Drumuri, arce, lungimi Virgil-Mihail Zaharia

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

FuncŃiile cu variaŃie mărginită au fost introduse de Jordan Camille (1838-1922) şi

utilizate de el cu ocazia studiului problemei rectificabilităŃii curbelor, adică a studiului
condiŃilor în care se poate ataşa unei curbe un număr pozitiv care să joace rolul unei
lungimi. Vom face referiri la drumuri în spaŃiul plan euclidian.
DefiniŃie 1. Orice funcŃie f:[a,b]6R2, continuă pe [a,b], a,b0R, a<b se
numeşte drum în R2, iar mulŃimea f([a,b]) se numeşte urma drumului.
Dacă f:[a,b]6R2 este un drum în spaŃiul R2, atunci punctele f(a) şi f(b) se
numesc capetele drumului. Un drum a cărui capete coincid, se numeşte drum închis, iar
un drum a cărui capete sunt distincte, se numeşte ne-închis.
Un drum f:[a,b]6R2 se numeşte simplu dacă nu există nici o pereche de puncte
t',t"0[a,b] astfel încât:
0<t"-t'<b-a şi f(t')=f(t").
Se constată că:
a) un drum închis f:[a,b]6R2 este simplu dacă şi numai dacă funcŃia f*[a,b]
este injectivă;
b) un drum neînchis f:[a,b]6R2 este simplu dacă şi numai dacă funcŃia f
este injectivă
Dacă f1:[a1,b1]6R2 şi f2:[a2,b2]6R2 sunt drumuri în R2 astfel ca f1(b1)=f2(a2),
atunci funcŃia:
f1cf2:[a1,b1+(b2-a2)]6R2 definită prin:
 f (t ) daca t ∈ [ a1 , b1 ]
(f1cf2)(t)=  1
 f 2 (t ) daca t ∈ (b1 , b1 + (b2 − a2 ))
este un drum în R2, care se numeşte reuniunea drumului f1 cu drumul f2. Urma acestui
drum este reuniunea urmelor lui f1 şi f2.
Inductiv se poate defini reuniunea f1c...cfk a k drumuri
f1:[a1,b1]6R2,...,fk:[ak,bk]6R2 , (unde k0N*, k$2) dacă acestea se bucură de
proprietatea:
fj(bj)=fj+1(aj+1), (∀)j0{1,...,k-1}.
DefiniŃie 2. Un drum se numeşte poligonal dacă există o diviziune ∆=(t0,t1,...,tk) a
intervalului [a,b] astfel încât f1c...cfk=f, unde fj:[tj-1,tj]6R2 , (j0{1,...,k} este
definit prin:
 t − t j −1  t − t j −1
f j (t ) =  1 −  f (t j −1 ) + f (t j )
 t j − t j −1  t j − t j −1
pentru orice t0[tj-1,tj]. Urma unui drum poligonal se numeşte linie poligonală.

Exemplu: Dacă drumul este dat în coordonate parametrice, sistemul simultan

 x = a cos t
 cu t0[0,π], a>0
 y = a sin t
1
Drumuri, arce, lungimi Virgil-Mihail Zaharia

are drept imagine grafică mulŃimea punctelor unui cerc cu centrul în origine şi de rază 1.
Sistemul acesta împreună cu imaginea sa grafică reprezintă un drum.
Teorema 3. Fie f:[a,b]6R o funcŃie derivabilă cu derivata continuă pe [a,b].
Notăm C={(x,y)0R2/a#x#b; y=f(x)}.
Lungimea curbei C definită ca marginea superioară a
mulŃimii perimetrilor "p" ale tuturor linilor înscrise în
curbă S=sup{p} este dată de
b
l ( C ) = ∫ 1 + [ f '( x)] dx .
2

a
DemonstraŃie: Fie ∆=(x0,x1,...,xn) cu
a=x0<x1<...<xn=b o diviziune a intervalului [a,b].
Prin punctele xi, i0{1,...,n} ducem paralele la Oy
obŃinînd punctele Mi (i0{1,...,n}) de pe curbă. Din
figură se vede că
d(Mi-1,Mi)= ( xi − xi −1 ) 2 + [ f ( xi ) − f ( xi −1 )]2 . Aplicând formula creşterilor finite
pe [xi-1,xi] pentru f, avem: f(xi)−f(xi-1)=f '(ξi)(xi−xi-1), ξ0[xi-1,xi].
Rezultă d(Mi-1,Mi)= = 1 + [ f '(ξ i )]2 ⋅ ( xi − xi −1 ) . Notând suma segmentelor [Mi-1,Mi]
n
cu P (linie poligonală), avem: l ( P ) = ∑ 1 + [ f '(ξ i )]2 ⋅ ( xi − xi −1 ) . Considerăm acum un
i =1
şir de diviziuni (∆n)n0N şi calculând lungimea liniei poligonale prin procedeul de mai sus
pentru fiecare diviziune ∆n, vom avea:
n
l ( Pn ) = ∑ 1 + [ f '(ξ i n )]2 ⋅ ( xi n − xin− 1 ) .
i =1
Trecând la limită, avem:
b
lim l ( Pn ) = ∫ 1 + [ f '( x )] dx
2
n →∞ a
Se observă că pe măsură ce n creşte, linia poligonală P se apropie de curba C, de
aceea prin definiŃie se ia:
b
l ( C ) = ∫ 1 + [ f '( x)] dx .
2

a
Mai trebuie să arătăm că graficul funcŃiei f:[a,b]6R, derivabilă şi cu derivata
continuă pe [a,b] are lungime finită, adică există un număr M*$0 astfel încât:
n
l ( P ) = ∑ d ( M i − 1 , M i ) <M*.
i =1

Din ipoteză f ' este continuă pe [a,b] rezultă 1 + [ f '( x )]2 este continuă pe
[a,b], deci mărginită, adică există un număr M$0 astfel încât 1 + [ f '( x )]2 #M,
(∀)x0[a,b].
Atunci:

2
Drumuri, arce, lungimi Virgil-Mihail Zaharia

n n
l ( P ) = ∑ d ( M i −1 , M i ) = ∑ ( xi − xi −1 ) 2 + [ f ( xi ) − f ( xi −1 )]2 =
i =1 i =1
n n
= ∑ 1 + [ f '(ξ i )]2 ⋅ ( xi − xi − 1 ) ≤ M ∑ ( xi − xi − 1 ) = M (b − a) = M *.
i =1 i =1
Lungimea elementului de arc este dată de ds2=dx2+dy2.

Exemplul 1. Să se calculeze lungimea cercului de ecuaŃie (C): x2+y2=R2.

Rezultă y= ± R 2 − x 2 , x0[-R,R].
R
l ( C ) = 4l AB = 4 ∫ 1 + [ f '( x )]2 dx =
0
R R
R x
= 4∫ dx = 4 Rarctg = 2πR
0 R2 − x2 R0
Deci l(C)=2πR.

x2 y2
Exemplul 2. Să se calculeze lungimea elipsei de ecuaŃie (E): 2 + 2 − 1 = 0 .
a b
Rezultă x=acost; y=bsint; t0[0,2π].
ds = dx 2 + dy 2 = a 2 sin 2 t + b cos2 tdt =
= a 2 − (a 2 − b 2 ) cos2 tdt
a 2 − b2
dt = a 1 − 2
cos2 tdt = a (1 − e 2 cos2 t )dt , unde e<1
a
este excentricitatea elipsei. Lungimea elipsei este dată de:
2π
l ( E ) = 4a ∫ 1 − e 2 cos 2 tdt .
0
2π
 1 1 
Folosind dezvoltarea în serie l ( E ) = 4a ∫ 1 + e 2 cos2 t − 2 e 4 cos4 t + ...dt şi din
0  2 2 ⋅ 2! 
π 1  ( 2k )!!  
2

formula lui Wallis,  = lim ⋅   , rezultă:

 2 k →∞ 2k + 1  ( 2k − 1)!! 
 
 1 2 1 ⋅ 3 4 1 3 ...( 2n − 3) 2 ( 2n − 1) 2 2n 
2 2 2
l ( E ) = 2πa 1 + 2 e + 2 2 e − e ...
 2 2 ⋅4 2 2 4 2 ...(2n) 2 

Exemplul 3. Să se calculeze lungimea graficului funcŃiei f(x)=x2; x0[-1,1].

3
Drumuri, arce, lungimi Virgil-Mihail Zaharia

Datorită simetriei faŃă de Oy este suficient să calculăm

lungimea graficului restricŃiei f0 a lui f la [0,1]. Avem:
1
l ( f ) = 2l ( f 0 ) = 2 ∫ 1 + [ f '( x )]2 dx =
0
1
= 2 ∫ 1 + (2 x ) 2 dx = 2 5 + ln( 2 + 5).
0

2 2 2
Exemplul 4. Să se calculeze lungimea astroidei de ecuaŃie + = a > 0. x3 y3 a3,
Prima bisectoare y=x intersectează astroida în punctul
3 3
− −
M( 2 2 a ,2 2 a ).
Datorită simetriei avem egalităŃiile:
1 1
l AM = l AMB = lastroidei .
2 8
Deci, este suficient să calculăm lungimea graficului funcŃiei
3
 2 22  −3 

f ( x) = a − x
3 3  ; x ∈ 2 a , a 
2
   
 
Derivând funcŃia f, obŃinem;
1
 2 22
1 a 3 − x3
 
3  3
2 22 1
 2  −  
f '( x ) = a − x3 −  x 3 =−
2    3

1
x3
2 2 2 1
a3 − x3  a 3  a 3
1 + [ f '( x )]2 = 1 + =   = 
 1
2  x  x
 x3
 
 
a
2  2

3  3  a 3  3
a 1 a 1 1 3 12
− x  = a
l( f ) = ∫ 1 + [ f '( x)]2 dx = a 3
∫ x dx = a
3 3
2
= a a − 3
2 
3
 2  4
2  
3 3
− −
3
 
2 2 a 2 2 a −
3 2 2 a
Deci lungimea astroidei este 8⋅ l(f)=6a.

Exemplul 5. Lungimea cicloidei. Cicloida este dată în coordonate polare de

sistemul:

4
Drumuri, arce, lungimi Virgil-Mihail Zaharia

 x = a (t − sin t )
 , t0[0,2π].
 y = a (1 − cos t )
Cicloida este locul geometric descris de un punct de pe un cerc de rază dată a care
se rostogoleşte fără alunecare pe o dreaptă.
Lungimea unei bucle de cicloidă este dată de:
2π
l= ∫ a 2 (1 − cos t ) 2 + a 2 sin 2 tdt =
0
2π 2π t
=a ∫ 2(1 − cos t )dt = 2a ∫ sin dt =
0 0 2
2π t
= 2a ∫ sin dt = 6a.
0 2

Spirale. Se numesc spirale curbele ale căror raze vectoare sunt funcŃii univoce de
unghiul ϕ, r=f(ϕ), unde ϕ variază între 0 sau -4 şi +4, iar r(ϕ) poate fi diferit de
r(ϕ+2π). De exemplu r=aϕ sau r=aekϕ.
Exemplul 6. Să se calculeze lungimea spiralei lui Arhimede. În coordonate polare
această spirală are ecuaŃia r=aϕ. DistanŃa dintre
punctele P1,P2,... care se găsesc pe aceeaşi rază este
constantă şi egală cu 2πa deoarece
r2=a(ϕ+2π)=aϕ+2πa=r1+2πa. Elementul de arc ds are
valoarea
ds = a 1 + ϕ 2 dϕ ;
lungimea arcului va fi:

( )
ϕ1 a
s = a ∫ 1 + ϕ 2 dϕ = ϕ 1 1 + ϕ 12 + ln ϕ 1 + 1 + ϕ 12  .
0 2  
a
Pentru valori mari ale lui ϕ1 rezultă s ≈ ϕ 12 .
2
Exemplul 7. Să se calculeze lungimea spiralei logaritmice. În coordonate polare
această spirală are ecuŃia r=aekϕ, k>0. Pentru valori
negative lae lui ϕ curba se înfăşoară tot mai strâns, cu raza
vectoare descrescătoare, în jurul polului O. Lungimea
arcului s se poate calcula astfel:
1
ds = r 2 + r 2 k 2 dϕ = r 1 + k 2 dϕ = 1 + k 2 dr , r, raza de
k
r2
1 1
curbură. s = ∫ 1 + k 2 dr = 1 + k 2 (r2 − r1 ) .
r1 k k

Digitally signed by Virgil-Mihail Zaharia