a:

A.oxigenului in artere se mentine aproape constanta in efort
B. oxigenului in vene se mentine aproape constanta in efort
C.bioxidului de carbon in artere creste la limita superioară a efortului
D. bioxidului de carbon in vene scade la limita superioară a efortului

22. In efort, muschiul poate consuma de A.60

de ori mai mult oxigen decit in repaus B.100
de ori mai mult oxigen decit in repaus C.10 de
ori mai mult oxigen decit in repaus D. 30 de
ori mai mult oxigen decit in repaus

11
23. Frecventa cardiaca critica care indica limita de solicitare compatibilă cu creşterea efortului
aerob pentru ca depăşirea ei nu mai determină creşterea DC (debitului cardiac) şi nici consumul
de O2 este:
A.200/minut
B.150/minut
C.160/minut
D.180/minut

24. In efortul maxim, in muschi este distribuit un procent din debitul cardiac egal cu:
A.100%
B.pana la 90%
C.pina la 50%
D.30-40%

25. Tonul infinit semnifica: A.scaderea PA

diastolice catre zero B.cresterea PA
diastolice peste 150 mm Hg C. scaderea
PA sistolice catre zero
D.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice

BIOMECANICA

1. Muschii flexori ai soldului sunt:

a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Pectineu;
d. Semitendinos.
2. În timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
o
a. 50 ;
o
b. 20 ;
o
c. 70 ;
o
d. 5 ;
3. Condilii femurali se rostogolesc pe platoul tibial:
a. Pe toată durata flexiei maxime;
b. Numai în extensie;
o
c. În primele 20 ;
o
d. Numai în primele 10 ;

4. În timpul mersului, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. Variabilă;
b. Constantă;
c. Cu o variaţie nesemnificativă;
d. Numai în funcţie de greutatea membrului inferior;
5. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul sartorius.
6. În timpul flexiei, intre patelă şi condilii femurali este o mişcare de:
a. Rostogolire pură;
b. Rostogolire plus alunecare;
c. Alunecare pură;
d. Nici un răspuns nu este corect;

12
7. Valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
8. Muschii abductori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Gluteus medius;
d. Tibialul anterior.
9. Pentru un genunchi sănătos, axul mecanic trebuie să treacă prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;

10. In genu varum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi
platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Cele două maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
11. Muschii flexori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Semitendinos;
d. Nici un raspuns nu este corect.
12. Condilii femurali alunecă pe platoul tibial:
a. În flexie maximă;
b. Numai în extensie;
o
c. În primele 60 ;
o
d. Numai în primele 20 ;
13. In genu valgum valoarea maximă a tensiunii la contactul dintre condilii femurali şi
platoul tibial:
a. Este mai mare pentru condilul medial;
b. Este mai mare pentru condilul lateral;
c. Eele două maxime au valori aproximativ egale;
d. Este la nivelul spinului intercondilian;
14. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este:
a. Muschiul soleus;
b. Muschiul drept femural;
c. Muschiul abductor;
d. Muschiul ischiogambier.
15. MuSchiul care are rol atât în extensia Soldului cât Si în flexia genunchiului este:
a. Bicepsul femural, portiunea scurtă;
b. Bicepsul femural, portiunea lungă;
c. Dreptul femural;
d. Vastul lateral.

16. În timpul mersului, unghiul maxim de abducţie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
o
a. 50 ;
o
b. 20 ;
o
c. 70 ;
o
d. 5 ;

13
17. Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural;
c. Vastul medial;
d. Soleus.
18. Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;

19. În timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
o
a. 50 ;
o
b. 20 ;
o
c. 70 ;
o
d. 5 ;
20. Muschii extensori ai soldului sunt:
a. Drept femural;
b. Biceps femural portiunea lungă;
c. Vast medial;
d. Biceps femural portiunea scurtă.
21. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este:
a. Muschiul vast lateral;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul semitendinos.

22. În sprijin unipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:

a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior;
b. De opt ori greutatea corpului;
c. De două ori greutatea corpului;
d. Nici un răspuns nu este corect;
23. Mişcarea complexă dintre condilii femurali şi platoul tibial este asigurată de:
a. Ligamentele încrucişate;
b. Spinul intercondilian;
c. Ligamentele laterale;
d. Ligamentul rotulian;
24. Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gluteus maximus;
b. Muschiul tibial anterior;
c. Muschiul drept femural;
d. Muschiul piriform.

25. În timpul mersului normal valoarea maximă a forţei ce acţionează asupra capului
femural este aproximativ:
a. De două ori greutatea corpului;
b. De patru ori greutatea corpului;
c. De opt ori greutate corpului;
d. De zece ori greutatea corpului.
26. În timpul mersului, unghiul maxim de rotatie (la nivelul şoldului) are aproximativ valoarea:
o
a. 50 ;
o
b. 20 ;
o
c. 70 ;
o
d. 5 ;
27. MuSchiul care are rol atât în flexia Soldului cât Si în extensia genunchiului este:
e. Vastul lateral;
f. Dreptul femural;
14
 g. Semitendinosul;
h. Semimembranosul.
28. În sprijin bipodal, forţa ce acţionează asupra capului femural este:
a. Jumătate din greutatea corpului;
b. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea gambei;
c. Jumătate din greutatea corpului mai puţin greutatea membrului inferior;
d. Aproximativ, de patru ori greutatea corpului;
29. Pentru un genu varum, axul mecanic trece prin;
a. Condilul lateral;
b. Condilul medial;
c. Spinul intercondilian;
d. Patelă;
30. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei femuro-tibiale este:
a. Muschiul gastrocnemian medial;
b. Muschiul vast lateral;
c. Muschiul tibial anterior;
d. Toate raspunsurile sunt corecte.

BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE KINETOTERAPIEI

Diartrozele sunt articulaţii:
a) fibroase, unirea realizându-se prin ţesut conjunctiv fibros
1. b) cu cavitate articulară, sinovie şi capsulă, cartilaj articular, cu posibilităţi ample de mişcare în
mai multe direcţii
c) cartilaginoase, permiţând o oarecare mişcare
d) unite prin cartilaj hialin.

a) osteoblaste
2. b) miozite
c) reticulocite
d) miocite
Rolul lichidului sinovial este de:
a) a realiza o bună respiraţie celulară
3. b) a transporta osteoplaste
c) a încetini mişcarea
d) lubrifiant şi nutritiv pentru cartilaj
Care este rolul ce nu poate fi îndeplinit de tendon, din punct de vedere funcţional:
a) organ de transmitere a forţei de contracţie
4. b) organ respirator
c) organ de modulare a contracţiei brutale, rol de amortizor
d) organ de amplificare a contracţiei musculare de-abia perceptibilă
Proprioceptorii nu includ:
a) receptorii cutanaţi
5. b) fusul muscular
c) receptorii articulari
d) organele de tendon
Identificaţi factorul extern în limitarea amplitudinii de mişcare, după Gummerson:
a) tipul articulaţiei
6. b) capacitatea muşchiului de a se contracta şi relaxa
c) abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)
d) elasticitatea musculară
După T. Sbenghe redoarea (stiffness-ul) se refera la:
7. a) tixotropie şi decondiţionarea bătrânilor
b) contractură ireversibilă
c) afectarea jocului articular

15
 d) anchiloză
Evaluarea amplitudinii de mişcare trebuie să aprecieze:
a) numai mişcarea pasivă
8. b) mişcarea autopasivă
c) numai mişcarea activă
d) atât mişcarea pasivă, cât şi cea activă
Pentru refacerea mobilităţii articulare prin interesarea ţesutului moale se
utilizează:
9. a) manipulările
b) stretching-ul
c) mobilizări
d) exerciţii cu greutăţi mari
Stretching-ul nu este contraindicat în urmatoarele situatii:
a) când limitarea amplitudinii de mişcare este de cauză musculară
10. b) cînd limitarea este de cauză osoasă
c) după o fractură recentă neconsolidată
d) în prezenţa unui process inflamator acut sau infecţios intra- sau periarticular
Inhibiţia activă (IA) se aplică:
a) în paralizii
11. b) numai muşchiului normal inervat şi sub control voluntar normal
c) în refacerea mobilităţii articulare
d) în refacerea sinovialei
Mişcările jocului articular sunt:
a) rulare, alunecare, răsucire, rotaţie, compresie
12. b) rulare, alunecare, circumducţie, compresie, tracţiune
c) rulare, alunecare, răsucire, compresie, tracţiune
d) rulare, alunecare, rotaţie, compresie, tracţiune
Testingul articular apreciază:
a) end-fell-ul
13. b) excitabilitatea neuro-musculară
c) nivelul calcemiei
d) tonusul endocrin
Care din următoarele reguli pentru stretching, după A. Adler, nu sunt
adevarate?
14. a) încălzirea prealabilă a ţesutului
b) aplicarea unor tehnici de relaxare
c) poziţionarea corectă a pacientului
d) Supraîncălzirea (overstretching) nu cauzează durere sau rupturi ale fibrei musculare
Care sunt afirmaţiile incorecte referitor la efectele jocului articular:
a) asigură mişcările segmentelor în articulaţiile periferice
15. b) asigură o repartiţie fiziologică a lichidului sinovial
c) permite formarea de aderenţe în articulaţie
d) Menţine prezente impusurile aferente ale feedback-ului proprioceptiv de la nivel
articular
Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele incorecte:
a) gradul 1: mici amplitudini ritmice la începutul excursiei de mişcare
b) gradul 3: mişcări cu amplitudine mai largă, care nu ating extremele excursiei
16. de mişcare
c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilităţii care forţează rezistenţa tisulară
(stretching)
Dintre tehnicile enumerate una nu se foloseşte pentru obţinerea inhibiţiei
active (IA):
17. a) tehnica hold-relax (contracţie-relaxare)
b) tehnica hold-relax-contraction (contracţie-relaxare-contracţie)
c) tehnica contractiei agonistului
d) tehnica oscilaţiei gradate
16
 Evaluarea musculară obiectivă se realizează prin următoarele modalităţi:
a) examen clinico-funcţional
18. b) anamneză
c) goniometrie
d) spirometrie
Mărimea forţei musculare nu depinde de:
a) diametrul de secţiune al muşchiului
19. b) numărul unităţilor motorii în acţiune
c) frecvenţa impulsurilor nervoase
d) tipul articulaţiei
Contraindicaţiile propriu-zise pentru exerciţiile cu rezistenţă sunt:
a) inflamaţia şi durerea intensă articulară sau/şi musculară în timpul exerciţiului
20. b) respiraţie anevoioasă
c) puls şi tensiune arterială ridicată
d) deficienţele coloanei vertebrale
Care afirmaţie despre contracţiile izometrice pentru creşterea forţei
musculare nu este adevarată:
21. a) reduc edemul prin efect de pompă
b) tehnica este simplă
c) durata exerciţiilor este scurtă
d) solicită articulaţiile
Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau în:
a) o contracţie de 6 sec/zi
22. b) 20 de contracţii a 6 sec., cu o pauză de 20 de sec. între ele - o şedinţă/ zi
c) serie de 3 contracţii a 6 sec., cu o pauză de 30-60 de sec. între contracţii
d) o contracţie de 12 sec/zi
Unitatea de bază a osului este:
a) neurofibrila
23. b) reticulocitul
c) miofibrila
d) osteonul
Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford:
a) setul I: 10 ridicări cu 5 RM
24. b) setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM
c) setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
d) setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM

a) structuri conjunctive foarte dense

25. b) structuri cartilaginoase, netede
c) formate din fibre de colagen şi elastină
d) structuri rezistente
Dezavantajele contracţiilor izometrice utilizate în refacerea forţei de
contracţie sunt:
26. a) eficienţa crescută, tehnica simplă
b) nu ameliorează supleţea articulară, dezvoltă un feed-back kinestezic redus
c) mai puţin obositoare
d) necesită durate scurte de antrenament

a) capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale şi antigravitaţionale

27. b) execuţia unei mişcări pe toată amplitudinea ei fiziologică
c) posibilitatea de a iniţia o mişcare
d) aptitudinea de a mişca segmentele în afara posturii sau locomoţiei
„Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă în linie dreaptă
dacă nu intervine o forţă exterioară, care să îi schimbe starea” reprezintă:
28. a) legea acceleraţiei
b) legea inerţiei
c) puterea
17
 d) legea acţiunii şi reacţiunii
Controlul motor se dezvoltă, de la naştere pe măsura maturizării sistemului nervos
al copilului, în 4 etape:
29. a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea
b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea
c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlată, abilitatea
d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul
Dintre semnele caracteristice patologiei coordonării prin leziuni cerebeloase
şi extrapiramidale sunt:
30. a) tremurături, astm
b) obezitatea, ataxia
c) tremor, astm
d) ataxia, spasme
Postura corporală este influenţată de 3 factori:
a) ereditate, stările patologice, obişnuinţa
31. b) genetic, aptitudinile, atitudini
c) ereditate, comportament, obişnuinţe
d) stări patologice, aptitudini, echilibru
ADL are ca obiective specifice recâştigarea:
a) forţei şi rezistenţei musculare
32. b) mobilităţii articulare
c) îndeplinirii activităţilor zilnice, de muncă şi de agrement
d) stretching-ului
Bolile cronice în secvenţialitatea proprie: boală - infirmitate (deficienţă) -
incapacitate (disfuncţionalitate) - handicap sunt preocupările:
33. a) pediatriei
b) recuperării medicale
c) traumatologiei
d) chirurgiei
Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la aprecierea liniei
gravitaţiei întregului corp pentru înclinările laterale:
34. a) apofiza spinoasă a vertebrei C7
b) trohanter
c) pliul interfesier
d) spaţiul dintre condilii interni ai genunchilor
La examinarea din lateral nu se pot întâlni următoarele modificări
patologice:
35. a) genu valgum
b) genu recurvatum
c) cifoză dorsală accentuată
d) cifolordoză

a) doar din faţă

36. b) doar din lateral
c) doar din posterior
d) din faţă, din posterior şi din profil
Stereognozia reprezintă aprecieri în legătură cu:
a) forma, dimensiunile, greutatea, consistenţa, textura unui obiect
37. b) forţa musculară
c) deficitul respirator
d) limitarea amplitudinii de mişcare

a) contactul iniţial, desprinderea

38. b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe două picioare
c) sprijinul şi balansul
d) desprinderea şi pendularea

18
 Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice:
a) mers dureros
39. b) mers încrucişat, mers rulat
c) mers cu semnul Trendelenburg
d) mers stepat
Identificaţi varianta corectă pentru efortul aerob:
a) un minut
40. b) 10 secunde
c) o oră
d) câteva secunde
Capsula articulară este:
a) un ţesut muscular în continuarea periostului
41. b) un ţesut conjunctiv în continuarea tendonului
c) un ţesut conjuctiv fibros în continuarea periostului
d) un ţesut conjunctiv fibros în continuarea muşchiului
În antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului – intensitatea se
bazează pe principiile:
42. a) accesibilităţii şi continuităţii
b) tratării diferenţiate şi continuităţii
c) legăturii dintre teorie şi practică
d) încărcării (overlood) şi specificităţii
Structura programul de antrenament aerobic este format din:
a) parte fundamentală, parte de încheiere
43. b) perioadă de încălzire, perioada de exerciţii aerobice, perioada de încheiere (răcire)
c) perioadă de relaxare, perioadă de dezvoltarea forţei şi rezistenţei
d) parte de anamneză, de încălzire, de relaxare
Cavitatea articulară este sediul unor stări patologice variate care vor determina
deficit funcţional, cu excepţia:
44. a) redorilor
b) deficitului respirator
c) limitării mobilităţii articulare
d) anchilozelor
Ordinea firească a traseului buclei gama descrisă de Granit şi Kaada este:
a) fibre musculare intrafusale - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari -
motoneuron alfa - aferenţa gama static sau dinamic - motoneuronul gama din cornul anterior
b) protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa - fibre
musculare intrafusale - terminaţia anulospirală din fus - fibre I A - aferenţa gama static sau
dinamic - motoneuronul gama din cornul anterior
45. c) fibre musculare intrafusale - terminaţia anulospirală din fus - fibre I A - motoneuronul
gama din cornul anterior - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa
d) motoneuron gama din cornul anterior medular – aferenţă gama static sau dinamic
– fibrele musculare intrafusale – terminaţiile anulospinale ale fusului – aferenţe senzitive ale
fusului – protoneuronul senzitiv spinal – neuronii intercalari – motoneuron alfa şi
motoneuron gama
Identificaţi factorii interni ai creşterii flexibilităţii (după
Gummerson): a) elasticitatea musculară, a tendoanelor şi ligamentelor
46. b) abilitatea individuală de a performa mişcări (exerciţii)
c) temperatura mediului
d) restricţia sau lejeritatea hainelor
Scăderea amplitudinii de mişcare a unei articulaţii nu se poate produce
datorită: a) ţesutului moale
b) articulaţiei
47. c) ţesutului moale şi articulaţiei
d) muşchiului cardiac

19
 Reflexul miotatic este reflex de:
a) întindere
48. b) reflex de tendon
c) reflex flexor
d) nici una
Spasticitatea (piramidală) poate fi definită ca fiind:
a) hipotonie musculară, cu limitarea amplitudinii de mişcare
49. b) atrofie musculară
c) rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă
d) cicatrice tisulară
Aprecierea unghiului maxim al unei mişcări nu se poate realiza:
a) goniometric
50. b) prin tracţiune
c) prin firul cu plumb
d) subiectiv, prin unghiuri imaginare
Marea mobilitate a umărului se datorează celor:
a) 5 articulaţii (3 adevărate, 2 false)
51. b) 4 articulaţii (2 adevărate, 2 false)
c) 5 articulaţii (2 adevărate, 3 false)
d) 3 articulaţii (2 adevărate, 1 falsă)
Selectaţi enunţurile adevarăte incluse în regulile generale ale bilanţului
articular:
a) cotul şi genunchiul au mişcari de extensie
52. b) goniometru trebuie să fie presat pe segmente
c) aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta
d) aplicarea goniometrului pe partea laterală a articulaţiei testate (cu câteva excepţii,
exemplu măsurarea supinaţiei)
Testing-ul muscular reprezintă:
a) măsurarea amplitudinilor de mişcare în articulaţii
53. b) tehnici de evaluare a deficitului respirator
c) măsurarea flexibilităţii articulaţiilor
d) un sistem de tehnici de examen manual pentru evaluarea forţei musculare
Care sunt condiţiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilanţ
muscular:
54. a) sa preceadă bilanţul articular
b) poziţionarea corectă a pacientului şi cooperarea acestuia
c) înregistrarea valorilor în sistemul cotat de la 5 la 0
d) evaluarea indicelui de masă corporală
Cotarea bilanţului muscular se realizează în:
a) 5 trepte, de la 5 la 0
55. b) 6 trepte, de la 5 la 0
c) 5 trepte, de la 5 la 1
d) fără trepte
Care afirmaţie este corectă cu privire la valoarea 3 în cotarea bilanţului muscular:
a) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele inferioare
56. b) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare
c) constituie un prag funcţional muscular pentru membrele superioare şi inferioare
d) nici un raspuns nu este corect
Tehnica bilanţului muscular (5-0) a forţei musculare se realizează:
a) 0, 1, 2 - antigravitaţional, 3, 4, 5 - fără gravitaţie
57. b) 2, 1, 0 - antigravitaţional, 5, 4, 3 - fără gravitaţie
c) 5, 4 - antigravitaţional, 3, 2, 1, 0 - fără gravitaţie
d) 5, 4, 3 - antigravitaţional, 2, 1, 0 - fără gravitaţie
Supinaţia este mişcarea de:
58. a) rotare spre interior
b) orientare a palmei în sus
c) rotaţie internă a pumnului
20
 d) orientare a palmei în jos
Poziţionarea pacientului supus testing-ului muscular poate fi astfel:
a) antigravitaţională şi fără gravitaţie
59. b) pentru fiecare treaptă o poziţie
c) 3 poziţii (5-4, 3-2, 1-0)
d) o singură poziţie pentru toate treptele
Precizaţi care categorie nu aparţine ADL-urilor:
a) igienă şi alimentare
60. b) mobilitate în pat
c) forţă şi rezistenţă
d) comunicare
Sinoviala este:
a) membrana care tapetează în exterior capsula articulară
61. b) membrana care captuşeşte cartilajul osului
c) membrana care înveleşte fibra musculară
d) membrana care tapetează intern capsula articulară
Care este afirmaţia falsă în legătură cu elementele aspectului general al corpului, în
evaluarea posturii:
62. a) atitudinea corpului
b) creşterea corpului (înălţime şi greutate în raport cu vârsta)
c) rezistenţa la efort
d) dezvoltarea globală în raport cu vârsta
Care dintre variante nu este end-fell (senzaţie finală la aprecierea AM):
a) o senzaţie de duritate, ca de blocare os pe os (end-fell dur)
63. b) o senzaţie de usturime (end-fell semidur)
c) o senzaţie de rezistenţă moale care cedează pe câţive milimetri (end-fell moale)
d) o senzaţie intermediară, între cea dură şi moale, caracterizată ca fermă (end-fell ferm)
Metode specifice refacerii amplitudinii de mişcare:
a) stretching-ul
64. b) manipulări, mobilizări
c) inhibiţia activă (IA)
d) toate răspunsurile sunt corecte
Care dintre variante nu reprezintă un tip de stretching:
a) redus-activ
65. b) dinamic, static (pasiv)
c) balistic, izometric
d) activ (sau stato-activ)
Identificaţi afirmaţia falsă despre beneficiile stretching-ului, după A. Adler:
a) creşte tensiunea musculară şi poate provoca durere
66. b) determină relaxare fizică şi psihică
c) scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor
d) creşte flexibilitatea ţesuturilor
Pregătirea pacientului pentru stretching nu trebuie să ţină seama de:
a) încălzirea ţesutului
67. b) reacţia alergică a pacientului la medicaţie
c) aplicarea unor procedee de relaxare
d) alegerea procedeului celui mai adecvat şi comod pentru pacient
Ce nu constituie precauţii în aplicarea stretching-ului:
a) întinderea ţesuturilor care au fost în imobilizare prelungită
68. b) pacienţii cu osteoporoză
c) pacienţii cu fracturi recente încă incomplet consolidate
d) pacienţii cărora li s-au aplicat procedee de relaxare
În stretching-ul activ este foate important:
a) dieta
69. b) controlul respiraţiei
c) ambele
d) nici una
21
 Stretching-ul este contraindicat:
a) la persoanele relaxate fizic şi psihic
70. b) în prezenţa persistenţei unei dureri la orice mişcare articulară
c) la sedentari
d) la sportivi
Cauzele apariţiei durerii în aplicarea stretching-ului:
a) relaxarea pacientului
71. b) efectuarea încălzirii (masaj, exerciţii)
c) comunicarea permanentă cu pacientul
d) forţarea exerciţiilor, întindere exagerată
Indicaţiile refacerii jocului articular nu prevăd:
a) măsurarea indicelui de condiţie fizică
72. b) limitarea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară
c) rolul profilactic în cazul imobilizărilor prelungite
d) menţinerea feedback-ului proprioceptiv articular
Care este afirmaţia falsă între precauţiile mobilizărilor articulaţiilor periferice
(MAP):
73. a) protezele totale
b) bolile osoase, neoplazii, fracturi
c) o articulaţie nedureroasă
d) o articulaţie inflamată şi foarte dureroasă
Regulile aplicării tehnicilor de mobilizare a articulaţiilor periferice nu prevăd:
a) poziţia comodă şi relaxată a pacientului
74. b) respectarea principiului progresivităţii, ca intensitate şi amplitudine
c) poziţionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uşoară a pacientului
d) forţarea lucrului într-o articulaţie blocată, dureroasă
Identificaţi cei 3 timpi în tehnica manipulării, aplicată atât articulaţiilor periferice,
cât şi coloanei vertebrale:
75. a) punerea în aşezat, impulsul manipulativ, relaxare
b) punerea în poziţie, în tensiune, impulsul manipulativ
c) relaxarea, punerea în poziţie, impulsul manipulativ
d) punerea în tensiune, relaxarea, impulsul manipulativ
Cele 2 reguli de bază a tehnicii manipulării în creşterea amplitudinii de mişcare:
a) să nu provoace durere, regula mişcării contrare
76. b) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, fără durere
c) regula mişcării contrare, cu durere
d) manipularea se realizează pe direcţia de mişcare blocată, cu durere
Una dintre următoarele afirmaţii este falsă:
a) după numărul de articulaţii peste care trec muşchii pot fi uni-, bi- sau poliarticulari
77. b) după aşezare muşchii sunt superficiali sau profunzi
c) după numărul capetelor de origine muşchii sunt mono, biceps, triceps, cvadriceps
d) după structură şi funcţie muşchii pot fi penaţi, uni- sau bipenaţi
În metabolismul glucozei există:
a) doar calea aerobă
78. b) doar calea anaerobă
c) nici o cale
d) două căi diferite: anaerobă şi aerobă

a) în prezenţa O2
79. b) în lipsa O2
c) în prezenţa acidului lactic în exces
d) în prezenţa H2O

a) anaerob lactacid
80. b) anaerob alactacid
c) aerob
d) nici unul
22
 Sursele primare de energie pentru activitatea muscular sunt:
a) lipide, proteine, glucide
81. b) apă, glucide, proteine
c) glucoză, acizi graşi
d) proteine, acizi graşi
Evaluarea subiectivă a pacientului constă în:
a) anamneză, înregistrearea contracţiei izometrice
82. b) calcularea suprafeţei de secţiune a muşchiului
c) inspecţia, palparea
d) anamneză, observarea pacientului
Palparea maselor musculare, în poziţii de relaxare ne precizează:
a) hipotonii sau hipertrofii musculare
83. b) rezistenţa la efort
c) deficitul respirator
d) mobilitatea articulaţiilor
Identificaţi calificativele corespunzătoare scalei testing-ului muscular:
a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiţată, 1 slab, 0 foarte slab
84. b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiţată, 0 zero
c) 5 normală, 4 bună, 3 moderată, 2 slabă, 1 schiţată, 0 zero
d) 0 normală, 1 bună, 2 moderată, 3 slabă, 4 schiţată, 5 zero
Creşterea forţei musculare este condiţionată de următorii factori:
a) intensitate, complexitate
85. b) intensitate, durată
c) durată, complexitate
d) de nici un factor

a) tehnica Oxford, exerciţiu cu rezistenţă progresivă

86. b) tehnica culturistă De Lorme-Watkins
c) tehnica Oxford, cu exerciţiul maximal cu repetiţie
d) tehnica fracţionată de De Lorme-Watkins

a) exerciţiile cu rezistenţă progresivă ajustabilă zilnic

87. b) body-building
c) tehnica formării corpului
d) ridicării greutăţilor
Mişcarea activă asistată este utilizată în cazurile de forţă:
a) 5 şi 4
88. b) -2, -3
c) 2+, 3+
d) 0, 1
Mişcarea activă se aplică în antrenarea muşchilor de forţă:
a) 2 şi 3
89. b) 4 şi 3
c) 2 şi 3
d) 3+, 2+
Mişcarea activă cu rezistenţă se aplică pentru antrenarea muşchilor de forţă:
a) 5, -5, 4, 4+, 3
90. b) 4+, 4, -4, 3, +3
c) -2, 2+, -3, 3+, 4
d) 2+, 3+, -4, 4, 4+

23