Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
găinilor;
Care este consumul mediu de ouă în R.
3. raţelor;
Moldova, buc/locuitor/an?:
4. curcilor;
1. 165;
Consumul de carne în ultimii ani în R.M.,
2. 150; kg/locuitor/an :
3. 200; 1. e acelaşi;
4. 180; 2. toate răspunsurile corecte;
Care este consumul mediu de carne în R.
3. scade;
Moldova, kg/locuitor/an?:
4. se măreşte;
1. 33;
Care este necesarul de carne şi produse din
2. 86; carne, kg/om/an ?:
3. 46; 1. 82;
4. 102; 2. 92;
Care este consumul mediu de lapte în R.
3. 102;
Moldova, kg/locuitor/an?:
4. 72;
1. 88;
Care este necesarul de lapte şi produse din
2. 166; lapte, kg/om/an? :
3. 155; 1. 450;
4. 203; 2. 400;
Care este consumul zilnic de calorii a
3. 410;
produselor alimentare în R. Moldova?:
4. 430;
1. 2841;
Care este necesarul de ouă, kg/om/an ?:
2. 2000;
1. 275;
3. 2500;
2. 292;
4. 3000;
3. 302;
În urma creşterii animalelor de ferma
obţinem: 4. 365;
Consumul de lapte la un locuitor al R.
1. numai produse comestibile;
Moldova faţă de UE:
2. materie pentru prelucrare;
1. este mai mic de 3,0 ori;
3. materie pentru industrie;
2. este la nivel cu UE;
4. produse animaliere;
3. este de 2,0 ori mai puţin;
Pentru obţinerea laptelui de consum se
practică creşterea: 4. este de 2,0 ori mai mult;
Necesarul cu produse animaliere a
1. toate răspunsurile corecte;
populaţiei R. Moldova este asigurat:
2. bovinelor;
1. nesatisfăcător;
3. caprinelor;
2. pe deplin;
4. ovinelor;
3. parţial;
Pentru obţinerea ouălor de consum se
practică creşterea: 4. este supraproducere;
Consumul de carne la un locuitor al R.
1. toate răspunsurile corecte;
Moldova faţă de UE:
1
1. este la nivel cu UE; 1. 1,6;
2. este mai mic de 2,8 ori; 2. 2,6;
3. este de 3,6 ori mai puţin; 3. 3,6;
4. este de 2,6 ori mai mult; 4. 0,6;
Creşterea animalelor de fermă asigură Efectivul total de bovine în R. Moldova,
populaţia: anul 2014, mii capete:
1. numai cu materie prima pentru industria 1. circa 189;
prelucrătoare; 2. circa 389;
2. cu produse alimentare, materie primă şi 3. circa 289;
îngrăşăminte naturale; 4. circa 89;
3. toate răspunsurile corecte; Efectivul total de vaci în R. Moldova, anul
4. numai cu produse alimentare; 2014, mii capete:
Produsele animaliere se utilizează: 1. circa 130;
1. în agricultură; 2. circa 100;
2. în alimentaţia populaţiei şi în industria 3. circa 230;
prelucrătoare;
4. circa 30;
3. numai în alimentaţia umană; Efectivul total de porcine în R. Moldova,
4. numai în industria uşoară; anul 2014, mii capete:
Producţia de carne în R. Moldova este 1. circa 150;
asigurată de:
2. circa 420;
1. porcine;
3. circa 230;
2. caprine;
4. circa 320;
3. ovine; Efectivul total de ovine în R. Moldova, anul
4. bovine; 2014, mii capete:
Care este producţia medie anuală de lapte a 1. circa 830;
unei vaci din R. Moldova, pe anul 2013,
2. circa 950;
kg?:
3. circa 850;
1. 3226;
4. circa 930;
2. 3526;
Producţia maximă de lapte se obţine de la
3. 2226; vacile exploatate:
4. 3326; 1. în partea de sud al republicii;
Care este producţia medie anuală de ouă la o
2. în partea de centru al republicii;
găină ouătoare din R. Moldova, pe anul
2013, buc.
3. în partea de nord al republicii;
1. 203; 4. este uniformă pe tot teritoriul republicii;
Producţia maximă de lână se obţine de la
2. 196;
oile exploatate:
3. 158;
1. în partea de nord al republicii;
4. 300;
2. în partea de centru al republicii;
Care este producţia medie anuală de lână
tunsă de pe o oaie din R. Moldova, pe anul
3. în partea de sud al republicii;
2013, kg?: 4. este uniformă pe tot teritoriul republicii;
2
Grupul (tema): Tema02 3. 4,5 kg;
Alimentaţia modernă şi dietetică se bazează
4. 6,5kg;
pe consumul de produse:
Care este cantitatea de smântână
1. lactate nefermentate; recomandată pentru consum, kg/om/an?:
2. lactate proaspete fermentate; 1. 8,5 kg;
3. lactate bazice; 2. 5,5kg;
4. lactate acidulate; 3. 6,6 kg;
Laptele de consum uman este obţinut de la:
4. 7,6 kg;
1. caprine; Laptele de consum obţinut de la bovine
2. ovine; constituie:
3. toate speciile de mamifere; 1. 100% din producţia mondială;
4. bovine; 2. 90% din producţia mondială;
Laptele de consum uman este obţinut de la: 3. 80% din producţia mondială;
1. bovine; 4. 85% din producţia mondială;
2. toate speciile de mamifere; Laptele de consum obţinut de la bovine
3. ovine; constituie:
4. caprine; 1. 85% din producţia de lapte din ţara
Care este cantitatea de lapte şi produse noastră;
lactate acide recomandată pentru consum, 2. 80% din producţia de lapte din ţara
kg/om/an?: noastră;
1. 164 kg; 3. 90% din producţia de lapte din ţara
2. 64 kg; noastră;
3. 264 kg; 4. 95% din producţia de lapte din ţara
4. 104 kg; noastră;
Care este cantitatea de brânză recomandată La ce temperatură se refrigerează laptele în
pentru consum, kg/om/an?: fermă?:
1. 8,4 kg; 1. -10C;
2. 10 kg; 2. 10C;
3. 7,4 kg; 3. 40C;
4. 6,4 kg; 4. 70C;
Care este cantitatea de brânzeturi tari Când se apreciază calitatea laptelui materie
recomandată pentru consum, kg/om/an?: primă?:
1. 10 kg; 1. în momentul recepţionării;
2. 6,4 kg; 2. înainte de recepţionare cu câteva zile;
3. 8,4 kg; 3. după recepţionare la câteva zile;
4. 7,4 kg; 4. în momentul mulsului;
Care este cantitatea de unt recomandată Aprecierea calităţii laptelui se face prin:
pentru consum, kg/om/an?: 1. colectarea probei medii de lapte;
1. 7,5 kg; 2. răcirea probei de lapte;
2. 5,5 kg; 3. fierberea probei de lapte;
3
4. cântărirea probei de lapte; 3. 78;
Valoarea nutritivă a laptelui se apreciază 4. 88;
prin: Care este cantitatea de substanţă uscată din
1. determinare microbiologică; laptele de vacă în medie, %?:
2. determinarea conţinutului de elemente; 1. 8,8;
3. determinarea conţinutului de grăsime; 2. 9,8;
4. determinarea conţinutului de impurităţi; 3. 6,8;
Indicii densităţii laptelui la achiziţionare, 4. 7,8;
g/cm3: Limitele de substanţă uscată din laptele de
1. 1,027; vacă, %:
2. 1,037; 1. 5 – 10%;
3. 1,047; 2. 8 – 10%;
4. 1,017; 3. 1 – 15%;
Limitele indicilor acidităţii laptelui la 4. 5 – 15%;
achiziţionare, 0T: Gradul de asimilare a proteinelor din lapte,
1. 14 - 16; %:
2. 15 - 22; 1. 95 - 97%;
3. 16 - 18; 2. 80 - 87%;
4. 18 - 20; 3. 90 - 99%;
Ce procent de grăsime are laptele degresat, 4. 85 - 87%;
%?: La adăugarea apei în lapte, densitatea:
1. 0,05; 1. rămâne aceiaşi;
2. 0,5; 2. scade;
3. 0,0; 3. se măreşte;
4. 0,1; 4. se majorează;
Laptele de consum are consistenţa: Punctul de congelare a laptelui normal, 0C:
1. semi-lichidă; 1. -1,00C;
2. fluidă; 2. -0,55 0C;
3. semi-fluidă; 3. -0,15 0C;
4. vâscoasă; 4. -0,65 0C;
Temperatura scăzută în primele ore după Punctul de fierbere al laptelui de vacă
muls duce la: integral, 0C:
1. înlăturarea fazei bactericide a laptelui; 1. 102,02 – 104,0 0C;
2. micşorarea fazei bactericide a laptelui; 2. 98,0 – 100,800C;
3. nu influenţează faza bactericidă a 3. 120,0 – 140,0 0C;
laptelui; 4. 100,2 – 100,55 0C;
4. prelungirea fazei bactericide a laptelui; Care este aciditatea titrabilă a laptelui
Numărul de kcal la 100 g de lapte integral: integral, 0T?:
1. 68; 1. 15 – 23 0T;
2. 58; 2. 16 – 18 0T;
4
3. 10 – 20 0T; 4. 3,5 %;
4. 5 – 15 0T; Preţul de achiziţie al laptelui se calculează în
Care este aciditatea totală a laptelui de funcţie de:
calitatea superioară şi I , 0T?: 1. % de proteină din lapte;
1. 18 0T; 2. % substanţă uscată din lapte;
2. 20 0T; 3. % de grăsime din lapte;
3. 16 0T; 4. % de vitamine din lapte;
4. 21 0T; Conţinutul de grăsime în laptele de vacă, %:
Valoarea pH-lui în laptele proaspăt muls: 1. de la 3% până la 6%;
1. 6,3 – 7,5; 2. de la 3% până la 4%;
2. 6,0 – 7,0; 3. de la 3% până la 8%;
3. 6,3 – 6,9; 4. de la 2,5% până la 8%;
4. 5,2 – 6,4; Conţinutul de grăsime în medie în laptele de
Valoarea pH-lui în laptele integral proaspăt: vacă, %:
1. slab acidă; 1. 2,8%;
2. slab alcalină; 2. 3,8%;
3. bazică; 3. 4,8%;
4. neutră; 4. 5,8%;
Care este numărul de brânzeturi produse de Grupul (tema): Tema03
scară industrială?: Valoarea nutritivă înaltă a cărnii se
datoreşte:
1. până la 1000 feluri ;
1. conţinutului sporit de proteine;
2. în jur de 100 feluri;
2. conţinutului sporit de vitamine;
3. depăşesc 1000 feluri;
3. conţinutului sporit de vitamine;
4. până la 100 feluri;
Care este gustul laptelui normal?:
4. conţinutului sporit de grăsime;
Valoarea calorică a cărnii sporeşte în funcţie
1. acriu;
de:
2. amăriu;
1. conţinutul de vitamine;
3. sărat;
2. conţinutul de proteină;
4. dulciu;
3. conţinutul de vitamine;
Care este conţinutul de lactoză în laptele
normal, %?:
4. conţinutul de grăsime;
Producţia de carne la bovine se apreciază:
1. 3,5 – 7,8%;
1. organoleptic;
2. 2,5 – 3,8 %;
2. cantitativ;
3. 4,5 – 4,8 %;
3. cantitativ şi calitativ;
4. 6,5 – 7,8 %;
Care este conţinutul de grăsime în laptele
4. calitativ;
bază în R.M, %?: Masa carcasei plus masa grăsimii interne
reprezintă:
1. 2,5%;
1. greutatea vie;
2. 3,2 %;
2. masa animalului;
3. 3,8 %;
5
3. masa de abator; 1. 10 - 32%;
4. greutatea corporală; 2. 12 - 18%;
Randamentul la tăiere se determină după 3. 30 - 40%;
formula: 4. 12 - 30%;
1. R,%= Ma/Gax100; Ţesutul osos în carcasa tineretului de 18 luni
2. R,%= Mv/Ga x100; constituie, %:
3. R,%= Ma/Gv x100; 1. 12 - 30%;
4. R,%= Mv/Gv x100; 2. 30 - 40%;
Ţesutul muscular în carcasă la tineretul 3. 10 - 32%;
bovin îngrăşat constituie, %: 4. 16 - 20%;
1. cca. 80%; Ţesutul conjunctiv în carcasa bovinelor
2. cca. 50%; variază între, %:
3. cca. 85%; 1. 30 - 40%;
4. cca. 70%; 2. 11 - 14%;
Ţesutul muscular în carcasă la bovine adulte 3. 10 - 32%;
îngrăşate constituie, %: 4. 12 - 30%;
1. 50 – 65%; Durata de sângerare a bovinelor la
2. 65 – 70%; sacrificare, min.:
3. 40 – 45%; 1. cca. 10 min.;
4. 45 – 60%; 2. cca. 8 min.;
În ţesutul muscular, conţinutul proteinei 3. cca. 4 min.;
variază între, %: 4. cca. 15 min.;
1. 10 - 20%; Sângele din greutatea vie a bovinelor
2. 22 - 33%; reprezintă cca., % :
3. 15 - 30%; 1. cca. 15%;
4. 13 - 22%; 2. cca. 8%;
Ţesutul adipos din greutatea carcasei la 3. cca. 10%;
tineret constituie, %: 4. cca. 4%;
1. 12 – 30%; La bovine jupuirea se poate face:
2. 30 - 40%; 1. automatizat;
3. 10 - 22%; 2. numai mecanic;
4. 35 – 40%; 3. numai manual;
Ţesutul adipos din greutatea carcasei la 4. manual şi mecanic;
bovine adulte constituie, %:
După sângerare, eviscerarea bovinelor se
1. 30 - 40%; recomandă a se face în maxim, min:
2. 35 - 40%; 1. 30 min.;
3. 10 - 22%; 2. 10 min.;
4. 12 - 30%; 3. 2 ore;
Cea mai valoroasă carne are un conţinut de 4. o oră;
grăsime de, %:
6
Zvântarea carcaselor de bovine se face cu 3. 40C;
curent de aer la o temperatură maximă de, 4. 30C;
0
C:
În câte categorii se tranşează carcasele de
1. + 50C; viţel, 0C?:
2. + 100C; 1. 20C;
3. - 50C; 2. 50C;
4. - 100C; 3. 40C;
Zvântarea şi răcirea carcaselor de bovine se 4. 30C;
face cca., ore:
După categoria de vârstă, carcasele şi carnea
1. 2 – 10 ore; se clasifică în:
2. 2 – 4 ore; 1. carcase de bovine adulte şi tinere;
3. 4 – 6 ore; 2. carcasele de bovine adulte, mânzat şi viţel;
4. 5 – 10 ore; 3. carcase de bovine;
Bovinele conform standardului se împart în: 4. carcase de bovine, tineret şi mânzat;
1. 2 grupe; Greutatea carcasei la taurine reprezintă:
2. 5 grupe; 1. 48 – 54% din greutatea vie;
3. 3 grupe; 2. peste 60 % din greutatea vie;
4. 4 grupe; 3. 50 – 60% din greutatea vie;
Carnea se congelează la o temperatură de, 4. 45 – 50% din dreutatea vie;
0
C:
Carnea în carcasa taurinelor reprezintă:
1. -25 - -300C; 1. peste 70 % din greutatea carcasei;
2. -15 - -200C; 2. 60 - 62% din greutatea carcasei;
3. -20 - -250C; 3. 50 – 60% din greutatea carcasei;
4. -10 - - 200C; 4. 45 – 50% din dreutatea carcasei;
Temperatura în profunzime a cărnii
Oasele în carcasa taurinelor reprezintă:
congelate, 0C:
1. 20 - 22% din greutatea carcasei;
1. -120C;
2. 15 - 20% din dreutatea carcasei;
2. -100C;
3. peste 35 % din greutatea carcasei;
3. -150C;
4. 30 - 35% din greutatea carcasei;
4. -200C;
Seul de acoperire şi depunere în carcasa
Carcasele şi carnea de bovine se refrigerează
taurinelor reprezintă:
la o temperatură de, 0C:
1. 5 - 6% din dreutatea carcasei;
1. -50C;
2. peste 10 % din greutatea carcasei;
2. -1 - 50C;
3. 10 - 12% din greutatea carcasei;
3. -2 - - 30C;
4. 6 - 8% din greutatea carcasei;
4. 0 - 40C;
În urma tranşării carcaselor de bovine,
În câte categorii se tranşează carcasele de
carnea de calitate superioară reprezintă:
vită adultă, 0C?:
1. 50 - 60% din dreutatea carcasei;
1. 50C;
2. peste 60% din greutatea carcasei;
2. 20C;
3. 10 - 12% din greutatea carcasei;
7
4. 48 - 51% din greutatea carcasei; 3. 60%;
În urma tranşării carcaselor bovine, carnea 4. 55%;
de calitatea I reprezintă: Pe plan mondial creşterea suinelor asigură
1. 40 - 52% din greutatea carcasei; consumul de carne cu circa:
2. 37 - 40% din greutatea carcasei; 1. 42 - 50%;
3. 50 - 60% din dreutatea carcasei; 2. 45 - 55%;
4. peste 60% din greutatea carcasei; 3. 38 - 42%;
În urma tranşării carcaselor bovine, carnea 4. 25 - 35%;
de calitatea I I reprezintă: Populaţia globală consumatoare de carne de
1. peste 30% din greutatea carcasei; porc constituie cca.:
2. 10% din greutatea carcasei; 1. 80%;
3. 20% din greutatea carcasei; 2. 60%;
4. 30% din dreutatea carcasei; 3. 90%;
În urma tranşării carcaselor de bovine, 4. 70%;
muşchiul fasonat reprezintă: Valoarea energetică a cărnii de porc, într-un
1. peste 5% din greutatea carcasei; kg:
2. 2 - 3% din greutatea carcasei; 1. 3000 – 4000 kcal;
3. 3 – 4,5% din dreutatea carcasei; 2. 3000 – 3200 kcal;
4. 1,7 – 2%din greutatea carcasei; 3. 1500 – 2500 kcal;
Carnea în carcasa taurinelor reprezintă: 4. 2000 – 2500 kcal;
1. 45 – 50% din dreutatea carcasei; Valoarea energetică a grăsimii de porc, în-
2. 50 – 60% din greutatea carcasei; un kg:
3. 60 - 62% din greutatea carcasei; 1. 9000 kcal;
4. peste 70 % din greutatea carcasei; 2. 7500 kcal;
Oasele în carcasa taurinelor reprezintă: 3. 6500 kcal;
1. 15 - 20% din dreutatea carcasei; 4. 8100 kcal;
2. 30 - 35% din greutatea carcasei; Care este randamentul la sacrificare la suine
3. 20 - 22% din greutatea carcasei; cu masa corporală de 110 – 115 kg, %?: