Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.

4 1
Lucrarea de laborator 4
Realizarea şi măsurarea unor circuite pe placa de test

Scop: Folosirea plăcii de test; experimente pe circuite realizate pe o placă de test.

Măsurarea divizoarelor rezistive cu ohmetrul și osciloscopul.

Breviar teoretic

1. Citirea şi măsurarea rezistoarelor

Rezistoarele se marchează în clar sau în codul culorilor (fig. 1).

Figura 1: Codul culorilor pentru rezistoare;exemple cu 4 şi 5 benzi colorate

Numărul de benzi este variabil, în funcţie de cîte cifre semnificative se marchează (2

sau 3):
2 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4
- rezistenţa se scrie ca MN•10K sau MNP•10K rezultînd 3 sau 4 benzi pentru valoare +
multiplicator
- toleranţa este deci a 4-a sau a 5-a bandă; în caz că aceasta lipseşte (3 benzi în total), se
consideră toleranţă de +/-20%.

Din ce capăt se începe citirea ?

- de obicei este un spaţiu mai mare între cifrele de valoare+multiplicator, şi cea de
toleranţă
- de obicei, prima cifră este banda cea mai apropiată de un capăt
- cele mai uzuale toleranţe (auriu şi argintiu, 5% şi 10%) sînt culori care nu pot fi prima
cifră (nu există valoare pt. auriu şi argintiu)

2. Descrierea plăcii de test

Placa de test (fig. 2), numită solderless breadboard sau uneori protoboard
permite interconectarea componentelor fără lipituri. Ea conţine grupuri de găuri în care
se pot introduce terminalele componentelor sau fire de legătură. Grupuri verticale de
cîte 5 găuri sînt interconectate în interiorul plăcii prin nişte contacte metalice. De
asemenea, există şi cîte 2 rînduri orizontale de găuri, mult mai lungi, plasate în partea
de sus şi jos, de asemenea interconectate. Un detaliu, în care placa este văzuta prin
transparenţă, este dat în figura 2 jos (liniile drepte reprezintă contactele electrice).

Figura 2: Placa de test: vedere (sus) şi conexiuni interne (jos).

Linie dreaptă = conexiune electrică

În figura 3 se văd clar clipsurile metalice care asigură contactele.

 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4 3

Figura 3: Placa de test: vizualizarea contactelor interne

Prin conectarea în acelaşi grup de 5 găuri, cele 2 fire sînt puse în contact electric

În fig. 4 sînt date 2 exemple de realizare a unor circuite simple: 3 rezistenţe serie,
respectiv paralel. Observaţi că „şanţul” de pe mijlocul plăcii este un separator, grupurile
de cîte 5 găuri de deasupra/dedesuptul şanţului nefiind conectate între ele – în caz
contrar, la circuitul paralel, rezistenţele ar fi fost scurt-circuitate.

Figura 4a: circuit serie Figura 4b: circuit paralel

Figura 5 : alt exemplu de conectare a 2 rezistoare în paralel - fotografie

4 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4
Observaţie: niciodată nu se înfig cele 2 terminale ale unei componente în 2 găuri
din acelaşi grup de 5 găuri, ceea ce ar însemna punerea în scurt-circuit a componentei!
(vezi figura 6)

Figura 6: componentă conectată greşit, în scurt-circuit, şi schema echivalentă

3. Aplicația Breadboard Simulator

Descărcați aplicația Breadboard Simulator de la adresa https://ds0.me/csim/.

Pentru folosirea simulatorului se descarcă aplicația și se dezarhivează. Pornirea
aplicației se realizează rulînd executabilul BreadboardSim.exe.
Breadboard Simulator este o aplicație care permite simularea unei placi de test
de tipul celei disponibile în laborator și descrisă în breviarul teoretic al lucrării. Interfața
grafică a aplicației este prezentată în Figura 7. Se observă că în ecranul principal este
ilustrată placa de test, iar în partea stîngă a interfeței sunt disponibile componentele care
pot fi folosite pentru construirea montajelor.
Găurile figurate pe plăcuța de test din simulator sunt interconectate după aceleași
reguli după care sunt interconectate și găurile pe o plăcuță de test normală. Grupurile de
cîte cinci găuri de pe coloanele verticale sunt interconectate între ele, la fel și găurile de
pe rîndurile situate în partea de sus, respectiv partea de jos a plăcii.

Figura 7: Interfața aplicației Breadboard Simulator

Așa cum este precizat și în breviarul teoretic, rîndurile orizontale de pe marginile

plăcuței (sus și jos) este recomandat să fie folosite pentru a conecta sursa de alimentare.
 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4 5
În cazul plăcuței simulate, acest lucru se realizează în mod implicit. Linia roșie,
orizontală de sus, semnifică faptul că rîndul de găuri din partea de sus sunt conectate la
potențialul + al sursei de alimentare, care are valoarea de 5V. În partea de jos sunt două
linii de găuri, una marcată cu negru, care reprezintă găurile unde se găsește potențialul
de 0V (masă / Ground), și alta marcată cu albastru, care reprezintă găurile conectate la
tensiunea negativă -VCC=-5V (care nu se va folosi).

3. Divizoare rezistive de tensiune

Figura 8a Figura 8b
Divizoare rezistive din 2/3 rezistenţe

Schemele din Figura 8 se numesc divizoare rezistive de tensiune întrucît permit

divizarea tensiunilor folosind rezistenţe. După cum se observă din figura 8, în ambele
montaje rezistențele sunt conectate în serie. În Figura 8a, R1 și R2 sunt conectate în
punctul B, iar R2 are al doilea terminal conectat la masă ( ). În Figura 8b, R1 și R2
sunt conectate în punctul B, iar R2 și R3 în punctul C. Rezistența R3 are al doilea terminal
conectat la masă ( ). Săgețile arată că ambele tensiuni UA, UB se măsoară față de
același terminal de masă ( ). Astfel, tensiunea UA=VA – VGND=VA, unde VGND este
potențialul de masă (potențialul de zero volți), iar UB=VB-VGND=VB.
În figura 8a, prin rezistențele R1 și R2 circulă același curent. Dacă notăm U1,2 respectiv
ca fiind tensiunile pe R1,2:
∙
= = =
+ ∙ + ∙ +
Prin urmare, raportul de divizare se poate determina fie măsurînd rezistenţele, fie
tensiunile.

Pentru schema din figura 8b raportul tensiunilor se determină în mod similar,

deoarece curentul care străbate cele trei rezistențe este același:
+ +
= =
+ + + +
Dacă dorim să calculăm raportul tensiunilor U2 și UA, procedînd în mod similar
se determină:
= =
+ + + +
6 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4

Dacă dorim să măsurăm raportul de divizare în acest caz, prin măsurarea

tensiunilor și calculul raportului, vom întîmpina o problemă atunci cînd dorim
măsurarea tensiunii U2 folosind osciloscopul. Se observă că tensiunea U2 este
reprezentată de diferența a două potențiale, care sunt ambele diferite de zero:
U2 = VB – VC = UB – U3
Potențialele VB, VC sunt ambele diferite de zero. Tensiunea U2 nu este faţă de
masă ca pînă acum, ci tensiunea dintre 2 puncte oarecare (B şi C), niciunul dintre ele
nefiind masă. Osciloscopul nu permite măsurarea directă decît a tensiunilor care sunt
măsurate față de potențialul de referință (potențialul de zero volți sau potențialul de
masă), deoarece unul din cele două terminale ale intrării în osciloscop este conectat la
masa (învelișul metalic de la mufa BNC se conectează la masa aparatului). Aşadar, nu
vom măsura direct U2 , ci UB şi U3 (sau VB și VC), şi vom face diferenţa (măsurarea unei
tensiuni între 2 puncte oarecare, niciunul de masă, se numeşte şi măsurare diferenţială).

OBS: acest lucru este necesar la orice aparat care are mufe de intrare de tip BNC (forma de mufă de
la osciloscop şi generator), întrucît borna exterioară metalică a acestor mufe este deja conectată
intern la masă şi la împămîntarea aparatului. Aparatele care au intrare diferenţială nu folosesc, de
obicei, acest tip de mufe – vezi ca exemplu voltmetrul numeric din laborator !

4. Circuitul astabil LM555

Breadboard Simulator nu dispune de surse de semnal. Pentru a putea folosi în
montajele simulate surse de semnal, vom genera aceste semnale folosind circuitele
digitale din librăria simulatorului. În lucrare vom folosi circuitul integrat 555, în
configurație de astabil, pentru a genera un semnal dreptunghiular. În configurația de
astabil integratul 555 funcționează ca un oscilator, care generează la ieșire un semnal
care comută între două valori de tensiune (nici una din cele 2 valori nu este stabilă, de
unde denumitea de „astabil”; prin contrast, un circuit „bistabil” se află în una sau alta
din 2 stări stabile, din care nu iese decît printr-o comandă externă). În Figura 9a este
prezentat montajul pentru funcționare ca astabil a integratului 555
(https://en.wikipedia.org/wiki/555_timer_IC [1]), iar în

Figura 9a) 555 în configurație de astabil 9b)Formele de undă în modul astabil

 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4 7
figura 9b sunt prezentate formele de undă în configurația de astabil. Se observă că
semnalul de la ieșire este un semnal dreptunghiular, iar bascularea între cele două valori
de tensiune se face prin intermediul tensiunii de pe condensatorul C, care se încarcă și
se descarcă succesiv, și care comandă un circuit basculant bistabil din structura internă
a integratului. Condensatorul se încarcă de la tensiunea VCC prin rezistențele R1 și R2,
sau se descarcă către masă prin rezistența R2, pinul 7 fiind conectat la masă cînd
tensiunea de ieșire comută în zero.

Figura 10a): Capsula integratului 555 10b): Plasarea pe placa de test a integratului 555

OBS: Orice circuit integrat are pinii numerotați în ordine, pinul 1 este situat întotdeauna în
partea stîngă, lîngă marcajul (circular, semicircular, dreptunghiular) de pe capsulă. În Figura 9a
reprezentarea pinilor nu corespunde cu dispunerea pinilor în capsula integratului, poziționarea lor
a fost aleasă astfel încît reprezentarea schematică să fie ușor de urmărit. Această situație se
recunoaște prin aceea că marcajul corespunzător pinului 1 lipsește de pe fig. 9a.

În Figura 10b este ilustrat modul de conectare a circuitului integrat 555 pe plăcuța
de test. Se observă că pinul 1 este legat la masă (potențialul de masă este disponibil pe
rîndul de găuri marcat cu negru din partea de jos a plăcuței), iar pinul 8 este legat la
tensiunea de alimentare (potențialul de alimentare, VCC, este disponibil pe rîndul de sus
al plăcuței de test, marcat prin culoarea roșie). Se observă la capsula integratului pinii
sunt numerotați în ordine, începînd cu pinul 1 în partea din stînga a marcajului
dreptunghiular de pe capsulă.
Funcționarea astabilului este controlată de rezistențele R1 și R2, precum și de
condensatorul C. Se poate demonstra că frecvența semnalului dreptunghiular obținut la
ieșirea circuitului astabil se poate calcula cu formula:
1
=
ln 2 +2

Unde ln este funcția logaritm natural, cu ln(2) ≅ 0.693.

8 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4

Desfăşurarea lucrării

Se calculează identificatorul ID pe baza sumei codurilor ASCII (http://www.asciitable.com/) a

inițialelor numelor și prenumelor Ni (majuscule) ale membrilor echipei; se ia restul împărțirii la 100 al
sumei, plus 1.
- N1,2,3,4,… = codurile ASCII al inițialelor majuscule (uppercase)
- ID= ∑ mod 100 +1
- de exemplu, pt. echipa formată din Dorel Ionel Vasilescu și Ion Ionescu = {D,I,V,I,I}:
N1=ascii(“D”) = 68; N2=73; N3=86; N4=73; N5=73;
- 68+73+86+73+73 = 373;
- ID = 373 mod 100+1 = 73+1=74

1. Familiarizarea cu Breadboard Simulator

1.a) Verificarea legii lui Ohm

Folosind Breadboard Simulator, se va realiza pe plăcuța de test montajul din

Figura 11: o rezistență conectată la tensiunea de alimentare și la masă.
• R = cea mai apropiată valoare de (10+ID)/ 10 disponibilă, în KΩ
• Ex: ID = 74  Rcalc=84/10=8.4KΩ Rales =10KΩ

Folosind codul culorilor să se determine valoarea rezistenței și toleranța sa.

Figura 11: Montajul pentru verificarea legii lui Ohm

Terminalul A al rezistenței se conectează la tensiunea de alimentare: pentru asta

se selectează iconița Place Wire (Ctrl+W) și se realizează o conexiune între una din
găurile din rîndul de cinci găuri în care se leagă terminalul A al rezistenței și o gaură
din rîndul conectat la alimentare (rîndul de sus marcat cu roșu). După realizarea
conexiunii firul se va colora în roșu, pentru a indica existența tensiunii de alimentare pe
 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4 9
acel cablu. În mod similar se va proceda pentru a lega terminalul B al rezistenței la masă.
În acest caz conectorul se va colora în negru, pentru a arăta că pe acel conector avem
potențialul zero (masă/Ground). Atenție, folosiți linia de jos neagră (masa), nu cea
albastră (-5V).
După pornirea simulării, prin plasarea cursorului lîngă o conexiune, vor putea fi
vizualizate tensiunea și curentul din punctul respectiv. Folosind această metodă se va
vizualiza tensiunea și curentul în punctul A.
Observație: așa cum s-a menționat anterior, tensiunea respectivă este față de masă, deci corespunde
măsurării cu un voltmetru sau osciloscop care are a doua bornă conectată la masă. Această a doua
bornă nu este desenată, pentru a nu încărca desenul.

Folosind legea lui Ohm să se determine valoarea rezistenței.

Se repetă măsurătorile (valoarea rezistenței folosind codul culorilor, determinarea

rezistenței folosind legea lui Ohm) pentru încă o rezistență aleasă la întîmplare din
setul de valori disponibile în biblioteca de rezistențe.

2. Studiul conexiunilor de pe placa de test prin realizarea și măsurarea divizoarelor

rezistive

2a) Divizor de tensiune format cu două rezistențe

Folosind Breadboard Simulator, se va realiza pe plăcuța de test simulată divizorul

rezistiv din Figura 8a.
Se vor folosi două rezistențe de 1kΩ, care se aleg din biblioteca de componente
din partea stîngă a ferestrei simulatorului. Rezistențele se plasează pe placa de test astfel
încît să fie conectate în serie. În Figura 12a, interconectarea se realizează în punctul B.
Se observă că terminalul 2 al rezistenței R1 este legat cu terminalul 1 al rezistenței R2,
deoarece cele două terminale sunt conectate în același grup de cinci găuri, care sunt
interconectate pe spatele plăcuței.
Terminalul 1 al rezistenței R1, punctul A, se conectează la tensiunea de
alimentare: pentru aceasta se selectează iconița Place Wire (Ctrl+W) și se realizează o
conexiune între una din găurile din rîndul de cinci găuri în care se leagă terminalul A al
rezistenței R1 și o gaură din rîndul conectat la alimentare (rîndul de sus marcat cu roșu).
După realizarea conexiunii firul se va colora în roșu, pentru a indica tensiunea de
alimentare. În mod similar se va proceda pentru a lega terminalul 2 al rezistenței R2 la
masă. În acest caz conectorul se va colora în negru, pentru a arăta că pe acel conector
avem potențialul zero (masa/Ground).
După realizarea montajului, se rulează simularea apăsînd butonul Run, din bara
de comenzi a simulatorului.
După pornirea simulării, prin plasarea cursorului lîngă o conexiune, vor putea fi
vizualizate tensiunea și curentul din punctul respectiv. Astfel, în punctul A avem
tensiunea 5V, care este tensiunea de alimentare, și curentul 2,5 mA. Deoarece cele două
rezistențe sunt în serie, rezistența echivalentă între potențialul de alimentare și masă este
de 2kΩ. Rezultă că cele două rezistențe vor fi străbătute de un curent I=5V/2kΩ = 2,5
mA. În punctul B, Figura 12b, avem o tensiune de 2,5 V. Se observă că:
10 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4
2,5 1
= = =
5 2 +

Se repetă experimentul alegînd valori diferite pentru rezistențele R1 și R2. Se trec

pe fișă tensiunile UA, UB, UA/UB, precum și raportul de divizare calculat folosind
rezistențele alese. Se alege mereu rezistența cea mai apropiată de valoarea calculată pe
baza ID:
• Setul 1: R11 = ID*10 [Ω] R21= ID*25 [Ω]
• Setul 2: R12 = (170-ID)/15 [KΩ] R22= (130-ID) /12 [KΩ]

Figura 12a: Realizarea divizorului din Figura 8.a Figura 12:b Tensiunea și curentul în punctul B

2b) Divizor de tensiune format cu trei rezistențe

Procedînd ca la punctul 2.a se realizează pe plăcuța de test montajul din Figura
8b. Se vor alege rezistențele R1, R2 și R3 ca valorile existente cele mai apropiate de:
• R1 = (170-ID)/15 [KΩ] R2= (130-ID) /12 [KΩ] R2= (105-ID)/8 [KΩ]

Folosind codul culorilor să se determine valorile rezistențelor R1, R2 și R3 și toleranțele

lor.

Pe baza valorilor măsurate ale UA, UB și UC se determină valorile măsurate ale UB/UA și
U2/UA. Se determină și valorile calculate UB/UA și U2/UA, pe baza valorilor rezistențelor
R1, R2 și R3.

3. Realizarea unor circuite date pe placa de test

Pentru fiecare din circuitele din figura 13:

• R1 = ID*100 [Ω] R2= ID*250 [Ω]
- calculați rezistența echivalentă între bornele A şi B, în funcție de valoarea nominală
(aleasă din lista de disponibilități) a rezistențelor din schemă.
 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4 11
- realizați schema pe placa de test și desenați modul de realizare pe fişă (OBS: evident,
modul de realizare prin plasarea rezistențelor și a firelor de legătură nu e unic); se vor
scrie valorile rezistenţelor lîngă acestea!

Indicație: Desenul se poate face prin orice mijloc, inclusiv desenînd de mînă pe poza plăcii goale,
fotografiind rezultatul, și introducîndu-l ca imagine în locul respectiv pe fișă, dar tb. să se vadă
valorile rezistențelor pe schemă!

- măsuraţi rezistenţa între bornele A şi B, conectînd capătul A la tensiunea de alimentare,

iar capătul B la masă. Procedînd ca la punctul 1, determinați tensiunea și curentul în
punctul A și determinați rezistența echivalentă folosind legea lui Ohm.

Indicaţie: nu se cere calculul erorii relative, dar, dacă valoarea măsurată diferă cu mai mult de cîteva
procente de cea calculată, sigur este o greşeală fie la calcul, fie la realizarea circuitului; se va căuta
şi elimina greşeala !

circuitul 1 circuitul 2 circuitul 3 circuitul 4

Figura 13: circuite de realizat pe placa de test

4. Proiectarea şi realizarea unor circuite rezistive pe placa de test

Se vor proiecta scheme formate din rezistoare astfel:

- pentru fiecare din valorile RAB dorite (țintă) din tabelul 1 proiectaţi o schemă folosind
numai rezistenţele de valori R1, R2 la fel ca cele alese la pct. 3 (în mai multe exemplare;
alegeţi cîte şi de ce valoare vă trebuie, pentru fiecare caz în parte, dar nu mai mult de 5
rezistențe în total!) care să aibă rezistenţa echivalentă RAB calculată, cu abatere de
maxim +/- 10% față de valoarea RAB dorită; desenaţi schema pe fişă.
- realizaţi schema pe placa de test, desenaţi modul de realizare pe fişă (inclusiv alegerea
punctelor A şi B şi valorile rezistenţelor).
- măsuraţi folosind simulatorul valoarea RAB obţinută, pentru a confirma corectitudinea
calculului şi a realizării schemei.
circuit RAB dorit
1 ID*100 [Ω]
2 ID*320 [Ω]
3 ID*560 [Ω]
Tabelul 1
12 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4

5. Studiul răspunsului circuitelor RC la semnal dreptunghiular

5.a) Studiul circuitului integrat 555 în configurație de astabil cu valori

predefinite

Din bara de meniuri a programului Breadboard Simulator se selectează File-

>Sample Circuits->555 Timer->Astable. Se va deschide un montaj care implementează
pe placa de test circuitul astabil din Figura 9a cu valori predefinite. Singurele diferențe
între montaj (Figura 14) și schema din Figura 9a sunt următoarele:

• Pe plăcuța de test s-a mai pus condensatorul dintre pinul 5 și masă, de 10 µF.
• Pe plăcuța de test apare în plus o rezistență conectată la ieșirea astabilului și apoi
printr-un LED la masă (la LED și condensatorul electrolitic, borna negativă este
teșitura de pe desen). Rezistența și LED-ul au rolul de a verifica funcționarea
corectă a montajului, nu influențează funcționarea sa – în timpul funcționării,
trebuie să fie vizibilă clipirea LED-ului, cu perioada dată.

Figura 14: Circuitul astabil cu integrat 555 realizat pe plăcuța de test - exemplu

Să se verifice implementarea corectă a schemei din Figura 9a pe plăcuța de test.

Să se identifice componentele R1, R2 și C și să se determine valorile rezistențelor
folosind codul culorilor. Să se urmărească unde sunt plasate cele două osciloscoape.
Să se ruleze simularea. Să se măsoare frecvența semnalului de la ieșirea
circuitului folosind modul Graph View (Figura 15). Sa se calculeze frecvența teoretică,
folosind formula dată în breviarul teoretic.
Să se treacă pe fișă cele două valori, fmăs și fcalculat.
 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4 13

Figura 15:Imaginea afişată de Graph View în timpul rulării simulării

5.b) Circuitul integrat 555 în configurație de astabil cu valori individuale

Se aleg dintre valorile existente cît mai apropiate de:
• R1= ID [KΩ] R2= 1.5*ID [KΩ] C=(101-ID) [µF]

Se modifică schema pe placa de test cu aceste valori, se repetă simulările și

măsurătorile de la punctul precedent.

5.c) Studiul răspunsului circuitului RC de integrare la semnal

dreptunghiular obținut cu circuitul integrat 555

Pentru a crește frecvența de oscilație a astabilului la valori de KHz se vor înlocui

componentele R1, R2 și C de pe schema din figura 14 cu componente avînd următoarele
valori (condensatorul nu mai este de tip electrolitic):
• R1= ID [KΩ] R2= 1.5*ID [KΩ] C=(101-ID) [nF]

Trebuie să se modifice parametrii simulării folosind iconița Settings din bara de

instrumente, Figura 16 a.
Din fereastra de control Circuit Settings, se setează parametrul Simulation Speed
la o valoare de 1ms, sau la o valoare comparabilă cu perioadele semnalelor simulate.
Din fereastra Graph View  Settings, Figura 16 b, se setează valoarea coeficientului de
afișare de orizontală, Sec/div, la o valoare în jur de 1ms (alegeți valoarea necesară pt. a
vedea cîteva perioade ale semnalului).

Se calculează și se măsoară frecvența de oscilație. Să se treacă pe fișă cele două

valori, fmăs și fcalculat.
14 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4

Figura 16 a:Fereastra Circuit Settings b) Fereastra Graph Setting

Pe plăcuța de test, în partea dreaptă rămasă liberă, se construiește circuitul RC de

integrare (FTJ) studiat în lucrarea 3, conectat la ieșirea oscilatorului (în locul circuitului
format din rezistență și LED; la frecvență mare, clipirea LED-ului oricum nu mai este
vizibilă). Se vor folosi pentru cele două componente, rezistența R0 și condensatorul C0,
valori alese, din cele disponibile în librăria simulatorului, astfel încît frecvența de tăiere
fT a circuitului R0C0 să nu se abată cu mai mult de +/- 50% de frecvența de oscilație a
astabilului. Să se noteze valorile pentru R0 și C0, precum și frecvența de tăiere a filtrului
obținut.

Se vizualizează și se desenează pe fișă (eventual prin extragerea imaginii din

Graph View) între două și trei perioade din semnalele afișate în modul Graph View. Pe
desenul de pe fișă se va preciza coeficientul Sec/div cu care a fost afișat semnalul.

5.d) Studiul răspunsului circuitului RC de derivare la semnal

dreptunghiular obținut cu circuitul integrat 555

Se procedează ca la punctul precedent pentru a afișa răspunsul circuitului RC de

tip FTS la un semnal dreptunghiular. Se inversează componentele R0 și C0 pe plăcuța de
test. Se reface simularea și se desenează pe fișă cele două semnale. Pe desenul de pe fișa
se va preciza coeficientul Sec/div cu care a fost afișat semnalul.
 Măsurări în electronică şi telecomunicaţii - Laborator 4 -online- rev. 1.4 15

Întrebări pregătitoare pentru laborator

1. Pentru divizorul din figură, se dau: R1=1K, R2=2K, R3=3K,
R4=4K. a) Să se calculeze raportul U3/UA b) Să se calculeze raportul
U3/U4
2. Definiţi valoarea nominală a unui rezistor.
3. Să se explice ce înseamnă măsurare diferenţială şi să se dea un
exemplu în care este utilă.
4. Ştiindu-se valorile (în
KΩ) ale rezistenţelor din
circuitul din figură, realizat pe o placă de test, să se calculeze
rezistenţa dintre punctele A şi B.
5. Se conectează terminalele unei rezistenţe de valoare R la 2
găuri din acelaşi grup vertical de 5 găuri ale unei plăci de test.
Ce valoare va avea rezistenţa, dacă se măsoară cu un ohmetru,
în circuitul respectiv?
6. Ce fel de măsurătoare nu permite de obicei un aparat
prevăzut cu borne de intrare cu mufe BNC?
7. Tensiunea între punctele
A și B de pe figură este UAB=10V. Cît este tensiunea pe R1 în cele
două cazuri ?
8. Definiţi toleranţa unei rezistenţe (formula de calcul). Cum este
marcată aceasta pe corpul unui rezistor?

9. Se face montajul (divizor) pentru determinarea rezistenţei de intrare în osciloscop. a) Se foloseşte o

rezistenţă R1=1000KΩ. Amplitudinea măsurată pe ecran este jumătate din cea aplicată de la generator.
Calculaţi Ri .
b) Se foloseşte o valoare R1=Ri/5. Amplitudinea semnalului aplicat de la generator de 10V. Determinați
valoarea amplitudinii afișate pe ecranul osciloscopului.
10. Explicaţi ce s-ar întîmpla dacă rezistenţa de intrare în osciloscop ar fi infinită; cît ar fi raportul între
amplitudinea măsurată pe ecran şi amplitudinea semnalului de la
generator?
11. Se dispune de rezistenţe de valoare R1=5KΩ şi R2=2KΩ.
Proiectaţi şi desenaţi o schemă formată din R1 şi R2 (în orice cantitate
doriţi) care să aibă rezistenţa echivalentă: a) RAB=4.5 KΩ
b) RAB=11 KΩ. Desenați modul de conectare pe o placă de test.
12. Definiţi funcţia de transfer a unui diport. Cît este funcţia de
transfer a diportului format din R1 și R2 din figură ?
13. Calculaţi rezistenţa
echivalentă (AB, respectiv CD) a
montajelor din figură. Indicaţie:
RAB=∞ , RCD=0