Histopatologie

Marea majoritate, adică aproximativ 90–95% din cancerele colo-rectale sunt

adenocarcinoame.

Restul sunt reprezentate de carcinoame scuamoase, adenoscuamoase,

limfoame, sarcoame şi tumori carcinoide

Cea mai mare parte a cancerelor colo-rectale sunt tumori moderat sau bine
diferenţiate.

CCR este mai frecvent localizat la nivelul sigmoidului și rectului. Aspectul

macroscopic al CCR este influențat de faza evolutivă în momentul descoperirii, fiind
descrise mai multe aspecte morfologice: forma polipoidă, ulcero-vegetantă, forma
ulcerativă și cea infiltrativă.

Macroscopic avem 4 tipuri de cancere colo-rectale:

1. forma ulcerativa – aspect de ulceratie maligna, cu tendinta de infiltrare a

peretelui colonului in profunzime cu risc de perforatie

2. forma polipoida – proemina in lumenul intestinului, aspect lobulat, uneori

prezinta ulceratii pe suprafata

3. forma anulara sau stenozanta – tendinta la ulcerare, leziunile extinse sunt

frecvente la nivelul rectului

4. forma difuz infiltrativa – infiltreaza peretele intestinal pe 5-8cm, mucoasa

ramane intacta

5. forma coloida – rara cu aspect polipoid, ulcerativ sau infiltrativ.

Cele două tipuri histologice majore de CCR sunt reprezentate de tumorile epiteliale și
tumorile mezenchimale .

Pentru uniformitate și coerență în raportare, clasificarea internațională acceptată

și utilizată este cea propusă de OMS: adenocarcinom, carcinom medular,
adenocarcinom coloid, carcinomul cu celule „în inel cu pecete”, carcinomul epidermoid,
adenoscuamos, cu celule mici, carcinomul nediferențiat și alte forme

Adenocarcinoamele mai au o caracteristică care permite o altă clasificare a lor

şi anume capacitatea de a produce mucină. 10 până la 20% din adenocarcinoamele
colo-rectale sunt carcinoame mucinoase sau coloide având capacitatea de a produce
abundent mucină. Ele sunt tumori cu un prognostic de supravieţuire la 5 ani redus
comparativ cu celelalte tumori care nu produc mucină în exces.

Alţi factori de prognostic nefavorabil sunt invazia vaselor sanguine şi limfatice

precum şi absenţa infiltratului de tip inflamator peritumoral sau a infiltratului limfocitar în
interiorul tumorii. Ackerman şi Del Regato au arătat că tumorile care au infiltrat de tip
inflamator peritumoral şi infiltrate limfocitar intratumoral metastazează mai rar decât
cele care nu au aceste caracteristici. Acest lucru este considerat ca un indicator al
răspunsului imun al organismului şi chiar un indicator mai fidel decât gradul de
diferenţiere celulară tumorală (Mascarel, Jass).

Această clasificare anatomopatologică pe grade de diferenţiere a fost imaginată

prima dată de Broders în 1925 sub forma de carcinom colorectal bine diferenţiat,
moderat diferenţiat, slab diferenţiat şi nediferenţiat sau anaplastic.

Caracteristica neoplasmului colo-rectal este faptul că gradul de diferenţiere

variază chiar la nivelul aceleaşi tumori la nivele diferite de profunzime sau periferie.
Astfel anatomopatologul va avea un rol deosebit în stabilirea gradului de diferenţiere
bazat în primul rând pe examinarea mai multor secţiuni de la nivelul biopsiei sau a
piesei de rezecţie. Grinnell în 1939 şi ulterior Dukes în 1940 imaginează o clasificare în
patru grade de diferenţiere care are corespondent în clasificarea Broders şi se bazează
pe examenul histopatologic microscopic ,astfel:

-gradul I (Grinell) echivalent cu categoria bine diferenţiat (Broders), cuprinde tumora care la
examenul microscopic are caractere ce seamănă cu un adenom dar există o proliferare
epitelială activă iar component malignă pătrunde dincolo de muscularis mucosae.

gradul II (Grinell) echivalent cu categoria moderat diferenţiat (Broders), celulele tumorale mai
bine reprezentate păstrează încă aspectul regulat glandular şi dispoziţia pe un rând sau două în
peretele glandei. Nucleii sunt dispuşi bazal cu mitoze neregulate rare.

– gradul III (Grinell) echivalent cu categoria slab diferenţiat sau anaplastic (Broders).

Celulele neoplazice sunt dispuse în cercuri, cu două, trei straturi, care abia mai seamănă cu
glandele din mucoasa normală sau nu mai seamănă deloc, iar nucleii sunt hipercromi cu mitoze
frecvente anarhice

Ultima categorie este reprezentată în clasificarea Grinell de carcinoamele coloide sau

mucinoase care sunt complet distincte. Pentru a fi considerate coloide sau mucinoase
cancerele colorectale trebuie să aibă în componenţă mai mult de 50% celule coloide sau
mucinoase.
 Tipul histologic Definiţie Grading 1-4 Grading L/H
Adenocarcinom epiteliu glandular, L/H
tubular +/– 1-3
vilos
Adenocarcinom > 50% mucină 1-3 L/H
mucinos extracelular
Carcinom cu celule în > 50% celule „inel 3 H
inel cu pecete cu pecete”

Carcinom cu celule celule diferenţiate 1-3 L/H

scuamoase scuamos
Carcinom celularitate mixtă 1-3 L/H
adenoscuamos
Carcinom cu celule mici diferenţiere 4 H
neuroendocrină
Carcinom nediferenţiat fără elemente de 4 H
diferenţiere

Stadializarea

 stadiul A1 (tumoarea nu depaseste musculatura mucoasei si nu da me-tastaze in

nodulii limfatici),
 stadiul B1 (tumoarea prinde musculatura proprie si nu da metastaze
ganglionare), stadiul B2 (tumoarea depaseste musculatura proprie dar nu da
metastaze in lim-fonoduli),
 stadiul C1-C2 (cu metastaze limfoganglionare/ganglionare),
 stadiul D (caracterizeaza cazurile cu metastaze la distanta).