Fisa de lucru nr.

1- microeconomie

1. Când într-o economie, pe FPP, are loc deplasarea de la A la B (vezi figura alăturată): a) creşte eficienţa; b) se reduce
şomajul; c) creşte producţia din y şi din x; d) creşte producţia din y şi se reduce cea din x; e) toate variantele a-d sunt false.
Bunul Y

xB

xA

Bunul X

2. Un individ are un venit disponibil de 400 lei RON. El poate achiziţiona cămăşi la preţul unitar de 200 lei RON şi pantaloni la
preţul de 400 lei RON/bucată. Costul de oportunitate al achiziţionării unei perechi de pantaloni este: a) 1,5 cămăşi; b) 0,5 cămăşi;
c) 2 cămăşi; d) 2,5 cămăşi; e) 1 cămaşă.

3.O persoană dispune de un venit de 2.000.000 u.m. şi poate achiziţiona două bunuri, A şi B. Preţul bunului A este de 250.000
u.m., iar al bunului B, 500.000 u.m. În aceste condiţii, costul de oportunitate al achiziţiei unei unităţi din bunul A este: a) 0,5
unităţi din bunul B; b) 1 unitate din bunul B; c) 1,5 unităţi din bunul B; d) 2 unităţi din bunul B; e) 2,5 unităţi din bunul B.

4.Cand are loc o deplasare la dreapta a frontierei posibilităţilor de producţie, atunci: a) se consumă mai puţin din cele două bunuri;
b) se consumă mai mult dintr-un bun şi mai puţin din celălalt bun; c) au apărut resurse şi tehnologii noi care permit creşterea
producţiei din ambele bunuri; d) resursele deja existente sunt utilizate integral şi eficient; e) nici o variantă nu este corectă.
5. Într-o oră, producătorul A poate coace 6 pâini sau 4 plăcinte. Costul de oportunitate pentru coacerea fiecărei pâini este: a) 2/3
plăcinte; b) 3/2 pâini;c) 4/3 plăcinte; d) 1 plăcintă e) nici una din variantele de mai sus.

6. Tatăl Mariei îi cere fiicei sale să-şi ajute fratele mai mic în timpul sfârşitului de săptămână la rezolvarea unor probleme
de matematică. Maria refuză până când tatăl său promite să-i plătească 10 unităţi monetare. Maria ar putea să câştige în
timpul sfârşitului de săptămână 11 unităţi monetare dacă ar avea grijă de copilul vecinilor. Costul de oportunitate pentru
ajutorul pe care Maria îl dă fratelui său mai mic este:a) 10 unităţi monetare; b) 11 unităţi monetare; c) mai puţin de 10
unităţi monetare; d) mai mult de 11 unităţi monetare; e)zero.

7. O economie poate produce 100 pâini şi 5 strunguri sau 80 pâini şi 7 strunguri. În cazul în care costul de oportunitate
pentru strunguri (în raport cu pâinea) este crescător, care dintre următoarele combinaţii de pâini şi strunguri nu poate fi
un punct pe curba posibilităţilor de producţie pentru economia respectivă: a) 94 pâini şi 6 strunguri; b) 93 pâini şi 6
strunguri; c) 92 pâini şi 6 strunguri; d) 91 pâini şi 6 strunguri; e) 89 pâini şi 6 strunguri.
8. O afirmaţie normativă exprimă: a) ceea ce se întâmplă în general în economie; b) ceea ce ar trebui să se întâmple în
economie; c) o situaţie favorabilă din economie; d) o stare de fapt în economie; e) o situaţie de dezechilibru în care se
află economia.

9. Afirmaţia că “rata inflaţiei în România la sfârşitul lunii decembrie 2004 a fost de 11,2%” este: a) un enunţ pozitiv ; b) un
enunţ normativ; c) un enunţ nedemonstrabil; d) o ipoteză; e) concluzia unui model matematic.

10. Nu reprezintă o afirmaţie pozitivă: a) rata şomajului era la sfârşitul anului 2004 de 7,2%; b) indicele preţurilor de
consum a crescut cu 3% în luna decembrie; c) pentru a avea stabilitate macroeconomică, rata inflaţiei în România ar
trebui să fie de 3-4%; d) economia românească a crescut cu o rată anuală de 4,6% în 2004; e) rata medie anuală a
dobânzii în 2005 este de 4%.