EDUCAŢIA

MORAL – CIVICA (1)

31.03.2020 1
 1. Clarificări conceptuale
2. Paradigme şi teorii ale educaţiei morale
3. Finalităţile educaţiei moral-civice

31.03.2020 2
 1. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE

MORALĂ – EDUCAŢIE MORALĂ

= morală = ansamblu de valori şi norme specifice de conduită

= competenţa morală stă sub semnul trăirii şi al înfăptuirii;

Educaţia morală
= interiorizare a normelor, regulilor, valorilor morale;
= R. Hubert = ed. morală = educaţie a voinţei

31.03.2020 3
 2. PARADIGME ŞI TEORII ALE EDUCAŢIEI MORALE

A. PARADIGMA SOCRATICĂ: răul provine din ignoranţă

= ştiinţa = moralitatea însăşi

Argumente:
Fără o cunoaştere justă, este imposibilă o conduită justă;

Acolo unde există cunoaştere, conduita morală este o consecinţă

firească (omul pios este cel care ştie care este conduita bună în
raport cu divinitatea; omul just este cel ce ştie ce conduită e bună în
raport cu ceilalţi; omul curajos este cel ce ştie cum să se comporte
în faţa pericolelor);

= importantă este cunoaşterea normelor morale

31.03.2020 4
 B. PARADIGMA SPIRITUAL-RELIGIOASĂ. RAPORTUL MORALĂ – RELIGIE

= educaţia morală – educaţia religioasă = componente distincte ale educaţiei, dar nu pot fi
tratate ca demersuri total diferite religia are finalitate morală, aşa cum există un
specific al moralizării prin credinţă;

= Remete (1997) = raportul morală – religie evidenţiază următoarele aspecte:

religia şi morala sunt aspecte spirituale distincte;

religia şi morala se condiţionează şi influenţează reciproc;
în viaţa spirituală autentică religia şi morala sunt inseparabile;
ambele se raportează la om ca la o fiinţă înzestrată cu voinţă liberă;
ambele operează cu judecăţi de valoare;
au ca scop împlinirea spirituală a individului;
religia şi morala operează cu ideea de răsplată şi sancţiune etc.

31.03.2020 5
 C. PARADIGMA SOCIALĂ: morala se întemeiază pe respectarea regulii

= É. Durkheim (1923) – L’éducation morale

= elemente fundamentale:
1. Spiritul de disciplină = presupune respectul autorităţii regulii;
2. Ataşamentul faţă de grupurile sociale = indivizii nu au prin ei înşişi valoare
morală;
3. Autonomia voinţei

= autonomia se îmbină cu autoritatea regulii: suntem liberi faţă de natură dacă-i

cunoaştem legile şi le folosim fără a le încălca. În ordine morală, ştiinţa societăţii este
cea care-l face pe individ autonom, ajutându-l să înţeleagă necesitatea regulilor: el nu
încetează să li se supună, dar supunerea lui este voluntară; autonomia este “inteligenţa
moralei”;

31.03.2020 6
 D. PARADIGMA CONSTRUCTIVISTĂ SAU PSIHOLOGICĂ: o morală specifică
fiecărei vârste

 J. Piaget
= morala = evoluţie de la stadiul realismului moral sau al moralei ascultării, la stadiul
cooperării şi al autonomiei conştiinţei morale;
= evidenţiază două moduri ale socialului:
al familiei / instituţiilor adulţilor – se exercită în chip constrângător;
al grupurilor de egali – dezvoltă cooperarea

= două tipuri de morală:

 morală constrângătoare, autoritară;
 morala cooperării, autonomă;

31.03.2020 7
 3. FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI MORALE

A. FORMAREA CONŞTIINŢEI MORALE

= Lalande (1968) – conştiinţa morală = proprietate a spiritului de a afirma judecăţi

normative spontane şi imediate cu privire la valoarea morală a anumitor acte
determinate;

= componente:
cognitivă : însuşirea normelor şi valorilor morale;
afectivă : adeziunea la norme, reguli, valori;
volitivă: atitudini faţă de norme, valori.

= obiective:
a) Formarea reprezentărilor, noţiunilor, judecăţilor morale şi însuşirea teoriilor
referitoare la normele morale existente;
b) Formarea sentimentelor morale – mobilul interior al actelor morale;
c) Formarea convingerilor morale – rezultatul interiorizării componentelor
cognitive, afective, volitive;

31.03.2020 8
 B. FORMAREA CONDUITEI MORALE

= conduita morală – manieră de a ne comporta; presupune acţiunea umană, condusă

mintal şi reglată de conştiinţa morală;

= obiective:
a) Formarea deprinderilor morale – componente automatizate ale conduitei, care
se formează prin exerciţiu (de ex.: depinderea de a saluta, de a fi punctual etc.)

b) Formarea obişnuinţelor morale – deprinderi interiorizate ce sunt resimţite ca

trebuinţe interne;

c) Formarea capacităţii de a săvârşi mari acte morale

= implică trăsături puternice de caracter;
= presupune trecerea de la comportamentul moral automatizat la un
comportament bazat pe raţiune şi capacitatea de renunţare la sine.

31.03.2020 9
 Sarcini de lucru

1. Ponind de la caracteristicile paradimeipsihologice și corelând cu stadiile dezvoltarii

moralității stabilite de Piaget și Kohlberg pe care le-ați studiat la psihologia educației în
semestrul I, identificați minim 4 argumente în favoarea paradigmei ce susține necesitatea
unei morale specifice fiecărei vârste.

2. Identificați avantaje și limite ale celor două tipuri de morală: morala constrângătoare
(autoritară) și morala cooperării (autonomă)

31.03.2020 10