Sunteți pe pagina 1din 22

Grupul (tema): Tema01 2.

găinilor;
Care este consumul mediu de ouă în R.
3. raţelor;
Moldova, buc/locuitor/an?:
4. curcilor;
1. 165;
Consumul de carne în ultimii ani în R.M.,
2. 150; kg/locuitor/an :
3. 200; 1. e acelaşi;
4. 180; 2. toate răspunsurile corecte;
Care este consumul mediu de carne în R.
3. scade;
Moldova, kg/locuitor/an?:
4. se măreşte;
1. 33;
Care este necesarul de carne şi produse din
2. 86; carne, kg/om/an ?:
3. 46; 1. 82;
4. 102; 2. 92;
Care este consumul mediu de lapte în R.
3. 102;
Moldova, kg/locuitor/an?:
4. 72;
1. 88;
Care este necesarul de lapte şi produse din
2. 166; lapte, kg/om/an? :
3. 155; 1. 450;
4. 203; 2. 400;
Care este consumul zilnic de calorii a
3. 410;
produselor alimentare în R. Moldova?:
4. 430;
1. 2841;
Care este necesarul de ouă, kg/om/an ?:
2. 2000;
1. 275;
3. 2500;
2. 292;
4. 3000;
3. 302;
În urma creşterii animalelor de ferma
obţinem: 4. 365;
Consumul de lapte la un locuitor al R.
1. numai produse comestibile;
Moldova faţă de UE:
2. materie pentru prelucrare;
1. este mai mic de 3,0 ori;
3. materie pentru industrie;
2. este la nivel cu UE;
4. produse animaliere;
3. este de 2,0 ori mai puţin;
Pentru obţinerea laptelui de consum se
practică creşterea: 4. este de 2,0 ori mai mult;
Necesarul cu produse animaliere a
1. toate răspunsurile corecte;
populaţiei R. Moldova este asigurat:
2. bovinelor;
1. nesatisfăcător;
3. caprinelor;
2. pe deplin;
4. ovinelor;
3. parţial;
Pentru obţinerea ouălor de consum se
practică creşterea: 4. este supraproducere;
Consumul de carne la un locuitor al R.
1. toate răspunsurile corecte;
Moldova faţă de UE:
1
1. este la nivel cu UE; 1. 1,6;
2. este mai mic de 2,8 ori; 2. 2,6;
3. este de 3,6 ori mai puţin; 3. 3,6;
4. este de 2,6 ori mai mult; 4. 0,6;
Creşterea animalelor de fermă asigură Efectivul total de bovine în R. Moldova,
populaţia: anul 2014, mii capete:
1. numai cu materie prima pentru industria 1. circa 189;
prelucrătoare; 2. circa 389;
2. cu produse alimentare, materie primă şi 3. circa 289;
îngrăşăminte naturale; 4. circa 89;
3. toate răspunsurile corecte; Efectivul total de vaci în R. Moldova, anul
4. numai cu produse alimentare; 2014, mii capete:
Produsele animaliere se utilizează: 1. circa 130;
1. în agricultură; 2. circa 100;
2. în alimentaţia populaţiei şi în industria 3. circa 230;
prelucrătoare;
4. circa 30;
3. numai în alimentaţia umană; Efectivul total de porcine în R. Moldova,
4. numai în industria uşoară; anul 2014, mii capete:
Producţia de carne în R. Moldova este 1. circa 150;
asigurată de:
2. circa 420;
1. porcine;
3. circa 230;
2. caprine;
4. circa 320;
3. ovine; Efectivul total de ovine în R. Moldova, anul
4. bovine; 2014, mii capete:
Care este producţia medie anuală de lapte a 1. circa 830;
unei vaci din R. Moldova, pe anul 2013,
2. circa 950;
kg?:
3. circa 850;
1. 3226;
4. circa 930;
2. 3526;
Producţia maximă de lapte se obţine de la
3. 2226; vacile exploatate:
4. 3326; 1. în partea de sud al republicii;
Care este producţia medie anuală de ouă la o
2. în partea de centru al republicii;
găină ouătoare din R. Moldova, pe anul
2013, buc.
3. în partea de nord al republicii;
1. 203; 4. este uniformă pe tot teritoriul republicii;
Producţia maximă de lână se obţine de la
2. 196;
oile exploatate:
3. 158;
1. în partea de nord al republicii;
4. 300;
2. în partea de centru al republicii;
Care este producţia medie anuală de lână
tunsă de pe o oaie din R. Moldova, pe anul
3. în partea de sud al republicii;
2013, kg?: 4. este uniformă pe tot teritoriul republicii;
2
Grupul (tema): Tema02 3. 4,5 kg;
Alimentaţia modernă şi dietetică se bazează
4. 6,5kg;
pe consumul de produse:
Care este cantitatea de smântână
1. lactate nefermentate; recomandată pentru consum, kg/om/an?:
2. lactate proaspete fermentate; 1. 8,5 kg;
3. lactate bazice; 2. 5,5kg;
4. lactate acidulate; 3. 6,6 kg;
Laptele de consum uman este obţinut de la:
4. 7,6 kg;
1. caprine; Laptele de consum obţinut de la bovine
2. ovine; constituie:
3. toate speciile de mamifere; 1. 100% din producţia mondială;
4. bovine; 2. 90% din producţia mondială;
Laptele de consum uman este obţinut de la: 3. 80% din producţia mondială;
1. bovine; 4. 85% din producţia mondială;
2. toate speciile de mamifere; Laptele de consum obţinut de la bovine
3. ovine; constituie:
4. caprine; 1. 85% din producţia de lapte din ţara
Care este cantitatea de lapte şi produse noastră;
lactate acide recomandată pentru consum, 2. 80% din producţia de lapte din ţara
kg/om/an?: noastră;
1. 164 kg; 3. 90% din producţia de lapte din ţara
2. 64 kg; noastră;
3. 264 kg; 4. 95% din producţia de lapte din ţara
4. 104 kg; noastră;
Care este cantitatea de brânză recomandată La ce temperatură se refrigerează laptele în
pentru consum, kg/om/an?: fermă?:
1. 8,4 kg; 1. -10C;
2. 10 kg; 2. 10C;
3. 7,4 kg; 3. 40C;
4. 6,4 kg; 4. 70C;
Care este cantitatea de brânzeturi tari Când se apreciază calitatea laptelui materie
recomandată pentru consum, kg/om/an?: primă?:
1. 10 kg; 1. în momentul recepţionării;
2. 6,4 kg; 2. înainte de recepţionare cu câteva zile;
3. 8,4 kg; 3. după recepţionare la câteva zile;
4. 7,4 kg; 4. în momentul mulsului;
Care este cantitatea de unt recomandată Aprecierea calităţii laptelui se face prin:
pentru consum, kg/om/an?: 1. colectarea probei medii de lapte;
1. 7,5 kg; 2. răcirea probei de lapte;
2. 5,5 kg; 3. fierberea probei de lapte;

3
4. cântărirea probei de lapte; 3. 78;
Valoarea nutritivă a laptelui se apreciază 4. 88;
prin: Care este cantitatea de substanţă uscată din
1. determinare microbiologică; laptele de vacă în medie, %?:
2. determinarea conţinutului de elemente; 1. 8,8;
3. determinarea conţinutului de grăsime; 2. 9,8;
4. determinarea conţinutului de impurităţi; 3. 6,8;
Indicii densităţii laptelui la achiziţionare, 4. 7,8;
g/cm3: Limitele de substanţă uscată din laptele de
1. 1,027; vacă, %:
2. 1,037; 1. 5 – 10%;
3. 1,047; 2. 8 – 10%;
4. 1,017; 3. 1 – 15%;
Limitele indicilor acidităţii laptelui la 4. 5 – 15%;
achiziţionare, 0T: Gradul de asimilare a proteinelor din lapte,
1. 14 - 16; %:
2. 15 - 22; 1. 95 - 97%;
3. 16 - 18; 2. 80 - 87%;
4. 18 - 20; 3. 90 - 99%;
Ce procent de grăsime are laptele degresat, 4. 85 - 87%;
%?: La adăugarea apei în lapte, densitatea:
1. 0,05; 1. rămâne aceiaşi;
2. 0,5; 2. scade;
3. 0,0; 3. se măreşte;
4. 0,1; 4. se majorează;
Laptele de consum are consistenţa: Punctul de congelare a laptelui normal, 0C:
1. semi-lichidă; 1. -1,00C;
2. fluidă; 2. -0,55 0C;
3. semi-fluidă; 3. -0,15 0C;
4. vâscoasă; 4. -0,65 0C;
Temperatura scăzută în primele ore după Punctul de fierbere al laptelui de vacă
muls duce la: integral, 0C:
1. înlăturarea fazei bactericide a laptelui; 1. 102,02 – 104,0 0C;
2. micşorarea fazei bactericide a laptelui; 2. 98,0 – 100,800C;
3. nu influenţează faza bactericidă a 3. 120,0 – 140,0 0C;
laptelui; 4. 100,2 – 100,55 0C;
4. prelungirea fazei bactericide a laptelui; Care este aciditatea titrabilă a laptelui
Numărul de kcal la 100 g de lapte integral: integral, 0T?:
1. 68; 1. 15 – 23 0T;
2. 58; 2. 16 – 18 0T;
4
3. 10 – 20 0T; 4. 3,5 %;
4. 5 – 15 0T; Preţul de achiziţie al laptelui se calculează în
Care este aciditatea totală a laptelui de funcţie de:
calitatea superioară şi I , 0T?: 1. % de proteină din lapte;
1. 18 0T; 2. % substanţă uscată din lapte;
2. 20 0T; 3. % de grăsime din lapte;
3. 16 0T; 4. % de vitamine din lapte;
4. 21 0T; Conţinutul de grăsime în laptele de vacă, %:
Valoarea pH-lui în laptele proaspăt muls: 1. de la 3% până la 6%;
1. 6,3 – 7,5; 2. de la 3% până la 4%;
2. 6,0 – 7,0; 3. de la 3% până la 8%;
3. 6,3 – 6,9; 4. de la 2,5% până la 8%;
4. 5,2 – 6,4; Conţinutul de grăsime în medie în laptele de
Valoarea pH-lui în laptele integral proaspăt: vacă, %:
1. slab acidă; 1. 2,8%;
2. slab alcalină; 2. 3,8%;
3. bazică; 3. 4,8%;
4. neutră; 4. 5,8%;
Care este numărul de brânzeturi produse de Grupul (tema): Tema03
scară industrială?: Valoarea nutritivă înaltă a cărnii se
datoreşte:
1. până la 1000 feluri ;
1. conţinutului sporit de proteine;
2. în jur de 100 feluri;
2. conţinutului sporit de vitamine;
3. depăşesc 1000 feluri;
3. conţinutului sporit de vitamine;
4. până la 100 feluri;
Care este gustul laptelui normal?:
4. conţinutului sporit de grăsime;
Valoarea calorică a cărnii sporeşte în funcţie
1. acriu;
de:
2. amăriu;
1. conţinutul de vitamine;
3. sărat;
2. conţinutul de proteină;
4. dulciu;
3. conţinutul de vitamine;
Care este conţinutul de lactoză în laptele
normal, %?:
4. conţinutul de grăsime;
Producţia de carne la bovine se apreciază:
1. 3,5 – 7,8%;
1. organoleptic;
2. 2,5 – 3,8 %;
2. cantitativ;
3. 4,5 – 4,8 %;
3. cantitativ şi calitativ;
4. 6,5 – 7,8 %;
Care este conţinutul de grăsime în laptele
4. calitativ;
bază în R.M, %?: Masa carcasei plus masa grăsimii interne
reprezintă:
1. 2,5%;
1. greutatea vie;
2. 3,2 %;
2. masa animalului;
3. 3,8 %;
5
3. masa de abator; 1. 10 - 32%;
4. greutatea corporală; 2. 12 - 18%;
Randamentul la tăiere se determină după 3. 30 - 40%;
formula: 4. 12 - 30%;
1. R,%= Ma/Gax100; Ţesutul osos în carcasa tineretului de 18 luni
2. R,%= Mv/Ga x100; constituie, %:
3. R,%= Ma/Gv x100; 1. 12 - 30%;
4. R,%= Mv/Gv x100; 2. 30 - 40%;
Ţesutul muscular în carcasă la tineretul 3. 10 - 32%;
bovin îngrăşat constituie, %: 4. 16 - 20%;
1. cca. 80%; Ţesutul conjunctiv în carcasa bovinelor
2. cca. 50%; variază între, %:
3. cca. 85%; 1. 30 - 40%;
4. cca. 70%; 2. 11 - 14%;
Ţesutul muscular în carcasă la bovine adulte 3. 10 - 32%;
îngrăşate constituie, %: 4. 12 - 30%;
1. 50 – 65%; Durata de sângerare a bovinelor la
2. 65 – 70%; sacrificare, min.:
3. 40 – 45%; 1. cca. 10 min.;
4. 45 – 60%; 2. cca. 8 min.;
În ţesutul muscular, conţinutul proteinei 3. cca. 4 min.;
variază între, %: 4. cca. 15 min.;
1. 10 - 20%; Sângele din greutatea vie a bovinelor
2. 22 - 33%; reprezintă cca., % :
3. 15 - 30%; 1. cca. 15%;
4. 13 - 22%; 2. cca. 8%;
Ţesutul adipos din greutatea carcasei la 3. cca. 10%;
tineret constituie, %: 4. cca. 4%;
1. 12 – 30%; La bovine jupuirea se poate face:
2. 30 - 40%; 1. automatizat;
3. 10 - 22%; 2. numai mecanic;
4. 35 – 40%; 3. numai manual;
Ţesutul adipos din greutatea carcasei la 4. manual şi mecanic;
bovine adulte constituie, %:
După sângerare, eviscerarea bovinelor se
1. 30 - 40%; recomandă a se face în maxim, min:
2. 35 - 40%; 1. 30 min.;
3. 10 - 22%; 2. 10 min.;
4. 12 - 30%; 3. 2 ore;
Cea mai valoroasă carne are un conţinut de 4. o oră;
grăsime de, %:
6
Zvântarea carcaselor de bovine se face cu 3. 40C;
curent de aer la o temperatură maximă de, 4. 30C;
0
C:
În câte categorii se tranşează carcasele de
1. + 50C; viţel, 0C?:
2. + 100C; 1. 20C;
3. - 50C; 2. 50C;
4. - 100C; 3. 40C;
Zvântarea şi răcirea carcaselor de bovine se 4. 30C;
face cca., ore:
După categoria de vârstă, carcasele şi carnea
1. 2 – 10 ore; se clasifică în:
2. 2 – 4 ore; 1. carcase de bovine adulte şi tinere;
3. 4 – 6 ore; 2. carcasele de bovine adulte, mânzat şi viţel;
4. 5 – 10 ore; 3. carcase de bovine;
Bovinele conform standardului se împart în: 4. carcase de bovine, tineret şi mânzat;
1. 2 grupe; Greutatea carcasei la taurine reprezintă:
2. 5 grupe; 1. 48 – 54% din greutatea vie;
3. 3 grupe; 2. peste 60 % din greutatea vie;
4. 4 grupe; 3. 50 – 60% din greutatea vie;
Carnea se congelează la o temperatură de, 4. 45 – 50% din dreutatea vie;
0
C:
Carnea în carcasa taurinelor reprezintă:
1. -25 - -300C; 1. peste 70 % din greutatea carcasei;
2. -15 - -200C; 2. 60 - 62% din greutatea carcasei;
3. -20 - -250C; 3. 50 – 60% din greutatea carcasei;
4. -10 - - 200C; 4. 45 – 50% din dreutatea carcasei;
Temperatura în profunzime a cărnii
Oasele în carcasa taurinelor reprezintă:
congelate, 0C:
1. 20 - 22% din greutatea carcasei;
1. -120C;
2. 15 - 20% din dreutatea carcasei;
2. -100C;
3. peste 35 % din greutatea carcasei;
3. -150C;
4. 30 - 35% din greutatea carcasei;
4. -200C;
Seul de acoperire şi depunere în carcasa
Carcasele şi carnea de bovine se refrigerează
taurinelor reprezintă:
la o temperatură de, 0C:
1. 5 - 6% din dreutatea carcasei;
1. -50C;
2. peste 10 % din greutatea carcasei;
2. -1 - 50C;
3. 10 - 12% din greutatea carcasei;
3. -2 - - 30C;
4. 6 - 8% din greutatea carcasei;
4. 0 - 40C;
În urma tranşării carcaselor de bovine,
În câte categorii se tranşează carcasele de
carnea de calitate superioară reprezintă:
vită adultă, 0C?:
1. 50 - 60% din dreutatea carcasei;
1. 50C;
2. peste 60% din greutatea carcasei;
2. 20C;
3. 10 - 12% din greutatea carcasei;
7
4. 48 - 51% din greutatea carcasei; 3. 60%;
În urma tranşării carcaselor bovine, carnea 4. 55%;
de calitatea I reprezintă: Pe plan mondial creşterea suinelor asigură
1. 40 - 52% din greutatea carcasei; consumul de carne cu circa:
2. 37 - 40% din greutatea carcasei; 1. 42 - 50%;
3. 50 - 60% din dreutatea carcasei; 2. 45 - 55%;
4. peste 60% din greutatea carcasei; 3. 38 - 42%;
În urma tranşării carcaselor bovine, carnea 4. 25 - 35%;
de calitatea I I reprezintă: Populaţia globală consumatoare de carne de
1. peste 30% din greutatea carcasei; porc constituie cca.:
2. 10% din greutatea carcasei; 1. 80%;
3. 20% din greutatea carcasei; 2. 60%;
4. 30% din dreutatea carcasei; 3. 90%;
În urma tranşării carcaselor de bovine, 4. 70%;
muşchiul fasonat reprezintă: Valoarea energetică a cărnii de porc, într-un
1. peste 5% din greutatea carcasei; kg:
2. 2 - 3% din greutatea carcasei; 1. 3000 – 4000 kcal;
3. 3 – 4,5% din dreutatea carcasei; 2. 3000 – 3200 kcal;
4. 1,7 – 2%din greutatea carcasei; 3. 1500 – 2500 kcal;
Carnea în carcasa taurinelor reprezintă: 4. 2000 – 2500 kcal;
1. 45 – 50% din dreutatea carcasei; Valoarea energetică a grăsimii de porc, în-
2. 50 – 60% din greutatea carcasei; un kg:
3. 60 - 62% din greutatea carcasei; 1. 9000 kcal;
4. peste 70 % din greutatea carcasei; 2. 7500 kcal;
Oasele în carcasa taurinelor reprezintă: 3. 6500 kcal;
1. 15 - 20% din dreutatea carcasei; 4. 8100 kcal;
2. 30 - 35% din greutatea carcasei; Care este randamentul la sacrificare la suine
3. 20 - 22% din greutatea carcasei; cu masa corporală de 110 – 115 kg, %?:

4. peste 35 % din greutatea carcasei; 1. 75 – 90%;


Seul de acoperire şi depunere în carcasa 2. 65 – 75%;
taurinelor reprezintă: 3. 80 – 85%;
1. peste 10 % din greutatea carcasei; 4. 75 – 80%;
2. 6 - 8% din greutatea carcasei; Prin îngrăşare a suinelor se înţelege:
3. 10 - 12% din greutatea carcasei; 1. depunerea de carne pe carcasă;
4. 5 - 6% din dreutatea carcasei; 2. toate răspunsurile sunt corecte;
Grupul (tema): Tema04 3. lungirea carcasei;
La noi în ţară creşterea suinelor asigură 4. mărirea greutăţii corporale;
consumul de carne cu circa: Care sistem de îngrăşare a porcinelor este
1. 45%; cel mai practicat în ţară şi în lume?:
2. peste 70 %; 1. îngrăşarea pentru becon;
8
2. toate; 1. grăsime;
3. îngrăşarea pentru carne; 2. bacon;
4. îngrăşarea pentru grăsime; 3. carne;
La îngrăşare pentru carne se utilizează: 4. toate tipurile;
1. animale adulte; Vârsta de sacrificare a porcinelor pentru
2. tineret suine; bacon:
3. animale reformate; 1. la orice vârstă;
4. toate tipurile de suine; 2. 5 – 6 luni;
La îngrăşare pentru carne a porcinelor se 3. 6 – 7 luni;
utilizează tineret în vârstă de: 4. 8 – 9 luni;
1. 7 – 7,5 luni; Greutatea recomandată de sacrificare a
2. 3 – 3,5 luni; porcinelor pentru bacon:
3. 5 – 6,5 luni; 1. 90 – 100 kg;
4. 2 – 2,5 luni; 2. de orice greutate;
La îngrăşare pentru carne a porcinelor se 3. 50 – 75 kg;
utilizează tineret cu o greutate de: 4. 75 – 86 kg;
1. 25 – 30 kg; Grosimea stratului de grăsime la porcinele
2. 40 – 45 kg; sacrificate pentru bacon trebuie să se
3. 35 – 40 kg; încadreze în:

4. 10 – 20 kg; 1. nu mai mult de 10 mm;


În cadrul îngrăşării pentru carne a 2. 15 – 20 mm;
porcinelor, suinele se întreţin cca.: 3. 10 – 15 mm;
1. 4 – 5 luni; 4. 15 – 20 cm;
2. 8 – 10 luni; Sacrificarea porcinilor tinere îngrăşate
3. 5 – 7 luni; pentru obţinerea salamurilor uscate se face
la greutatea de:
4. 6 – 8 luni;
1. nu mai mult de 150 kg;
Îngrăşarea pentru carne a porcinelor se
efectuează până la greutatea de: 2. 100 – 120kg;
1. 130 – 150 kg; 3. 130 – 150 kg;
2. 90 – 100 kg; 4. 130 – 140 kg;
3. 80 – 100 kg; La îngrăşarea mixtă a porcinelor se foloseşte
tineret în vârstă de:
4. 110 – 120 kg;
1. 4 – 5 luni;
În carcasele porcinelor îngrăşate pentru
carne, grăsimea nu trebuie să depăşească: 2. de toate vârstele;
1. 20 – 25%; 3. 2 – 3 luni;
2. 25 – 35%; 4. 6 – 8 luni;
3. 10 – 20%; La începutul îngrăşării mixte, tineretul suin
are greutatea de:
4. nu conţin grăsime;
1. 30 – 40 kg;
Şunca se obţine în urma îngrăşării suinelor
pentru: 2. 52 – 55 kg;
9
3. 60 – 75 kg; 2. nu conţin grăsime;
4. de orice greutate; 3. 20 – 25%;
Care este procentul de grăsime în carcasele 4. 10 – 20%;
de porcine îngrăşate pentru grăsime?: Şunca se obţine în urma îngrăşării suinelor
1. cel mai mic procent de grăsime; pentru:
2. cca. 40%; 1. carne;
3. cca. 50%; 2. grăsime;
4. cca. 60%; 3. toate tipurile;
La îngrăşarea porcinelor pentru grăsime se 4. bacon;
folosesc preponderent: Populaţia globală consumatoare de carne de
1. animale conformate; porc constituie cca.:
2. toate tipurile de animale; 1. 90%;
3. animale reformate; 2. 80%;
4. animale specializate; 3. 60%;
Îngrăşarea porcinelor pentru grăsime 4. 70%;
durează: Valoarea energetică a cărnii de porc, într-un
1. nu mai puţin de 6 luni; kg:
2. 2 – 3 luni; 1. 2000 – 2500 kcal;
3. cel mult 4 luni; 2. 3000 – 4000 kcal;
4. nu mai puţin de 4 luni; 3. 3000 – 3200 kcal;
Sacrificarea porcinelor îngrăşate pentru 4. 1500 – 2500 kcal;
grăsime se face când au atins greutatea: Valoarea energetică a grăsimii de porc, în-
1. de orice greutate; un kg:
2. 150 kg; 1. 7500 kcal;
3. cel puţin de 220 kg; 2. 6500 kcal;
4. 100 – 150 kg; 3. 8100 kcal;
Îngrăşarea pentru grăsime durează: 4. 9000 kcal;
1. cel mult 4 luni; Grupul (tema): Tema05
2. nu mai puţin de 6 luni; Ce cantitatea de masă vie putem obţine de la
o scroafă pe parcursul unui an în urma
3. 2 – 3 luni;
îngrăşării descendenţei obţinute?:
4. nu mai puţin de 4 luni;
1. cca. 1000 kg masă vie;
Îngrăşarea pentru carne a porcinelor se
efectuează până la greutatea de:
2. cca. 2000 kg masă vie;
1. 110 – 120 kg; 3. cca. 100 kg masăvie;
2. 90 – 100 kg; 4. cca. 5000 kg masă vie;
În câte categorii se distribuie porcinele?:
3. 80 – 100 kg;
1. 5 categorii;
4. 130 – 150 kg;
În carcasele porcinelor îngrăşate pentru
2. 2 categorii;
carne, grăsimea nu trebuie să depăşească: 3. 4 categorii;
1. 25 – 35%; 4. 3 categorii;
10
Din categoria I fac parte porcinele: 1. 5 min.;
1. mixte; 2. 2 – 3 sec.;
2. de grăsime; 3. 5 sec.;
3. de carne; 4. 2 – 3 min.;
4. de bacon; Care este temperatura apei la opărirea
Greutatea porcinelor la sacrificare din porcilor pentru depilare şi jupuire, 0C?:
categoria I: 1. 40 – 550C;
1. până la 80 kg; 2. 60 – 650C;
2. 70 – 100 kg; 3. 70 – 800C;
3. 80 – 105 kg; 4. peste 1000C;
4. peste 120 kg; La aprecierea carcaselor de porcine se
La categoria a II se atribuie tineretul porci utilizează:
de: 1. 2 metode;
1. toate tipurile; 2. 3 metode de apreciere;
2. carne; 3. o metodă;
3. bacon; 4. nu sunt metode de apreciere;
4. mixt; Raportul carne/grăsime se stabileşte
Care este greutatea vie a porcinelor la calculând:
sacrificare de categoria II?: 1. cantitatea de carne şi grăsime;
1. până la 60 kg; 2. câtă carne se conţine într-un kg de
2. după 150 kg; grăsime;
3. 100 – 150 kg; 3. câtă carne revine la 1 kg de grăsime;
4. de până la 130 kg; 4. câtă carne se conţine în carcasă;
La categoria a III se atribuie porcii: Care este raportul dintre carne/grăsime la
1. toate tipurile; rasele de porci de carne?:
2. mixt; 1. 2,5/1;
3. bacon; 2. 4,5/1;
4. graşi; 3. 3,5/1;
La categoria a IV se atribuie porcii: 4. 5,5/1;
1. mixt; Compoziţia chimică a cărnii influenţează
2. de bacon; valoarea nutritivă a cărnii:

3. de grăsime; 1. nu s-a studiat;


4. castraţi; 2. da;
Greutatea porcilor de categoria a IV 3. într-o mică măsură;
constituie: 4. nu;
1. până la 100 kg; Compoziţia chimică a cărnii de porcine,
2. mai mare de 130 kg; variază în funcţie de rasă şi vârstă:

3. cca. 100 kg; 1. nu s-a studiat;


4. mai mic de 130 kg; 2. nu;
Suprimarea vieţii la porcine durează cca.: 3. într-o mică măsură;
11
4. da; 2. 6 – 6,7;
Compoziţia chimică a cărnii de porcine este 3. 6 – 6,5;
influenţată de vârstă şi tehnologie de 4. 5 – 5,5;
exploatare:
Care este pH – ul cărnii alterate de porc?:
1. într-o mică măsură; 1. peste 6,6;
2. nu s-a studiat; 2. peste 5,5;
3. nu; 3. până la 6,6;
4. da; 4. între 6 şi 6,5;
Care factor are o influenţă mai mare asupra
Care este temperatura de topire a grăsimii de
compoziţiei chimice a cărnii de porcine?:
porcine?:
1. tehnologia de întreţinere; 1. 28 – 480C;
2. mediu de exploatare; 2. 60 – 1000C;
3. rasa; 3. 20 – 300C;
4. toţi cei enumeraţi; 4. 50 – 600C;
Carnea de porcine obţinută de la animale
Care este temperatura de solidificare a
tinere faţă de cele adulte este mai bogată în:
grăsimii de porcine?:
1. apă şi grăsime; 1. 60 – 1000C;
2. ţesut adipos; 2. 50 – 600C;
3. proteine şi grăsime; 3. 10 - 200C;
4. apă şi proteine; 4. 22 – 320C;
Pe măsura înaintării în vârstă, în carnea de
Conform Standardului European carcasele
porcine scade cantitatea de:
de porcine se împart în:
1. ţesut adipos; 1. 4 clase comerciale;
2. grăsime; 2. 2 clase comerciale;
3. toţi indicii enumeraţi; 3. 5 clase comerciale;
4. apă; 4. 6 clase comerciale;
Pe măsura înaintării în vârstă, în carnea de
Pielea porcinelor reprezintă cca.:
porcine creşte cantitatea de:
1. 5 – 10% din greutatea corporală;
1. apă;
2. 3 – 5% din greutatea corporală;
2. ţesut adipos;
3. 2 – 4% din greutatea corporală;
3. grăsime;
4. peste 5% din greutatea corporală;
4. toţi indicii enumeraţi;
Care este cantitatea de organe interne
Pe măsura înaintării în vârstă, valoarea
comestibile rezultate de la un porc de 100
energetică a cărnii de porcine:
kg?:
1. nu se cunoaşte; 1. cca. 4,5 kg;
2. scade; 2. cca. 3,3 kg;
3. creşte; 3. cca. 2,8 kg;
4. ramâne aceeşi; 4. cca. 5,5 kg;
Care este pH – ul cărnii proaspete de porc?:
Care este greutatea ficatului obţinut de la un
1. 5 – 6,5; porc de 100 kg?:
12
1. cca. 2,0 kg; 1. 2 categorii de calitate;
2. cca. 1,0 kg; 2. 4 categorii de calitate;
3. cca. 2,8 kg; 3. 5 categorii de calitate;
4. cca. 1,4 kg; 4. 3 categorii de calitate;
Care este greutatea inimii obţinută de la un Ce greutate din carcasa de porcine reprezintă
porc de 100 kg?: calitatea superioară?:
1. cca. 0,15 kg; 1. 50 – 55%;
2. cca. 0,3 kg; 2. 42 – 45%;
3. cca. 0,55 kg; 3. 30 – 40%;
4. cca. 1,0 kg; 4. până la 30%;
Care este greutatea creierului obţinut de la Ce greutate din carcasa de porcine reprezintă
un porc de 100 kg?: calitatea I?:
1. cca. 0,25 kg; 1. 30 – 40%;
2. cca. 0,15 kg; 2. 10 - 20%;
3. cca. 0,55 kg; 3. 19 - 22%;
4. cca. 0,8 kg; 4. peste 30%;
Organele interne comestibile se supun Ce greutate din carcasa de porcine reprezintă
prelucrării termice (îngheţare): calitatea a II?:
1. obligatoriu; 1. 30 – 40%;
2. da; 2. peste 30%;
3. uneori; 3. 10 - 20%;
4. nu; 4. 18 - 20%;
Ce procent din greutatea vie a porcinelor îl Care este durata de păstrare a salamurilor
reprezintă sângele, %?: proaspete fierte la o temperatură de 100C?:
1. cca. 10%; 1. 48 ore;
2. 2,0%; 2. 72 ore;
3. 5,5%; 3. cca. 5 zile;
4. 3,5%; 4. 24 ore;
Care este lungimea intestinelor la porcine cu Care este durata de păstrare a salamurilor
greutatea vie de 101 – 115kg, m?: proaspete fierte la o temperatură de 0 -
1. 20 – 23 m; +40C?:
2. cca. 10 m; 1. 7 – 8 zile;
3. 10 – 15 m; 2. cca. 10 zile;
4. cca. 30 m; 3. 2 – 3 zile;
Carcasele de porcine se livrează fasonate în: 4. nu mai mult de 5 zile;
1. întregi; Care este durata de păstrare a salamurilor
2. netranşate; semiafumate la o temperatură de 5 - 180C?:

3. semicarcase; 1. nu mai mult de 20 zile;


4. bucăţi; 2. 15 zile;
Semicarcasele de porcine se tranşează în: 3. 10 zile;
13
4. nu mai mult de 10 zile; 2. 19,5;
La ce temperatură se păstrează salamurile 3. 17,8;
semiafumate?: 4. 15,4;
1. 10 - 200C; Care este conţinutul de substanţă uscată
2. nu mai puţin de 50C; medie în laptele de capră, g?:
3. 5 – 180C; 1. 20,5;
4. nu mai mult de 50C; 2. 13,2;
Ce perioadă de păstrare o au salamurile de 3. 15,4;
durată?: 4. 17,8;
1. cca. 6 luni; Care este conţinutul de grăsime medie în
2. până la 30 zile; laptele de capră, g?:
3. până la o lună; 1. 4,6;
4. până la 3 luni; 2. 5,5;
Temperatura de păstrare a salamurilor de 3. 3,5;
durată: 4. 7,5;
1. 5 – 180C; Care este conţinutul de grăsime medie în
0
2. 5 – 10 C; laptele de oaie, g?:
3. 5 – 70C; 1. 4,6;
4. 10 – 200C; 2. 5,5;
Care factor are o influenţă ce mai mare 3. 3,5;
asupra producţiei la suine?: 4. 7,5;
1. tehnologia de întreţinere; Care este conţinutul de proteină medie în
2. specia; laptele de oaie, g?:
3. temperatura de întreţinere; 1. 5,5;
4. rasa; 2. 6,2;
Grupul (tema): Tema06 3. 4,6;
Care este densitatea laptelui de oaie?:
4. 7,5
1. 1,028 – 1,033; Care este conţinutul de proteină medie în
2. 1,027 – 1,028; laptele de capră, g?:
3. 1,030 – 1,036; 1. 2,5;
4. 1,025 – 1,032; 2. 4,6;
Densitatea laptelui proaspăt de oaie depinde 3. 7,5;
de:
4. 3,4;
1. efectivul de animale; Care este valoarea energetică a laptelui de
2. condiţiile de întreţinere; capră, kcal/kg?:
3. conţinutul de grăsime şi proteină; 1. 582,1;
4. rasa animalului; 2. 605,3;
Care este conţinutul de substanţă uscată 3. 812,1;
medie în laptele de oaie, g?:
4. 1263,6;
1. 20,5;
14
Care este valoarea energetică a laptelui de 4. cca. 2000 kg;
oaie, kcal/kg?: Producţia record anuală de lapte a caprinelor
1. 812,1; din lume, kg:
2. 605,3; 1. cca. 1565 kg;
3. 582,1; 2. cca. 2610 kg;
4. 1263,6; 3. cca. 4080 kg;
Câte luni durează perioada de lactaţie la 4. cca. 2002 kg;
ovine?: Cărnii de ovine din consumul total de carne
1. 5 – 7 luni; din ţară îi revine cca. %:
2. 6 – 8 luni; 1. cca. 5 – 6 %;
3. 10 – 12 luni; 2. cca. 1 - 2 %;
4. 7 – 8 luni; 3. cca. 2 – 3 %;
Durata fazei de colostru la ovine: 4. nu se consumă;
1. 7 – 10 zile; Carnea de ovine refrigerată se obţine în
2. 2 – 5 zile; urma răcirii la temperatura de:
3. 5 – 7 luni; 1. -1 - - 20C;
4. 5 – 7 zile; 2. +1 - +20C;
Cea mai răspândită metodă de mulgere a 3. 0 - -10C;
oilor: 4. +3 - +50C;
1. toate sunt răspândite; Carnea de ovine congelată se obţine în urma
2. manuală; răcirii la temperatura de:
3. automată; 1. -27 - -280C;
4. mecanică; 2. -10 - -110C;
Cum se determină producţia de lapte în 3. -15 - - 250C;
perioada alăptării la ovine?: 4. -3 - -50C;
1. prin muls de control; Carnea de ovine congelată poate fi păstrată
2. toate metodele enumerate; timp de:
3. prin cântărirea ovinelor; 1. 6 luni;
4. reieşind din greutatea mieilor; 2. 12 luni;
Producţia medie anuală de lapte a caprinelor 3. 3 luni;
din ţară, kg: 4. o lună;
1. 250 – 350 kg; Carnea de miel crud de lapte se obţine de la
2. 450 – 550 kg; sacrificarea tineretului ovin în vârstă de:
3. cca. 1000 kg; 1. 1,0 – 1,5 luni;
4. 850 – 900 kg; 2. 3,5 – 4 luni;
Producţia maximă anuală de lapte a 3. 0,5 – 1,0 luni;
caprinelor din ţară, kg: 4. 1,5 – 2,0 luni;
1. cca. 1000 kg; Carnea de miel crud de lapte are un conţinut
2. 250 – 350 kg; sporit de:
3. 850 – 900 kg; 1. umiditate;
15
2. aminoacizi; Tehnologia producerii cărnii de batal tânăr
3. substanţă uscată; prevede îngrăşarea masculilor castraţi până
la vârsta de:
4. grăsime;
1. 12 – 18 luni;
Care este greutatea corporală a mieilor de
carne de 100 zile, kg?: 2. 20 – 24 luni;
1. 25 – 30 kg; 3. 10 – 11 luni;
2. 30 – 35 kg; 4. 12 – 13 luni;
3. 10 – 15 kg; Tehnologia producerii cărnii de batal tânăr
în condiţiile ţării noastre se practica:
4. cca. 50 kg;
1. permanent;
Care este greutatea carcaselor mieilor de
carne de 100 zile, kg?: 2. nu;
1. 25 - 30 kg; 3. da;
2. cca. 50 kg; 4. uneori;
3. 30 – 35 kg; Tehnologia producerii cărnii de batal tânăr
adult prevede sacrificarea batalilor la vârsta
4. 10 - 15 kg;
de:
Care este cea mai răspândită tehnologie a
1. 4 – 5 ani;
produceri cărnii de ovine?:
1. tehnologia producerii cărnii de tineret 2. 2 – 3 ani;
ovin; 3. 3 – 4 ani;
2. tehnologia producerii cărnii de ovine 4. peste 5 ani;
adulte; Care este vârsta de sacrificare a ovinelor
3. tehnologia producerii cărnii de miel de pentru a obţine carne de ovine adulte?:
100 zile; 1. peste 6 ani;
4. tehnologia producerii cărnii de miel de 2. peste 5 ani;
lapte; 3. peste 3 ani;
Tehnologia producerii cărnii de tineret ovin 4. peste 4 ani;
prevede creşterea tineretului până la vârsta Care categorie de carne are cele mai
de: inferioare calităţi comerciale?:
1. 6 – 7 luni de viaţă; 1. carnea de tineret ovin;
2. 5 – 6 luni de viaţă; 2. carnea de batal adult;
3. 2 – 3 luni de viaţă; 3. carnea de ovine adulte;
4. 4 – 5 luni de viaţă; 4. toată carnea de ovine;
Tehnologia producerii cărnii de tineret ovin După care indici se apreciază greutatea
prevede îngrăşarea tineretului până la carcasei la ovine?:
greutatea de:
1. după toţi indicii prezentaţi;
1. 50 – 60 kg;
2. după abatorizare prin aprecierea calităţii
2. 20 – 30 kg; individuale;
3. 40 – 50 kg; 3. după abatorizare prin cântărire
4. 30 – 40 kg; individuală;
4. după abatorizare prin măsurători
individuale;
16
După care indici se apreciază starea de 1. 30%;
îngrăşare a carcasei la ovine?: 2. 70%;
1. după toţi indicii prezentaţi; 3. 50%;
2. după abatorizare prin măsurători 4. 80%;
individuale;
Din greutatea carcasei de ovine, calitatea II
3. după abatorizare prin aprecierea grosimii reprezintă, %:
şi modului de repartizare pe carcasă; 1. 40%;
4. după abatorizare prin aprecierea calităţii
2. 30%;
individuale;
În câte categorii se clasifică carcasele de
3. 50%;
ovine după conformaţie?: 4. 20%;
1. 7; Din greutatea carcasei de ovine, calitatea III
reprezintă, %:
2. 6;
1. 30%;
3. 4;
2. 10%;
4. 5;
În câte categorii se clasifică carcasele de
3. 40%;
ovine după starea de îngrăşare?: 4. 50%;
1. 5; Care este cea mai răspândită rasă de ovine
producătoare de pielicele?:
2. 4;
1. Karakul;
3. 7;
2. toate cele enumerate;
4. 6;
În câte categorii se clasifică carcasele de
3. Merinos;
ovine după vârstă?: 4. Ţigaie;
1. 4; Pielicelele de culoare neagră reprezintă cca.:
2. 7; 1. 10 % din numărul total;
3. 5; 2. 50 % din numărul total;
4. 6; 3. 60 % din numărul total;
Care este grosimea stratul de seu ce trebuie 4. 90 % din numărul total;
să acopere carcasa de ovine, mm?: Pielicelele se obţin la sacrificarea mieilor la
1. 2 – 3 mm; vârsta de:
2. 4 – 6 mm; 1. 5 – 6 zile de la naştere;
3. 1 – 4 mm; 2. 8 – 10 zile de la naştere;
4. 4 – 8 mm; 3. 1 – 3 zile de la naştere;
În câte clase de calitate se tranşează 4. nu mai mici de 10 zile;
carcasele de ovine?: Tunderea oilor în R.M. se efectuează:
1. 4; 1. la sfârşitul lunii mai – începutul lunii
2. 2; iunie;
3. 3; 2. primăvara devreme;
4. 5; 3. pe tot parcursul anului;
Din greutatea carcasei de ovine, calitatea I 4. la începutul lunii mai – sfârşitul lunii
reprezintă, %: iunie;
17
Tunderea oilor în R.M. se efectuează: 3. de mediu intern;
1. pe tot parcursul anului; 4. de mediu genetic;
2. primăvara devreme; Intensitatea reproducţiei duce la:
3. la începutul lunii mai – sfârşitul lunii 1. sporirea numărului de miei obţinuţi;
iunie; 2. sporirea greutăţii mieilor la reproducţie;
4. la sfârşitul lunii mai – începutul lunii 3. sporirea numărului de miei sacrificaţi;
iunie; 4. sporirea numărului de monte;
Lâna de ovine după fâneţe se împarte în:
Cantitatea de lână obţinută de la oile tunse
1. 2 categorii; se apreciază prin cântărirea:
2. 5 categorii; 1. ovinei până la tuns şi după tuns;
3. 3 categorii; 2. ovinei tunse;
4. 4 categorii; 3. lânii de pe trunchi;
Grupul (tema): Tema07 4. cojocului de lână;
Rasa de ovine influenţează:
Cantitate de lână superioară se obţine de la:
1. calitatea laptelui;
1. femele;
2. nu influenţează asupra calităţii şi
2. tineret;
cantităţii laptelui;
3. cantitatea laptelui; 3. masculi;
4. asupra ambelor indici; 4. toţi indivizii uniform;
Cantitatea de lână până la ce vârstă creşte:
În funcţie de cantitatea de lapte pe lactaţie,
rasele de ovine se clasifică în: 1. 2 – 3 ani;
1. 2 grupe; 2. 3 – 4 luni;
2. 3 grupe; 3. 5 – 6 ani;
3. 4 grupe; 4. 3 – 4 ani;
4. 5 grupe; Starea de sănătate a ovinelor influenţează
asupra:
Vârsta ovinelor influenţează producţia de
lapte la ovine şi caprine: 1. omogenităţii lânii;
1. uneori; 2. lungimii firelor de lână;
2. direct; 3. nu influenţează;
3. indirect; 4. producţiei de lână;
4. opţional; Prolificitatea influenţează asupra producţiei
de lână:
Factorii care condiţionează producţia de
carne la ovine şi caprine sunt de: 1. nu;
1. 2 categorii; 2. da;
2. 3 categorii; 3. nu s-a constatat;
3. nenumărate categorii; 4. uneori;
4. 4 categorii; Sezonul de sacrificare influenţează calitatea
pieilor:
Vârsta face parte din factorii:
1. de mediu extern; 1. uneori;
2. de mediu intern şi extern; 2. nu s-a constatat;
3. da;
18
4. nu; Intensitatea reproducţiei duce la:
Factorii climaterici influenţează asupra 1. sporirea greutăţii mieilor la reproducţie;
producţiei de lână: 2. sporirea numărului de miei obţinuţi;
1. nu s-a constatat; 3. sporirea numărului de miei sacrificaţi;
2. nu; 4. sporirea numărului de monte;
3. da; Cantitatea de lână obţinută de la oile tunse
4. uneori; se apreciază prin cântărirea:
Încadrarea pieilor în clase de calitate se face 1. ovinei până la tuns şi după tuns;
în funcţie de: 2. lânii de pe trunchi;
1. suprafaţa acestora şi modul de sacrificare; 3. cojocului de lână;
2. suprafaţa acestora şi locul sacrificării; 4. ovinei tunse;
3. suprafaţa acestora şi perioada anului; Grupul (tema): Tema08
4. suprafaţa acestora şi vârsta sacrificării; Carnea de pasăre este recomandată în
În câte categorii de calitate se clasifică pieile alimentaţia:
de ovine şi caprine?: 1. vârstnicilor;
1. 6; 2. copiilor;
2. 7; 3. adulţilor;
3. 5; 4. tuturor persoanelor;
4. 8; Producţia principală obţinută de la
Sortarea pieilor după suprafaţă se clasifică palmipede:
în: 1. tineret pentru reproducţie;
1. 3 categorii; 2. carne;
2. 2 categorii; 3. ouă;
3. 4 categorii; 4. produse secundare;
4. 5 categorii; Carnea de pasăre se caracterizează ca:
Câte clase are fiecare categorie de lână?: 1. carne albă şi roşie;
1. 5 clase de calitate; 2. nu se atribuie nici la o categorie;
2. 3 clase de calitate; 3. carne albă;
3. 4 clase de calitate; 4. carne roşie;
4. 2 clase de calitate; Culoarea cărnii de pasăre diferă în funcţie
Pieile de avortoni de ovine se clasifică în : de:
1. de o singură calitate; 1. întreţinere;
2. nu se clasifică; 2. vârstă;
3. 3 calităţi; 3. rasă;
4. 2 calităţi; 4. regiune corporală;
Vârsta face parte din factorii: Carnea de pui se obţine în urma exploatării
hibrizilor obţinuţi de la:
1. de mediu extern;
1. două specii;
2. de mediu intern;
2. orice rasă;
3. de mediu intern şi extern;
3. trei rase;
4. de mediu genetic;
19
4. două rase; 4. până la 60 sec;
Cea mai răspândită varietate a culorii de rasa Temperatura apei de opărire a păsărilor
Plymouth Rock este: pentru deplumare:
1. cea cafenie; 1. 30 – 500C;
2. cea albă; 2. 52 – 600C;
3. toate varietăţile; 3. 80 – 900C;
4. cea barată; 4. 90 – 1200C;
Care este temperatura de congelare a cărnii Timpul de opărire a păsărilor pentru
de pasăre broiler, 0C?: deplumare:
1. - 200C; 1. 120 – 150sec.;
2. - 50C; 2. 90 – 120sec.;
3. - 100C; 3. 30 – 50sec.;
4. - 150C; 4. 160 – 200sec.;
Care este temperatura de congelare rapidă a Starea de îngrăşare a carcaselor se apreciază
cărnii de pasăre broiler, 0C?: după:
1. - 150C; 1. grosimea stratului de grăsime;
2. - 100C; 2. mărimea carcasei;
3. - 400C; 3. culoarea carcasei;
4. - 250C; 4. greutatea carcasei;
Ce procent de proteină conţine făina de Starea de îngrăşare a carcaselor se apreciază
carne-sânge de pasăre, %?: după:
1. 52 – 58%; 1. mărimea carcasei;
2. peste 60%; 2. culoarea carcasei;
3. 30 – 40%; 3. greutatea carcasei;
4. 20 – 30%; 4. grosimea stratului de grăsime;
Digestibilitatea făinii de carne-sânge de Din greutatea carcasei de găină, pieptul
pasăre este de: reprezintă, %:
1. 30 - 40%; 1. 20 – 25%;
2. 68 - 88%; 2. 40 – 50%;
3. 90 - 95%; 3. 15 – 20%;
4. 52 - 58%; 4. 30 – 35%;
Asomarea păsărilor constituie: Din greutatea carcasei de găină, pulpele
1. sângerarea păsărilor; reprezintă, %:
2. contenţia păsărilor; 1. 41 – 53%;
3. prinderea păsărilor; 2. 30 – 32%;
4. limitarea vieţii; 3. 20 – 28%;
Sângerarea păsărilor are loc: 4. 15 – 22%;
1. 90 – 120 min.; Din greutatea carcasei de găină, aripile
2. 30 – 50 sec.; reprezintă, %:

3. 90 – 120 sec.; 1. 20 – 28%;


20
2. 13 – 15%; 1. max. - 200C;
3. 41 – 53%; 2. min. - 100C;
4. 15 – 20%; 3. max. -100C;
Cât reprezintă carcasa din greutatea vie a 4. min. - 200C;
broilerului, %?: Carnea de pasăre congelată se păstrează la o
1. 75 - 80%; temperatură de:
2. 65 – 70%; 1. max. - 120C;
3. 41 – 58%; 2. min. -120C;
4. 78 – 88%; 3. min. - 200C;
Prerăcirea carcaselor constă în aducerea la 4. max. -200C;
temperatura de: În câte clase de calitate se repartizează
1. 100C; carcasele de pui de găină?:
2. 40C; 1. 2 clase de calitate;
3. 80C; 2. 4 clase de calitate;
4. 60C; 3. o singură clasă de calitate;
Prerăcirea carcaselor se efectuează pe 4. 3 clase de calitate;
parcursul a: Clasarea carcaselor de pui de găină se face
1. 45 sec.; în funcţie de:
2. 60 min.; 1. defecte;
3. 60 sec.; 2. greutate;
4. 45 min.; 3. mărime;
Zvântarea carcaselor de găină se execută 4. strat de grăsime;
pentru a: Greutatea minimă a carcaselor de calitatea I,
1. micşora cantitatea; tipul B:
2. răcirea carcaselor; 1. 400g.;
3. elimina excesul de apă; 2. 600g.;
4. le congela; 3. 700g;
Zvântarea carcaselor de găină durează: 4. 500g.;
1. max. 15 sec; Greutatea minimă a carcaselor pentru a se
2. min. 15 sec.; încadra în clase de calitate:
3. max. 15 min.; 1. 300g;
4. min. 15 min.; 2. 500g.;
Carnea proaspătă de pasăre preambalată se 3. 600g.;
păstrează la o temperatură: 4. 400g.;
1. ce nu depăşeşte - 00C; Greutatea minimă a carcaselor de cucoşi şi
0
2. ce nu depăşeşte +0 C; găini pentru a se încadra în clase de calitate:
3. ce nu depăşeşte +6C; 1. 800g;
4. ce nu depăşeşte +40C; 2. 400g.;
Carnea de pasăre preambalată se congelează 3. 1200g.;
la o temperatură de: 4. 900g.;
21
În câte tipuri se clasifică carcasele de pasăre 4. max. 15 min.;
după prelucrare: Carnea proaspătă de pasăre preambalată se
1. 5; păstrează la o temperatură:
2. 4; 1. ce nu depăşeşte +00C;
3. 2; 2. ce nu depăşeşte +6C;
4. 3; 3. ce nu depăşeşte +40C;
Din greutatea carcasei de găină, aripile 4. ce nu depăşeşte - 00C;
reprezintă, %:
1. 20 – 28%;
2. 41 – 53%;
3. 13 – 15%;
4. 15 – 20%;
Cât reprezintă carcasa din greutatea vie a
broilerului, %?:
1. 78 – 88%;
2. 65 – 70%;
3. 41 – 58%;
4. 75 - 80%;
Prerăcirea carcaselor constă în aducerea la
temperatura de:
1. 40C;
2. 80C;
3. 60C;
4. 100C;
Prerăcirea carcaselor se efectuează pe
parcursul a:
1. 45 min.;
2. 45 sec.;
3. 60 min.;
4. 60 sec.;
Zvântarea carcaselor de găină se execută
pentru a:
1. le congela;
2. răcirea carcaselor;
3. elimina excesul de apă;
4. micşora cantitatea;
Zvântarea carcaselor de găină durează:
1. min. 15 min.;
2. min. 15 sec.;
3. max. 15 sec;
22