Vârsta

Inocenţei
Revista Grupului Şcolar Roznov

Anul VIII, Numerele 14-15, aprilie 2011

Învăţământ primar şi gimnazial
 Cuprins Vârsta inocenţei

Didactic Page 2 – 16
Page 17 – 24 Eveniment
Divertisment Page 25 – 26
Page 27 – 42 Monden şcolar
Cred Doamne Page 43 – 45

Revista Vârsta inocenţei – Grup Şcolar Roznov

Nr. 14-15 An şcolar 2010-2011

ISSN 1843 - 7753

1|Page
 Didactic
Motto:
Azi când a mea iubire e-atâta de curată (...)
Când dorul meu e-atâta de adânc şi-atât de sfânt (...)
Azi văd din a ta vorbă că nu mă înţelegi!
Iubirea eminesciană nu este numai
cântec, ci este meditaţie, dramă sfâşietoare,
cataclism cosmic, bucurie şi durere, puritate
şi lumină de lună. Pentru Eminescu, iubirea
nu este o relaţie întâmplătoare sau durabilă,
ci se înscrie în ordinea cosmică, în principiile
fundamentale ale lumii, este similară cu
aspiraţia spre ideal şi căderea în nefiinţă. În
numele acestui ideal de iubire, poetul
respinge mediocritatea şi meschinăria,
minciuna, neputinţa de a depăşi condiţia
biologică, fuga după aparenţe şi indiferenţa
faţă de puritatea sentimentului. Dragostea,
aşa cum o visa poetul, este condiţia
indispensabilă a vieţii spirituale, a creaţiei.
Vraja şi magia vechilor astrologii, a
mitologiilor şi credinţelor populare devin la
Eminescu visare şi contemplaţie, străbătute
de un fior metafizic, de un sens al misterului.
Contemplaţia eminesciană identifică
pierderea iubitei, ca dramă individuală, cu
extincţia cosmică. Geniul eminescian a plasat
în centrul poeziei sale creatorul de geniu
condiţionat de iubire. Aşa a rezultat motivul
„neînţelegerii în iubire”.
Când poetul regreta vremea tinereţii,
o făcea pentru iubirea din mijlocul naturii, al
codrului – simbol al eternităţii vieţii.
Răspunzând unei astfel de iubiri, femeia
simboliza însăşi bucuria de a trăi, fericirea
vieţii împlinite. Momentele fericite se
asociază cu un cadru natural, aflat în deplină
armonie cu stările sufleteşti ale poetului.
Poeziile din această perioadă, 1876-
1877, (Dorinţa, Lacul, Sara pe deal, Floare
2|Page
Vârsta inocenţei
Mihai Eminescu, Nu mă înţelegi
albastră, Crăiasa din poveşti, O, rămâi etc.)
exprimă puterea de iluzionare, starea de
visare, de aspiraţie spre fericire, poetul
crezând cu ardoare în posibilitatea unei iubiri
desăvârşite. Natura este feerică, ocrotitoare,
caldă, iar iubita este mângâietoare, şăgalnică,
ispititoare.
A doua etapă a liricii erotice (1877-
1883), se defineşte prin profunzimea
filozofică a sentimentului de iubire, ceea ce
dă creaţiilor din această perioadă scepticism,
melancolie, provocate de dezamăgirea eului
liric, aflat mereu în căutarea idealului de
iubire. În poeziile din această perioadă
(Departe sunt de tine..., De câte ori iubito...,
Trecut-au anii, Şi dacă..., Afară-i toamnă, De
ce nu-mi vii?, Atât de fragedă, Pe lângă
plopii fără soţ) domină deziluzia provocată
de neîmplinirea visului de iubire ideală.
Acestei atitudini fundamentale îi corespunde
o natură tristă (plopi singuratici, ploi reci,
cameră pustie), iar iubita este rece, străină,
statuară.
Însă iubirea este şi o chemare a
absolutului: este dor pur. Şi nu îşi are
hotarele pe pământ, ci în cer. În poezia Peste
vârfuri, Eminescu exprimă dorul în esenţa lui
cea mai pură: năzuinţa către o „împlinire”, pe
care noi o căutăm aici pe pământ, fără a
ajunge vreodată la ea, căci a o atinge ar
însemna a realiza Absolutul. Este aceeaşi
dorinţă care îl apleacă pe Dumnezeu asupra
făpturii sale şi care se numeşte, şi ea, iubire.
Prof. Oana Ilarie
 Didactic Vârsta inocenţei

În procesul de învăţare multe sunt momentele

de satisfacţie şi bucurie pe care le trăiesc cei
implicaţi, dar maxima încărcătură emoţională se
dezvoltă în timpul serbărilor şcolare.
Această plăcere am simţit-o atât în calitate de
părinte, participând la serbările copilului meu, dar şi
realizând serbări cu generaţii de elevi, în diverse
ocazii: sfârşitul clasei I, sfârşitul clasei a IV-a, Moş
Crăciun, ziua de 1 Iunie, etc.
Importanţa unor asemenea festivităţi este
deosebită pentru că: ele lărgesc orizontul spiritual al
elevilor şi contribuie la acumularea de noi cunoştinţe;
îmbogăţesc şi remontează viaţa afectivă stimulând
sentimente nebănuite sau dezvoltând pe cele slab
manifestate anterior; contribuie la dezvoltarea
simţului de răspundere, prin dorinţa de reuşită;
favorizează concentrarea atenţiei pe parcursul
desfăşurării programului; prezenţa spectatorilor
(părinţi, bunici, cadre didactice) trezeşte în copil
energia de a învinge timiditatea, stimulează
independenţa de acţiune.
Pentru ca elevii să-şi motiveze participarea la
această aleasă activitate este foarte importantă
atmosfera realizată în timpul repetiţiilor, caracterizată
prin bună dispoziţie, dar şi prin seriozitate.
Serbările copilăriei, momentele acestea de
maximă bucurie, atât pentru copii, cât şi pentru părinţi, întăresc şi fortifică sufletele
viitorilor adulţi. Toate acestea aduc lumină în suflete, dau aripi imaginaţiei,
entuziasmului şi stimulează gândirea creatoare.
Serbările şcolare sunt un izvor de bucurii şi satisfacţii care creează copiilor stare
de bună dispoziţie favorabilă atât dezvoltării psihice, fizice cât şi estetice.
Copiii trebuie să interpreteze diferite roluri: cântăreţ, dansator, povestitor,
creator de obiecte artizanale formându-şi sau perfecţionându-şi o serie de abilităţi
artistice.
Această serbare a fost prilej de bucurie pentru sufletul nostru şi al invitaţilor,
mijloc de păstrare al tradiţiilor specifice Crăciunului.

Inst. Monica Drângu

3|Page
 Didactic
MOTO: „A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva
pentru salvarea naturii atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea
omenirii”. (Eugen A. Pora)
Pădurea reprezintă o parte a
mediului înconjurător de o
importanţă vitală în păstrarea
echilibrului ecologic. În România,
în ultimii ani se observă o scădere
a suprafeţelor împădurite, ceea ce
provoacă îngrijorarea tuturor.
Astfel defrişările masive în
vederea industrializării lemnului
degradează atât podoaba
Carpaţilor cât şi habitatul
animalelor sălbatice, iar multe
aşezări omeneşti au şi ele de
suferit datorită alunecărilor de
teren ce au loc în urma tăierii
copacilor.
Supravieţuirea pădurilor depinde
de noi toţi. Dacă se doreşte cu
adevărat se poate ca atât
România cât şi omenirea în
4|Page
Vârsta inocenţei
general, să nu neglijeze
„plămânii” producători de oxigen.
Astfel elevii clasei I C,
îndrumaţi de doamna prof.
Dumitraşcu Elena, au ales să se
înscrie în programul internaţional
„Să învăţăm despre pădure”.
Scopul acestui proiect este
de a educa elevii în sensul
conservării şi protejării pădurii, ca
sursă vitală de oxigen şi
încurajarea acestora în găsirea de
soluţii pentru rezolvarea
problemelor legate de mediu.
În cadrul proiectului, în luna
ianuarie am avut o activitate de
educaţie plastică cu tema
„SALVAŢI BRADUL DE
CRĂCIUN!”. Elevii au realizat
picturi deosebite pe această temă.
Prof. înv. primar Elena Dumitraşcu
 Didactic Vârsta inocenţei

Să păstrăm câteva din valorile spiritualităţii poporului roman

(activitate culturală, educativă şi artistică)

În fiecare an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă organizez cu şcolarii mei un colaj de

datini şi obiceiuri tradiţionale, care fac parte din spiritualitatea poporului roman şi care sunt
o emanaţie a eternului univers al tradiţiilor autohtone.
Scopul unor asemenea activităţi este acela de a păstra vii şi nealterate aceste
obiceiuri transmise din moşi strămoşi, de a le face cunoscute fiecărei generaţii de elevi şi de
a le trezi acestora dorinţa de a le învăţa, practica şi transmite la rândul lor generaţiilor
următoare.
Activitatea de anul acesta s-a desfăşurat în cadrul comisiei metodice a învăţătorilor
de la Grupul Şcolar Roznov, într-o atmosferă deosebită, în sala CDI. Colajul de datini şi tradiţii
s-a axat pe mai multe directii: culturală, educativă şi artistică.
Micii artisti s-au implicat din punct de vedere emoţional foarte mult, reuşind astfel să
transmită spectatorilor - colegi, învăţători, directori şi părinţi - trăirile personale.

Să mergem la teatru!
(activitate culturală, educativă şi artistică)

E iarnă.
Zi de Gerar, cu zapadă ici-colo, cu temperaturi scăzute. Soarele strălucitor
pătrunde cu îndrăzneală prin ferestrele claselor cu şcolari. Le mângăie căpşoarele cu fete
senine şi vesele, mânuţele care scriu, cărţile şi caietele de pe bancă.
Peste o oră, clasele vor rămâne pustii. Astăzi vom merge la TEATRU.
Ora 11:30. Sosesc autocarele cu care ne vom deplasa la Piatra Neamţ. Elevii
radiază de bucurie, abia aşteaptă îmbarcarea.
Ora 12:30. Ne oprim în faţa Casei de Cultura din Piatra Neamt, coborâm, ne
organizăm şi, plini de emoţie, intrăm în sala mare, luminoasă, cufundată într-o linişte
adâncă.
Fiecare mic spectator îşi ocupă locul rezervat şcolii noastre. Mai vin şi alţi elevi de
la şcolile din oraş.

5|Page
 Didactic Vârsta inocenţei

Sala freamată de zumzetul atâtor glasuri pure şi nevinovate. Atmosfera veselă şi

destinsă, cadru deosebit pentru desfăşurarea activităţii noastre extraşcolare.
Vom viziona spectacolul Dănilă Prepeleac de Ion Creanga, în interpretarea unui
grup de actori de la Teatrul V.I. Popa din Barlad.
Luminile se sting, bate gongul şi spectacolul începe.
Atmosfera incendiară!

Înv. Rodica Neamţu

SĂ ÎNVĂŢĂM DESPRE PĂDURE: PROTEJEAZĂ ŞI IUBEŞTE NATURA!

Ce poate fi mai frumos decât să ai în

jurul tău un mediu sănătos? Ce poate fi mai
important decât să trăieşti într-o societate
care protejează natura şi resursele ei?
Am ales să ne înscriem în programul
LeAF deoarece protecţia mediului a fost şi este
una din priorităţile noastre. Protecţia mediului
trebuie să fie preocuparea fiecăruia dintre noi.
Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce
trece tot mai puţine, astfel se întrevede
epuizarea unora dintre ele. Cu toate acestea,
un comportament responsabil din partea
noastră, a tuturor, poate aduce beneficii mari.
Împreună vom înţelege că trăim pe aceeaşi
planetă de care trebuie să avem grijă noi toţi.
Ceea ce natura a creat în milioane de ani, se
poate distruge în câteva zile, luni sau ani.
Pentru a evita distrugerea mediului trebuie să
cunoaştem legile acestuia şi să acţionăm în
conformitate cu ele, trebuie să învăţăm să
protejăm, să ocrotim şi să conservăm
elementele mediului natural, să avem o
atitudine critică faţă de cei care poluează orice
element al mediului, să iniţiem campanii

6|Page
 Didactic Vârsta inocenţei

pentru protejarea mediului, să realizăm activităţi de menţinere a

curăţeniei..Nu trebuie să uităm: „Omul nu poate supravieţui fără natură,
pe când natura poate exista şi fără prezenţa omului”.
În cadrul acestui proiect elevii clasei a III-a A, îndrumaţi de prof.
înv. primar Monica Jbanca au desfăşurat o activitate în luna aprilie 2010,
în parteneriat cu Ocolul Silvic Brateş. Copiii au vizitat serele şi pepinierele
de la Brateş, apoi au mers în pădure unde au plantat puieţi ajutaţi de
către angajaţii Ocolului Silvic. Pe parcursul activităţii îndrumările şi
explicaţiile au fost oferite de către Ing. Ocolul Silvic Brateş - Paul Ioan
Ritan.

Prof. înv. primar Monica Jbanca

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie?

Anul 1918 reprezintă în prin fapta Viteazului – fusese naţionale a românilor la

istoria poporului român anul
triumfului idealului naţional,
anul încununării victorioase a
lungului şir de lupte şi
sacrificii umane şi materiale
pentru făurirea statului
naţional unitar. Aceste
memorabile momente din 1918
au făcut ca jertfa ostaşilor
români în primul război
mondial să nu fi fost
zadarnică. Ceea ce la 1600 –
doar o clipă de vis, la 1
Decembrie 1918 devenea cea
mai miraculoasă realizare a
acestui popor. Organizaţi în
state separate din punct de
vedere politic, ameninţaţi
mereu de expansiunea vecinilor
mai puternici, românii şi-au
păstrat dintotdeauna
conştiinţa că aparţin aceluiaşi
popor, că au aceeaşi geneză.
Desăvârşirea unităţii
sfârşitul primei conflagraţii
mondiale trebuie înţeleasă ca o
firească împlinire, ca o
necesitate istorică impusă de
evoluţia statului naţional şi de
necesitatea desăvârşirii sale şi
nu ca urmare a efortului
militar al României.
Marea Adunare
Naţională de la Alba-Iulia a
proclamat unirea „acelor
români şi a tuturor teritoriilor

7|Page
 Didactic
locuite de dânşii cu România.”
Unirea din 1918 într-un
singur stat a tuturor românilor
s-a realizat, aşadar, ca o
expresie a voinţei populare
într-un context favorabil. S-a
creat astfel un cadru favorabil
dezvoltării societăţii
româneşti, intrată într-o nouă
etapă a evoluţiei sale. Marea
Unire din 1918 a încununat
aspiraţiile de veacuri ale
românilor de a vieţui într-un
singur stat.
De zeci de ani poporul
român a încercat şi a reuşit să-
şi exprime sentimentele
patriotice, bucuria şi mândria
că aparţin acestui neam
binecuvântat de Dumnezeu.
În fiecare an de Ziua
Naţională ei îşi manifestă
8|Page
Vârsta inocenţei
dragostea şi preţuirea pentru
eroii săi.
Şi elevii claselor primare
din Grupul Şcolar Roznov şi-
au impus o adevărată tradiţie
de a sărbători marea
sărbătoare a naţiunii române
în fiecare an. Ei sunt antrenaţi
de către cadrele didactice într-
un adevărat maraton de
activităţi cultural – artistico -
educative. Se urmăreşte astfel
trezirea interesului faţă de
trecutul glorios al poporului
român. Într-un cadru festiv
oferit cu generozitate de sala
C.D.I. copiii au îmbrăcat cu
mândrie costumul popular
păstrat cu sfinţenie de
familiile lor din generaţie în
generaţie şi au pregătit
momente memorabile şi sincere.
Au încântat audienţa cu
Prof. înv. primar Manuela Nicorescu
Comisie metodică IV B
versuri patriotice în
adevăratul sens al cuvântului,
transmiţând astfel emoţie şi
încântare. Transpunerea
teatrală cu mult talent a unei
scenete istorice a trezit în
inima spectatorilor fiorul
participării directe la
evenimente, iar interpretarea
sensibilă a cântecelor
patriotice de către elevii
claselor a IV-a a încununat
spectacolul oferit de către cei
mai mici elevi ai şcolii.
Momentul final şi
memorabil în mintea copiilor,
dar şi al cadrelor didactice a
fost interpretarea vocală şi
prinderea într-o horă a Unirii
care a avut rolul de a recrea
atmosfera şi bucuria din
vremurile trecute pricinuite de
un asemenea eveniment.
 Didactic Vârsta inocenţei

Toamna darnică

Minunatul anotimp al miresmelor şi culorilor, al belşugului şi bucuriei păşeşte cu

alaiul său de frumuseţi şi bogăţii şi în şcoala noastră.
În fiecare an, în ziua de 14 octombrie, de Sfânta Cuvioasa Parascheva, cu mic, cu
mare, elevi şi profesori sărbătorim acest feeric anotimp, printr-un program artistic şi o
expoziţie cu o multitudine şi diversitate de creaţii ale elevilor şcolii noastre: picturi, colaje,
machete, tablouri, ghirlande, creaţii literare etc. Coşuri cu flori de toamnă, dovlecei ca nişte
chipuri de copii dolofani, „mere, pere în panere şi gutui amărui cu puf galben ca de pui”,
struguri cu boabe aurii şi „tot felul de legume, de nu le mai ştii pe nume“, toate îţi desfată
privirea şi te fac să-I mulţumeşti bunului Dumnezeu pentru nenumăratele daruri cu care ne
răsplăteşte istovitoarea muncă a verii.
Frumuseţile toamnei se aştern pe minunate tablouri create de mâini dibace de copii a
căror imaginaţie îţi deschide porţi spre tărâmuri de basm. Emoţionaţi, cu ochii strălucind de
bucurie, elevii înalţă cântece de slavă „zânei toamna“.
Devenit tradiţie, acest eveniment al şcolii noastre, ajuns în acest an la a VI-a ediţie,
este mult îndrăgit de copii, învăţători, părinţi, care participă cu entuziasm şi dăruire,
îmbogăţind viaţa şcolii şi prestigiul ei.
Mulţumim tuturor învăţătorilor, profesorilor şi elevilor pentru participare şi aşteptăm
ca an de an omagiul adus “toamnei rodnice“să fie mai înălţător, mai emoţionat şi mai bogat.
Înv. Minodora Adăscăliţei

9|Page
 Didactic Vârsta inocenţei

Toamna se numără bobocii

Activitatea „Toamna se numără În cadrul primei secţiuni, elevii,

bobocii”, din cadrul proiectului „Atelierul
plăsmuirilor literar–artistice: Şcoală a
devenirii umane”, a avut loc pe data de
21.10.2010 şi a fost realizată de prof. înv.
primar Vasile Alina, în cadrul clasei sale de
elevi, I B.
Activitatea a debutat cu o prezentare
powerpoint ce conţine peisaje şi imagini de
toamnă şi un scurt moment artistic închinat
acestui frumos anotimp.
De asemenea, în clasă a fost
amenajată o expoziţie intitulată „Toamna
darnică” cu lucrări ale elevilor: planşe
realizate la orele de educaţie plastică şi
diferite obiecte confecţionate din fructe şi
legume de toamnă.
Activitatea, concepută sub forma unui
concurs, s-a desfăşurat pe două secţiuni:
Concurs de interpretare, recitare şi
dicţie;
„Balul fructelor şi legumelor“, ce a
cuprins selectarea şi premierea, cu
premiile I, II şi III, a celor mai reuşite
trei obiecte realizate de către elevi din
fructe şi legume.
împărţiţi în trei echipe (Echipa
Iepuraşilor, Echipa Albinuţelor şi Echipa
Furnicuţelor) şi-au disputat locul I,
interpretând cântece de toamnă, recitând
poezii despre toamnă sau rostind
frământări de limbă.
La activitate au fost invitaţi părinţii
elevilor, o parte dintre aceştia au făcut
parte din juriul ce a acordat puncte
fiecărei echipe, pe baza unor criterii
dinainte stabilite. A fost ales şi un
preşedinte al juriului, care, la final, a
acordat premiile.
La sfârşit, copiii au primit diplome,
dulciuri, semne de carte, sponsori fiind
unii părinţi din clasă.
Activitatea a avut un impact pozitiv şi
a fost foarte apreciată de cei prezenţi.
Această activitate extraşcolară a avut un
rol educativ deosebit, prin faptul că a
stimulat interesul elevilor pentru frumos,
pentru latura artistică şi a creat o
atmosferă de competiţie şi afirmare
personală, dar şi de grup a elevilor.
Prof. înv. primar Alina Vasile

PE ARIPILE PRIETENIEI
(parteneriat educaţional şcoală – grădiniţă)

În cadrul parteneriatului educaţional încheiat între clasa I B, îndrumată de d-na prof.

înv.primar Vasile Alina şi grupa mijlocie A, îndrumată de d-na educatoare Anghel Maria, a
avut loc în data de 20. I. 2011 activitatea intitulată „Basme şi poveşti la gura sobei“.

10 | P a g e
 Didactic Vârsta inocenţei

Copiii sunt primiţi în sala de grupă din grădiniţă şi sunt invitaţi, pentru început, să
urmărească un CD cu poveşti. Urmează apoi repovestiri ale copiilor din scurte fragmente de
poveşti şi basme cunoscute de către cele două grupuri de copii.
Activitatea îşi urmează cursul prin organizarea unui joc intitulat „Recunoaşte
personajul”, prin care copiii sunt solicitaţi să participe activ pentru a recunoaşte păpuşi
reprezentative, imagini şi jetoane din poveşti îndrăgite.
În partea a doua a activităţii, atât elevii clasei I B, cât şi preşcolarii au prezentat, pe
rând, un colaj de cântece, poezii şi ghicitori despre iarnă.
În final, copiii au făcut fotografii împreună şi s-au declarat încântaţi de astfel de
activităţi comune.
Prof. înv. primar Alina Vasile & Educatoare Maria Anghel

STOP ACCIDENTELOR DE CIRCULAŢIE - VIAŢA ARE PRIORITATE!

,,Era o zi frumoasă de toamnă. Vântul adia uşor şi purta frunzele uscate care
acopereau trotuarul cu un covor arămiu.
Ora de pictură s-a terminat. Eu şi Adi ne îndreaptam spre casă. Grăbit ca întotdeauna
să ajungă mai repede, Adi trecu strada în fugă fără să se asigure.
– Aşteaptă-mă, Adi, vin cu tine!
– Da, dar vino repede că mă grăbesc! a fost răspunsul pe care l-am primit.
– Adi, ce-i cu tine?
– Uf, cu tine nu poate câştiga omul câteva secunde – spuse Adi!
– Dar nu vezi şi nu ştii oare că pe aici nu e voie să traversezi? În plus nu ai văzut că
autoturismul acela care circula pe stradă te putea lovi?
– Aveam timp să-i trec prin faţă!
***
Ajunsă acasă am început să-mi fac lecţiile. Sună telefonul. Mama a răspuns. După
expresia feţei mi-am dat seama că s-a întâmplat o nenorocire.
Cu ochii în lacrimi mama mi-a spus că Adi a fost lovit de o maşină iar acum se află la
Spitalul Judeţean – Secţia Chirurgie.
Când am ajuns la şcoală şi am intrat în clasă, locul din banca a doua era gol. Colegii
m-au înconjurat îngrijoraţi şi m-au întrebat ce s-a întâmplat. Am hotărât să mergem
împreună la spital.
L-am găsit într-un pat cu ambele picioare în ghips. Ochii îi erau trişti şi abia a putut să
spună:
– Îmi pare rău că nu te-am ascultat!...
Abia acum înţelegea ce înseamnă sfatul unui prieten...’’.

11 | P a g e
 Didactic Vârsta inocenţei

Dragi copii, pentru a nu suferi ca Adi un accident de circulaţie, respectaţi

următoarele sfaturi:
• traversaţi strada în pas vioi, nu alergând, doar pe trecerile pentru pietoni sau la culoarea
verde a semaforului electric;
• înainte de a traversa prin locurile permise, asiguraţi-vă că în acel moment nu se apropie
vehicule sau conducătorii acestora au sesizat intenţia voastră şi au oprit pentru a vă acorda
prioritate de trecere;
• dacă în timpul traversării sunteţi surprinşi de semnalul roşu al semaforului iar drumul este
prevăzut cu refugiu sau spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, aşteptaţi pe acesta apariţia
semnalului de culoare verde;
• în lipsa indicatoarelor şi a marcajelor, traversaţi numai pe la coltul intersecţiei, după ce v-
aţi asigurat că o puteţi face în siguranţă (Atenţie, în aceste locuri nu aveţi prioritate!) ;
• aşteptaţi sosirea mijloacelor de transport public numai pe trotuar sau pe refugiile special
amenajate. După ce coborâţi, traversaţi strada numai prin locurile rezervate trecerii
pietonilor, după plecarea acestor vehicule din staţie;
• alegeţi-vă locurile de joacă unde nu circulă maşini: parcurile, terenurile de sport, curtea
casei sau a şcolii sunt cele mai recomandate;
• fiţi foarte atenţi la traversarea străzii după lăsarea serii sau în orice altă situaţie, când
vizibilitatea este redusă. Ideal ar fi să aveţi aplicate pe haine accesorii reflectorizante;
• nu circulaţi cu bicicletele pe drumurile publice, acest lucru fiind permis numai după
împlinirea vârstei de 14 ani;
• când vă deplasaţi cu rolele, cu trotineta sau cu skate boardul, trebuie să respectaţi
aceleaşi reguli de circulaţie ca şi pietonii.

JOC - ACCIDENT!

Din bastoane şi corzi se amenajează cu Reguli:

ajutorul copiilor o ,,şosea’’, cu circulaţia în
ambele sensuri. În cele două extremităţi
ale ,,şoselei’’, în punctele A,B,C,D, se află
câte un copil. Copiii din punctele A şi C au
câte un cerc în mână, pe care îl
rostogolesc la colegul din faţă, care îl
predă celui din dreapta (B lui C şi D lui A).
Se continuă această acţiune, până când
cercurile (maşinile) se rostogolesc cu
viteză în ambele sensuri, pe partea
dreaptă a ,,şoselei’’.
1. ,,Pietonii’’ au voie să ,,traverseze
şoseaua’’ cu condiţia să nu fie
,,accidentaţi’’ (atinşi de cerc).
2. ,,Soşeaua’’ se traversează
perpendicular , fără a alerga, privind
mai întâi în stânga şi în dreapta,
înainte de a traversa.
3. În momentul în care un copil este
4. atins de cerc, organizatorul jocului
strigă : ,,Accident!’’, jocul se opreşte
imediat, copilul ,,accidentat’’ este

12 | P a g e
 Didactic Vârsta inocenţei

,,transportat de urgenţă la spital’’. pe ceilalţi, în timp ce traversează.

Din punct de vedere metodic, jocul
poate fi abordat astfel: mai întâi se
introduce un singur cerc, mai ales la copiii
din clasa I, apoi două cercuri, la copiii mai
mari. Pentru copiii din clasa I jocul se
poate realiza pe un spaţiu mai mic ( covor
lung = strada ) iar rolul de maşină poate fi
jucat de un copil care încearcă să-i atingă
La sfârşitul jocului se trag anumite
învăţăminte: mulţi copii au fost
accidentaţi pentru că s-au angajat în
traversarea şoselei fără a se asigura dacă
din stânga sau din dreapta se apropie vreo
maşină, au ţâşnit pe şosea, au apărut
brusc în faţa maşinii, pierzându-şi viaţa sau
fiind accidentaţi grav.

Inst. Ana-Simona Ilie

Violenţa este arma celor slabi

Violenţa în şcoală poate lua mai multe
forme: violenţa verbală, fizică, sexuală, emotională, etc.

 Violenţa verbală se referă la toate înjurăturile,

insultele, jignirile şi chiar unele ironii sau chiar glume pe
care le fac oamenii. Ameninţările pot fi încadrate tot aici, „Violenţa este
dar pot fi considerate şi ca o formă a violenţei emoţionale. dezorganizarea brutală
sau continuă a unui
 Violenţa fizică presupune atingerea efectivă a sistem personal, colectiv
celuilalt: de la palme, îmbrânceli la lovituri cu pumnii, sau social şi care se
picioarele sau chiar folosind anumite obiecte (rechizitele, traduce printr-o pierdere a
piesele de mobilier, etc.) integritatii ce poate fi
fizică, materială sau
 Violenţa sexuală poate avea mai multe faţete, de la psihică. Această
cele mai grave cum ar fi violul sau abuzul sexual, la unele dezorganizare poate să
pe care poate că unii dintre noi nu le consideră chiar atât de opereze prin agresiune,
serioase cum ar fi gesturile obscene, propunerile indecente, prin utilizarea forţei,
supărătoare, atingerile nepotrivite pe care cel care le iniţiază conştient sau inconştient,
încearcă să le transforme în glumă atunci când este însă poate exista şi
confruntat. violenţa doar din punctul
de vedere al victimei, fară
 Violenţa emoţională reprezintă acel tip de violenţă ca agresorul să aibă
verbală, fizică, sexuală, care aduce după sine o perturbare a intenţia de a face rău”.
echilibrului emoţional al persoanei, care o face să se (Debarbieux)
îndoiască de propria valoare. Aici se poate încadra şi
respingerea socială, atunci când nu acceptăm în grupul
nostru un copil, un tânăr, o persoană pentru că este de altă
etnie sau provine din alt mediu sau are alte păreri sau pur şi
simplu este diferit.

13 | P a g e
 Didactic Vârsta inocenţei

Violenţa în şcoală are uneori şi valenţe financiare.

De exemplu, aşa-numitul fenomen de„bullying”, adică
intimidarea celorlalţi pentru a-i pune în situaţii umilitoare
are de cele mai multe ori ca scop luarea de bani victimei.
Pentru a combate violenţa este necesară implicarea.
A lasa să se întâmple acte de violenţă în jurul nostru
înseamnă aproape a participa la ele. Dacă nu ne opunem
violenţei, ci îi încurajăm pe cei care o practică, îi
aplaudăm atunci când se bat, îi felicităm când aruncă o
remarcă jignitoare colegului, colegei sau chiar
profesorului, nu facem decât să sporim forţele acestui
flagel şi să ne autocondamnăm la a trăi înconjuraţi de
frică şi de nesiguranţă (de unde ştim că mâine nu vom fi
noi victimele?).
Mahatma Gandhi spunea că „violenţa este arma
celor slabi” şi că e nevoie de mult mai multă putere
pentru a te împotrivi violenţei, pentru a te implica într-o
activitate în folosul comunităţii decât pentru a-ţi face
„dreptate” cu pumnul.
Tinerii Grupului Şcolar Roznov dovedesc faptul că ştiu
acest lucru, participând la activităţi de voluntariat care au
drept scop prevenirea şi diminuarea violenţei în şcoala
lor. Cei 10 elevi de liceu, voluntari, şi-au propus să
descopere, împreună cu elevii claselor a IV-a B şi a VII-a
B, noi modalităţi de a preîntâmpina comportamentele
indezirabile din şcoală. Astfel, pornind de la convingerea
că fiecare persoană are ceva de dăruit celorlalţi, ceva
special şi personal, s-au realizat exerciţii de
autocunoaştere şi de intercunoaştere. S-au pus în evidenţă
implicarea emoţiilor şi a nevoilor personale în actele
comportamentale, dar şi responsabilitatea personală faţă
de propriul comportament. Ulterior, au descoperit
valenţele comunicării şi modalităţile de a întreţine o
comunicare eficientă.
Apropierea de vârstă a permis accesibilizarea
informaţiei şi crearea unui climat familiar, empatic, toţi
participanţii simţind că aparţin grupului, că sunt
apreciaţi, că fiecare dintre ei contează pentru ceilalţi.
Implicarea voluntarilor i-a responsabilizat pe aceştia cu
roluri adulte (organizatori ai clasei, alegerea şi învăţarea
informaţiei pentru a fi transmisă) şi cu reprezentarea de
modele în faţa elevilor mai mici.
Coordonator proiect,
prof. psiholog Emanuela Cojocaru

14 | P a g e
 Didactic Vârsta inocenţei

Cercetare şi documentare
Opţionalul „Cercetare şi documentare”,
desfăşurat anul trecut la clasa a VI-a B, s-a
concretizat cu realizarea şi prezentarea unor
proiecte de cercetare documentară. Elevii s-au
grupat în echipe de câte 4 elevi, şi-au ales o
temă, şi-au distribuit sarcinile în grupă, şi au
urmat un demers de cercetare a informaţiei,
astfel:

1. Căutarea - analizarea subiectului; mobilizarea cunoştinţelor;

subiectului (Ce? realizarea unei vederi de ansamblu asupra
Cine? Unde? subiectului; investigarea subiectului, stabilirea
Cum? De ce?) pistelor de tratare şi căutarea cuvintelor-cheie;
schiţarea unui plan provizoriu şi unui plan de lucru;
organizarea timpului.
2. Căutarea - identificarea tipurilor de documente necesare;
surselor de localizarea documentelor; căutarea informaţiilor cu
informaţie ajutorul cuvintelor-cheie.
3. Selectarea - alegerea documentelor necesare în funcţie de
documentelor subiect şi de termenul de restituire; notarea
referinţelor; clasarea şi selectarea informaţiei
găsite; identificarea conţinuturilor necesare.
4. Culegerea - citirea rapidă a documentelor; selecţionarea
informaţiilor acestora; citirea atentă şi luarea de notiţe; clasarea
notiţelor şi revizuirea planului provizoriu.
5. Tratarea - analiza informaţiilor reţinute; vedere de
informaţiilor ansamblu asupra lucrării; analizarea informaţiei în
cazul mai multor tipuri de documente.
6. Comunicarea - redactarea lucrării; respectarea sarcinilor; citarea
informaţiilor surselor; verificarea lucrării; confruntarea
demersului şi a rezultatului cu criteriile de reuşită.
Proiectele prezentate:
1. Secretele Egiptului
(Alexandra Lupaşcu, Elena Crîşmariu, Dumitriţa Căpitanu)
2. Bolile copilăriei
(Lavinia Darie, Victoria Lupaşcu, Alexandra Aciocoiţei, Ioana
Dumitraşcu, Sabina Aursulesei)
3. O eră dispărută – Dinozaurii
(Iustina Muraru, Mădălin Blaga, Maria Baghiu, Gabriela Irimia)
4. Lumea astrologiei
(Bianca Drăguşanu, Carmen Luca, Claudia Boboc, Roxana Corchez)
5. Minunata lume a animalelor
(Larisa Vatamanu, Teofana Mocănaşu, Diana Ghiurea, Florin Albu)

Prof. responsabil CDI, Oana Ilarie

15 | P a g e
 Didactic Vârsta inocenţei

La Francophonie 2011

de solidaritate, de dăruire, de prietenie, de

ajutorare: accueillant, avec, agapes, cordée,
choeur,complice, fil, harmonieusement,
main, réseauter.
Sub îndrumarea prof. Mihaela Staicu
Ca în fiecare an, pe 20 martie
şi prof. Delia Topoliceanu, elevii Grupului
francofonii din întreaga lume sărbătoresc
Şcolar Roznov-clasele a VII-a A şi a VII-a
Ziua Internaţională a Francofoniei,
C-s-au implicat activ în desfăşurarea
eveniment dedicat limbii franceze în scopul
activităţii prin realizarea de afişe
promovării solidarităţii şi cooperării între
reprezentative pentru fiecare cuvânt,
statele francofone. Alături de celelalte 74 de
utilizarea internetului pentru realizarea de
ţări membre sau observatori ai Organizaţiei
prezentări PPT, au învăţat poezii ce conţin
Internaţionale a Francofoniei (OIF), România
cuvintele amintite. Elevii clasei a VI-a A au
dedică evenimentului manifestări culturale,
contribuit la marcarea evenimentului prin
artistice si educaţionale.
confecţionarea unei machete dedicată ţărilor
În preajma Zilei Internaţionale a
francofone şi prin amintirea câtorva date
Francofoniei la Grupul Şcolar Roznov au loc
importante despre Francofonie. Cel mai
în fiecare an activităţi specifice sărbătorii.
aşteptat moment a fost recompensarea
Astfel, în data de 18 martie la şcoala noastră
claselor participante cu medalii şi diplome.
s-a desfăşurat în CDI activitatea „Dis-moi
Luând în considerare interesul şi
dix mots qui nous relient”, bazată pe
entuziasmul manifestat de copii, considerăm
iniţiativa Ministerului Culturii şi
că activitatea s-a bucurat de succes,
Comunicării din Franţa de a propune în
încadrându-se în spiritul dăruirii şi prieteniei
fiecare an zece cuvinte-cuvintele anului -
ce au dominat anul acesta sărbătoarea.
alese în funcţie de sens, de sonoritate, de
capacitatea de a exprima o temă dată. Cele
zece cuvinte ale anului 2011 exprimă ideea Prof. Mihaela Staicu

16 | P a g e
 Eveniment Vârsta inocenţei

Să ne păstrăm tradiţiile!

Parteneriatul ce există la nivel local între parohiile

oraşului Roznov şi elevii Grupului Şcolar Roznov s-a
concretizat în manifestarea cultural-artistică ce s-a desfăşurat
pe data de 20 decembrie 2010, în sala de festivităţi a sediului
Protopopiatului Roznov, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. La
această manifestare au participat conducerea unităţii de
învăţământ (directori prof. Socol Elena, prof. Topciu Claudia,
prof. Simerea Paulina), cadre didactice şi elevi – în calitate de
organizatori, reprezentanţi ai Protopopiatului Roznov – în
calitate de gazdă, autorităţile locale, părinţi şi credincioşi – în
calitate de invitaţi.
Într-un cadru festiv, elevii au prezentat un program
diversificat, atent pregătit, ce a cuprins colinde, cântece
religioase şi populare, scenete, pluguşor, jocul caprei, care a
reuşit să creeze o atmosferă caldă de sărbătoare în inimile
tuturor celor prezenţi.
În susţinerea programului s-au implicat preşcolari,
îndrumaţi de doamnele educatoare Sârbu Alexandrina,
Şnaider Cezarina şi Gârcineanu Violeta, elevi ai ciclului
primar, îndrumaţi de doamnele învăţătoare Adăscăliţei
Minodora, Jbanca Monica, Neamţu Rodica, Ilie Simona,
Bogus Verona şi elevi din ciclul gimnazial şi liceeni, îndrumaţi
de doamnele profesoare Liche Nuţa, Frăsilă Elena, Rusu
Raluca şi instructorul de dansuri populare Coroi Sebastian.
Programul artistic susţinut de participanţi a fost
completat de atelierul de confecţionare de metanii executate
de tinerii elevi din ATOR Roznov şi de expoziţiile de pictură
organizate de doamnele profesoare Rusu Raluca şi Buruiană
Mihaela. Prezentarea evenimentului a fost făcută cu multă
însufleţire de doamna învăţătoare Ilie Simona (consilier
educativ) şi de elevii Munteanu Bogdan şi Bîzgan Diana.
Din partea protopopiatului Roznov, P.C. Părinte
Protoiereu Ţoc Vasile a oferit cadouri tuturor participanţilor.
Imagini de la Serbarea de Craciun puteti urmari pe site- ul
scolii: www.grupscolar.roznov.ro
A fost prima ediţie a unui program care se doreşte să
devină o tradiţie ...

Instit. Ana-Simona Ilie

17 | P a g e
 Eveniment Vârsta inocenţei

Serbarea Crăciunului la parohia Chintinici

(parteneriat Biserică-Şcoală)

Ca o extensie a parteneriatului Crăciun la parohia Chintinici s-a

Şcoala Biserică existent la nivel local la
iniţiativa P.C. Părinte Vasile Iulian
(Chintinici) şi sub îndrumarea doamnelor
învăţătoare Alina Vasile şi Muraru
Simona (Şcoala Slobozia) în prima zi de
desfăşurat un program ce a cuprins
colinde, cântece religioase şi populare.
Activitatea a fost susţinută de elevii din
parohie, din toate ciclurile de învăţământ
de la Grupul Şcolar Roznov.

18 | P a g e
 Eveniment Vârsta inocenţei

Mamă, eşti primăvara mea!

Luna martie este prima lună când

primăvara îşi face apariţia în toată splendoarea
ei, aducând pe aripile sale străvezii sărbătoarea
Mărţişorului, precum şi ziua femeii şi a
mamelor din lumea întreagă.
Mama – cuvânt mai dulce ca mierea,
mai gingaş ca o petală, mama – bunătate şi
candoare, mama – primul cuvânt rostit de
prunci când încep să desluşească chipurile şi
tainele lumii. Câte lucruri ştiute şi neştiute se
ascund în acest cuvânt!
Nicăieri în lume nu găsim căldură şi
mângâiere mai mare ca în braţele mamei.
Mamele ne sunt prietene, surori, sfătuitoare,
ocrotitoare şi de aceea trebuie să le arătăm
întotdeauna dragostea şi respectul nostru.

În şcoli şi grădiniţe ziua mamei este marcată

prin serbări, spectacole şi alte activităţi
interesante şi atractive.
La iniţiativa doamnelor director: Elena
Socol şi Maria Topciu, această zi deosebită a
fost sărbătorită şi în şcoala noastră.
Activitatea s-a desfăşurat în sala de
festivităţi a Protopopiatului Roznov şi a
debutat printr-o paradă a uniformelor şcolare
prezentată de elevii claselor I C şi IV B,
însoţiţi de către doamnele învăţătoare Elena
Dumitraşcu şi Minodora Adăscăliţei.
Preşcolarii, îndrumaţi de doamnele
educatoare Maria Anghel, Violeta Gârcineanu,
Maria Iacob şi Cezarina Şnaider, au surprins
publicul prin talentul lor.
Elevii claselor I B, II A, II B, II C, III
B, IV A, IV B, IV C, coordonaţi de doamnele învăţătoare Alina
Vasile, Rodica Neamţu, Verona Bogus, Maria Drângu, Rodica Creţu, Monica Jbanca,
Minodora Adăscăliţei, Carmen Ciurlă, au adus un omagiu mamei şi primăverii, încântând prin
poeziile, cântecele şi dansurile prezentate.

19 | P a g e
 Eveniment Vârsta inocenţei

La manifestare au prezentat diferite cântece, poezii, prezentări

power-point, expoziţii de mărţişoare şi elevii din ciclul gimnazial şi
liceal. Doamna consilier educativ Simona Ilie s-a preocupat de
organizarea unei frumoase expoziţii de mărţişoare şi felicitări dedicate
mamelor, create de elevii claselor primare şi gimnaziale, îndrumaţi de
învăţători şi profesori.
Mama - cea mai importantă fiinţă din lume, a fost sărbătorită astfel într-un mod plăcut
în şcoala noastră prin această activitate care a încântat şi impresionat invitaţii prin lumină,
culoare şi zâmbet.

Înv. Creţu Rodica

Concurs
„Prietenii lui Eminescu„
O literatura trainică, în stare să ne placă nouă şi să fie
originală pentru alţii, nu se poate întemeia decât pe graiul
viu al poporului, pe tradiţiile, obiceiurile şi istoria lui, pe
geniul lui. (M.Eminescu)

În ziua de 15 ianuarie 2010, în sala C.D.I. a

Grupului Şcolar Roznov s-a desfăşurat concursul
literar-artistic Prietenii lui Eminescu. Proiectul
educaţional a cuprins trei secţiuni: Creaţii literare ale
elevilor, Creaţii artistico-plastice inspirate din opera
eminesciană şi Cel mai bun recitator. Concursul a fost
organizat de către prof. Ilarie Oana – învăţământ
gimnazial şi prof. înv. primar Vasile Alina şi a avut
colaboratori, ca membri în comisiile de jurizare, pe
doamnele profesoare: Ţepeş Oana, Stănoaie Narcisa,
Rusu Raluca şi doamnele învăţătoare: Nicorescu Manuela şi Ilie Simona. Preşedinta juriului a
fost doamna directoare Socol Elena.
În desfăşurarea concursului s-au implicat toate cadrele didactice din ciclul primar prin
pregătirea la nivel de clasă a lotului de elevi care au participat la una sau două dintre
secţiunile concursului. Concursul s-a finalizat cu acordarea, într-an cadru festiv, de diplome
tuturor participanţilor şi realizarea unei expoziţii cu lucrările elevilor de la secţiunea Creaţii
artistico-plastice. Activitatea a fost interesantă, plăcută şi i-a stimulat şi ajutat pe elevi să
recepteze şi să înţeleagă mai bine stările şi sentimentele eului liric eminescian, stârnindu-le,
totodată, interesul pentru a afla mai multe despre viaţa şi opera marelui nostru poet.

Prof. Oana Ilarie & Prof. înv. primar Alina Vasile

20 | P a g e
 Eveniment Vârsta inocenţei

Creaţia eminesciană – operă deschisă

Simpozion judeţean 15.01.2011

Colegiul Naţional „Roman-Vodă” a Înainte de începerea dezbaterilor pe

organizat prima ediţie a simpozionului
judeţean „Creaţia eminesciană - operă
deschisă”, dedicat vieţii şi operei poetului
naţional Mihai Eminescu. La eveniment au
fost prezenţi inspectorul şcolar general
adjunct Vasile Munteanu, inspectorul
şcolar pentru limba română Gheorghe
Brânzei, profesori şi elevi de la şcoala
gazdă, de la şcolile partenere (Colegiul
Tehnic „Ion Creangă”, Târgu-Neamţ şi
Grupul Şcolar Roznov) şi de la alte colegii
din judeţ.
secţiuni, au fost premiaţi câştigătorii celor
trei concursuri desfăşurate în săptămâna
precedentă, derulate, de asemenea, sub
genericul simpozionului: concursul de
interpretare la prima vedere a unui text din
creaţia eminesciană „Strai de purpură şi
aur”, concursul de creaţie pentru elevi,
având ca pornire poezia eminesciană
„Culorile poeziei” şi concursul de
cunoştinţe din opera şi creaţia eminesciană
adresat elevilor de gimnaziu „Tot mai citesc
măiastra-ţi carte”.

21 | P a g e
 Eveniment Vârsta inocenţei

Elevii de la Colegiul Naţional bine cunoscut, literar sau publicistic, de a

„Roman-Vodă” şi de la Colegiul Tehnic „Ion
Creangă” au prezentat un frumos moment
artistic.
"În perioada în care a fost revizor
şcolar pentru ţinutul Neamţului, Mihai
Eminescu a vizitat, la 26 martie 1876,
Şcoala de fete nr. 1, ce va deveni apoi
Liceul Sturdza Cantacuzino, legându-şi
pentru totdeauna numele de Colegiul
Naţional «Roman-Vodă». Prima ediţie a
acestui simpozion oferă posibilitatea
actualilor cititori - cadre didactice şi elevi
de liceu, în egală măsură, şansa de a-şi
exprima opinia, de a interpreta un text
literar în afara sferei curriculare sau de a
aduce o nouă viziune asupra unui text deja
Prof. coordonator proiect Gabriela Romano
vorbi despre o operă al cărei conţinut pare
a nu se goli niciodată de sensuri.
Considerăm că fiecare generaţie are
dreptul de a vorbi, de a înţelege în limitele
propriilor repere o operă, un text literar, ca
un exerciţiu de evaluare a percepţiei
estetice, de perfecţionare a competenţelor
de interpretare şi comunicare, de afirmare
a vocii naratorului din spatele fiecărei cărţi
citite. Prin acest simpozion, încercăm
revitalizarea interesului cititorului tânăr
pentru opera eminesciană, ieşirea din
şablon, descoperirea unui mare artist prin
implicarea în descifrarea farmecului
intrinsec al scrierilor sale".
Colegiul Naţional "Roman Vodă"

Concursurile naţionale Proeducaţia

CONCURSURILE NAŢIONALE PROEDUCAŢIA, dau posibilitatea elevilor să

participe la o competiţie la nivel naţional, fără a fi nevoie să se deplaseze la o altă şcoală sau
într-o altă localitate. De asemenea îi obişnuieşte pe elevi cu cerinţele şi obligaţiile unui
concurs, le oferă prilejul să-şi verifice cunoştinţele dobândite la materiile de concurs (lb.
română, matematică şi ştiinţe ale naturii) şi să înţeleagă ce este aceea o competiţie între colegi
sau elevi de aceeaşi vârstă cu ei.
Aceste concursuri se desfăşoară la noi în şcoală de şase ani, în două ediţii: cea de
toamnă şi cea de primăvară şi cuprinde trei secţiuni:
„LIBRIA” – concurs de limba română, pentru elevii din clasele I-VIII. Acest concurs
valorifică cunoştinţele elevilor dobândite la orele de Limba şi literatura română. Subiectele se
prezintă sub forma unor enunţuri simple sau complexe care vizează cunoştinţe de literatură
din anul în curs, lectura suplimentară din anul curent şi anii trecuţi, gramatică aplicată în text
precum şi noţiuni de vocabular.
„EUCLID” – concurs de matematică, pentru elevii din clasele I-VIII. Subiectele
concursului sunt concepute astfel încât să realizeze evaluarea privind logica, intuiţia,

22 | P a g e
 Eveniment Vârsta inocenţei

creativitatea, abilităţile şi competenţele elevilor participanţi având la bază etapa şcolară

parcursă, punându-se accentul pe caracterul practic-aplicativ.
„EXPLORATORII” – concurs de ştiinţe, pentru elevii din clasele I-IV. Se adresează
elevilor care îndrăgesc ştiinţele naturale, istoria, geografia şi cărora le place să descopere în
viaţa de zi cu zi ceea ce învaţă la şcoală.

Prof. înv. primar Verona Bogus

Album foto premianţi concursuri ciclul primar

Ediţii de toamnă 2010: Libria, Euclid şi Exploratorii

Concursuri organizate de prof. înv. primar Verona Bogus

Cănguraşul explorator 2010 Rudolf 2011

Organizator prof. înv. primar Elena Dumitraşcu Organizator inst. Monica Drângu

Euroşcolarul 2011 Prietenii lui Eminescu 2011

Organizator înv. Ioan Stroea Organizator prof. înv. primar Alina Vasile

23 | P a g e
 Eveniment Vârsta inocenţei

Drumeţii prin România Excursie la Braşov

Propunători: prof. Mihaela Staicu, prof. Petronela Lupu

Parteneri: prof. Oana Ilarie, prof. Maria Vasilache, prof. Nuţa Liche
Participanţi: elevii claselor a V-a B , a VI-a A, a VI-a B, a VII-a B
Durata: 3 zile
Perioada: 4-6 iunie 2010
Itinerar: Roznov, Piatra Neamţ, Bicaz, Lacul Roşu, Gheorghieni, Praid,
Sovata, Sighişoara, Sibiu, Braşov, Bran, Moeciu, Valea Prahovei
(Predeal, Buşteni, Sinaia), Râşnov, Pasul Oituz, Oneşti, Bacău,
Roznov.

Obiective
propuse:
 Cunoaşterea
frumuseţilor patriei;
 Promovarea
obiectivelor turistice din
ţara noastră (Cheile
Bicazului, Salina Praid,
Poiana Braşov);
 Sensibilizarea
elevilor faţă de
obiectivele istorice
(Cetatea Sighişoarei,
Palatul Brukenthal,
Castelul Bran, Castelul
Peleş, Cetatea Râşnov,
Biserica Neagră);
 Socializarea
elevilor într-un grup.

24 | P a g e
 Divertisment Vârsta inocenţei

Glume faine !

Badea Gheorghe pleacă cu prietenii la o Mergeau pe tren un ardelean şi un oltean... şi

plimbare prin Bucuresti cu maşina. Pe la
Arcul de Triumf, încurcă circulaţia şi un
bucurestean ţipă la el pe geam:
- Bă, Gheorghe!
Gheorghe al meu le spune prietenilor:
- Vedeţi, bă, pe mine mă cunoaşte toata
lumea!
Doi maramureşeni călătoreau cu trenul. Vine
naşul.
- Biletele la control, vă rog!
- Mă, Gheorghe, noi avem belet?
- No.
- N-avem belet, domn controlor!
- Bani de amendă aveţi?
- Mă, Gheorghe, bani de amendă avem?
- No.
- N-avem bani, domn controlor!
- Vă bateţi joc de mine? Bilet nu aveţi, bani
nu aveţi! Atunci, ce aveţi?
- Ce-avem, mă Gheorghe?
- Avem abonament.
începe ardeleanul să mănânce nişte slană cu
roşii şi cu brânză.
Şi olteanului i se face foame, şi zice în
gândul lui:
- "Mă, dacă intru în vorbă cu ăsta, poate îmi
dă şi mie".
Se hotărăşte şi deschide vorba.
- Pe mine mă cheamă Ionescu.
La care baciul se uită la el şi zice:
- Apoi, dacă te cheamă, du-te...
Într-o dimineaţă, se scoală Badea Gheorghe,
deschide larg fereastra, admirându-şi turma si
exclamă bucuros:
- Vai, ce oi multe şi frumoase am !!!
Se aude ecoul:
- Vai, ce oi multe şi frumoase am ...
A doua zi, la fel.
A treia zi, Badea Gheorghe deschide
fereastra şi, nemaivăzând nicio oaie, zice:
- Vai, unde sunt oile mele ????
Ecoul:
- Nu ştiu... Nu ştiu...

Asta-i culmea s-o mai ştiu şi p-asta!

Culmea geografiei: Să deschizi "Porţile de Fier" cu "Cheile Bicazului".
Culmea cascadoriei: Să te arunci de pe bloc şi să te prinzi de bordură!
Culmea ghinionului: Să faci pe prostul şi să rămâi aşa!
Culmea aglomeraţiei: Să meargă şoferul de la autobuz pe scară!
Culmea fizicii: Să vezi un cal putere păscând pe un câmp magnetic!
Culmea agronomului: Să facă să înflorească un boboc de raţă...
Culmea forţei: Să strângi o moneda de 100 lei în mână şi să-i iasă limba lui Mihai Viteazul.
Culmea cutremurului: Să urci cu liftul şi să cobori cu apartamentul!
Culmea gheţuşului: Să te dai pe gheţuş şi să ţi se lustruiască pantofii!
Culmea unui cuţit de bucătărie: Să taie pofta de mâncare a mesenilor.
Culmea lăcomiei: Să mănânci bătaie şi să nu te saturi!

25 | P a g e
 Divertisment Vârsta inocenţei

Culmea curajului: Să sari de pe un bloc de desen!

Culmea economiei: Să pui pe uşă un bilet: "Nu sunaţi! Ies eu din când în când!"
Culmea ceasului deşteptător: Să sune ocupat...
Culmea dresajului: Să faci să latre un căţel de usturoi.
Culmea ingineriei: Să scoţi apă cu o pompă funebră.
Culmea internetului: Să intri pe internet cu un calculator de buzunar!
Culmea prostiei: Să fi copiat la examen şi să nu treci!
Culmea vitezei: Să stingi lumina şi să ajungi înaintea ei în pat!
Culmea inteligenţei: Să înţelegi tot, dar să nu şţii nimic.
Culmea bogăţiei: Să-ţi cumperi şi la ochelari lentilă de termopan!
Culmea culmilor: Un mut să-i spună unui surd că-l urmăreşte un chior!

Curiozităţi din lumea plantelor

1. Cele mai mari frunze le are palmierul rafie
de pe malurile Amazonului.
Frunzele acestui palmier ajung până
la 22 m lungime şi circa 12 m
lăţime. 10 oameni se pot adăposti
sub asemenea frunză.
2. În pustiurile din Peru creşte un
cactus care poate să meargă. În loc
de rădăcini el are nişte excrescenţe
acoperite cu ţepi ascuţiţi. Când bate un
vânt puternic, cactusul se deplasează
pe distanţe mari, luându-şi umezeala şi
hrana nu din sol, ci din aer.
3. Baobabul poate trăi până la 5000 de
ani? Urmează măslinul - 2000,
stejarul - 1600, teiul - 1150, cedrul -
800, părul - 400, chiparosul - 350,
ulmul - 335.
4. Trunchiul pinului este
întotdeauna înclinat spre sud. După acest
semn poţi determina punctele cardinale.
5. Specia de copaci cei mai înalţi este
eucaliptul, numit şi copacul fără umbră, care
transpiră foarte mult. Are 150 de metri
înălţime şi, după bambus, creşte cel mai
rapid. Din trunchiul său drept şi
rezistent se fac catarge pentru
vapoare.
6. Arborii sequoia ating înălţimi
de 80 de metri. Ei conţin o
cantitate de lemn din care s-ar
putea fabrica 5 miliarde de beţe de
chibrit. Aceşti arbori au scoarţa foarte
groasă şi sunt rezistenţi la incendii.
7. Bambusul este planta care creste
cel mai repede. Într-o oră, tulpina de
bambus creşte cu 2-3 cm, iar în 5-6
săptămâni atinge înalţimea de 18-20
m.
8. Ştiaţi că florile nu se deschid
toate la aceeaşi oră? Muşcata se
deschide dimineaţa, garoafele spre
prânz, iar regina-nopţii seara.
9. Tulpina nufărului alb de baltă poate
atinge 4-5 metri. Floarea se ofileşte imediat
ce este ruptă, chiar dacă este pusă în apă.

Prof. Oana Teacu

26 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Inima mi-i pom împovărat, un ghem strâns,
nervos, aşteptând să explodeze. Atârnă de el
greutăţi mult prea grele de dus – cu ochii închişi
încercam să mă calmez. „OK, totul o să fie bine”,
dar în zadar. Mă simţeam mizer, de parcă eram
murdărit de toate sentimentele de durere şi
mâhnire, de parcă am fost azvârlit în cel mai
întunecat loc al minţii omeneşti. Vină, mânie,
durere, greutate, nestăpânire, mânie!
Mama intră în cameră, deschizând uşa din
lemn ce scârţâi de-mi asurziră urechile,
întinzându-mi nervii la maximum.
- Ieşi! am urlat, cu ochii reci şi ficşi.
- Dar..., zise ea, însă nu apucă să termine
fraza.
- Ieşi afară! Acum!
Mă privi o clipă, îşi lăsă faţa în jos şi ieşi
din cameră suspinând. O făcusem să plângă – şi
mai bine, de parcă situaţia nu era deja perfectă!
Mă aşezasem pe un scaun şi am dat cu pumnul în
birou, lovindu-mă la mână. Nu-mi păsa de
durere, o meritam. M-am privit în ecranul negru
al calculatorului – răvăşit, distrus, cu ochii roşii.
Faţa îmi ardea de parcă stăteam cu ea prea
aproape de un foc de tabără. Puteam şi să mor, le
era mai bine fără mine.
În momentul acela, biroul era acoperit cu
hârtii: desene nereuşite, poezii făcute în miez de
noapte, cântece puse pe note probabil pentru
chitara mea, ce se odihnea pe biblioteca din lemn.
Am citit o poezie scrisă alaltăieri:
„Nu are cum să ţină mai mult decât are să ţină,
căci într-o zi îndepărtată-ţi vei curăţa această
vină, oricum acestea trec, într-un sfârşit vor fi
motivele pentru care o să râzi într-o bună zi”
Acum nu credeam aceste cuvinte. Atunci le
credeam. Am mototolit foaia sperând să fie dată
pe foc. Apoi am luat o filă goală. Trebuia s-o
umplu...şi mi-am scris mintea pe hârtie.
Bâlici Mihnea – VI B

Într-o seară de vară, urmând o cărăruie şerpuitoare ce se pierdea printre copaci, am

ajuns în adâncul unei păduri. O linişte deplină domnea aici; luna se vedea printre crengile
bătrânilor copaci, izvoarele se auzeau suspinând iar păsările somnoroase se odihneau pe
ramuri. Chiar şi florile puternic mirositoare dormeau. Încet, încet, vântul a adus deasupra
pădurii nori grei şi plumburii, din care au început să picure stropi mari şi reci. Codrul negru
tăcea, doar vântul care hoinărea printre crengile uscate şi izvoarele care curgeau în valea-
ntunecată se mai auzeau. După un timp, luna tăcută şi-a arătat iar chipul auriu, alături de
stelele ce aveau raze de foc. O adiere înmiresmată plutea dinspre valea argintie şi un miros
de pământ reavăn îmi fremăta nările. Pătrunsă de farmecul pădurii m-am reîntors pe aceeaşi
cărare al cărei capăt se pierdea în zorii unei proaspete dimineţi.

Leonte Brânduşa – V A

Când eram mai mică, mama avea multă grijă de mine. Eu o iubeam, o răsfăţam cu
dragostea ce i-o purtam în suflet şi îi spuneam că voi rămâne mereu în satul meu natal,
alături de ea. Însă... timpul, împrejurările schimbă totul. Aşa că mi-am urmat drumul,
departe de măicuţa mea, de meleagurile copilăriei mele, viaţa purtându-mi paşii într-un colţ
de ţară străină.

27 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Dar, într-o zi, m-am simţit cuprinsă de un dor aşa de adânc de mama mea, încât am
hotărât că e timpul să mă întorc în satul meu cel plin de amintiri duioase. Însă, am găsit totul
schimbat: satul nostru se transformase în oraş, multe clădiri impunătoare răsăriseră pe
străzile asfaltate şi era multă aglomeraţie. Însă privirea mea s-a oprit deodată pe chipul
mamei mele... Era ea... cu câteva fire albe, cu ceva mai multe riduri, dar în ochii ei străluceau
veselia şi tinereţea de altădată. O priveam şi, în acelaşi timp, o vedeam cu ochii minţii pe
acea mamă care m-a îngrijit, m-a educat şi m-a alintat când eram copil.
Mi-am dat seama că acum este rândul meu s-o ajut, să-i fiu un sprijin în toamna vieţii
şi am hotărât că e timpul să-mi ţin promisiunea făcută cândva.

Tuduran Ştefana – V A
Mama
Mama e-o fiinţă sfântă, Ziua mamei
E un înger pe pământ...
E o magică făptură Mărţişoare, mărţişoare
Şi-o iubesc nespus de mult! Şi multe raze de soare
I le dau mămicii mele
Ochii ei sunt două pietre preţioase,
Să se bucure de ele.
Părul ei e ca o pânză fină de mătase,
Pielea ei catifelată îmi aduce mângâiere,
Ghiocei cu clopoţei,
Lângă ea petrec doar clipe de plăcere.
Ce sunt tare mititei,
Şi chiar de voi creşte mare, Îi adun în bucheţele
Şi chiar de voi fi departe, Ca să-i dau măicuţei mele.
Gândul meu la ea se va abate
Şi cu sufletul-i voi fi aproape! Tuduran Ştefana – V A
Savin Mădălina – V A

Peticele alburii de ieri au dispărut, topite de un soare inexistent în momentul de faţă, deoarece
plumbul atmosferic în forma unui abur gros prin care niciun cuţit, oricât de ascuţit sau puternic ar
fi, nu îl poate pătrunde, şi-a dezvăluit razele în fugă ieri seară.
Dealurile sunt anoste – un timp ploios se apropie. În aer pluteşte un fel de mireasmă grea de
parcă densitatea acestuia se dublase sau se închegase.
E martie; calendaristic vorbind, e prima lună de primăvară, dar parcă era o toamnă timpurie,
cu cascade de întunecime ce acopereau văzduhul, împiedicându-l pe Dumnezeu să ne vadă sub
plapuma de nouri.
Iarba pare uscată la atingere, moartă, cu toate că prinde o nuanţă închisă de verde plictisitor.
Ghioceii au întârziat, abia acum grădina mai dă viaţă câtorva inocenţi clopoţei albi, o nouă
plapumă de zăpadă florală pe pământ. Nişte ciori orbitează în jurul unui brad maiestuos,

28 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

extraordinar de înalt, un astru în mijlocul unor arbori goi şi pustiiţi, un zeu printre orăşenii de
rând, un geniu într-un trib păgân decăzut. Celelalte păsări, de ele nu se ştie. Le mai aud cântând
vag în dimineţile mai răzleţe. Probabil vor fi mai multe, într-un târziu, dar Atotştiutorul ştie când.
„Minune!” gândesc eu, privind crăpătura din plumbul ceresc. Răsar câteva raze, formând
cercuri aurii pe covorul de verdeaţă.
Dar bucuria este risipită în secunda următoare. Cerul se regenerează, ca o cicatrice ce se
vindecă, un mic sentiment de dor îmi apare-n suflet, apoi o ploaie se naşte sub ochii mei....
Martie. Ploaia udă speranţa fiecăruia. Doar ea moare ultima...

Bâlici Mihnea – VI B

Iepuraşul mititel
Stă tot timpul cuminţel;
El ne pregăteşte nouă
Anul acesta, primăvara a sosit
Cozonac, pască şi ouă.
cam târziu. Însă primăvara tot
Paştele azi a sosit, primăvară rămâne. Totul s-a schimbat
Iepuraşul e grăbit. ca prin farmec: soarele alintă
Îmbrăcat în haină nouă, pământul cu razele sale calde, ghioceii
Ne aduce-un coş cu ouă. şi toporaşii – primele flori –
răspândesc parfumul lor dulceag în
Astăzi, el ne dăruieşte adierea tandră a vântului, albinele
Tot ce ne înveseleşte. zumzăie printre ramurile pomilor
El vrea doar să fum cuminţi înmuguriţi iar păsările călătoare se
Şi să ascultăm de părinţi! întorc la cuiburile lor.

Spânache Andreea – V A Spânache Andreea – V A

Toamna
E o zi frumoasă de toamnă, chiar prea frumoasă pentru o zi de toamnă. Mergând spre bunici,
admiram frumuseţile naturii.
Soarele trandafiriu şi-a mai pierdut de strălucirea de astă vară. Mă gândeam la ploile reci şi
mărunte care vor veni peste lanurile de porumb parcă adormite. Iarba se uscase, copacii cei bătrâni şi
roşiatici îşi scuturaseră frunzele ruginii, şi singurele care rămăseseră viu colorate erau legumele din
grădini şi fructele pomilor care te îmbiau să le mănânci.
Un popor întreg de păsări străbat cerul, printre norii negri ce dau semn de ploaie, spre
tărâmuri mai calde, unde soarele mângâie duios şi nostalgic sufletele îngheţate.
Deşi toamna e un anotimp al bogăţiei naturii ce răsplăteşte munca din primăvară a
gospodarilor, mie îmi place mai mult vara care, din păcate, acum îmi pare că a trecut ca lumina unei
stele căzătoare.

Astancăi Maria – V A

29 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Septembrie
E septembrie la noi,
Şi-n livezi e zarvă mare -
Dau în pârg pomii de soi:
Mere, nuci şi pere moi.
Nu-i pe cer, dar este luna,
E bogata şi e una -
Cu ea toamna a-nceput
Şi cămările-a umplut...
Octombrie
Noaptea mereu se măreşte,
Iarba-ncet se ofileşte,
Bruma rece a picat -
Florile s-au scuturat.
E luna cea mijlocie
Dintr-o toamnă aurie
Care-ncet se pregăteşte
Iarna rece o vesteşte!
Lefter Mariana – V C
A sosit toamna. Soarele şi-a luat concediu pentru un timp
îndelungat. Copiii încep şcoala iar cei din clasa întâi sunt
nerăbdători să înceapă primul an şcolar.
Frunzele ca de bronz ale copacilor se lasă purtate de
puternicul vânt al toamnei, ducând cu ele amintirile unei veri
frumoase. Puţinele raze ale soarelui rămase mângâie delicat
fructele care se coc şi care ne dau bogăţia de vitamine. Toamna
trimite pe pământ armata stropilor de ploaie, învăluind totul într-o
umezeală rece. Oricât ar fi toamna de tristă, ne bucurăm de
roadele ei minunate.
Andrieş Mihai Alexandru – V B
O, toamnă dragă!
Toamna a venit din nou şi copacii îşi pierd frunzele,
formând un covor foşnitor. Norii cenuşii se adună deasupra
pădurii, aducând cu ei ploaia măruntă şi deasă. Păsările
zboară spre zări mai senine, doar vrăbiuţele rămân să
înfrunte frigul pătrunzător al toamnei. M-am întâlnit cu
prietenul meu, care era tare supărat din cauză că au plecat
rândunelele de la streaşina casei lui. Însă nu numai el era
trist, ci şi pisica...
Bigiu Cosmin – V A

Vraja pădurii
Este o după-amiază dezmierdată de vântul plăpând de toamnă. După o săptămână
agitată, trebuia să vină şi weekendul. Eu, împreună cu tata şi cu mama, mergem la ţară, la
bunica, întrucât aceasta ne aşteaptă cu struguri ce au boabe ca perlele negre, cu mere aurii,
parfumate şi miez dulce, cu gutui şi, bineînţeles, cu faimoasele ei plăcinte, pe care le face
mereu când vin nepoţii la ea.
Pe drum, tata opreşte neaşteptat maşina lângă o pădure tristă, pustie, aproape moartă,
ignorată de verde. Îmi dau seama că singurii amici care i-au mai rămas sunt vântul şi frigul.
Tata insistă să o privim cu atenţie şi să observăm vraja pădurii, toamna. Nu durează mult şi
descopăr de ce tata pare atât de încântat de acest peisaj mirific. Această padure nu este alta
decât aceea în care veneam la iarbă verde vara trecută. Nu-mi vine să cred! Totul este atât de
diferit… Mă plimb domol pe poteca împodobită cu frunze şi nuci îmbrăcate în cămăşi
zdrenţuite din care curge mustul amar. Stratul gros al frunzelor galben-maronii a reuşit să
mărginească cărarea.
Intru în pădure şi văd uimită cum pare totul o magie a locurilor tainice, a locurilor ce
ar putea însemna o minunăţie pentru mulţi dintre noi. Farmecul toamnei a schimbat totul în

30 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

ceva nevăzut, trecând de la “foarte frumos” şi ajungând la expresia “ceva ce n-a mai văzut
pământul”: râul încă şi-a mai păstrat limpezimea, covorul multicolorelor frunze se întinde la
nesfârşit, iar cerul este pătat cu fum gri. Copacii sunt trişti fiindcă le-au pierit mulţi fraţi,
maroniul închis fiind culoarea lor de bază. Fiecare lucru are o taina a sa, una mai specială ca
alta. Poate nimic nu ar fi fost la fel fără strigătul cerbului înfrigurat de bătrânul vânt ce se
crede domnitorul tuturor.
Soarele, palid printre ramurile nemişcate, ne va mai lumina încă puţin. Dar deodată,
ploaia începe să pălmuiască parcă cu fiecare picătură tulpina copacilor, vântul ridică frunzele
ude de la pământ, iar fulgerele, tunetele le sperie şi mai mult pe puţinele vieţuitoare. Noi ne
urcăm repede în maşină şi vedem cum ceaţa zglobie îi joacă feste pădurii. Greierii, pe aripi
pudraţi cu brumă, sunt trişti acum că vor răbda, din nou o iarnă întreagă, de foame.
Răcoarea serii se lasă încet, iar noaptea îşi aşterne perdeaua peste pământul mohorât.
Tata porneşte repede maşina, pentru a nu o lăsa pe bunica să ne mai aştepte mult şi să nu se
răcească plăcintele. Nu uit însă să observ un lucru: nu doar păsările călătoare nu se mai află în
acest peisaj, ci nici picior de om, acesta neştiind să aprecieze vraja pădurii în plină toamnă.

Vatamanu Larisa – VII B

Iarnă în miez de noapte

Ninge cu steluţe mari de gheaţă, care
trec încet peste chipul meu şi mi-l mângâie uşor,
apoi îşi continuă drumul până ajung pe
pământul rece şi îngheţat. Veşminte albe,
strălucite şi-au pus pe ei copacii, iar argintul
crengilor se vede în lumina lunii, strălucind.
Cerul şi-a închis culoarea posomorât, iar sita
uriaşă a iernii cerne de zor steluţe călătoare. În
marea de zăpadă, casele din apropiere nici că se
mai văd. Iarna a acoperit totul sub vraja ei
îngheţată, suflând un vânt rece şi poleind totul
cu un sclipici argintiu.
Privesc afară pe geamul îngheţat, iar o
tăcere nocturnă îmi străbate sufletul. E o linişte
prea mare şi bizară care îmi dă fiori prin tot
corpul. Amintiri, sentimente… îmi trezeşte
priveliştea, iar ochiul argintiu al lunii mă priveşte
cu băgare de seamă. Covorul de aştri de pe
plapuma cerească găzduieşte în mijlocul lui
ochiul iernii. Umbrele oamenilor de zăpadă
parcă ar fi fantome, iar întunericul acutizează
frica pe care o am. Mă-ndrept uşor cu
lumânarea-n mână, şi privesc dubios la ceas…
este miezul nopţii, iar eu încă nu-mi găsesc
somnul. Imaginaţia mea o ia razna; în noapte,
iarna mi se pare o piază rea şi-o vrăjitoare, însă
ea are sufletul curat ca neaua. Întunericul îmi
pătrunde în gândiri.
Zăbovirea mea de câteva ore a luat
sfârşit odată cu venirea somnului. Am adormit
sub privirea atentă a iernii…
Hodor Dayana – VI B

Iarna
Toamna se terminase. În nopţile de singurătate, pădurea, aflată în goliciunea iernii, îşi
purta tristeţea unor zile trăite în visări, care păreau a fi fără sfârşit. Iarna a sosit, iar copacii,
opriţi să mai viseze la primăvară, au intrat într-o adâncă melancolie.

31 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Se face linişte! Şi ultimele pânze de crepuscul au dispărut în cea mai neagră noapte ca
şi o stea în oceanul de cer. Un vânt adie domol printre nevârstnicii brazi, dar parcă se face tot
mai rece. Însă acum, natura a înţeles: vine crivăţul împreună cu primii fulgi de nea. Ninge
liniştit şi, iată, după o lungă noapte de fulguială, pădurea cade în robia atotstăpânitoarei ierni.
Copacii de promoroacă poartă pe braţele ostenite o povară mult prea grea. Razele
palide ale soarelui le mai dau o ultimă speranţă, deşi norii negri ca nişte balauri arată cu
mândrie că peste lume stăpâneşte iarna.
Vin colindătorii şi vestesc naşterea Mântuitorului, vin şi multe alte sărbători, de parcă
timpul ar zbura nebuneşte şi ne surprindem visând la primăvară.

Lupaşcu Alexandra – VII B

Mama, fiinţa cea mai dragă
Strechie Raluca – III B

Mama este fiinţa cea mai apropiată de mine. Ea întruchipează dragoste nesfârşită,
căldură şi zâmbet, bunătate şi iertare, povaţă şi exemplu. O văd în fiecare zi trebăluind în
preajma mea şi mă bucur nespus când ştiu că nu numai eu, dar şi alţi oameni o stimează şi o
respectă foarte mult.
Mi-e nespus de dragă. Mi-e drag chipul ei blând, ochii ei plini de bunătate, frumuseţea
ei sufletească.
Când ştiu că trebuie să sosească acasă, o aştept la fereastră. O privesc cu drag când
intră în casă. E de statură mijlocie şi merge cu paşi uşori. Are părul negru şi chipul e mereu
luminat de un zâmbet duios. Când intră în casă, totul se luminează.
Pentru ceea ce este şi ce face pentru mine, toată viaţa o voi iubi şi respecta.
Mama e fiinţa cea mai dragă!

Constantin Brâncuşi
Enache Andreea – IV C

Constantin Brâncuşi a trăit în perioada 19 februarie 1876 – 16 martie 1957.

A fost sculptorul român cu o contribuţie covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii
plastice în sculptura contemporană.
În opera sa, Brâncuşi a oglindit felul de a gândi, lumea ţăranului român. Prin obârşia
sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradiţiile, miturile şi funcţia magică
a artei populare româneşti.
Reprezentant al mişcării artistice moderne, Constantin Brâncuşi este considerat de
mulţi ca fiind cel mai important sculptor al secolului al XX-lea.
Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor,
combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.
Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea, cât şi importanţa acordată luminii
şi spaţiului sunt trăsăturile caracteristice creaţiei lui Brâncuşi.

32 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

O vizită în atelierul lui Brâncuşi

Coclici Raluca – IV C

Cella Delavrancea era la Paris în anul
1922. Ea a mers într-o zi de primăvară
întârziată la atelierul lui Brân1cuşi. El o
aştepta. I-a deschis uşa. Doi ochi mici,
albaştri au sfredelit-o cu privirea din umbra
orbitelor adânci. A întâmpinat-o cu glas
cântărit. A intrat în casă.
Avea o casă ca din satul nostru
românesc: odaie mare, pereţi văruiţi, vatră
imensă, cu un ceaun negru pe pirostii, masă
rotundă, tăiată în trunchi de copac, iar
scaunele erau butuci pe trei picioare.
Brâncuşi o examina fără indulgenţă.
Era un om vioi, cu barbă sură, părul
lăsat în voie, mâinile agere. Era îmbrăcat cu
o haină de lucrător. Se înălţau ca trestiile
alămuri cioplite în felurite forme, de pe
diferite poliţe de cărămidă, văruite şi ele. Din
acelaşi metal, erau nişte pepeni ovoidali, pe
un scrin. Brâncuşi a spus că le şlefuieşte luni
de zile până sunt însufleţite. I-a arătat Cellei
portretul unei domnişoare. În faţa ei, domina
vertical o bucată voluminoasă de alamă.
Sculptorul i-a zis să ghicească ce reprezintă
acea lucrare şi o să ia prânzul cu el. Ea
asemănă lucrarea cu un cocoş.
Brâncuşi a rămas uimit de imaginaţia
ei şi a felicitat-o.

MICII ECOLOGIŞTI
„De sute de ani, omenirea priveşte cerul printr-o gaură de tun.”

Oamenii, plantele şi animalele au dreptul să trăiască.

Omul este o fiinţă superioară care trebuie să manifeste grijă şi compasiune pentru
speciile pe cale de dispariţie. Oamenii nu ar putea exista fără plante şi animale. Plantele sunt o
sursă de hrană pentru animale şi om, produc oxigen, vindecă boli, sunt folosite la
înfrumuseţarea spaţiilor de locuit. Animalele dau oamenilor hrană şi îi ajută la muncă.
Poluarea mediului de viaţă al plantelor şi animalelor duce la dispariţia acestora.
Tumurug Alexandra – III C

Apopei Cristina III C

Părerea mea este că această afirmaţie se referă la distrugerea „stratului de ozon”.

Dacă stratul de ozon nu ar exista, viaţa pe Pământ nu ar fi posibilă, deoarece acesta ne
protejează de razele ultraviolete, de căldura excesivă emanată de soare. Mai mulţi oameni de
ştiinţă au descoperit acum zeci de ani că la polul Sud, şi mai puţin la Polul Nord, a apărut o
„gaură” în stratul de ozon. De aceea, în aceste zone a scăzut foarte mult concentraţia de ozon.

33 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

S-a arătat că la distrugerea stratului de ozon contribuie avioanele supersonice prin

emanarea de gaze, precum şi unii produşi chimici.
Urmările distrugerii stratului de ozon constau în creşterea cantităţii de raze ultraviolete
ce ajung pe Pământ. De asemenea, pot să ducă la distrugerea unor specii de plante şi animale,
atât pe uscat, cât şi în oceane.
Responsabilitatea noastră, a tuturor, este să avem grijă să protejăm natura pentru a
putea păstra viaţa pe Terra.
Alwin Costin – III C

Pădurea
Leonte Brânduşa – IV B

Ce poate fi mai minunat decât sub un ciot uscat am văzut o floricică ce

pădurea adâncă şi răcoroasă? Îmi place
adierea vântului printre crengile copacilor,
mirosul dulce al aerului de pădure, farmecul
de umbre şi culori, cântecul ei minunat.
Aşa gândeam îndreptându-mi paşii
spre pădurea mult dorită. Când am ajuns
acolo, în loc să văd copacii acoperiţi de
verdeaţă şi împodobiţi cu flori, crengile erau
zdrenţuite, iarba arsă, florile triste şi cu
capetele aplecate. Pădurea plângea de durere.
Plângeau frunzele plopului tremurător,
plângea fagul cel falnic, până şi stejarul cel
tare ca stânca vărsa lacrimi de durere. M-am
înfiorat. Inima mea era sfâşiată de durere şi
lacrimile îmi curgeau fără voie. Ce se
întâmplase? Nu înţelegeam nimic. Noroc că
scăpase ca prin minune. M-am apropiat de ea
şi-am întrebat-o:
- Ce s-a întâmplat cu pădurea?
- Oamenii au venit şi au ars iarba, au
rupt crengile copacilor şi au lăsat deşeuri în
urma lor!
Nu mi-am putut imagina niciodată că
oamenii pot face aceste lucruri. Eu nu îmi
dădeam seama cum oamenii nu pot să
iubească pădurea. Din suflet am simţit
răsărindu-mi o lacrimă fierbinte. Pădurea era
foarte tristă şi pustie. Oamenii au uitat că în
frumuseţea vieţuitoarelor se oglindeşte
frumuseţea pădurii.
Ocrotiţi pădurea! Ocrotiţi animalele şi
plantele ei, de nu, lumea va dispărea!

Buna mea învăţătoare

Enache Andreea – IV C

Buna mea învăţătoare m-a învăţat multe lucruri bune.

Începând din clasa I, m-a învăţat să scriu, să citesc, să socotesc, să desenez, să cânt.
Am petrecut patru ani cu doamna noastră. În tot acest timp, doamna a fost alături de noi în
fiecare moment, în fiecare clipă sprijinindu-ne, îndrumându-ne, ajutându-ne.
Cu doamna învăţătoare am fost în multe excursii, în care am văzut locuri minunate,
am organizat serbări cu diferite ocazii, momente deosebite ce vor rămâne veşnic în amintirea
şi sufletul nostru.

34 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Acum suntem bucuroşi că vom termina patru ani de şcoală, că suntem mai mari şi mai
înţelepţi, dar totodată suntem şi trişti pentru că ne vom despărţi de doamna noastră
învăţătoare, care a fost pentru noi ca o mamă.

Dor de Eminescu
Romedea Diana – IV B

Iubesc foarte mult poeziile lui Mihai Eminescu. Am încercat să-i calc pe urme. Am
mers la Ipoteşti, locul său natal. Am vizitat casa sa.
M-am dus la lac. Nuferii galbeni încă plâng după el, iar lebedele îl aşteaptă să se-
ntoarcă. Lacului albastru, limpede şi liniştit îi e dor de Eminescu. Codrul acum e ruginit şi
trist. Copacii privesc înapoi şi aşteaptă primăvara să se întoarcă.
Seara se lasă. Dealul îl aşteaptă şi el pe marele poet. Cerul senin şi plin de stele e trist.
Naturii îi e dor de Eminescu, nouă ne e dor de el. Să vină înapoi în sufletele noastre, să
dăinuie mereu!

Suspinul
Şerban Ana-Maria - VI C
Prin pădurea argintie
Eu colind adeseori,
Pe cărările bătute
Doar de gingaşi căpriori.
Păsări mici cu trilul fin
Mă aşteaptă să le-ngân,
Şi să cânt alături lor
Despre dragoste şi dor.
Nimeni nu va auzi
Ce în suflet voi găsi
Doar codrul va asculta
Suspinul şi dragostea.
Uite aşa-mi trec mie anii
Doar cu codrul şi duşmanii.
Eu ascult doar vorba lor
Ei aşteaptă doar să mor.
Astfel viaţa mea se scurge,
Prin pădure, la răscruce
Şi mereu voi respecta
Pădurea şi viaţa sa.
Seară de toamnă
Popa Daniela - IV B
E seară şi e toamnă!
O rază de lumină coboară
Peste dealuri şi câmpii,
Peste cărări şi păduri pustii.
Stoluri târzii de rândunele
Duc gândurile mele cu ele,
Duc zilele calde-ale verii
Şi clipele plăcute ale serii,
Când ascultam înfiorată
O poezie fermecată
A marelui domn Eminescu,
Luceafărul nostru terestru.
E seară şi e toamnă!
Mărita lună, ca o doamnă,
Veghează acum la Ipoteşti
O mândră lume ca-n poveşti.
Luna şi stelele
Stănescu Rodica - II C
Codrul verde a înflorit,
Păsările-au ciripit,
Stelele-au strălucit,
Luna chiar a şi zâmbit.
Oamenii s-au bucurat
Căci şi luna s-a culcat.
Stelele au adormit,
Cerul este mulţumit.
Revedere
Roman Iulian – I A
Când vine primăvara
Cu soare sclipitor,
Iar codrul înverzeşte
Şi capătă decor,
Stoluri de păsărele
Se-ntorc la cuibul lor,
Pe care îl găsesc
Rece uscat şi gol.
Ele străbat oceanul
Şi marea-n lung şi-n lat
Sperând ca să ajungă
De unde au plecat.

35 | P a g e
 Monden şcolar
În memoria lui Eminescu
Tăbăcaru Larisa – VIII B
Din generaţii de demult
Un mare geniu s-a născut,
Făcând cu viaţa legământ
Ca să transforme orice gând
În poezii scrise profund,
Trimise-n adieri de vânt
Toată suflării de pe pământ,
A lui menire împlinind
Că-i talentat şi are alură
Spre artă şi literatură.
Natura i-a împrumutat
Un ghid superb, purificat,
De unde el a adunat
Buchete de expresii care,
În vers, prind viaţă şi culoare,
Precum petalele de floare
Şi strofe lungi cu-a lor
savoare
Se-aştern în rimă de cristale.
Cu ochii minţii, a lui vedere
Dezleagă marile mistere,
Scriind a lui apreciere
Prin poezii din alte ere.
Noi le considerăm avere
Şi le păstrăm cu preţuire,
Iar pe poet îl venerăm,
În orice an comemorăm
Poemele lui minunate
Ce nu vor fi nicicând uitate.
Vara
Tuduran Ştefana – V A
Vara caldă va veni
Lumea este fascinată
De frumuseţea ce a revenit,
De câmpul verde, înflorit.
Noi o întâmpinăm cu flori
Crini, garoafe şi bujori
Primăvara pleacă suspinând,
Iar vara vine zburdând.
36 | P a g e
Vârsta inocenţei
Anotimpurile Eminescu
Savin Mădălina –V A Toma Ştefania – II B
Primăvara va sosi, Trăia demult un poet mare
Câmpul îl va înverzi, Era ca o rază de soare
Florile vor înflori, Eminescu se numea
Parfum ne vor dărui. Şi poezii el compunea.
Vara caldă va veni, În codru lui îi plăcea,
Vacanţă ne va dărui. Adesea lângă izvor dormea
Noi ne vom bucura Frumoase versuri compunea
În tabere vom pleca. Când din natură se inspira.
Iar acasă vom veni El din lume a plecat,
Când toamna ne va vesti Dar de noi nu e uitat.
Că vara bună-a plecat În fiecare an îl cinstim,
Şi vacanţa s-a-ncheiat. Cu drag de el ne-amintim.
Iarna rece a sosit
Câmpul de omăt e-acoperit
Toate păsările-au plecat
Căci iarna le-a alungat.
Toamna
Leonte Brânduşa –V A
În pădurea-ntunecată,
Lângă apa fermecată,
Noaptea în sat Copacii cu crengi dezgolite
Popa Paula – I B Îşi amintesc de zilele-nsorite.
Peste satul adormit Alaiul păsărilor sure,
Noaptea iarăşi a venit Zboară-n graba mare,
Şi-a adus luna cea plină Apoi se pierd în zare
Să ne-mprăştie lumină. Şi-ncet întunericul apare.
Păsările s-au culcat, Vântul aspru biciuie
Totul e întunecat Şi răcoarea se aşterne,
Doar stelele strălucesc, Iar de-acum toamna se lasă
Lumina lor o vestesc. Peste pădurea cea deasă.
 Monden şcolar
Dorinţa
Vatamanu Larisa – VII B
Mă trezesc adesea cu gândul la tine
Căci vreau să fii mereu lângă mine.
Te chem acum, căci mi-e foarte greu
Să uit cele-ntâmplate, în sufletul meu.
Tu reuşeşti să mă faci să uit de toate,
Când nu sunt cu tine, parcă sunt pe moarte!
Numai la tine pot să-mi caut mângâierea
Şi doar tu reuşeşti să-mi alini durerea.
Dacă aş şti cum să reuşesc
Să te am aproape de câte ori doresc
Cred că nu ar fi clipă să nu fii lângă mine
Căci fără tine, viaţa e pustie.
Fără speranţă
Lupaşcu Alexandra – VII B
Într-un vis fără speranţă,
Soarta mă-nşeală cu nonşalanţă.
Tu, iubita mea eşti departe,
Iar visele-mi sunt spulberate!
Într-un voal negru mă cuprind…
Şi încă te mai văd zâmbind,
Cu acelaşi chip fermecător
Stând lângă nuferii plutitori.
De ce? De ce eşti aşa departe,
Când eu îţi sunt aşa aproape?
Îmi amintesc de tine cu drag,
Amintirile se pierd într-un vis vag…
Mă simt singur şi întristat
Pe o mare de amar uitat.
Strig într-un ultim vis de speranţă,
Strig, nu mă lăsa fără viaţă!
37 | P a g e
Vârsta inocenţei
A fost odată…
Tofan Izabela – II A
A fost odată ca-n poveşti
Un crai vestit în Ipoteşti,
Născut în luna lui Gerar
Şi cel mai mic, mare hoinar.
De dimineaţă până noaptea
Umbla hai-hui îngândurat
S-asculte-ale naturii şoapte
Si să-şi aline sufletul curat.
Avea ca sfetnici codrii deşi
Izvoare limpezi, plopi făr‟de soţ,
Iar ca luminători aleşi
Soarele şi Luna şi-aştrii toţi.
Noaptea
Ilie Andreea – IV A
Izvoarele sunau încetişor
Şi un miros venea adormitor,
Cum nopţi întregi el a rămas
S-asculte al valurilor glas.
Răsare luna drept în a lui faţă,
Pe câmpuri, argintiul strat de ceaţă,
Sclipiri pe cer, văpaie peste ape
Apăreau, venind tot mai aproape.
Un înger atât de frumos
Veni cu trupul radios,
Prin hainele lui se vedea fin
Trupul său cel alb deplin.
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Iarna
Ilie Larisa – I B
A venit iarna drăguţa
Cu zăpadă şi polei.
Hai, copii cu bucurie,
Să ieşim în calea ei!
Zarvă multă se aude,
Toţi copiii sunt la joacă
Şi mai mari şi mai micuţi
Catană Alexandru – I B „Nalţă omul de zăpadă.
Ilie Larisa – I B
Gerul le-nroşeşte nasul,
Obrăjorii-s doi bujori
Dar iubesc cu toţii jocul
Aşa-i iarna pe la noi!

Primăvara
Strechie Răducu – I B

Colobanea Nicola – I B A sosit o zână bună Andries Ilinca – IV B

Flori de măr poartă-n mână.
Toţi copiii o iubesc
Şi părinţii o-ndrăgesc.
Ne-a adus alai de flori
Şi strai nou de sărbători.
Primăvara o numim
Şi cu ea ne veselim.
Savin Emilian – IV C Dragă, dragă primăvară Corchez Lorena – III B
Tu ne-aduci în inimi iară
Ghiocei şi viorele
Şi un cer senin cu stele.

Venirea primăverii
Pântea Laurenţiu – I B
Dup-o iarnă întristată
Totul acum prinde viaţă.
Primăvara ce-a venit
Ne-a adus ce ne-am dorit.
Soarele din nou răsare,
Obrăjorii prind culoare,
Ciobanu Elena – III C Zâmbetu-i din nou pe faţă, Tuduran Erica – I B
Toată fiinţa prinde viaţă.

38 | P a g e
 Monden şcolar
Zâna Zăpezii
Filip Victoria – I B
Zână albă, preafrumoasă,
Ne-ai adus lumină-n casă
Peste ape ai pus punţi,
Cuşmă groasă peste munţi.
Cu bagheta fermecată
Ai ţesut perdea-n fereastră.
Peste arborii din curte
Presari salbă de steluţe
Şi mai mari şi mai micuţe.
Iarna
Bontea Mădălina – II C
A venit iarna tiptil
Într-o zi de dimineaţă
Şi mă bucur că-s copil,
Mă voi da acum pe gheaţă.
Arborii sunt încărcaţi
De zăpada ca de pluş,
Toţi copiii încântaţi
Fug acum pe derdeluş.
Iar Azor, cu mine-aleargă
Prin nămeţii albi de nea
Şi atât îmi eşti de dragă
Iarnă, iarnă, zâna mea!
Sosirea primăverii
Colobanea Nicola – I B
În curând, la noi în ţară
Primăvara va sosi
Păsările călătoare
De departe vor veni.
Ghiocei vor înflori,
Copacii vor înfrunzi,
Haina groasă de zăpadă
Îndată se va topi
Căci soarele va străluci.
39 | P a g e
Vârsta inocenţei
Primăvara
Coşerariu Ioana – I B
Primăvara a sosit
Natura toată-a înverzit
Albinele s-au dezmorţit
Şi gândăceii au ieşit.
Pe ramuri înflorite
Vezi păsări călătoare
Ce zboară înalt pe cer
S-ajungă pân‟ la soare.
Coserariu Ioana – I B
Ghiocelul
Toma Emilia – IV B
Primăvara a sosit,
Natura toată a înverzit.
Sub soarele strălucitor
A răsărit şi ghiocelul albişor.
Ghiocelul cel frumos
Scoate capul curios
Apopei Cristina – III C Şi întreabă-ncetişor:
- Oare tu eşti, mărţişor?
- Eu sunt, dragă frate
Şi-am veşti minunate.
Cu un dar eu vin la tine
Şi-ţi aduc ce se cuvine.
Primăvara
Filip Elisabeta – III B
Chiriac Giuliana – I B
Primăvara cea voioasă
La noi iarăşi a sosit!
Cu flori multe, ghiocei,
Păsări ce se-ntorc acasă,
Zâmbet, soare, veselie,
Cântece şi bucurie!
Toţi copacii înfloresc
Şi albinele roiesc,
Iustina Muraru – VII B Cucul cântă-n dumbrăvioară,
Coloraţii fluturi zboară!
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Primăvara Sosirea primăverii

Popa Daniela – IV B Toma Sara – III A

Primăvara mă numesc Iarna s-a sfârşit. A sosit primăvara!

Şi în ţară eu vestesc Soarele străluceşte mai tare, iar ghioceii gingaşi şi
Soare, floare şi culoare zglobii au scos căpuşorul de sub plapuma de nea. Ei sunt
Pentr-un gând de bunăstare. vestitorii primăverii.
Din pământul umed au început să apară timid
Ghiocei şi bucurii, primele fire de iarbă. Pomii înmuguresc, mieii zburdă pe
Pentru voi, iubiţi copii câmpii, iar păsările călătoare se întorc din îndepărtatele
Zăpada eu o topesc meleaguri calde. Cucul cântă voios şi adie vânt cald de
Şi aşa întineresc. primăvară. Copiii, cu ochii scânteind şi obrajii
îmbujoraţi, au ieşit la joacă plini de veselie. Pe ogoare şi
Iar acum eu vă spun, în livezi oamenii au început munca.
Un secret ce e stăbun Bine-ai venit, primăvară!
Martie, Aprilie, Mai
Aduc frumuseţi de rai!

Veniţi în luminiş
Cu sufletul deschis!
Veniţi cu toţii iarăşi
Pe aripi de primăvară! Enache Andreea – IV C Filip Victoria – I B

Păsările călătoare
Irimia Gabi – I B

Departe, departe, în ţările cu mult soare păsările

călătoare se pregătesc pentru lunga călătorie ce o au de
făcut pentru a se întoarce la noi în ţară. Noi le aşteptăm
cu drag pentru a ne încânta cu trilurile lor minunate.
De cum ajung în ţară, păsările încep să-şi refacă
sau construiască cuiburile părăsite toamna. Ele adună
Lucrări elevi I B beţişor cu beţişor, pai cu pai pentru a face adăpost pentru
ele şi puişorii lor. După ce termină această muncă grea,
ele nu se odihnesc, ci încep să depună ouăle, din care vor
ieşi peste câteva săptămâni puişori mici şi pufoşi. Când
vor fi mai mărişori, puişorii vor fi învăţaţi de părinţi să
zboare pentru a fi pregătiţi de plecare atunci când iarna e
aproape şi ei nu mai pot suporta frigul năpraznic.
Dar acum le aşteptăm cu nerăbdare pentru că
primăvara bate la uşă şi noi cu toţii, oameni sau păsări,
Ocneanu Maria – IV C simţim acest lucru.

40 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Natura primăvara Primăvara

Aparaschivei Diana – II C Torok Cosmina – II C
Păsările ciripesc,
A sosit primăvara cea mult aşteptată. Odată cu ea
Copacii înfloresc,
De bucuria lor, au venit şi păsările călătoare care ne încântă cu cântecul
Fluturii zboară uşor. lor.
Copacii s-au îmbrăcat de sărbătoare. Florile au
Cerul e senin
început să îşi deschidă petalele şi să parfumeze aerul din
Şi de soare plin.
Natura are viaţă jurul lor. Buburuza a ieşit di crăpăturile scoarţei
Dis-de- dimineaţă. copacului să privească soarele rotund şi vesel.
Vieţuitoarele sunt foarte vesele primăvara.
Toate anotimpurile sunt frumoase, dar parcă
Iepuraşul de Paște primăvara ocupă primul loc în inima mea.
Corchez Lorena – III B Nimic nu este mai frumos decât un peisaj de
primăvară.
Cu sfială-n ochi şi-n paşi,
A sosit un iepuraş
Îmbrăcat în haină nouă
În braţe c-un coş cu ouă.

Câte unul încetişor

Le aşază binişor
Abigail Baghiu – II A Magdalena Ana Maria – II A
Printre firele de iarbă,
Dar încet, să nu se spargă. Toamna
Brânduşa Leonte – IV B

E septembrie…Copiii se bucură că va suna iar

Grigorcea Iustin – IV B
Simion Samira – IV B
clopoţelul şcolii.
Văl de brumă argintie a împodobit grădinile şi
livezile. Crengile umede şi fără veşmânt ale copacilor se
leagănă în bătaia vântului. Lacrimi de ploaie măruntă se
varsă pe pământul umed şi rece. Vântul iute duce
frunzele multicolore ale copacilor în pribegie .
Stoluri de cocori vâslesc în înălţimile albastre, iar
întârziata fără vreme, dulcea toamnă, îmbelşugată se
plimbă prin grădinile bogate. Oamenii culeg strugurii
aurii şi fac must dulce ca mierea şi vin parfumat. În
livezi se culeg gutui pufoase, mere rumene, prune dulci
şi pere zemoase.
Toamna este cel mai frumos anotimp!
Ea este iubită de toţi!

41 | P a g e
 Monden şcolar Vârsta inocenţei

Fărâmă de viaţă Primăvara

Muraru Ana-Aurelia – II B Chiriac Giuliana – I B

Voi ştiaţi că viaţa este Natura s-a trezit iarăşi la viaţă.

Ca o frază de poveste?
Ori e bine, ori e rău…
Aşa cum vrea DUMNEZEU.
Un copil poate să-nveţe,
Dintr-o mie de poveţe,
Cum să fii în astă lume:
Să faci numai lucruri bune!
Voi ştiaţi că-n viaţa toată
Poţi învinge dintr-o dată
Griji, necazuri şi durere?
DUMNEZEU îţi dă putere!
Soarele ne zâmbeşte vesel, cerul este senin, iar
vântul adie uşor. Ghioceii şi păsările călătoare vestesc
sosirea primăverii.
Iat-o, a sosit! A venit cu zumzet de albine printre
flori, cu miei care zburdă pe câmpii, cu parfum de flori
proaspete. Copacii se îmbracă cu haină verde, iar crângul
răsună de glasul păsărilor călătoare.
Primăvara este cel mai frumos anotimp pentru că
totul revine la viaţă.

Lucrări elevi II B

Îngerul păzitor
Popa Paula – I B

Tu seara când te rogi copile

Să ştii că Domnul nu te-a uitat, Lucrări elevi I B
Prin grija Lui de împărat
Un înger păzitor ţi-a dat
Să te ferească de păcat.

Tu dimineaţa te-ai sculat

Şi povesteşti tot ce-ai visat
Despre al lumii Împărat
Cum moartea pentru noi şi-a dat
Ca să ne scape de păcat.

42 | P a g e
 Cred Doamne
Cercul de pictură Trepte spre lumină
În incinta Şcolii
Roznov a avut loc în data
de 14.04.2011, în cadrul
parteneriatului existent
între instituţia Bisericii şi
a şcolii la nivel local, un
program artistic susţinut
de elevii şcolii, ca
preambul pentru
întâmpinarea sfintelor sărbători pascale.
Programul a cuprins recitare de
poezie şi intonarea de cântece religioase, apoi
s-a finalizat cu decernarea diplomelor de
merit pentru 60 elevi din toate ciclurile de
învăţământ, care au expus icoane (pe sticlă,
lemn şi hârtie) realizate în cadrul cercului de
pictură Trepte spre lumină. D-na înv. Simona
Muraru (şcoala. Slobozia) a fost
colaboratoare în cadrul proiectului.
Alături de organizatorii proiectului,
au fost membrii ATOR Roznov, elevi şi
cadre didactice din şcoală, care au expus
diverse desene, colaje, machete cu tematică
43 | P a g e
Vârsta inocenţei
pascală şi ouă
încondeiate.
Activităţile cercului s-au
desfăşurat pe perioada
mai multor săptămâni,
având ca organizatori pe
prof. religie şi pictor
bisericesc Nuţa Liche (în
cadrul proiectului educaţional Trepte spre
lumină), prof. educaţie plastică Raluca Rusu
(în cadrul opţionalului), prof. înv. primar
Alina Vasile (în cadrul proiectului Atelierul
plăsmuirilor literar artistice – Şcoală a
devenirii umane) şi parohia Chintinici – prin
preotul paroh Iulian Mihail Vasile –
susţinătoarea financiară a evenimentului.
Îndrumătorii evenimentului au fost
dir. prof. Elena Socol şi dir. adj. prof. Maria
Topciu. Momente ale atelierului de lucru şi
expoziţiei au fost prezentate pe blogul
catedrei de religie a Şcolii Roznov: Ora de
religie – Timp al devenirii umane.
 Cred Doamne
Dumnezeu este speranţa,
mila, iubirea, în toate
acestea noi îl regăsim fără
să ne dăm seama. În primul
rând ştim că El ne iubeşte,
ajutându-ne să înţelegem
Cuvântul lui Dumnezeu
Tatăl că a suferit şi a cerut
iertare faţă de cei care L-au
răstignit pe Cruce. Noi, da
noi, Îi răsplătim cu faptele
şi vorbele care nu
demonstrează altceva decât
lipsa de respect faţă de El.
Eu cred că din această
cauză lumea se
rostogoleşte din ce în ce
mai mult în gol.
Să spui Dumnezeu şi să
explici asta este un lucru
greu, noi ştim despre El că
este Sfânt şi fără de păcate,
singurul care ne poate ajuta
44 | P a g e
Vârsta inocenţei
Cine este Dumnezeu?
atunci când avem nevoie
de El, avem nevoie de o
minune ... Minune, ce
cuvânt mare, oare mie mi
s-a întâmplat vreo minune;
nu, nu, spun mulţi, dar ei
nu ştiu câte minuni face
Dumnezeu pentru noi.
În ziua de astăzi multe
sunt minunile pe care le
face Domnul pentru noi,
dar când se mai întâmplă
câte ceva mai puţin bun
înseamnă că El vrea să ne
trezească din somnul
păcatelor. Nu este aşa că
mulţi dintre noi creştinii
am descoperit căile
Domnului după ce s-a
întâmplat câte ceva în viaţa
noastră care ne-a făcut să
suferim? Dar Dumnezeu
nu ne lasă atunci când
avem nevoie de lumină!
Dumnezeu este atât de
mic încât să încapă în
fiecare din sufletele
noastre, dar atât de mare
încât poate să fie oriunde,
oricând, iar noi suntem atât
de mari încât niciodată nu
am putea sa intrăm în
sufletul unui om, dar atât
de mici faţă de lumea asta
mare!
Dumnezeu este ca un
soare, El răsare în vieţile
noastre, ne încălzeşte, ne
luminează, dar spre
deosebire de soare, El stă
sus pe cer; în unele
momente ale vieţii însă,
poate apune, dar nu uită
niciodată să răsară.
Miruna Todiraşcu – VI A
 Cred Doamne Vârsta inocenţei

La biserica din sat

Blaga Mădălin – VII B
Popa Paula – I B
La biserica din sat
Mulţi copii s-au adunat
Pe cărarea cu voinţă
Să se ducă la credinţă.
Oamenii s-au dus şi ei
Copii mari şi mititei
La biserica lor plină
Să se umple de lumină.
Ei s-au dus, s-au închinat Andronache Georgiana – VII C
Pe Domnul L-au lăudat
Să se bucure de toate
Spre iertare de păcate.

Sidor Cristi – VII A

Zota Mihai –VII C
Îngerul păzitor
Muraru Aurelia – II B
Cine ne veghează? Cine ne ajută?
Cine stă de pază cu puterea-i multă?
Este-al nostru înger, înger păzitor,
Ce-şi revarsă grija şi-al său ajutor.
Noi toţi îl iubim, la el ne rugăm,
Din zori până-n seară
Lui Dumnezeu să-ceară: Timofte Oana – VII C
Albaţă Mădălina – VII A Sănătate şi câte-un strop de iubire

Domnul Iisus Hristos

Vasile Matei II B
În fiecare seară m-am închinat
Şi Domnul sănătate mi-a dat
Eu sunt un copil credincios
Şi Domnul îmi dă ce-i de folos.
Cu dreptate Domnul va judeca
Pe fiecare după fapta sa
Dumitriu Teodor – VII C De vom curăţa inima noastră Vatamanu Larisa – VII B
Pe toţi are să ne mântuiască.

45 | P a g e
 Echipa de redacţie Vârsta inocenţei

Vârsta inocenţei
Nr. 14-15 An şcolar 2010-2011
Apare semestrial
ISSN 1843 - 7753

Editor:
Grup Şcolar Roznov

Directori:
Prof. Elena Socol
Prof. Maria Topciu

Redactori coordonatori:
Prof. Oana Ilarie
Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile
Pr. drd. Iulian-Mihail Vasile

Colaboratori:

Elevii Grupului Şcolar Roznov

Profesori Învăţători

Nuţa Liche Rodica Neamţu Minodora Adăscăliţei

Raluca Rusu Verona Bogus Simona Ilie
Oana Teacu Rodica Creţu Ioan Stroea
Mihaela Staicu Monica Jbanca Carmen Ciurlă
Oana Ţepeş Monica Drângu Manuela Nicorescu
Emanuela Cojocaru Elena Dumitraşcu

Tehnoredactare & Design:

Prof. Oana Ilarie
Pr. drd. Iulian-Mihail Vasile

Adresa redacţiei:
Grup Şcolar Roznov-Neamţ
Str. Tineretului nr. 648
Telefon/fax: 0233/665694
Email:grupscolarroznov@yahoo.com
Site http://www.grupscolar.roznov.ro

Partener-sponsor
Parohia „Sf. Ilie” Chintinici-Roznov

46 | P a g e
ISSN 1843 – 7753