2019 ANALIZA SOCIO ECONOMIC A DOMENIULUI OCUPARE 2014-2020 Faza II PDF

Proiectul: ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A DOMENIULUI
OCUPARE 2014-2020
Contract de finanțare nr: 32/PSCD/22.08.2018
Faza II. STUDIU DE EVALUARE A REZULTATELOR POLITICILOR

DE OCUPARE APLICATE ÎN PERIOADA 2014-2018
R2. STUDIU DE EVALUARE A REZULTATELOR POLITICILOR DE

OCUPARE APLICATE ÎN PERIOADA 2014 – 2018
Ø R2.1. Raport de cercetare Evaluarea gradului de realizare
a obiectivelor din Strategia Națională de Ocuparea Forței
de Muncă 2014-2020 – capitolele 1-3
Ø R.2.2. Raport de cercetare Evaluarea impactului politicilor
de ocupare începând cu anul 2014 și perspective până în
anul 2020 în vederea atingerii țintei de ocupare stabilite în
contextul Strategiei Europa 2020 – capitolele 4-7
Ø R2.3. Raport de cercetare Identificarea de măsuri și
soluții de ajustare a politicilor de ocupare (propuneri de
modificare a celor aflate în implementare și identificarea
de măsuri noi) – capitol 8
București
iulie 2019
1
Cuprins
Capitolul 1. Metodologie de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor din Strategia Națională de

Ocupare a Forței de Muncă 2014-2020 ................................................................................................. 5
1.1. Contextul evaluării ...................................................................................................................... 5
1.1.1. Contextul economic și social. Factori contextuali de influență/condiționalități ................ 6
1.1.2 Analiza sistemelor de monitorizare la nivel european......................................................... 11
1.1.2. Analiza mecanismului de monitorizare și evaluare al SNOFM 2014-2020 ................... 14
1.2. Sursele de date și informații...................................................................................................... 17
1.3. Întrebările de evaluare, metoda de evaluare și limitele ei ................................................. 18
Concluzii ...................................................................................................................................... 20
Capitolul 2. Evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivului general al SNOFM 2014-2020 .............. 22
2.1. Analiza coerenței interne și a logicii intervențiilor din Planul de acțiuni .................................... 24
2.2. Evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivului general al SNOFM în perioada 2014-2018.... 28
2.2.1. Analiza dinamicii și eficienței pieței muncii în perioada de implementare a SNOFM 2014-
2020 ............................................................................................................................................. 28
2.2.2 Analiza rezultatelor implementării SNOFM 2014-2020 din perspectiva obiectivului general
..................................................................................................................................................... 32
Cadrul legislativ ............................................................................................................................ 32
Eficacitatea realizării obiectivului general al SNOFM în perioada 2014-2018 ............................. 34
Capitolul 3. Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor specifice din SNOFM 2014-2020 ............. 39
3.1. Evaluarea obiectivului specific 1: Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții
active a persoanelor în vârstă .............................................................................................................. 39
Direcția 1.1. Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria NEETs
(care nu sunt nici în ocupare, nici în instituții de educație sau formare). ..................................... 39
I. Analiza dinamicii indicatorilor specifici situației tinerilor pe piața muncii ................................ 39
II. Evaluarea logicii intervențiilor (măsurilor).......................................................................... 42
III. Evaluarea rezultatelor intervențiilor pentru OS1, direcția 1.1 ............................................ 44
Concluzii cu privire la realizarea direcției 1.1 ............................................................................... 61
Direcția 1.2 Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă................................. 61
I. Analiza dinamicii indicatorilor privind situația lucrătorilor vârstnici ......................................... 61
II. Evaluarea logicii intervenției .............................................................................................. 63
Concluzii cu privire la evaluarea – direcției 1.2 .......................................................................... 66
3.2 Evaluarea obiectivului specific 2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața
muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile...................................... 67
Direcția de acțiune 2.1. Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării
acestei resurse umane către activități non-agricole .................................................................... 67
I. Analiza indicatorilor privind situația ocupării din mediul rural românesc ................................ 67
2
II. Evaluarea logicii intervențiilor ............................................................................................ 71
Concluzii privind evaluarea direcției 2.1....................................................................................... 77
Direcția 2.2. Creșterea participării femeilor pe piața muncii inclusiv prin măsuri suport de
reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie ....................................................................... 77
I. Analiza indicatorilor privind situația femeilor pe piața muncii din România............................ 77
II. Evaluarea logicii intervențiilor (măsurilor).......................................................................... 81
Concluzii cu privire la evaluarea direcției 2.2 ............................................................................... 88
Direcția 2.3 Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața muncii
prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea ................................... 90
I. Analiza indicatorilor privind situația persoanelor defavorizate din România .......................... 90
II. Evaluarea logicii intervențiilor .................................................................................................. 94
III.Evaluarea rezultatelor intervențiilor pentru OS2, direcția 2.3................................................... 94
Concluzii privind evaluarea direcției 2.3..................................................................................... 105
3.3 Evaluarea obiectivului specific 3: Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare
și competențe adaptate la cerințele pieței muncii .......................................................................... 107
Direcția de acțiune 3.1. Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă
corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii.................................................................. 107
I. Analiza indicatorilor privind situația resurselor umane din punct de vedere al calificării și a
nivelului de competențe pe piața muncii din România .............................................................. 107
II. Evaluarea logicii intervențiilor .......................................................................................... 110
III.Evaluarea rezultatelor intervențiilor pentru OS3 direcția 3.1.................................................. 112
Direcția de acțiune 3.2. Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor șomere și inactive
apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii ..................................... 120
III. Evaluarea rezultatelor intervenției pentru OS3 direcția 3.2 ............................................. 120
Concluzii cu privire la realizarea direcției 3.2 ............................................................................. 121
3.4 Evaluarea obiectivului specific 4: Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare,
monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii ..................................................... 122
Direcția de acțiune 4.1. Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare,
monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii ................................................ 122
I. Situația domeniului și logica măsurilor ................................................................................. 122
I. Evaluarea rezultatelor OS4 .................................................................................................. 124
Direcția de acțiune 4.2. Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita
adoptarea, implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii ......................... 131
Concluzii .................................................................................................................................... 132
Capitolul 4. Metodologie de evaluare a impactului politicilor de ocupare începând cu anul 2014 și
perspectiva până în anul 2020 ........................................................................................................... 135
4.1 Contextul evaluării ................................................................................................................... 135
4.2. Metoda de evaluare a impactului. Surse de date. Limitele metodei ....................................... 137
Capitolul 5. Evaluarea impactului politicilor de ocupare din cadrul SNOFM 2014-2020 .................... 140
3
5.1 Evaluarea impactului aplicării politicilor de ocupare asupra dinamicii ocupării ........................ 140
5.2. Factorii de influență care au acționat asupra ocupării ............................................................ 142
5.3. Analiza componentei principale .............................................................................................. 145
5.4. Influența modificării structurii demegrafice și a structurii educaționale asupra ratei de activitate,
ratei de ocupare și ratei șomajului ..................................................................................................... 146
Diferențe procentuale................................................................................................................. 151
Concluzii .................................................................................................................................... 152
Capitolul 6 Evaluarea eficienței măsurilor corespunzătoare obiectivelor specifice din SNOFM 2014-
2020 – analiză cost-beneficiu ............................................................................................................ 153
Obiectivul 1 Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în
vârstă ......................................................................................................................................... 153
Obiectiv specific 2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul
femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile .......................................................... 155
Obiectivul specific 3: Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și
competențe adaptate la cerințele pieței muncii .......................................................................... 156
Obiectivul specific 4: Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare
și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii ...................................................................... 157
Concluzii .................................................................................................................................... 158
Capitolul 7 Prognoza indicatorilor de piața muncii pentru populația 20-64 ani la orizontul anului
2025 și estimări până în 2028 ........................................................................................................ 159
7.1. Metodologia de prognoză ....................................................................................................... 159
7.2 Prognoza populației active, a populației ocupate și șomere și a ratei de ocupare 20-64 ani .. 160
7.3. Riscuri și factori de influență la orizontul 2025, respectiv 2028 privind resursa de muncă ..... 161
7.4 Prognoza politicilor de ocupare la orizontul anului 2020.......................................................... 165
Concluzii .................................................................................................................................... 167
Capitolul 8 Măsuri și direcții de acțiune viitoare ................................................................................. 168
8.1 Metodologie de analiză a tiplogiei măsurilor aplicate – analiză multicriterială ......................... 168
8.2. Propunere de măsuri de îmbunătățire a planurilor de implementare a SNOFM pentru perioada
care urmează ................................................................................................................................. 169
Concluzii .................................................................................................................................... 177
Referințe bibliografice ........................................................................................................................ 178
Anexa - Participarea la măsurile active de ocupare în perioada 2014-2017 ..................................... 193
Lista Grafice ....................................................................................................................................... 194
Lista Tabele ....................................................................................................................................... 196
4
Capitolul 1. Metodologie de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor din Strategia
Națională de Ocupare a Forței de Muncă 2014-2020
În acest capitol se prezintă cadrul în care se desfășoară evaluarea, cu mențiunea că este

o evaluare intermediară a contextului economico-social, de evidențiere a factorilor
contextuali de influență asupra rezultatelor implementării. Se descrie procesul de
monitorizare a politicilor (la nivel național și european) și rolul acestuia, precum și
metodologia utilizată în cadrul raportului de cercetare - sursele de date, metoda de
structurare a datelor, întrebările de evaluare, abordarea metodologică, precum și limitele
evaluării.
1.1. Contextul evaluării
Implementarea Strategiei Naționale de Ocupare a Forței de Muncă 2014-2020 (SNOFM 2014-

2020) se apropie de sfârșitul perioadei sale strategice și în acest context, o evaluare referitoare la
efectele acesteia în raport cu obiectivele propuse, cu obiectivele stabilite prin documentele strategice
europene (Strategia Europa 2020, Strategia Europeană de Ocupare), precum și cu politicile de
coeziune europene, oferă o imagine a progresului realizat și, corelat cu acesta, poate propune
acțiunile/măsurile viitoare pentru obținerea rezultatelor planificate.
Având în vedere, momentul la care se efectuează evaluarea, rezultatele vor fi unele
intermediare și vor fi interpretate având în vedere potențialul lor, ca precursori pentru atingerea
rezultatelor finale.
În acest sens, evaluarea gradului de realizare a obiectivelor Strategiei este o metodă adecvată
unei evaluări de tip intermediar și presupune, cu precădere, o evaluare a efectului brut.
În esență, se vor analiza evoluțiile (ca dimensiune, sens și ritm) indicatorilor de efect țintiți de
obiectivele strategice încercându-se, acolo unde se poate, să se analizeze legăturile cauzale dintre
aceste evoluții și progresele rezultatelor indicatorilor de implementare ai SNOFM, până la nivelul
măsurilor stabilite în Planul de Acțiuni pentru perioada 2014-2020 de implementare a Strategiei
naționale de ocupare a forței de muncă.
De asemenea, se vor prezenta și analiza în ce măsură evoluțiile înregistrate pentru principalii
indicatori ai factorilor externi de influență/condiționalități (definiți în SNOFM 2014-2020) au
potențat/diminuat efectele implementării SNOFM.
La momentul elaborării Strategiei, stabilirea obiectivelor generale și specifice, a acțiunilor/
direcțiilor / măsurilor concrete de implementare a fost realizată pe baza identificării unor nevoi reale
la acel moment, iar țintele/rezultatele preconizate s-au bazat pe anumite ipoteze de evoluție a
contextului economic și social, fundamentate prin documentele strategice de dezvoltare (Programe de
Guvernare, Strategii de ramură, Planul Național de Reformă etc).
Obiectivele privind ocuparea forței de muncă sunt, de asemenea, legate în mod intrinsec de
orientările pentru politicile economice atât la nivel național, cât și la nivel de Uniune Europeană.
Împreună, acestea formează orientările integrate care, începând cu 2010, stau la baza Strategiei
Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.
5
1.1.1. Contextul economic și social. Factori contextuali de influență/condiționalități
Prevederile Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020, arată că piața
muncii din România va fi la orizontul 2020 o piață performantă, dinamică și flexibilă.
Obiectivul general al acestei Strategii se referă la atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a
forței de muncă, susținut de competitivitate economică, coeziune socială și dezvoltare durabilă, iar
ținta de ocupare (rata de ocupare) stabilită pentru orizontul anului 2020 este de minimum 70% din
persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani, care vor avea acces, astfel, la un loc de muncă de
calitate, în conformitate cu capacitatea și competențele pe care le dețin și venituri care să le asigure
un trai decent.1
Acest obiectiv general, se preconiza a fi îndeplinit, pe baza unor ipoteze de evoluție a mediului
economic și social, numite în SNOFM, condiționalități. Pentru a putea interpreta mult mai obiectiv
rezultatele și aportul implementării strategiei s-a considerat necesară realizarea unei analize
preliminare privind evoluțiile contextului economic și social, cu focalizare pe indicatorii
condiționalităților.
Analiza a scos în evidență faptul că aceste condiționalități (menționate în cadrul Strategiei
Naționale de Ocupare a Forței de Muncă) au evoluat în sensul preconizat, cu excepția menținerii
costului cu forța de muncă. În cea mai mare parte sensul evoluției condițianalitățior a sprijinit
atingerea țintei de ocupare, dar în anumite cazuri ritmurile de evoluție au fost destul de lente, ceea ce
poate genera încă dezechilibre structurale importante.
SNOFM s-a implementat într-o perioadă de creștere economică accelerată, ritmurile de
creștere fiind permanent mai mari decât media UE-28 (minim 1,6 pp, în 2014 și maxim 4,6 pp în
2017).
Grafic nr. 1 - Dinamica PIB în perioada 2014-2020 ( modificări procentuale față de anul precedent)
8
7
7
6
4,8
5 4,1
3,9
4 3,4
%
3 2,3 2,4
1,8 2 2
2
1
0
2014 2015 2016 2017 2018
ANI
Ro UE-28
Sursa: date Eurostat: Calculat pe baza PIB în prețurilor curente
În perioada de implementare a SNOFM 2014-2020, dinamica ocupării în România a fost

pozitivă, creșterea totală fiind de 1,2%, comparativ cu 6,3% pentru UE-28. Față de situația la nivelul
1
***, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01-31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf
6
UE-28, unde creșterea a fost continuă, pentru România anii 2015 și 2016 au marcat o scădere față de
situația anilor anteriori, dar creșterea din 2017 a compensat aceste evoluții negative.
Grafic nr. 2 - Dinamica populației ocupate, în perioada 2014-2018 ( modificări % față de anul anterior)
Sursa: Date Eurostat
Analiza evoluției indicatorilor condiționalităților specifice SNOFM, pune în evidență

următoarele aspecte:
Ø Rata abandonul școlar s-a redus în 2018 față de 2014 cu 9,4% (de la 18,1% la 16,4%, cu
1,7pp), mai accentuat decât la nivelul UE-28 unde indicatorul a înregistrat o scădere de 5,4%.
Decalajul față de media UE-28 rămâne însă în continuare mare (de 5,8 pp). Pentru
recuperarea acestui decalaj ritmurile de scădere a valorilor indicatorului trebuie să fie mai
accentuate ceea ce presupune măsuri suplimentare de acțiune; atât de prevenție , cât și de
reîntoarcere în educație.
Ø Creșterea adecvării formării inițiale la cerințele pieței muncii se poate măsura prin dinamica
pozitivă a ratelor de ocupare la 1-3 ani de la absolvire. Astfel, în 2018 rata de ocupare a
absolvenților la 1-3 ani de la absolvire era cu 16,9% (respectiv 11,2 pp) superioară celei din
2014, apropiindu-se mai mult de cea de la nivelul UE-28. În condițiile unui deficit mare de
ofertă acest indicator nu surprinde în totalitate fenomenul neconcordanțelor dintre cerințele
pieței muncii și competențele lucrătorilor dobândite în timpul formării inițiale. Pentru o imagine
mai clară a fenomenului este necesară măsurarea altor indicatori cum ar fi: gradul de
”overeducation /subeducation” , evoluții ale cererii de competențe și măsurarea ”gapului”
dintre cerințele posturilor și competențele dobândite de absolvenți etc:
Ø În perioada de implementare a SNOFM a avut loc îmbunătățirea competitivității sectorului
agricol, prin creșterea aportului sectorului la valoarea adăugată brută totală (VAB), cu 24,1%,
și scăderea populației ocupate în cadrul sectorului cu cca.439 mii persoane.
Ø În general, structura economiei a evoluat spre dezvoltarea sectorului serviciilor a căror
pondere în total VAB a crescut cu 2,7 pp pentru România, în timp ce la nivelul UE-28 a
înregistrat o ușoară reducere (0,1 pp). Ponderea industriei și construcțiilor în VAB s-a redus în
România cu 3,7 pp, în timp ce la nivelul UE-28 a crescut cu 0,7pp. Se poate argumenta faptul
că evoluția structurii economiei tinde către structura mai echilibrată.
7
Grafic nr. 3 - Mutații structurale ale VAB, pe sectoare economice, în perioada 2014-2018
Faptul că dezvoltarea sectoarelor economice se află pe o tendință de reechilibrare este

ilustrată și de creșterea exportului produselor ”high-tech” cu 31,3% între 2014 și 2018, o dinamică cu
viteză dublă față de cea de la nivelul mediei EU-28. Cu toate acestea, nivelul indicatorului este la
jumătate comparativ cu cel de la nivelul EU-28. În anul 2017, conform studiilor Băncii Mondiale,
ponderea exporturilor de produse de înaltă tehnologie în total produse manufacturate era de 9%, la
63,2% față de nivelul EU-28 și la 54,3% față de nivelul mondial.
Grafic nr. 4 - Dinamica exportului de produse ”high-tech” , în perioada 2014-2018 ( modificări

procentuale față de anul precedent)

Ø Extinderea infrastructurii și a utilizării TIC s-a realizat constant. Astfel, indicatorul de penetrare
”broad-band” a evoluat continuu, fiind superior nivelului mediei UE-28 cu 3 pp în 2014 și cu 1pp
în 2017 (ultimul an în care Eurostat are date).
8
Grafic nr.5 - Dinamica penetrării ”broad-band”, în perioada 2014-2017 , ( variație procentuală față de
anul anterior)
Ø În perioada 2014-2018, costurile cu forța de muncă au crescut semnificativ, depășind creșterile

productivității muncii. Indicatorul ”costul unitar al muncii” (unit labour cost) care arată măsura în
care costul muncii este relaționat cu productivitatea muncii a înregistrat creșteri pe aproape
întreaga perioadă 2014-2018, excepție făcând anul 2015. Aceste evoluții indică faptul că
decalajul dintre cât produce și cu cât este plătit un salariat crește în favoarea celei din urmă.
Grafic nr. 6 - Dinamica costului unitar al muncii, în perioada 2014-2018, (variație procentuală față de
anul anterior)
RO; 2018; 14
RO; 2016; 8,5 RO; 2017; 8

%
RO; 2014; 4,2

EU 28; 2015; EU 28; 2018;
EU 28; 2014;
1,9 EU 28; 2017; 1,8
1,1
EU 28; 2016; - 0,1
RO; 2015; -
3,1 1,2
RO EU 28
Ø În intervalul 2014-2018, presiunea fiscală asupra utilizării forței de muncă s-a redus. Astfel,
nivelul de impozitare și taxare a muncii a scăzut semnificativ, în special în anul 2018, în
principal ca urmare a reducerii procentului de impozitare a salariului brut de la 16% la 10%.
9
Nivelul de impozitare si taxare a salariilor din România s-a plasat, în anul 2018 sub nivelul
mediu UE 28 cu 1,6 pp.
Tabel nr. 1- Evoluția nivelului de taxare și impozitare a muncii, în perioada 2014-2018
2.014 2.015 2.016 2.017 2.018

UE-28 39,0 38,5 38,4 38,4 38,2
Ro 43,7 41,7 41,4 41,9 36,8
Ø Numărul celor care au primit subvenții pentru angajare a crescut în perioada 2014-2018 cu
circa 9%, contribuind la reducerea poverii costurilor cu forța de muncă la angajator.
Grafic nr. 7 - Dinamica numărului de persoane care au primit subvenții, 2014 – 2018
Sursa: date ANOFM
Carta Socială Europeană consideră că salariului minim decent este acela care reprezintă cel
puțin 60% din salariul mediu net. Fondul Monetar Internațional concluzionează că, în situația
țărilor din Centrul și Estul Europei, la un raport 50% salariu minim/salariu mediu nu există efecte
negative asupra ocupării. Sunt studii2 care arată, însă, că majorările salariului minim nu au efect
asupra ocupării globale. Creșterile de salariu minim pot afecta, însă, anumite categorii de forță de
muncă. Sunt evidențe3 care arată că majorările salariului minim au impact negativ asupra șomajului
tinerilor absolvenți cu studii superioare4.
Reformele din ultimii ani pentru stimularea economiei, precum și măsurile adresate pieței
muncii nu au reușit până acum să apropie mai mult cererea cu ofertă de forță de muncă în
satisfacerea reciprocă a intereselor, manifestându-se în continuare, fricțiuni.
Analiza intervențiilor din strategia de ocupare a relevat și alte aspecte: reformele din sectorul
educației/administrație nu s-au finalizat (sunt incomplete), intervențiile lor nesincrone cu cele din
domeniul ocupării ceea ce a instituit incertitudine și discontinuitate în furnizarea serviciilor publice de
ocupare, chiar împiedicarea implementării intervențiilor planificate. Pe baza acestor aspecte putem
2
Pantea, S., Did minimum wage increases reduce employment? Panel data evidence from România, MPRA Munich
Personal RePEc Archive
3
Laporšek ., S., Minimum wage effects on youth employment in the European Union, Applied Economics Letters,
https://www.tandfonline.com/ https://doi.org/10.1080/13504851.2013.799752, pp. 1288-1292
4
L. Busovsky – Tha Impact of Taxation on Unemployment of University absolvents
10
presupune în mod rezonabil că fiecare dintre rezultatele preconizate și indicatorii de rezultat ar
putea fi afectați în mod direct sau indirect de către guvernarea generală și de obstacole legislative
din alte domenii la nivel de țară.
Pe de altă parte, în baza atributelor de sinergie și complementaritate, multe dintre programele
naționale și europene ar putea maximiza intervențiile Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă în îndeplinirea obiectivelor strategice de ocupare.
1.1.2 Analiza sistemelor de monitorizare la nivel european
Deoarece orice proces de evaluare de politică publică se bazează pe datele și informațiile

oferite de sistemul de monitorizare aflat în responsabilitatea organismelor abilitate cu implementarea,
examinarea cadrului de monitorizare al strategiei din punct de vedere al deciziei, al circuitului
informațional și al structurării și calității informației oferite, reprezintă un demers necesar și important.
După cum s-a mai precizat, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă este un
element de integrare al politicii publice naționale la nivelul politicii publice UE, fapt pentru care, înainte
de a analiza sistemul de monitorizare de la nivel național este necesară o analiză a sistemului de
monitorizare și evaluare de la nivelul UE.
Sistemul de monitorizare de la nivelul UE nu este doar un mecanism de culegere de date și de
calcul de indicatori, deoarece prin acesta se urmărește gradul de realizare a reformelor cu care
politicile din diverse domenii (inclusiv din cele de ocupare) din România tind să fie convergente.
Strategia Europa 2020, adoptată în anul 2010, reprezintă strategia de creștere economică a
Uniunii Europene care își propune atingerea unor obiective de creștere inteligentă, durabilă și
favorabilă incluziunii. În acest context, prin Programele Naționale de Reformă (PNR), actualizate
anual, statele membre conturează măsuri prin care sunt transpuse la nivel național obiectivele
strategiei. Prin Recomandările specifice de țară (RST), Comisia Europeană propune orientări de
politică economică pentru fiecare stat membru pentru următoarele 12-18 luni.
Procesul de monitorizare al progreselor privind piața muncii, realizate la nivelul UE și la
nivelul fiecărui stat membru în parte se realizează, în principal, prin intermediul Raportului Comun
privind Ocuparea Forței de muncă (JER) al Comisiei Europene și al Consiliului, raport care oferă o
imagine de ansamblu (anuală) a principalelor evoluții sociale și de ocupare a forței de muncă din
Europa, precum și a acțiunilor de reformă ale statelor membre, în conformitate cu orientările pentru
politicile generale, inclusiv cele de ocupare a forței de muncă ale statelor membre.
Începând cu anul 2011, la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată decizia de a se elabora un
pachet de documente numite generic ”Semestrul European” , un cadru de coordonare pentru politicile
economice și sociale , de monitorizare a implementării reformelor și de identificare a problemelor,
care vor fi adresate Statelor Membre. ”Semestrul European” debutează cu publicarea de către
Comisia Europeană a Analizei Anuale a Creșterii care stabilește prioritățile menite să orienteze
acțiunea Uniunii Europene în perioada următoare și se încheie cu aprobarea Recomandărilor
Specifice de Țară. Rapoartele de țară sunt parte integrantă a ”Semestrului European” și reprezintă
instrumente de monitorizare a implementării politicilor de reformă, dar și de identificare a măsurilor
de ajustare pe care statele membre ar trebui să le abordeze în vederea menținerii pe traiectoria de
atingere a țintelor naționale Europa 2020 și pentru punerea în aplicare a măsurilor de răspuns la
Recomandările Specifice de Țară.
Rapoartele de țară sunt realizate doar pentru țările identificate în ”Raportul Mecanismului de
Alertă” (AMR). În acest Raport se măsoară, pe baza Procedurii de descoperire a Dezechilibrelor
Macroeconomice (MIP), dezechilibrele interne și externe, precum și dinamicile pieței muncii. Din
aplicarea acestei proceduri se realizează un tablou de bord care conține rezultatele unui număr de 14
11
indicatori de bază, dintre care 4 sunt dedicați pieței muncii (rata șomajului, rata șomajului de lungă
durată, rata șomajului tinerilor și rata de activitate).
Pentru a monitoriza progresul stării sociale și pentru a compara performanțele obținute în
planul ocupării și în plan social, la nivelul tuturor statelor membre, Comisia a propus un instrument,
numit ”Social Scoreboard”, pe care îl utilizează ca instrument analitic de evaluare în Rapoartele de
Țară. Acest instrument a fost propus ca urmare a Pilonului European al Drepturilor Sociale.
Printre cele 7 domenii ale Semestrului european pentru care se elaborează fișe tematice se
numără și cel referitor la piața muncii și calificări5. În cadrul acestui domeniu, fișele tematice detaliate
fac referire la politicile care influențează oferta și cererea de forță de muncă, corelarea dintre lucrători
și locurile de muncă și dobândirea de competențe, și anume6:
- politicile active pe piața muncii7;
- prestațiile de șomaj8
- abordarea inegalităților;
- persoanele care abandonează școala timpuriu;
- legislația în domeniul protecției ocupării;
- serviciile publice de ocupare;
- calificările pentru piața muncii;
- absolvirea învățământului superior;
- munca nedeclarată;
- beneficiile acordate șomerilor;
- evoluția salariilor și sistemele de stabilire a salariilor;
- femeile pe piața muncii;
- angajarea tinerilor.
Principalele rezultate privind progresele înregistrate în procesul de implementare a politicii de
ocupare în România, prezentate în documentele de monitorizare și evaluare de la nivelul UE au pus
în evidență faptul că România se confruntă încă cu un număr de provocări în zonele acoperite de
”Social Scoreboard”
Tabel nr. 2 - Sumar al indicatorilor ”Social Scoreboard”, pentru România, 2017
Ieșiți timpuriu din educație și formare (% din populația cu

Situație critică
Oportunități vârste intre 18-24 ani)
egale și acces Diferențe de gen în ocupare Situație critică
pe piața Raportul veniturilor pe quintile (S80/S20) Slab, dar în îmbunătățire
muncii Rata riscului sărăciei sau excluziunii sociale (în %) Slab, dar în îmbunătățire
Tineri NEET (% în total populație cu vârste între 15-24 ani) Slab, dar în îmbunătățire
Rata ocupării (% în populația cu vârste între 20-64 ani) Slab, dar în îmbunătățire
Dinamica
Rata șomajului (% în populația cu vârste între 15-74 ani) Mai bine decât media
pieței muncii și
Șomajul de lungă durată La medie
condiții de
Cea mai bună
muncă Creșterea GDHI per capita
performanță
echitabile
Veniturile nete ale unui singur lucrător cu venituri brute la Slab , dar în
5
Celelalte domenii sunt: Mediul de afaceri, Stabilitate financiară, Economia verde, Administrația publică, Protecția socială și
coeziunea și Stabilitatea fiscală.
6
European Commission, https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-
economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/thematic-factsheets/labour-markets-and-
skills_en
7
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-factsheet_active-labour-market-
policies_ro.pdf
8
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-factsheet_unemployment-benefits_ro.pdf
12
nivel mediu îmbunătățire
Protecția
Impactul transferurilor sociale (exclusiv pensiile) asupra
socială și Situație critică
reducerii sărăciei
incluziune
Copii cu vârste de până la trei ani aflați în sisteme formale
În atenție
de îngrijire
Autoraportări a nevoii nesatisfăcute de îngrijire medicală În atenție
Nivelul individual al competențelor digitale Situație critică
Sursa: Join Employment Report, 2019, EPSCO Council, 2019
În Recomandările Comisiei pentru țara noastră, în cadrul ”Semestrului European” se arăta: că

”piața forței de muncă se confruntă cu presiuni crescânde, în condițiile în care rata șomajului (4,2% în
2018) este foarte scăzută, forța de muncă este în scădere, iar lipsa de personal calificat persistă.
Rata de activitate a femeilor este scăzută, mai ales în rândul femeilor tinere și de vârstă mijlocie.
Acest lucru se datorează în principal responsabilităților personale și familiale și integrării scăzute a
copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani în structuri formale de îngrijire. Politicile active în domeniul
pieței forței de muncă oferă un răspuns limitat la nevoile pieței forței de muncă, măsurile fiind axate în
principal pe oferirea de stimulente financiare, mai degrabă decât pe abordări personalizate, globale.
Întârzierea reformei planificate a serviciului public de ocupare a forței de muncă rămâne un obstacol
important în calea modernizării serviciilor furnizate angajatorilor și șomerilor. Disponibilitatea
serviciilor de perfecționare și a serviciilor integrate este, de asemenea, deficitară. Competențele nu
evoluează în concordanță cu nevoile sectoarelor economice în creștere, 81 % dintre angajatori
confruntându-se cu dificultăți în ocuparea locurilor de muncă vacante. Sectorul tehnologiei informației
și comunicațiilor este în creștere, în timp ce numărul românilor cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani
care dețin o diplomă în domeniile științei, tehnologiei, ingineriei sau matematicii a scăzut în perioada
2014-2016.”9
De asemenea, se afirmă că în România există factori economici care afectează rezultatele
politicii de ocupare: ”economia informală reprezintă, prin mărimea sa, o provocare suplimentară
pentru respectarea obligațiilor fiscale, iar nivelurile ridicate ale muncii nedeclarate privează bugetul de
stat de resurse semnificative”.10 Dintre factorii sociali cu influență asupra atingerii obiectivelor de
politică se menționează că: ”participarea copiilor preșcolari la o educație și îngrijire de calitate rămâne
sub media UE, inclusiv din cauza lipsei de infrastructuri. Acest lucru are implicații asupra participării
femeilor pe piața forței de muncă, precum și asupra dobândirii timpurii de competențe. În ciuda
îmbunătățirilor recente, ratele sărăciei și inegalității veniturilor rămân ridicate, iar disparitățile regionale
se accentuează. Integrarea limitată a serviciilor de ocupare a forței de muncă, de educație, de
sănătate și a serviciilor sociale nu permite o incluziune durabilă a diferitelor grupuri defavorizate.
Persoanele cu handicap nu beneficiază decât de sprijin limitat pentru a duce o viață independentă și
pentru a avea acces la un loc de muncă. Se constată foarte puține progrese în ceea ce privește
situația comunității rome. Unul din trei lucrători cu contracte de muncă atipice este expus riscului de
deprivare materială severă. Lucrătorii zilieri și sezonieri nu au acces formal la prestații sociale de
șomaj, de maternitate, de accident și de accident de muncă. După ani de creștere salarială moderată,
România prezintă una dintre cele mai rapide creșteri ale salariilor din UE. Acest lucru este determinat
9
Recomnadarea Comisiei privind Programul național de reformă al României pentru 2019 și care include un
aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2019 din 5.06.2019 https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52019DC0523&from=EN
10
Recomnadarea Comisiei privind Programul național de reformă al României pentru 2019 și care include un
aviz al Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2019 din 5.06.2019 https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52019DC0523&from=EN
13
de politicile guvernamentale de creștere a salariilor din sectorul public și a salariului minim, de rata
șomajului care a scăzut la un nivel record și de deficitele structurale de forță de muncă”.
1.1.2. Analiza mecanismului de monitorizare și evaluare al SNOFM 2014-2020
Mecanismul de monitorizare și evaluare pentru implementarea SNOFM 2014-2020 a fost

proiectat având la bază principiile guvernanței și reprezintă în sine un progres important de viziune
care presupune trecerea de la un mod de gestiune de tip guvernare la unul alternativ, modern, ce
corespunde complexității lumii globalizate.
Guvernarea și guvernanța sunt două noțiuni care ”sună” asemănător, dar care în esență au
sensuri diferite. Diferența dintre guvernare și guvernanță este încă neînțeleasă pentru mulți și de
aceea considerăm necesar să definim cele două noțiuni pentru a fi clar sensul în care a fost
structurată evaluarea, astfel încât să nu lase loc la confuzii.
Termenul de guvernanță este folosit, de regulă, pentru a descrie transformările produse în
natura și rolul statului în legătură cu acestea. Noțiunea de guvernanță desemnează forme de
guvernare alternative, altceva decât eram obișnuiți până acum prin suveranitatea puterii decizionale
care se acordă de regulă Guvernului11”. Guvernanța reprezintă deci o altfel de guvernare, modernă,
ce corespunde dinamicii si complexității lumii globalizate, care vizează (re)distribuirea puterii în spațiul
public printr-o (re)negociere a autorității și o decizie a politicilor publice făcute în parteneriate sociale
(guvern – patronat – sindicate), parteneriate public – private (structuri de stat – mediul de afaceri) sau
parteneriate civice (autorități publice – societate civilă).
Guvernanța este în general asociată cu abordările ascendente (de jos în sus) fiind astfel
implicate mai multe părți interesate, respectiv o diversitate de tipuri de organizații.
Cum s-a menționat la început, termenul de guvernanță nu este încă bine definit și delimitat.
Cercetătorul britanic Rod Rhodes12, face referire la guvernanță ca fiind un termen la modă în
contextul reformării sectorului public. Acesta a identificat cel puțin șase utilizări distincte în literatură a
termenului de guvernanță. Ca și teoria sa, definiția dată guvernanței este cea mai apreciată, fiind
considerată sistematică și de aceea e și cea mai utilizată. Conform lui Rhodes, „guvernanța se referă
la rețele auto-organizatoare și interorganizaționale, caracterizate de interdependență, schimb de
resurse, reguli ale jocului și autonomie semnificativă față de stat”. De aici Rhodes a identificat patru
caracteristici de bază, importante, ale guvernanței:
1. Interdependența dintre organizații, guvernanța fiind mai cuprinzătoare decât guvernarea,
acoperind și actori non-guvernamentali, iar frontierele dintre sectoarele public, privat și
voluntar devin flexibile;
2. Interacțiuni continue între membrii rețelei, generate de necesitatea de a face schimb de
resurse și de a negocia obiective împărțite reciproc;
3. Interacțiuni de tip joc, bazate pe încredere și reglementate de reguli convenite de participanții
la rețea;
4. Un grad semnificativ de autonomie față de stat/guvern. Rețelele nu sunt subordonate
guvernamental, acestea se auto-organizează; deși guvernul nu ocupă o poziție suverană
privilegiată, acesta le poate direcționa indirect.
11
OECD 2004
12
R. Rhodes - Understanding Governance, 1996
https://www.researchgate.net/publication/233870082_Understanding_Governance_Policy_Networks_Governan
ce_Reflexivity_and_Accountability
14
Repere importante de analiză se regăsesc în abordarea Comisiei Europene, considerând că la
baza unei guvernanțe trebuie să se adopte cinci principii care să consacre ”trăsăturile sistemului
democratic și ale statului de drept specifice statelor membre UE”, precizând că acestea sunt valabile
pentru toate tipurile de guvernanță (globală, europeană, națională, regională sau locală). Cele cinci
principii și ce trebuie să se înțeleagă în transpunerea lor în practică, sunt:
1. Transparenta, ca prim principiu, presupune necesitatea adoptării unei maniere deschise,
sincere, de către toate instituțiile care constituie cadrul instituțional al guvernanței, în
activitatea ce le revine fiecăreia;
2. Participarea, condiționează obținerea unei calități și eficiențe ridicate a politicilor promovate în
UE, de asigurarea unei participări cât mai largi pe întregului proces, de la elaborare până la
implementare și monitorizare;
3. Responsabilitatea, cere delimitarea clară a rolului legislativ, respectiv executiv, pe care îl
deține fiecare instituție și, cel mai important aspect, asumarea responsabilității pentru toate
acțiunile din sfera lor de activitate;
4. Eficacitatea, să fie oportune, adică să se implementeze acolo unde sunt necesare, pe baza
evaluării clare obiectivelor şi a impactului acestora, astfel ca politicile promovate să asigure
eficiența utilizării resurselor;
5. Coerența, solicită asigurarea unui cadru logic politicilor promovate și acțiunilor întreprinse în
acest sens. Nevoia de coerență este cu atât mai evidentă, cu cât a crescut numărul statelor
membre ale UE cu implicare ridicată a autorităților locale și regionale în politicile generale.
Aceste principii au fost preluate pentru punerea în practică a Strategiei SNOFM 2014-2020, și anume:
Ø Transparența. Pe parcursul întregului proces de implementare a strategiei, toate documentele
de raportare și monitorizare a progresului sunt făcute publice, modul cum colaborează pârțile
a fost transparent și presupune încrederea reciprocă cu privire la informațiile transmise,
colectate și analizate
Ø Participarea. Din construcție, SNOFM a propus un mecanism de coordonare și decizie care
presupune participarea tuturor actorilor interesați: ”atingerea obiectivelor propuse se poate
face doar prin mobilizarea tuturor factorilor relevanți pe piața muncii, iar consultările cu
partenerii sociali și societatea civilă trebuie să capete consistență în acest context. În plus,
competențele privind politicile care vizează ocuparea trebuie împărțite la nivel național,
regional și local, iar relațiile dintre diferitele niveluri trebuie să se bazeze pe o bună cooperare
și coordonare.” În cadrul concret al activităților de monitorizare a SNOFM, participarea tuturor
actorilor interesați s-a realizat (și se realizează) prin cele două organisme de lucru: Comitetul
inter-ministerial cu reprezentanți ai partenerilor sociali care vor analiza evoluția principalelor
variabile care afectează piața muncii, prin utilizarea unor criterii de comun acord acceptate și
care vor putea oferi feed-back pentru corectarea anumitor măsuri și un Grup de lucru format la
nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Ø Responsabilitatea. În cadrul SNOFM sunt definite precis rolul și sarcinile fiecărui participant la
proces, necesitatea asumării răspunderii fiecăruia pentru sarcinile care îi revin, astfel încât
responsabilitatea deciziei poate fi asumată de către fiecare parte, fără însă a se diminua
responsabilitatea și decizia finală a Ministerului Muncii și Justiției Sociale, ca principal
organism de decizie din domeniul politicilor de ocupare.
Ø Eficacitatea. Asigurarea implementării strategiei cu eficacitate este asigurată de introducerea
în mecanismul de monitorizare si evaluare a unor proceduri unitare privind construcția
Planului de Acțiuni aferent SNOFM elaborat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, în
colaborare cu instituțiile implicate, respectiv pe fiecare acțiune demarată pe fiecare an
calendaristic, pornind de la angajamentele asumate de instituțiile implicate ca răspuns la
Recomandările Specifice de Țară, luând în considerare concluziile Consiliului European și
15
având în vedere setul de Orientări Integrate privind Ocuparea Forței de Muncă. Documentul
anual finalizat este reactualizat de fiecare dată cu acțiunile neîndeplinite integral sau restante
și are în vedere stabilirea unui obiectiv specific cuantificabil, prin precizarea acolo unde este
cazul a unui grup țintă vizat cu o alocare bugetară aferentă.
Ø Coerența se asigură prin proceduri standardizate de colectare și transmitere a datelor, prin
raportarea de indicatori comuni și specifici într-o manieră standardizată. Sistemul de
monitorizare se bazează pe datele obținute din Ancheta Forței de Muncă în Gospodării
(AMIGO) și pe alte cercetări statistice relevante derulate de Institutul National de Statistică, pe
datele administrative furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, de
Ministerul Educației Naționale, de Autoritatea Națională pentru Calificări, precum și pe alte
date administrative colectate de ministerele/ instituțiile responsabile de implementarea
măsurilor incluse în Planul de acțiune.
Sistemul de monitorizare va oferi la diferite momente de timp (de regulă 1 an) date și informații
cu privire la indicatorii de intrare, de realizare și de rezultat, prin rapoartele realizate astfel încât
acesta vor asigura un grad de transparență cu privire la progresul implementării, dar va oferi
posibilitatea evaluării ulterioare a eficienței și impactului intervențiilor realizate. Rezultatele proceselor
de monitorizare și evaluare se vor reflecta în cadrul Raportului anual de monitorizare și evaluare a
implementării Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă emis de Ministerul Muncii și
Justiției Sociale, document care va evidenția evoluția principalelor variabile care afectează piața
muncii, prin utilizarea unor criterii de comun acord acceptate în cadrul Comitetului Inter-ministerial.
Raportul anual va include indicatori, precum:
1. Rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani;
2. Rata de ocupare în cadrul grupurilor vulnerabile – tineri, femei, lucrători în vârstă
(55 – 65 ani) etc.;
3. Rata tinerilor NEETs;
4. Rata șomajului pe categorii de vârstă;
5. Distribuția populației ocupate pe sectoare ale economiei naționale și după statutul
ocupațional;
6. Participarea și resursele alocate pentru măsurile active de ocupare a forței de
muncă
În procesul de monitorizare este prevăzută și oferirea de feed-back. Comitetul interministerial,

în urma analizei monitorizării dă posibilitatea membrilor săi de a transmite sugestii sau propuneri de
corecție a măsurilor.
Evaluarea este o estimare, cât mai sistematică și mai obiectivă posibil, a unui proiect, a unui
program sau a unei politici în desfășurare sau finalizată, a designului, a implementării și a rezultatelor
acestuia/acesteia. Scopul evaluării este de a determina relevanța și îndeplinirea obiectivelor, eficiența
aplicării, eficacitatea, impactul și durabilitatea. O evaluare ar trebui să ofere informații credibile și utile
care să permită încorporarea lecțiilor învățate în procesul de luare a deciziilor atât al destinatarilor, cât
și al finanțatorilor. "13
SNOFM 2014-2020 conține criterii de care trebuie să se țină cont în procesul de evaluare:
- strategia este dezvoltată pe termen lung (o perioadă de șapte ani), iar obiectivele
stabilite vor fi atinse treptat, în funcție de priorități;
13
OECD – Evaluation policy and guidelines for evaluation, 2009,
https://www.oecd.org/dac/evaluation/iob-evaluation-policy-and-guidelines-for-evaluations.pdf
16
- la finalul ciclului de implementare al Strategiei, Comitetul Inter-ministerial de
monitorizare va primi Raportul final de evaluare a implementării Strategiei.
1.2. Sursele de date și informații
Analiza gradului de îndeplinire a SNOFM se va realiza utilizându-se informații din documente

strategice și programatice și surse de date statistice.
Sursele de date statistice utilizate în evaluare se împart în două categorii:
ü surse administrative
ü surse statistice.
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra gradului de realizare a Strategiei Naționale
pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 se vor folosi ca surse documentare măsurile și acțiunile
stabilite în cadrul planurilor naționale de reformă (PNR 2014, PNR 2015, PNR2016, PNR 2017),
Recomandările specifice de țară, evaluările realizate în cadrul Semestrului European - Rapoartele de
Țară (2015, 2016, 2017, 2018), alte documente programatice, rapoartele de monitorizare și evaluare
europene și românești cu privire la anumite programe/măsuri specifice aplicate. Dintre acestea
subliniem câteva:
- Rapoartele de Activitate ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS) sunt documente ce
monitorizează anual activitatea MMJS din domeniul ocupării forței de muncă, formării și
mobilității profesionale a adulților, migrației forței de muncă și economiei sociale.
- Rapoartele de Activitate ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și
Bilanțurile de Ocupare sunt documente de monitorizare ce descriu activitatea anuală,
desfășurată conform prevederilor legale, de ANOFM. Rapoartele de Activitate ale ANOFM
monitorizează îndeplinirea obiectivelor generale în domeniul ocupării forței de muncă,
cuprinse și în programele de guvernare 2016, 2017-2020, 2018-2020, având la bază
obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de ocupare în perspectiva Europa
2020
- Bilanțurile anuale de ocupare cuprind principalii indicatori statistici care caracterizează piața
forței de muncă potrivit prevederilor art.6 din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu completările și modificările
ulterioare, măsurile active implementate în cadrul Programului național anual pentru ocuparea
forței de muncă, date referitoare la cheltuielile anuale pentru măsurile active finanțate din
bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Dintre sursele statistice evidențiem doar câteva:

- Ancheta forței de muncă din Gospodării (INS) are ca obiective evaluarea situației existente pe
piața forței de muncă din România, evoluția fenomenelor de ocupare, șomaj și inactivitate.
Cercetarea se realizează în baza Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului din 9 martie
1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din Comunitate, cu
modificările ulterioare și furnizează date comparabile la nivelul Uniunii Europene
- sistemul de monitorizare al Garanției Europene pentru Tineret - Data collection for monitoring
of Youth Guarantee schemes - Indicatori cadru de monitorizare revizuiți de Comitetul pentru
ocuparea forței de muncă (EMCO)
- Eurostat reprezintă sursa statistică oficială a UE care furnizează date statistice comparabile la
nivelul țărilor membre (inclusiv câteva state ne-membre ale uniunii).
17
1.3. Întrebările de evaluare, metoda de evaluare și limitele ei
În cadrul evaluării gradului de îndeplinire a rezultatelor SNOFM s-a utilizat metoda de

evaluare bazată pe teorie. Evaluarea bazată pe teorie este "o evaluare contextuală sau holistică a
unui program pe baza cadrului conceptual al teoriei programului. Scopul său este de a furniza
informații cu privire atât la performanța programului/acțiunilor, cât și asupra modului în care
programul/acțiunile și-a atins rezultatul"14.
O evaluare bazată pe teorie arată nu numai efectele reale ale programului, ci explică și
cauzele pentru care au apărut. Ea este utilă atât pentru evaluarea efectelor (funcția de
responsabilizare), cât și pentru identificarea mecanismelor care au condus la succesul sau eșecul
unei intervenții (funcția cognitivă de evaluare). De fapt, valoarea reală a unei evaluări bazate pe
teorie, în special pentru factorii de decizie, rezidă în partea ei explicativă, prin care sunt prezentate
modalitatea de funcționare a programului, actorii implicați, circumstanțele, precum și mecanismele
care au condus la succesul sau eșecul unei intervenții.
Evaluarea de impact bazată pe teorie are două componente importante: prima este
conceptuală, iar cea de-a doua, empirică.
Altfel spus, prima componentă este de a valida și articula teoria programului, iar cea de-a
doua, de a testa această teorie, pe baza datelor existente sau a unor date noi, din punct de vedere
cantitativ (și eventual calitativ), în corelare cu întrebările de evaluare.
În faza conceptuală se reconstruiște “teoria schimbării” respectiv se caută argumente pentru a
justifica dacă intervenţia supusă evaluării a produs rezultatele așteptete/dorite. Procesul de realizează
pe construcția lanțului cauzal de la intrări, context la rezultate. Pentru această “reconstrucţie”, pe
lângă analizarea documentelor de programare, evaluatorul poate realiza o recenzie a literaturii de
specialitate pentru a argumenta analiza. Legăturile cauzale sunt ulterior translatate în anumite ipoteze
care vor fi testate empiric mai târziu pe baza colectării, procesării şi analizării datelor primare şi
secundare.
În demersul evaluării, întrebările de evaluare propuse în cadrul raportului, au fost:
ü Î1: Care este progresul atins în zonele, sectoarele și grupurile vizate în raport cu
obiectivele specifice stabilite de SNOFM (relevanța măsurii, efectele brute și
eficacitatea intervenției - adică gradul de atingere a rezultatelor finale sau nivelul de
progres atins în realizarea acestor rezultate, respectiv atingerea țintelor propuse în
planurile anuale de acțiune ale strategiei)?
ü Î2: Care sunt mecanismele care au facilitat / împiedicat efectele și caracteristicile
cheie contextuale ale acestora?
ü Î3: În ce măsură lucrurile ar fi putut fi realizate mai bine?
În procesul de evaluare a rezultatelor SNOFM se face o analiză riguroasă a activităților

finalizate sau pe parcurs de implementare pentru a determina nivelul de realizare a obiectivelor
planificate și contribuția acestora la atingerea scopului final al Strategiei.
Criteriile principale de evaluare după care se vor analiza indicatorii folosiți sunt:
- Relevanța – gradul de consistență a activităților, produselor și rezultatelor finale în raport cu
strategia și necesitățile beneficiarilor. Conceptul de relevanță este supus unor interpretări
diferite. OCDE15 definește relevanța în măsura în care obiectivele unei intervenții de politică
sunt în concordanță cu cerințele beneficiarilor, necesitățile țării, prioritățile globale. Această
definiție este nesatisfăcătoare din mai multe motive. În primul rând, evaluarea dacă o
14 Chen, H.T. (2005) "Evaluarea Bazată pe Teorie"; in Mathison, S. (ed.) Enciclopedia de evaluare, Thousand Oaks, Calif.; Londra: Sage Publications.
15
OECD – Evaluation policy and guidelines for evaluation, 2009,
18
intervenție este o consecință logică sau este compatibilă cu politica este, în esență, o
întrebare ex-ante care ar trebui să facă parte din procedura de aprobare. În al doilea rând,
nevoile grupului țintă nu coincid perfect neapărat. Aceasta ar însemna că o intervenție poate fi
relevantă și irelevantă în același timp. În al treilea rând, prioritățile politice se pot schimba în
timp, astfel încât o intervenție specifică este relevantă la un moment dat și nu la următoarea,
sau invers. În sfârșit, această definiție implică faptul că relevanța politicii în sine nu este
discutabilă. Cu alte cuvinte, exclude problemele cu politica în sine
- Eficacitatea – gradul de atingere a rezultatelor finale sau nivelul de progres atins în realizarea
acestor rezultate, respectiv atingerea țintelor propuse în planurile anuale de acțiune ale
strategiei
- Eficiența – cât de economic au fost transformate în rezultate resursele utilizate. Eficiența poate
fi calculată folosind analiza cost-eficacitate, considerând că atunci când costul unui program
produce un anumit rezultat înseamnă că se încadrează în limita bugetului stabilit și programul
are o eficiență rezonabilă. Astfel, analiza cost-eficacitate furnizează informații utile despre
eficacitatea relativă a diferitelor programe finanțate din fonduri bugetare, dar și despre
posibilitățile de realocare a resurselor financiare.
Abordarea metodologică a ținut cont de procesele cheie în cadrul demersului de evaluare:

1. Structurarea informației,
2. Analiză,
3. Evaluare.
Informația s-a structurat urmărind obiectivele în funcție de recomandările specifice de Țară, de
măsurile preconizate și realizate, de efortul investițional alocat, de efectele urmărite (cuantificate) și
de rezultatele la beneficiar și pe piața muncii, adică indicatorii folosiți în evaluarea strategiei, indicatori
de input, output și de rezultat.
De asemenea s-a structurat și informația din rapoartele de monitorizare anuale ale strategie
de ocupare, prin care sunt colectate informațiile legate de schimbările apărute la indicatorii de
rezultat/de performanță ai politicii pe parcursul etapei de implementare. Progresul este măsurat în
baza unor ținte sau criterii.
Etapa de analiză a inclus monitorizarea bazei factuale pregătită anterior pe fiecare obiectiv
specific și fiecare măsură formulată pe ani. În cadrul acestei etape s-au analizat tendințele de evoluție
a indicatorilor, modificările structurale și s-a încercat identificarea cauzelor care au facilitat sau frânat
atingerea rezultatului.
Evaluarea s-a referit la identificarea legăturii între intrări, contribuții, activități, rezultatele
acțiunilor, rezultate, progresele înregistrate și factorii externi programului. În cadrul procesului de
evaluare se verifică dacă situația inițială s-a ameliorat și dacă această îmbunătățire se datorează
activităților din programele guvernamentale. Se compară rezultatele realizate cu cele așteptate și se
propun măsuri adecvate de perfecționare.
Eficacitatea va fi definită ca fiind gradul de îndeplinire al țintelor prevăzute în planurile de
acțiune anuale ale strategiei de ocupare obținută dintr-o medie a ratelor de îndeplinire a
acțiunilor/intervențiilor pe ani aferente măsurilor examinate. În cazul în care raportarea se face la
indicatori țintă cantitativi, eficacitatea se va împărți în mai multe categorii și anume:
- eficacitate ridicată, optimală, când gradul de îndeplinire al țintelor și îndeplinirea criteriilor a
fost peste nivelul așteptat16;
- eficacitate optimală, când gradul de îndeplinire al țintelor și îndeplinirea criteriilor a fost la
nivelul așteptat;
16
Autorii au folosit și gradele de evaluare pentru eficacitate din documentele de monitorizare ale SNOFM 2014-2020
19
- eficacitate medie - ridicată, dar suboptimală, când indicatorii ținti și criteriile au fost îndeplinite
peste 50%;
- eficacitate medie, scăzută, dar suboptimală, când indicatorii țintiți și criteriile au fost îndeplinite
sub 50%.
Se realizează, astfel, o evaluare globală începând cu anul 2014, odată cu implementarea
strategiei de ocupare, a efortului legislativ, instituțional și de programare, urmând ca această
examinare detaliată să pună în lumină, prin comparație cu rezultatele de pe piața muncii și de
evaluările altor instituții, progresele realizate, dar și cauzele/neajunsurile pentru care unele
obiective nu au fost atinse și căi de îmbunătățire a politicilor aplicate.
Modalitatea de prezentare a evaluării, ca bloc analitic, va conține:

1. analiza situației domeniului pentru care a fost formulată direcția de acțiune, ce se va baza pe
date statistice macro-economice;
2. analiza logicii intervențiilor din cadrul direcției de acțiune ce va permite explicarea modalității în
care implementarea fiecărei măsuri a SNOFM a condus la rezultatele dorite, a stabilit
lanțul de cauzalitate de la nevoi la acțiuni și de la resursele folosite la efectul obținut;
3. evaluarea propriu-zisă a gradului de realizare a fiecărei măsuri în parte, respectiv analiza
relevanței și eficacității;
4. eventual, sublinierea în cadrul examinării măsurilor a progreselor și discrepanțelor în
îndeplinirea măsurilor, sugestii de corecții și ajustări cu privire la intervenția operată.
Metoda de cercetare a îmbinat analiza documentară a strategiilor și politicilor naționale și

sectoriale, analiza secundară a datelor statistice oficiale cu examinarea analizelor de piața muncii
realizate în etapa I a acestui proiect.
Limitele acestei evaluării sunt datorate următoarelor aspecte:

- În rapoartele de monitorizare ale strategiei de ocupare se face raportare numai la
indicatorii prevăzuți a fi atinși, nu sunt date cu privire la bugete;
- Dificultatea de a detalia din rapoartele de activitate și ocupare diferitele măsuri în
funcție de rezultatele preconizate și obținute și de bugetele prevăzute și cele
executate;
- În planurile anuale de ocupare și de activitate, nu sunt prevăzuți și realizați indicatori
defalcați corespunzător criteriilor din strategie, conforme cu formulările acesteia. Nici în
rapoartele de ocupare și de activitate nu se pot distinge net grupurile țintă pe măsuri,
astfel încât să se identifice cheltuielile aferente;
- Dificultatea de a evalua rezultatele din POCU care au obiective comune cu unele
măsuri ale strategiei.
Concluzii
Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor strategiei este una intermediară și presupune cu

precădere o evaluare a efectului brut, utilizându-se evaluarea bazată pe teorie, completată cu
analize ale efectelor produse de măsurile din cadrul direcțiilor de acțiune la nivelul indicatorilor pieței
muncii.
Metoda de cercetare a îmbinat analiza documentară a strategiilor și politicilor naționale și sectoriale,
analiza secundară a datelor statistice oficiale cu examinarea analizelor de piața muncii realizate în
etapa I a acestui proiect. Având în vedere, momentul la care se efectuează evaluarea, rezultatele vor
20
fi unele intermediare și vor fi interpretate avându-se în vedere potențialul lor ca precursori pentru
atingerea rezultatelor finale.
Mecanismul de monitorizare și evaluare pentru implementarea SNOFM 2014-2020 a fost proiectat
având la bază principiile guvernanței și reprezintă în sine un progres important de viziune care
presupune trecerea de la un mod de gestiune de tip guvernare la unul alternativ, modern, ce
corespunde complexității lumii globalizate.
Întrebările de evaluare propuse au fost:

ü Î1: Care este progresul atins în zonele, sectoarele și grupurile vizate în raport cu obiectivele specifice
stabilite de SNOFM (relevanța măsurii, efectele brute și eficacitatea intervenției - adică gradul de
atingere a rezultatelor finale sau nivelul de progres atins în realizarea acestor rezultate, respectiv
atingerea țintelor propuse în planurile anuale de acțiune ale strategiei)?
ü Î2: Care sunt mecanismele care au facilitat / împiedicat efectele și caracteristicile cheie
contextuale ale acestora?
ü Î3: În ce măsură lucrurile ar fi putut fi realizate mai bine?
Limitele evaluării sunt în principal legate de lipsa unui sistem informatic care să cuprindă indicatorii de
program și nivelul realizat, precum și bugetul asociat necesari pentru analizele din cadrul activității de
monitorizare și evaluare.
21
Capitolul 2. Evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivului general al SNOFM 2014-
2020
În cadrul acestui capitol se evaluează gradul de îndeplinire a obiectivului general al

SNOFM în perioada 2014-2018 prin metoda evaluării bazate pe teorie analizând coerența
obiectivelor și direcțiilor de acțiune cu obiectivul general, analiza lanțului logic (logica
internă) a intervențiilor din Planul de acțiune pentru implementarea SNOFM, iar apoi
analizând dinamica indicatorilor țintiți, respectiv a rezultatelor în plan legislativ și al
eficacității (atingerea țintelor stabilite).
În perioada 2014-2020, efortul legislativ și instituțional din România s-a concentrat pe

coordonarea și antrenarea continuă a tuturor instituțiilor și organismelor implicate în planificarea și
desfășurarea programelor naționale, cu scopul de a asigura complementaritatea lor și, în paralel, de a
crearea sinergii între diverse entități pentru a obține o mai mare eficientă a implementării. Acest cadru
a fost necesar pentru asigurarea atingerii obiectivelor comune de coeziune, dezvoltare socială și
economică durabilă, creșterea calității ocupării așa cum sunt stipulate în Strategia Europa 2020.
Obiectivele specifice ale strategiei de ocupare și intervențiile preconizate între 2014-2020 sunt
coerente din acest punct de vedere cu nevoile de dezvoltare identificate în acord. Acordul de
Parteneriat se defalcă pe programe operaționale dedicate anumitor domenii. Strategia de ocupare
prevede intervenții eficiente și asigură complementaritatea cu Programele Operaționale pentru
Fondurile Structurale și de Coeziune (Programul Operațional Capital Uman (POCU) - FSE, Planul
Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) - FEADR, Planul Operațional Regional (POR) - FEDR ș.a.).
Utilizarea fondurilor se face în funcție de: obiective, beneficiari, tipul măsurilor, impact teritorial,
anvergura proiectului, dimensiunea teritorială ș.a. Prin asigurarea complementarității dintre SNOFM și
Instrumentele Structurale, s-a urmărit realizarea unei acoperiri teritoriale cât mai largi în funcție de
tipul de intervenție și de beneficiarii potențiali.
Obiectivul general al politicii de coeziune este acela de a stimula competitivitatea regiunilor și
orașelor Europei, încurajând creșterea și crearea de locuri de muncă. Noua perioadă de programare
a politicii de coeziune 2014-2020 a introdus norme comune simplificate și un accent sporit pe realizări
și rezultate (ținte mai clare și măsurabile pentru un grad sporit de răspundere). Bugetul de 351,8
miliarde de euro este orientat în special către 11 obiective tematice în sprijinul realizării țintelor17
strategiei Europa 2020. Obiectivele politicii de coeziune se realizează, în principal, prin intermediul a
3 fonduri: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul
de coeziune. Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală
(FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de
investiții europene (FESI). Aceste fonduri vin să completeze financiar contribuția națională în
atingerea obiectivelor strategice ale României.
În Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană s-au stabilit 5 priorități de investiții (oamenii și
societatea; competitivitatea; infrastructura; resursele și administrația și guvernarea). Astfel, este în
primul rând vizată susținerea financiară a intervențiilor din cadrul Strategiei naționale de Ocupare.
Utilizarea acestor fonduri este de maximă importanță pentru România, de capacitatea de a le absorbi
fiind legată dezvoltarea viitoare, crearea și creșterea numărului de locuri de muncă în vederea
reducerii disparităților regionale și sociale existente în România.
17
ec.europa.eu/esif
22
Sinergia strategiei cu alte domenii de politică sectorială a însemnat coordonarea mai multor
acțiuni în vederea obținerii unui rezultat comun cu economie de mijloace. Strategia a vizat crearea
unui cadru integrat din perspectiva cererii, cât și din perspectiva ofertei pe piața muncii formulând
măsuri realiste finanțate din bugetul național, bugetul asigurărilor pentru șomaj și din resursele
financiare europene alocate în perioada de programare 2014–2020. Din această perspectivă,
ocuparea a devenit o politică trans-sectorială care s-a regăsit în conținutul tuturor politicilor de la nivel
național, fiind o țintă în sine. De aceea apreciem că fără contribuția domeniului educație, economie și
fiscalitate, intervențiile planificate nu-și pot atinge parametrii optimi de eficacitate și eficiență țintiți.
Strategia de ocupare a forței de muncă 2014 – 2020 și-a propus un obiectiv general - țintă și 4
obiective specifice în cadrul cărora au fost identificate în total 9 linii de acțiune specifice atingerii lor în
concordanță cu obiectivele Strategiei Europa 2020.
Obiectivele specifice și direcțiile de acțiune au fost formulate având la bază necesitățile și
realitățile pieței muncii din România de la sfârșitul anului 2013. Obiectivele specifice 1 și 2 au
prevăzute linii directoare ce conțin fiecare măsuri destinate unor grupuri țintă caracteristice (tineri,
lucrătorii în vârstă, forța de muncă din agricultură, grupuri vulnerabile); obiectivul specific 3 este
dedicat tematicii de formare/dezvoltare a resurselor umane, iar obiectivul specific 4 privește creșterea
capacității de a formula, implementa și monitoriza politici pentru piața muncii.
Tabel nr. 3 - Strategia de ocupare a forței de muncă 2014 – 2020, obiectiv general și specifici
Obiectiv general enunțat în SNOFM 2014-2020

atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forței de muncă susținut de
competitivitate economică, coeziune socială și dezvoltare durabilă.
Obiective țintă cheie: 70% - rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa de vârstă
20–64 ani.
Obiectiv specific 1. Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a
persoanelor în vârstă
Două direcții de acțiune:
1) Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria
NEETs (care nu sunt nici în ocupare, nici în instituții de educație sau formare).
2) Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă
Obiectiv specific 2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii
în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
Trei direcții de acțiune:
1) Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării
acestei resurse umane către activități non-agricole.
2) Creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de
reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie.
3) Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața
muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea.
Obiectiv specific 3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și
competențe adaptate la cerințele pieței muncii
1) Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă corelate
cu schimbările structurale ale pieței muncii.
23
2) Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor șomere și inactive
apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii.
Obiectiv specific 4. Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare,
monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii
1) Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și
evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii.
2) Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea,
implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii
2.1. Analiza coerenței interne și a logicii intervențiilor din Planul de acțiuni
Lansarea SNOFM 2014-2020 a constituit expresia interesului și eforturilor autorităților publice

de a redresa situația din domeniul ocupării și de a consolida raporturile dintre actorii sociali pe o piață
a muncii afectată destul de serios de criza economică și financiară de la începutul perioadei de
implementare a Strategiei 2020. Alegerea obiectivelor și măsurilor demonstrează un nivel ridicat de
coerență și intervenție logică, astfel încât să răspundă nevoilor și cerințelor pieței muncii.
Analiza logicii intervențiilor
În cazul primului obiectiv specific, logica intervenției s-a construit astfel: situația generală a
tinerilor de pe piața muncii românească și europeană era marcată la momentul construcției Strategiei
de rate de ocupare reduse, generate de tranziții dificile din educație către muncă, de lipsa de
experiență profesională, de educație sau formare profesională uneori inadecvată cerințelor de pe
piața muncii, de o protecție socială adesea limitată, de acces limitat la resursele financiare și condiții
de muncă precare. În plus, unii tineri se aflau într-o poziție dezavantajată ca urmare a prezenței unor
factori defavorizați sau erau expuși riscului de discriminare și excluziune socială. Pentru o astfel de
nevoie, România a creat un obiectiv specific și o măsură ce privește direct diminuarea șomajului în
rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria NEETs.
În ansamblul de măsuri care concură la realizarea obiectivului specific 1 se formulează
măsuri pentru toate categoriile de tineri inclusiv pentru cei cu cele mai mari șanse de tranziție pe piața
muncii și cu abilități antreprenoriale, urmărindu-se exploatarea tuturor resurselor de capital uman
tânăr. Rațiunea formulării măsurilor ține cont, de asemenea, de necesitatea creării unui context
favorabil integrării tinerilor și, astfel, se justifică măsurile transversale care se bazează pe
complementaritatea cu alte domenii de proximitate, dar care concură la atingerea obiectivului specific.
Facilitarea tranzițiilor de la școală la muncă a tinerilor nu se poate face fără un sistem partenerial cu
care serviciul public trebuie să conlucreze și cu care să poată monitoriza parcursul profesional al
tinerilor, formările realizate, competențele dobândite, inserțiile de pe piața muncii astfel încât tinerii să
ajungă în final să obțină un loc de muncă decent. În acest context, colaborarea cu Ministerul
Educației Naționale, cu inspectoratele școlare, cu Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului
Profesional și Tehnic (CNDÎPT), cu partenerii sociali cu alte organisme responsabile devine vitală.
De asemenea, pentru ca absolvenții de învățământ superior să acceadă la un loc de muncă
de calitate, cum se specifică în Strategie au nevoie de corelarea curriculumului cu schimbările
structurale de pe piața muncii în perspectiva anului 2020. În acest context, este necesară
complementaritatea cu Strategia Educației și Formării Profesionale din România pentru perioada
2016-2020.
24
În cazul celui de al doilea obiectiv specific, relevant în raport cu ținta de ocupare pe care
trebuie s-o atingă România în 2020, logica intervenției s-a construit astfel: în vederea îmbunătățirii
structurii ocupaționale și creșterii participării pe piața muncii a femeilor și a persoanelor aparținând
grupurilor vulnerabile, s-au constituit trei direcții de acțiune cu măsuri formulate pentru ameliorarea
participării pe piața muncii pentru fiecare categorie de populație în parte: populația din mediul rural,
femeile și persoanele vulnerabile. S-au conceput, apoi, acțiuni specifice adecvate situației fiecărei
categorii pe piața muncii:
Populația din mediul rural (intervențiile sunt complementare și în sinergie cu măsuri ale PNDR
2014-2020, Axa 1):
- măsuri ce au în vedere pregătirea necesară „tranziției” lucrătorilor din agricultura de
subzistență către activități productive: acțiuni de informare, orientare, consiliere,
formare profesională;
- măsuri de creștere a competitivității în agricultură, prin ridicarea nivelului de
competențe;
- măsuri de stimulare a antreprenoriatului în domenii non-agricole și de formare în
domenii non-agricole;
- pachete integrate de acțiuni de mobilitate ocupațională și geografică necesare
transferului populației din agricultura de subzistență către alte locuri de muncă
generatoare de venituri constante, mai substanțiale.
Femeile:
- măsuri vizând sprijinirea participării pe piața muncii, înlesnindu-i activitățile casnice și
de îngrijire față de persoanele dependente din familie/gospodărie; măsuri de asigurare
a infrastructurii care deservește aceste servicii;
- măsuri de conștientizare/educare pornind de la elevii din învățământul preuniversitar, la
societatea civilă și mediul privat privind egalitatea de șanse între femei și bărbați,
inclusiv instruire acelora care sunt responsabili cu aplicarea legii din domeniu;
- acțiuni de încurajare a integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile prin încheierea
de parteneriate cu ONG-uri sau alte entități interesate în vederea accesări de fonduri
nerambursabile.
Persoanele vulnerabile:
- măsuri care combină suportul social cu activarea pentru că persoanele vulnerabile
(provenite din sistemul de asistență socială/cu dizabilități /a celor condamnate aflate în
evidenta serviciilor de probațiune și a celor care execută sau au executat în parte sau
în întregime o pedeapsă privativă de libertate)
- măsuri țintite (direcționate) către persoanele din categoriile dezavantajate, dar și către
angajatori pentru a-i stimula în a integra persoanele dezavantajate, inclusiv în a le crea
condiții specifice ca acestea să își poată desfășura activitatea în condiții optime
- măsuri dedicate economiei sociale, pentru sprijinirea comunităților dezavantajate în a
dezvolta întreprinderi sociale ș.a.
- în mod special, pentru etnia romă s-a formulat o intervenție specială prin care se
acordă pe lângă servicii de asistență socială in funcție de nevoia specifică a persoanei
și servicii de stimulare a participării la programe de educație, formare și ocupare.
În cazul celui de al treilea obiectiv specific, logica intervențiilor este coerentă cu obiectivul
general al strategiei de ocupare și vizează Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței
de muncă corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii. Pentru a piață a muncii în continuă
schimbare, sporirea participării nu se poate face decât printr-o continuă formare și adaptare a forței
de muncă. Obiectivul e structurat pe două direcții, oferind intervenții, pe de o parte pentru forța de
muncă și, pe de altă parte, pentru persoanele inactive, șomeri pentru a (re)intra pe piața muncii.
25
Intervențiile au vizat orientarea forței de muncă în vederea tranziției la ”economia verde”, gestionarea
tranziției la noile modele organizaționale și adaptarea la noile tehnologii, folosirea noilor tehnologii de
învățare, recunoașterea calificărilor obținute pe alte căi decât cele formale ș.a., în timp ce pentru
șomeri și persoane inactive intervențiile vizează definirea profilului individual al șomerului și evaluarea
riscului de șomaj pe termen lung și a nevoii de îmbunătățire a nivelului de competențe, anticiparea
cererii de forța de munca în concordanță cu tendințele pe termen lung de pe piața muncii, creșterea
importanței formării profesionale în cadrul măsurilor active promovate de agenția de ocupare.
Cel de–al patrulea obiectiv specific asigură coerența internă cu celelalte obiective specifice
ale strategiei, pentru că are menirea de a contribui la perfecționarea mecanismelor de fundamentare,
implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii și de a consolida
dialogul social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea, implementarea și respectarea politicilor
cu impact pe piața muncii. În acest sens, măsurile formulate în cadrul acestui obiectiv sunt un suport
pentru celelalte intervenții ale strategiei: crearea unui mecanism de comunicare cu factorii regionali și
locali pentru dezvoltarea de măsuri /acțiuni mai bine adresate nevoilor identificate pe piețele muncii
regionale/locale, valorificarea bunelor practici dezvoltate în cadrul proiectelor POSDRU prin preluarea
măsurilor implementate în cadrul național de intervenție pe piața muncii, măsuri de prevenție înainte
de a deveni șomeri, perfecționarea propriului personal, creșterea capacității de a dezvolta și de a
aplica strategii și planuri de acțiune integrate prin efectuarea de studii aplicate în funcție de ciclicitatea
economică, evaluări de impact ale politicilor de ocupare, evaluări ex-ante și ex-post ale politicilor,
analize factoriale și diagnoze, identificarea de metodologii de evaluare a efectelor măsurilor active. În
plus, cealaltă direcție de acțiune cuprinde măsuri de implicare a partenerilor sociali în elaborarea și
monitorizarea politicilor de piața muncii și altele să anticipeze schimbarea și adaptarea la
restructurare.
Susținerea acestor măsuri s-a făcut cu ajutorul unui cadru legislativ și instituțional ce are în
prim plan Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
(ANOFM). Rolul Ministerului Muncii și Justiției Sociale este de a fundamenta, elabora și promova
legislația în domeniul ocupării forței de muncă, formării și mobilității profesionale a adulților,
mobilității și migrației forței de muncă, precum și economiei sociale.
Legislația adoptată în intervalul de referință a oferit cadrul de derulare al intervențiilor
planificate, a fost modificată în repetate rânduri în vederea sporirii contribuției sale majore la
îndeplinirea obiectivelor strategice și specifice. Un alt rol deosebit de important și relevant pentru
evaluarea strategiei este de a monitoriza și evalua implementarea măsurilor din domeniul ocupării
forței de muncă, a formării profesionale a adulților și mobilității forței de muncă.
Planul de acțiuni este un instrument de implementare a strategiei de ocupare aprobat prin
Hotărârea de Guvern nr.1071/2013. El a fost conceput pornind de la obiectivele formulate în strategie,
conturându-se intervenții care să conducă la atingerea țintelor propuse, pornind de la realitățile și
nevoile identificate. Planul de acțiuni cuprinde 81 de măsuri prevăzute pentru fiecare obiectiv
specific și direcție de acțiune în parte, având specificate fiecare măsură în parte, instituțiile
responsabile, perioada de implementare, surse de finanțare, rezultate/indicator.
Tipologia măsurilor analizate se încadrează în două categorii:
- Măsuri directe, urgente care vizează angajarea imediată a persoanelor din diverse
categorii sociale;
- Măsuri strategice ce urmăresc obiective mai ample, cu rezolvarea unei problematici
mai complexe
În Planul de Acțiuni sunt prezentate instituțiile responsabile pentru fiecare măsură propusă.
Instituțiile responsabile vizează acele instituții care participă la intervențiile propuse din cadrul
ministerelor, organismelor subordonate acestora, dar și din partea societății civile și partenerilor
sociali. Pentru implementarea prevederilor strategiei de ocupare, la nivelul MMJS responsabile au
26
fost elaborate, anual, cu sprijinul instituțiilor implicate, planuri de acțiuni care să susțină atingerea
obiectivelor stabilite.
Fondurile care stau la dispoziția măsurilor sunt precizate, de asemenea, pentru fiecare
măsură, în parte în funcție de specificul ei și de subdomeniului căruia i se adresează.
Complementaritatea cu alte programe în realizarea măsurilor este conturată în Planul de
Acțiuni prin instituțiile responsabile și prin tipurile de fonduri folosite (naționale și europene).
Strategia de ocupare indică un grad ridicat de coerență cu politicile la nivelul UE, cu
recomandările Specifice de țară (RST) – Semestrul European (anexa 2). De fapt, prioritățile strategice
în domeniul ocupare au devenit RST-urile. În Planurile de acțiune elaborate anual se remarcă mai
clar măsurile de tip strategic decât în Planul de Acțiuni 2014-2020.
Pentru a putea monitoriza și evalua SNOFM sunt necesari indicatori adecvați. În cadrul
construcției SNOFM 2014-2020 și a Planului de acțiune nu sunt prezentați explicit indicatorii, dar
aceștia se pot deduce logic din denumirea obiectivelor specifice și a direcțiilor de acțiune.
În ce privește stabilirea țintelor specifice, acestea nu au fost stabilite în cadrul exercițiului de
programare, ci ulterior în cadrul Planurilor anuale.
Concluzii
Se observă că la nivelul coerenței interne și externe a măsurilor cu obiectivele Strategiei de
Ocupare și cu altele la nivel național și european există o bună corespondență, dar în cazul
indicatorilor din Planului de Acțiuni sunt necesare ajustări. Prin urmare, analiza cadrului de
monitorizare existent necesar unei evaluări riguroase a strategiei relevă necesitatea operării unor
revizuiri a acestuia, ținând cont de principalele observații identificate.
27
2.2. Evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivului general al SNOFM în perioada 2014-2018
2.2.1. Analiza dinamicii și eficienței pieței muncii în perioada de implementare a SNOFM 2014-
2020
Obiectivul major pentru anul 2020 al SNOFM îl reprezintă atingerea unui nivel de performanță
al pieței muncii, astfel încât cât mai mulți oameni să beneficieze de un loc de muncă de calitate în
funcție de capacitatea și competența lor și să obțină venituri care să le asigure un trai decent, susținut
de creșterea competitivității economice și a gradului de coeziune.
Pentru atingerea acestui țel, politicile de ocupare s-au adresat nevoilor identificate în perioada
premergătoare formulării strategiei.
Sub impactul aplicării SNOFM și a altor programe guvernamentale și a manifestării
fenomenelor economice și sociale specifice, între anii 2014-2018, piața muncii a cunoscut fluctuații
care au adus modificări atât cererii de forță de muncă, cât și ofertei.
Rata de ocupare pentru populația 20-64 ani, a crescut constant cu 6,4% (respectiv 4,2 pp) în
perioada 2014-2018, ajungând în 2018 la 0,1 pp față de ținta propusă pentru anul 2020. Se poate
aprecia că dacă va continua, în acest ritm se va atinge și depăși ținta propusă pentru 2020.
Creșterea ratei de ocupare a fost susținută de dinamica economică favorabilă (3,4% în 2016, 4,1% în
2018). Cu toate acestea, din perspectiva convergenței cu performanțele UE-28, ritmul de creștere al
ratei de ocupare din România nu a atins nivelul necesar (în 2018 rata de ocupare era cu 3,3 pp
inferioară mediei UE de 73,2%).
În ceea ce privește rata șomajului BIM, acesta s-a redus cu 2,6 pp, de la 6,8% în 2014 la 4,2%
în 2018.
Șomajul de lungă durată18 – șomajul cu durată mai mare de 12 luni crește, pentru persoanele
în vârstă de 15-74 ani, de la 41,1% în 2014 la 44,1% în 2018. Numărul total al șomerilor de lungă
durată scade de la 258 mii persoane în 2014 la 167 mii persoane în 2018. Bărbații sunt mai afectați
decât femeile, ponderea șomerilor bărbați de lungă durată în total șomaj crescând de la 41,8% în
2014 la 47,1% în 2018 (cu 5,3 pp), în timp ce ponderea femeilor în șomaj de lungă durată în total
șomaj scăzând de la 40% în 2014 la 38,6% în 2018 (cu 1,4 pp). Dacă în 2014 ponderea bărbaților
români aflați în șomaj de lungă durată în total șomaj a fost cu 7,9 pp mai mare la nivel UE-28, în 2018
nivelul acestui indicator a fost cu 4 pp mai mare decât nivelul mediu UE-28. În schimb, ponderea
femeilor în total șomeri de lungă durată era cu 4,2pp mai mică decât nivelul mediu UE-28 în 2018.
Șomajul de foarte lungă durată19 – șomajul cu durată mai mare de 24 luni a crescut pentru
persoanele în vârstă de 15-74 ani, ponderea acestora în total șomaj evoluând de la 18,4% în 2014 la
18,8% în 2018. Numărul total al șomerilor de lungă durată a scăzut de la 45 mii persoane în 2014 la
25 mii persoane în 2018. Diferența ponderii șomerilor de foarte lungă durată în total șomaj din
România, comparativ cu evoluția medie a UE-28, scade de la 11,1 pp în 2014 la 7,6 pp în 2018.
Bărbații sunt mai afectați decât femeile, ponderea șomerilor bărbați de foarte lungă durată în total
șomaj crescând de la 18,9% în 2014 la 20,7% în 2018, în timp ce ponderea femeilor șomeri de foarte
lungă durată în total șomaj a crescut cu 0,4 pp în perioada analizată. Față de situația la nivelul UE-28,
ponderea femeilor șomeri de foarte lungă durată din România este mai mică cu 7,6 pp.
Rata șomajului de lungă durată – mai mult de 12 luni - pentru tineri 15-24 de ani20 a scăzut
cu 2 pp de la 8,7% în 2014, la 6,7% în 2018. Scăderea este la jumătate față de situația de la nivelul
18
Eurostat - Long-term unemployment by sex - annual average [une_ltu_a]
19
Eurostat - Long-term unemployment by sex - annual average [une_ltu_a]
20
Eurostat - Youth long-term unemployment rate (12 months or longer) by sex and age [yth_empl_120]
28
UE-28. Bărbații sunt mai afectați decât femeile, rata șomajului de lungă durată pentru aceștia
reducându-se de la 9% în 2014 la 7,2% în 2018, respectiv cu 1,8 pp, comparativ cu scăderea de 2,3
pp înregistrată la rata șomajului de lungă durată pentru femei (de la 8,3% în 2014 la 6% în 2018).
Comparativ cu evoluția de la nivelul UE-28, s-a redus diferența între ratele șomajului de lungă durată
pentru femei de la -1,3pp în 2014 la -1,2pp în 2018, iar pentru bărbați a crescut de la -0,5pp la -2,6 pp
pentru același interval.
Rata șomajului de lungă durată – mai mult de 12 luni - pentru tineri 25-29 de ani21 a scăzut
de la 4,4% în 2014 la 2,8% în 2018 (cu 1,6 pp), comparativ cu situația de la nivelul UE-28 unde
scăderea a fost de 2,6pp. Bărbații au fost mai afectați decât femeile, rata șomajului de lungă durată
scăzând pentru aceștia cu 1,3 pp de la 4,9% în 2014 la 3,6% în 2018, comparativ cu scăderea de
2,1pp înregistrată de ratele șomajului de lungă durată pentru femei (de la 3,8% în 2014 la 1,7% în
2018). Comparativ cu evoluția UE-28, a scăzut semnificativ diferența între ratele șomajului de lungă
durată pentru femei de la 2pp în 2014 la 1,7pp (mai mic pentru România) în 2018, iar pentru bărbați a
crescut de la 1,3pp la -0,2 pp (mai mare pentru România) pentru același interval.
Rata de inactivitate, calculată ca pondere în populația totală, a evoluat diferit pe cele două
sexe și grupe de vârstă. Tendința generală, pentru perioada 2014-2018, a fost de scădere a ratei de
inactivitate pentru populația totală în vârstă de 20-64 de ani (cu 2,4 pp), ajungând în 2018 la 27,2%,
Față de media UE-28, rata de inactivitate era în 2018 în România cu 5,9 pp mai mare. Cea mai mare
scădere a ratei de inactivitate a fost înregistrată pentru bărbați în vârstă de 55-64 ani, cu -4,3pp,
ajungând în 2018 la un nivel de 40,3%, mai mare cu 9,4pp decât media UE-28.
Fac excepție tinerii 15-24 ani a căror rată de inactivitate a crescut în perioada 2014-2018 cu
0,2pp (0,9 pp pentru bărbați). Gap-ul României față de UE-28 s-a menținut ridicat indiferent de grupa
de vârstă și de sex, cu excepția bărbaților adulți în vârstă de 25-54 de ani, pentru care rata de
inactivitate a UE-28 a fost mai mare decât cea din România cu 0,8pp.
Pentru tinere chiar dacă rata de inactivitate a scăzut cu 0,2pp în perioada 2014-2019,
diferența față media UE28 în 2018 a fost de 14,7pp. Pentru femeile vârstnice (55-64 de ani), rata de
inactivitate a scăzut cu 1,4pp în perioada 2014-2019, diferența față media UE-28 în 2018 fiind de
18,8pp
Față de dinamicile indicatorilor de mai sus se remarcă faptul că măsurile de activare,
fundamental necesare pentru atingerea obiectivului, au generat efecte pozitive mai ales pentru adulți
25-54 de ani. Resursele financiare insuficiente au avut un impact nefavorabil în susținerea atingerii
țintei asumate la nivel de direcții de acțiune.
Dezvoltarea economică a țării este însoțită de o schimbare în structura ocupării forței de
muncă, cu o scădere treptată în sectorul agricol, în favoarea creșterii în sectorul serviciilor. Chiar
dacă ocuparea forței de muncă în agricultură rămâne suprareprezentată în raport cu ponderea sa în
PIB (23% din populația ocupată și 4,3% din PIB, în 2018), sectorul agricol a pierdut peste 533 mii
locuri de muncă între 2014 și 2018. Serviciile, care cuprind activitățile de comerț (cu ridicata și cu
amănuntul), repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și depozitare, hoteluri și
restaurante, au o pondere de 18,7% la formarea PIB și volumul de activitate s-a majorat cu 13,1%
între 2014 și 2018. Față de anul 2014, statisticile INS (sursa tempo-online) arată că s-au înregistrat
peste 338 mii mai multe locuri de muncă în 2018 față de 2014, iar efectul a fost de susținere a
expansiunii economice a sectorului serviciilor.
În ansamblul ei, situația pe piața muncii a continuat să se îmbunătățească continuu, dar o
serie de provocări structurale nu permit exploatarea potențialului de muncă existent și nici nu permit
reducerea disparităților. Deși pe ansamblu ocuparea s-a extins pe fondul creșterii economice,
angajatorii se confruntă cu deficit de forță de muncă. Ratele locurilor de muncă vacante au crescut cu
21
Eurostat - Youth long-term unemployment rate (12 months or longer) by sex and age [yth_empl_120]
29
circa 40%, de la 0,89% în 2014 la 1,24% în 2018. Anchete în rândul angajatorilor realizate la nivel
european22 indică aceste dificultăți, explicația dată din analiza datelor acestora fiind legate de efectele
creșterii salariilor din ultimii ani care a condus la reducerea cererii de forță de muncă23.
Dinamica curbei Beveridge pentru piața muncii din România în perioada analizată (2014-2018)
are un trend hiperbolic care marchează trecerea de la faza de recesiune, din perioada 2008Q3-
2009Q4, caracterizată printr-o rată scăzută a locurilor de muncă vacante și o rată ridicată a șomajului,
la faza de relansare economică caracterizată printr-o creștere notabilă a ratei locurilor de muncă
vacante. Segmentul din curba Beveridge, 2013Q1-2015Q4. prezintă o creștere relativ constantă a
ratei locurilor de muncă vacante care nu reduce rata șomajului conform așteptărilor. Acest fenomen
poate fi explicat atât ca o ineficiența a măsurilor active cât a hazardului moral care îngreunează
reintegrarea pe piața muncii după o perioadă de repaus îndelungată.
Din 2015Q4 se observă o deplasare spre stânga a curbei Beveridge ceea ce arata o
îmbunătățire a compatibilității dintre locurile de muncă vacante și lucrător, pe fondul scăderii ratei
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și a măsurilor active întreprinse în acea perioadă.
Din 2017Q2 se observă o deplasare pe verticală în jos a curbei până în 2017Q4, urmată de o
ușoară revenire în 2018 pe fondul reducerii activității economice și prin urmare a ratei locurilor de
muncă vacante.
Grafic nr.8 - Evoluția curbei Beveridge în România, perioada 2008-2018
Sursa: date LFS-EUROSTAT
Pe de altă parte, România se confruntă cu provocări cu privire la o serie de indicatori ai

tabloului de bord social care susține pilonul european al drepturilor sociale. România se confruntă, de
asemenea, cu un risc ridicat de sărăcie și excluziune socială, precum și inegalitatea veniturilor. În
22
Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România, 2017
23
Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România, 2017
30
ceea ce privește lucrătorii vârstnici, creșterea ocupării a fost foarte modestă, lăsând în inactivitate
segmente importante din această categorie (Semestrul european 2018) .
Deși în perioada 2014-2018 populația ocupată a crescut, nivelul acesteia în anul 2018 era
încă sub cel al anului 2008, respectivi cu 697,7 mii persoane. Se manifestă dezechilibre ale ocupării
pe gen, astfel rata de ocupare a femeilor este de 60,6%, comparativ cu 78,9% pentru bărbați (față de
67,4% și 79% la nivelul UE-28).În ciuda scăderii ratei șomajului, rata de participare rămâne printre
cele mai mici din UE-28. Rata șomerilor tineri cu vârste între 15 și 24 de ani care nu participă la
educație și formare este ușor îmbunătățită, dar rămâne foarte ridicată (14,5% față de 10,5% în UE în
2018). Aproape 80% dintre romii în vârstă de 18-24 ani abandonează școala. De asemenea, romii și
persoanele cu handicap au dificultăți în obținerea de locuri de muncă.
În trimestrul III 2018 a devenit funcțional mecanismul de activare extins și pentru persoanele
aflate în afara pieței muncii, inclusiv șomerii de lungă durată. Alături de componenta pentru tineri care
funcționează pe baza Recomandărilor Consiliului UE din 2013 (Garanția pentru tineri) mecanismul de
activare extins cuprinde și componenta pentru adulți (în vârstă de peste 25 de ani), conform
Recomandării Consiliului UE din 2016 recent implementată. Procesul de implementare a
mecanismului de activare a șomerilor de lungă durată a fost posibil prin introducerea de pachete de
măsuri legislative care au privit crearea cadrului organizațional și instituțional (Memorandum al
Guvernului, Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale, Agenția Națională
pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, infrastructura
de asistență socială, prefecturile, administrația publică locală, etc.) cât și de finanțate prin fonduri
structurale care s-au adresat sferei politicilor de piața muncii și de ocupare, dar și mecanismelor de
furnizare de politici de asistență socială. Rezultatul acestui proces este materializat de aplicarea
funcțională prin Punctul Unic de Contact din cadrul ANOFM a acordului de integrare în muncă,
principalul instrument de activare integrată.
În consecință, în sfera protecției sociale se propune o transformare radicală, prin tranziția de la
aplicarea protecției sociale la nivel de gospodărie/familie orientată către asigurarea mijloacelor de trai
către politici de protecție socială adresate individului. Astfel persoanele aflate în afara pieței muncii,
inclusiv persoanele în vârstă de muncă cu capacitate de muncă sunt eligibile pentru activare prin
serviciile oferite de Serviciile Publice de Ocupare prin Punctul Unic de Contact (PUC), oferit de
ANOFM prin Ordonanța de Urgență nr. 73/2017 (Art (6)-1) care modifică 202/2006(r1).
Încep să se simtă din ce în ce mai accentuat efectele negative ale fenomenelor demografice
(îmbătrânirea populației și a forței de muncă) și ale mobilității (emigranții temporari au crescut cu
40% de la 172,8 mii persoane în 2014 la 242,2 mii persoane în 2017- ultimul an pentru care INS are
date comunicate. Din total emigranți temporar, 55,9% au vârste între 15 și 34 ani. Cele mai mari
creșteri ale efectivelor de migranți temporari sunt înregistrate între 2014 și 2017 (ultimul an pentru
care INS are date disponibile) pentru grupa de vârstă 15-19 ani (creștere de 2,2 ori) și 20-24 ani
(creștere cu 85%).
Piața muncii din România funcționează în condiții de deficit de forță de muncă, în special
calificată, pe un fond de menținere a unui nivel ridicat de inactivitate. Numărul locurilor de muncă
vacante este în continuă creștere. Astfel, în 2014 erau 38,5 mii locuri de muncă vacante24, iar în 2018
acestea au fost 60,5 mii, aproape dublu. Prin urmare, devin din ce în ce mai evidente manifestări ale
unor dezechilibre cantitative și structurale privind necesarul de forță de muncă și calificări în
anumite domenii și la nivel regional.
24
LMV102B - Locuri de munca vacante pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare si activitati ale economiei nationale
(sectiuni) CAEN Rev.2
31
2.2.2 Analiza rezultatelor implementării SNOFM 2014-2020 din perspectiva obiectivului general
Cadrul legislativ
Implementarea SNOFM în perioada 2014-2018 a impus și a generat un context legislativ

deosebit de dinamic, cu inițiative având rolul de a dezvolta oportunitățile de ocupare și de asigurare a
unei ocupări de calitate, dar și de reglementare a unor măsuri de activare care să conducă la
dinamizarea pieței muncii. Menționăm principalele documente legislative implementate în perioada
analizată:
ü Legea nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă
ü Legea 89/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2017
pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru modificarea art. 24 din
Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților
ü Legea nr. 189/2018 privind integrarea în muncă, în cadrul instituțiilor publice de la nivel
local, a tinerilor dezavantajați
ü Legea nr. 176/2018 privind internshipul
pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 200/2006
privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale
ü Legea 164/2017 pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de
muncă și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de
învățământ superior
pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru
șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
ü Legea 106/2017 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea exercitării pe teritoriul
României a drepturilor conferite în contextul liberei circulații a lucrătorilor în cadrul
Uniunii Europene
ü Legea 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii
transnaționale
ü Hotărârea Guvernului nr. 594/2018 privind aprobarea Strategiei naționale pentru locuri
de muncă verzi 2018-2025 și a Planului de acțiune a Strategiei naționale pentru locuri
de muncă verzi 2018-2025;
ü Hotărârea Guvernului nr. 80/2018 pentru modificarea și completarea unor acte
normative în domeniul forței de muncă
ü Hotărârea Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.
1.352/2010 privind aprobarea structurii Clasificării ocupațiilor din România - nivel grupă
de bază, conform Clasificării internaționale standard a ocupațiilor - ISCO 08
normative în domeniul forței de muncă
ü Hotărârea Guvernului 60/2018 de modificare și completare a normelor de aplicare a
OUG 60/2018 care prevede majorarea cuantumului Primei de activare de la 500 lei la
1.000 lei pentru șomerii înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă de cel
puțin 30 de zile, care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situația în care se
angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 3 luni; Majorarea
32
subvenției, de la 900 lei/lună la 2.250 lei/lună, acordate angajatorilor care încadrează
în muncă, pe perioadă nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ,
șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai
familiilor monoparentale, șomeri de lungă durată și tineri NEET, (pentru o perioadă de
12 luni), precum și șomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc
condițiile pentru a solicita pensie, conform legii, (pentru o perioadă de max. 5 ani);
Majorarea subvenției acordate angajatorilor care încheie un contract de ucenicie (1-3
ani) de la 1.125 lei/lună la 2.250 lei/lună, pe perioada derulării acestuia; Majorarea
subvenției acordate angajatorilor care încheie un contract de stagiu (6 luni) de la 1.350
lei/lună la 2.250 lei/lună
ü Hotărârea Guvernului nr. 618/2017 pentru modificarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 855/2013
ü Hotărârea Guvernului nr. 374/2017 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj
și stimularea ocupării forței de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
174/2002, și pentru modificarea și completarea Procedurilor privind accesul la măsurile
pentru stimularea ocupării forței de muncă, modalitățile de finanțare și instrucțiunile de
implementare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002
ü Hotărârea Guvernului nr. 885/2016 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj
și stimularea ocupării forței de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
174/2002, și pentru modificarea și completarea Procedurilor privind accesul la măsurile
pentru stimularea ocupării forței de muncă, modalitățile de finanțare și instrucțiunile de
implementare a acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002
ü Hotărârea Guvernului nr. 903/2016 pentru aprobarea Planului național de mobilitate
normative din domeniul sistemului asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței
de muncă și al securității și sănătății în muncă
ü Hotărârea Guvernului nr. 105/2016 privind stabilirea contingentului pe tipuri de lucrători
nou-admiși pe piața forței de muncă în anul 2016
ü Hotărârea Guvernului nr. 133/2016 pentru modificarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea
ocupării forței de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002, și pentru
modificarea Procedurilor privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forței de
muncă, modalitățile de finanțare și instrucțiunile de implementare a acestora, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002
ü Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 83/2018 privind acordarea unei măsuri de
protecție socială persoanelor concediate din cadrul societăților din sectorul
crescătorilor de suine a căror activitate a fost afectată de virusul pestei porcine
africane;
ü Ordonanță de Urgență a Guvernului nr. 60/2018 pentru modificarea și completarea
unor acte normative din domeniul forței de muncă
ü Ordonanță de Urgență a Guvernului nr.95/2017 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței
de muncă și pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea
Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale ;
33
Legii 227/2015 privind Codul Fiscal)
Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței
de muncă
Trebuie subliniat în acest context, că efortul legislativ al autorităților centrale și cel instituțional
al serviciul public de ocupare, care au întreprins toate acțiunile în vederea promovării și implementării
politicii statului în domeniul ocupării forței de muncă, a permis ca programele și acțiunile întreprinse în
perioada de referință să conducă la oferirea de servicii din ce în ce mai aproape de client, adecvate
cererilor specifice ale șomerilor/inactivilor/angajaților și angajatorilor, la o mai bună administrare a
programelor active implementate pe piața muncii, precum și la sporirea capacității manageriale în
vederea furnizării de servicii de calitate.
Eficacitatea realizării obiectivului general al SNOFM în perioada 2014-2018
În perioada de referință, analiza gradului de realizare al indicatorilor de performanță25 din

cadrul planului de ocupare relevă realismul planificărilor. De exemplu, în cazul măsurilor preconizate
din Planul de ocupare ce urmăreau încadrarea persoanelor care solicitau serviciile agenției gradul de
realizare al estimărilor făcute se apropie de 100% și chiar este depășit uneori.
Tabel nr. 4 - Planul de Ocupare ANOFM și realizarea lui

Anii Măsuri de ocupare preconizate Măsuri de ocupare realizate – Grad de
– Planul de Ocupare (Persoane Planul de Ocupare realizare
prevăzute a se ocupa) (Persoane ocupate efectiv)
2014 346.000 371.363 107.33%
2015 350.000 354.029 101,15%
2016 360.000 288.589 80,16%
2017 323.520 300.474 92,88%
2018 301.200 282.921 93,93%
Sursa: rapoarte de activitate ANOFM 2015, 2016, 2017, 2018 (Stadiul realizării Programului de ocupare a forței de
munca la nivel național)
Contractul de Performanță Managerială, încheiat conform Legii 202/2006, și semnat între

Ministrul Muncii și Justiției Sociale și Președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de
Muncă creează, începând din martie 2015, cadrul de implementare al măsurilor active cuprinse în
Programul pentru ocuparea forței de muncă și a altor acțiuni menite să contribuie la realizarea
acestora. În perioada 2015-2018, a crescut numărul de indicatori de performanță de la 1026 în 2015 la
1127 în 2018, a crescut (în general) nivelul valorilor stabilite prin contract și gradul lor de realizare,
după cum urmează:
25
Indicatorii de performanță sunt stabiliți în cadrul contractului de performanță managerială între MINISTERUL
MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE și ANOFM, ia ulterior semnării acestui contract agenția națională încheie astfel
de contract cu agențiile județene. Indicatorii sunt stabiliți luând în considerare țintele și obiectivele stabilite în
documentele strategice guvernamentale de referință în domeniul ocupării şi formării profesionale a forţei de
muncă a căror îndeplinire necesită eforturile tuturor agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă; de
asemenea, se ține cont de contextul economic şi social de ansamblu și la nivel județean.
26
ANOFM Raport de Activitate 2015, p.25
27
ANOFM Raport de Activitate 2018, p.26
34
a) Manifestarea unor tendințe de îmbunătățire a performanței între 2015 și 2018:
- Creșterea gradului de ocupare a locurilor de muncă vacante comunicate de angajatori
și înregistrate de ANOFM. Valoarea stabilită prin contract crește cu 5 pp (de la 75% la
80%), iar valoarea realizată crește cu 10,2 pp (de la 65,9% la 76,2%), iar diferența față
de valoarea stabilită prin contract scade de la -9,1 pp la -3,9 pp;
- Creșterea gradului de ocupare a tuturor persoanelor din evidenta ANOFM aflate în
căutarea unui loc de muncă. Valoarea stabilită prin contract crește cu 5 pp (de la 35%
la 40%), iar valoarea realizată crește cu 5,1 pp (de la 34,2% la 39,3%), iar diferența
față de valoarea stabilită prin contract scade de la -0,8 pp la -0,7 pp;
- Atingerea nivelului de 100% a ratei de participare a șomerilor la măsuri active. În
perioada amintită, această rată crește cu 11,1 pp (de la 83,2% în 2015 la 94,3% în
2018).
- Creșterea ratei de participare a șomerilor la măsuri active în primele luni de la
înregistrare, respectiv – mențin niveluri înalte, apropiate de nivelul asumat de 100%:
o Rata de participare la măsuri active în primele 4 luni de la înregistrare în cazul tinerilor
este de 98,9% în 2018 față de 99,6% în 2014 (o ușoară scădere a performanței de 0,7
pp);
o Rata de participare la măsuri active în primele 6 luni de la înregistrare în cazul adulților
cunoaște o îmbunătățire a performanței de la un nivel de 87,1% în 2015 la 98%,
indicând o îmbunătățire a accesul ului la măsuri active a persoanelor înscrise la
ANOFM cu aproximativ 10 pp;
- creșterea ”ponderii tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la
înregistrare, ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie
un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu în total tineri
cu vârsta mai mică de 25 de ani înregistrați”. Valoarea indicatorului se menține constantă
la 75%. În perioada analizată, nivelul realizat al indicatorului crește cu peste 10 pp
performanța de la 48,7% în 2015 la 59% în 2018;
- creșterea ponderii persoanelor ocupate din totalul participanților la măsuri active:
o la 3 luni de la participarea la o măsură activă a pachetului personalizat crește cu 15 pp
nivelul valorii stabilite prin contract (de la 20% în 2015 la 35% în 2018). Eficacitatea
măsurilor active cu finalitate în realizarea tranzițiilor în ocupare pentru beneficiarii
acestora este în creștere. Acest fapt este remarcabil, ANOFM crește eficacitatea
măsurilor active la o probabilitate de 41% în 2018, nivel mai mare cu 5,9 pp decât
ținta de management și mai mare cu 9,1 pp față de nivelul realizat în 2015;
o la 6 luni de la participarea la o măsură activă a pachetului personalizat crește cu 15 pp
nivelul valorii stabilite (de la 25% în 2015 la 40% în 2018). Eficacitatea măsurilor
active cu finalitate în realizarea tranzițiilor în ocupare pentru beneficiarii acestora este
în creștere. Acest fapt este remarcabil, în contextul stabilirii unei ținte mai înalte,
ANOFM reușind să crească eficacitatea măsurilor active la o probabilitate de 42,7%
în 2018, nivel mai mare cu 2,7 pp decât ținta de management și mai mare cu 8,9 pp
față de nivelul realizat în 2015;
- creșterea ponderii persoanelor ocupate din rândul absolvenților programelor de formare
profesională:
o la 6 luni de la data susținerii examenelor se menține constantă ținta de 40% în întreaga
perioadă. Apropierea de nivelul țintei este în termeni relativi de -1,1 pp în 2018
ajungând la un nivel realizat de 38,9% și mai mare cu 4,3 pp față de nivelul realizat în
2015;
35
o la 12 luni de la data susținerii examenului de absolvire dublează ținta de la 30% în
2015 la 60% în 2018. Nivelul adoptat al țintei nu este realizat, în 2018 nivelul realizat
fiind de 52%, mai mic cu 8 pp și mai mic cu 0,4 pp față de nivelul realizat în 2015;
Introducerea în 2018 a noului Mecanism de activare este marcată de următorii indicatori
de management al performanței:
ü Ponderea șomerilor de lungă durată cu vârsta peste 25 de ani care au semnat cu
ANOFM un acord de integrare în muncă din totalul șomerilor de lungă durată
înregistrați are ca țintă asumată o pondere de 65%, un nivel realizat de 31,9%.
Diferența mare față de valoarea stabilită este explicată de scurtimea perioadei de
aplicare efectivă a noului tip de contract de activare (începând cu a doua parte a
anului);
ü Ponderea șomerilor de lungă durată cu vârsta peste 25 de ani care s-au încadrat în
muncă din totalul șomerilor de lungă durată care au semnat cu ANOFM un acord de
integrare în muncă are ca țintă un nivel de 5% și un nivel realizat de 8,2% (o
performanță suplimentară de +3,2 pp);
ü Ponderea șomerilor cu vârsta peste 25 de ani înscriși la programe de formare în
competențe cheie (minim alfabetizare și numerație) sau care primesc recomandare
pentru programe educaționale de tip “A doua șansă” din totalul șomerilor înregistrați cu
vârsta peste 25 de ani care nu au absolvit ciclul gimnazial are ca țintă un nivel de 5%,
realizat 19,8% (performanță suplimentară de 14,8pp).
b) Manifestarea unor tendințe care necesită îmbunătățirea performanței:

- Rata de participare a șomerilor la cursuri de formare profesională. Chiar dacă nivelul
indicatorului stabilit pin contract nu se modifică și rămâne constant la 12%, eficacitatea
scade de la 11% în 2014 la 9,5% în 2018. Astfel diferența față de valoarea stabilită prin
contract crește de la -1pp în 2015 la -2,5pp în 2018, mai mult decât dublu.
Remarci:
ANOFM realizează un management al pieței muncii din România bazat pe principiile
performanței, care este permanent îmbunătățit: sunt create mecanisme de activare noi, sunt
proiectate elemente de creștere a capacității instituționale pe termen mediu, sunt create competențe
în cadrul organizațional. Progresele în performanță nu sunt însă suficient comunicate și exploatate
prin cercetări științifice specializate.
ANOFM dovedește o tendință de îmbunătățire a alocării forței de muncă pe piața muncii, fapt
facilitat de existența deficitului de forță de muncă. Se îmbunătățește semnificativ (peste 10pp) accesul
la măsuri active a persoanelor din evidența ANOFM în primele luni de la înregistrare, atât pentru tineri
cât și pentru adulți, cu scopul clar de a preveni șomajul de lungă durată.
De asemenea este evidentă o îmbunătățire a eficacității tranzițiilor în ocupare, bazate în
special pe servicii de mediere. Formarea profesională ca măsură activă pe termen scurt, finanțată
prin bugetul de asigurări sociale nu prezintă eficacitatea dorită. Noul cadru de reglementare adoptat
în perioada 2016-2018 permite realizarea de măsuri active de formare profesională pe termen lung
(cu durată mai mare de un an) finanțate prin programul POCU. Participarea la o măsură activă a
pachetului personalizat crește vizibil șansele de ocupare pentru beneficiarii – persoane înscrise la
ANOFM de la un raport de 3 din 10 la 4 din 10 după 3 luni și respectiv, după 6 luni de la participarea
în măsura respectivă. Acordarea de subvenții la angajator pe o durata determinată explică succesul
acestor măsuri. Este însă de cercetat sustenabilitatea acestor măsuri, cu referire la menținerea locului
de muncă după 2 sau chiar 3 ani, inclusiv menținerea în ocupare a acestor beneficiari după aceeași
perioadă.
36
Se remarcă progrese însemnate în activarea pe piața muncii a tinerilor NEET, dar eforturile
trebuie continuate. Pachetul de măsuri oferite tinerilor NEET înregistrați la ANOFM este complex,
incluzând alternative la intrarea pe piața muncii prin oferirea unor oportunități pentru crearea unei
experiențe utile pentru integrarea cât mai rapidă pe piața muncii prin formare, participare la stagii de
pregătire sau stagii de ucenicie. Neomogenitatea dezvoltării economice la nivel regional și teritorial
împiedică realizarea completă a acestei ținte, de aceea propunem o analiză spațială pentru
suplimentarea și ajustarea intervențiilor în locațiile cu dezvoltare economică insuficientă, zone
monoindustriale, periferice, montane, etc.
În acest context, considerăm că relativizarea țintelor în funcție de specificul de dezvoltare
economică socială a zonelor, va permite îmbunătățirea eficienței și eficacității managementului
performanței ANOFM în concordanță cu nevoile indivizilor și a potențialului de dezvoltare al locațiilor
în care acestea trăiesc.
Eforturile ANOFM s-au îndreptat spre absorbția fondurilor europene, în cadrul POSDRU,
programarea 2007 – 2013, astfel încât prin îmbunătățirea calității serviciilor oferite și creșterea
capacității instituționale serviciul public de ocupare să poată îndeplini condiționalități ex-ante pentru
perioada de programare 2014- 2020, în cadrul POCU (deși perioadele de implementare ale celui
anterior s-a suprapus într-o anumită măsură peste perioadele de programare al celui de acum).
Rezultatele obținute arată că ANOFM și structurile sale teritoriale se află într-un proces amplu de
dezvoltare orientat spre promovarea celor mai eficiente soluții pentru îndeplinirea misiunii sale și a
obiectivelor strategice.
Concluzii
În ce privește coerența internă și externă a măsurilor cu obiectivele Strategiei de Ocupare și
cu altele la nivel național și european există o bună corespondență, dar în cazul indicatorilor din
Planului de Acțiuni sunt necesare ajustări. Prin urmare, analiza cadrului de monitorizare existent
necesar unei evaluări riguroase a strategiei relevă necesitatea operării unor revizuiri a acestuia,
ținând cont de principalele observații identificate.
Sub impactul aplicării SNOFM și a altor programe guvernamentale și a manifestării
fenomenelor economice și sociale specifice, între anii 2014-2018, piața muncii a cunoscut fluctuații
care au adus modificări atât cererii de forță de muncă, cât și ofertei. Rata de ocupare pentru populația
20-64 ani, a crescut constant cu 6,4% (respectiv 4,2 pp) în perioada 2014-2018, ajungând în 2018 la
0,1 pp față de ținta propusă pentru anul 2020. Se poate aprecia că dacă va continua, în acest ritm se
va atinge și depăși ținta propusă pentru 2020. Însă provocările structurale rămân aceleași cu cele
dinaintea formulării strategiei, acutizate ca urmare a manifestării unor fenomene demografice și
sociale, în paralel cu înregistrarea unor progrese semnificative care au dinamizat și înnoit piața
muncii. Ocuparea din România se confruntă cu: evoluții demografice negative, modificări în structură
și volum ale resurselor de muncă nefavorabile atingerii obiectivelor strategice, nesustenabilitatea
proiectelor de dezvoltare ce utilizează fondurilor structurale cu efecte în ocupare, reforma curriculei
educaționale ce nu ține pasul cu dinamica cererii de noi competențe, deficiențe în corelarea dintre
politica de asistență socială a persoanelor vulnerabile și politicile active de ocupare, decalajul dintre
așteptările absolvenților privind ocuparea și oferta pe piața muncii naționale în special cu privire la
condițiile decente de muncă, perspectiva progresului în carieră și nivelul salariului și al câștigurilor din
muncă, creșterea sărăciei în muncă, adâncirea discrepanțelor sat-oraș, capacitate instituțională
limitată a serviciului public de ocupare și intervenții subfinanțate în raport cu dimensiunea nevoilor
economico-sociale ale populației ș.a.(aspecte semnalate și în cadrul etapei I – Analiza SWOT).
Cu toate acestea, obiectivul calitativ referitor la crearea unei piețe a muncii flexibilă,
performantă care să ofere tuturor cetățenilor un loc de muncă de calitate conform cu competențele și
37
în urma căruia să obțină venituri decente, încă nu este atins și nu va fi atins în 2020, deoarece la
nivelul pieței muncii sunt manifeste dezechilibre structurale.
Aplicarea măsurilor din Planul de acțiune pentru 2014-2018 în vederea atingerii
obiectivelor SNOFM au diminuat efectele scăderilor de ocupare, care fără aceste măsuri ar fi
fost mult mai mari.
Deși rata șomajului a ajuns la un minim al ultimelor 2 decenii, șomajul de lungă durată și cel
de foarte lungă durată cresc. Rata de inactivitate a scăzut, dar față de nivelul UE-28 mai sunt încă 5,5
pp diferență.
Piața muncii din România funcționează în condiții de deficit de forță de muncă, în special
calificată, pe un fond de menținere a unui nivel ridicat de inactivitate. Numărul locurilor de muncă
vacante este în continuă creștere.
Față de dinamicile indicatorilor de mai sus se remarcă faptul că măsurile de activare,
fundamental necesare pentru atingerea obiectivului, au generat efecte pozitive mai ales pentru
adulți 25-54 de ani. Resursele financiare insuficiente au avut un impact nefavorabil în
susținerea atingerii țintei asumate la nivel de direcții de acțiune.
Implementarea SNOFM în perioada 2014-2018 a impus și a generat un context legislativ
deosebit de dinamic, cu inițiative având rolul de a dezvolta oportunitățile de ocupare și de asigurare a
unei ocupări de calitate, dar și de reglementare a unor măsuri de activare care să conducă la
dinamizarea pieței muncii.
ANOFM realizează un management al pieței muncii din România bazat pe principiile
performanței, care este permanent îmbunătățit: sunt create mecanisme de activare noi, sunt
proiectate elemente de creștere a capacității instituționale pe termen mediu, sunt create competențe
în cadrul organizațional.
A crescut semnificativ accesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la măsuri
active personalizate, diversificate și adaptate mai bine nevoilor acestora. Important de remarcat este
și faptul că măsurile active nu sunt proiectate și aplicate în sensul strict, tradițional al politicilor de
piața muncii, pe termen scurt, ci și pe termen lung. Deblocarea cadrului de reglementare prin
diversificarea formelor de finanțare și includerea fondurilor structurale într-un cadru de management
inter-instituțional coordonat de MMJS crește capacitatea instituțională de implementare cu succes a
Strategiei de Ocupare a Forței de Muncă 2014-2020.
Formarea profesională nu este în prezent conectată la fluxurile internaționale de cunoaștere și
de progres tehnologic. Acești factori explică crearea și distrugerea de noi sectoare economice
manifestate în mod concret prin modificări structurale ale economiei. În ansamblu, piața muncii din
România are nevoie de formare profesională și potențialul acestui domeniu este uriaș.
38
Capitolul 3. Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor specifice din SNOFM 2014-2020
În cadrul acestui capitol se va analiza și evalua gradul de îndeplinire a rezultatelor

programate în SNOFM 2014-2018 pe obiective specifice și în cadrul acestora pe direcții
de acțiune și măsuri. Evaluarea va cuprinde o analiză a dinamicii indicatorilor de
performanță ai obiectivului, evaluarea logicii intervenției și a eficacității fiecărei măsuri
planificate în cadrul direcției de acțiune. Pe baza acestor procese se vor formula
concluzii la nivel de direcție de acțiune.
3.1. Evaluarea obiectivului specific 1: Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea

vieții active a persoanelor în vârstă
Direcția 1.1. Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria
I. Analiza dinamicii indicatorilor specifici situației tinerilor pe piața muncii
În România, rata șomajului pentru tinerii între 15 și 24 ani a evoluat constant descrescător, de
la 24% în anul 2014 la 16,2% în anul 2018, înregistrându-se o scădere de 5,7 pp. Comparativ cu
media UE-28, România are rate ale șomajului care se situează peste această media UE cu 1 pp. În
cazul tinerilor cu educație primară, România înregistrează rate ale șomajului sub media UE-28, dar
acest lucru se explică prin faptul că tinerii români cu educație scăzută ajung mai degrabă în
inactivitate de unde nu se întorc decât foarte greu pe piața muncii, îngroșând rândurile tinerilor fără
ocupație și fără să fie cuprinși într-o formă de educație, așa numiții NEETs.
Grafic nr. 9 - Dinamica ratei șomajului la tineri, în România și UE, între 2014-2018
Sursa: date Eurostat
Rata șomajului tinerilor pe sub-categorii de vârstă a evoluat pe un trend descrescător,

scăzând între 2014 și 2018 cu 8 pp pentru tinerii de 20-24 ani (de la 21,8% în 2014 la 13,8% în 2018),
în timp ce pentru tinerii de 15-19 ani, scăderea a fost mai puțin accentuată (de 7,6 pp, de la 34,2% în
2014 la 26,6% în 2018).
39
Grafic nr. 10 - Dinamica ratei șomajului la tineri pe sub grupe de vârste în România
Sursa : INS tempo-online
Indicatorul rata tinerilor NEETs cuantifică tinerii fără loc de muncă, care nu sunt cuprinși în
sistemul educațional sau de formare. Acest indicator oferă informații cu privire la tinerii cu vârste
cuprinse între 15 și 24 și care îndeplinesc următoarele două condiții, conform definiției Eurostat:
- nu sunt angajați (de exemplu, șomeri sau inactivi – potrivit definiției I.L.O.);
- nu au participat la nicio activitate de formare în cele patru săptămâni care preced ancheta
Forței de Muncă a Uniunii Europene (LFS).
Datele sunt exprimate ca procent din populația totală din aceeași grupă de vârstă și sex.
În anul 2014, România avea un procent ridicat și în creștere de tineri NEETs, cu vârste între
15 și 24 ani, de 17% (unul dintre cele mai ridicate din UE). Dinamica indicatorului a fost de creștere în
2015-2016 și abia apoi a început o reducere, astfel că între 2014 și 2018 aceasta a fost de 2,5 pp
(față de 2 pp la nivel UE-28).
Grafic nr. 11 - Dinamica ratei NEETs 15-24 ani din România și UE- 28
Populația tinerilor NEETs de sex feminin este mult mai mare decât cea de sex masculin
(17,8% pentru femei și 11,4% pentru bărbați), diferența față de NEETs la nivel EU-28 care sunt mult
mai echilibrați pe sexe este de 6,9 pp pentru femei și 1,3 pp pentru bărbați.
40
Grafic nr. 12- Dinamica ratei NEETs pe sexe în EU-28 și România, 2014-2018
Sursa: date Eurostat, LFS
Rata de ocupare a tinerilor 20-29 ani înregistrează, între 2014 și 2018, o evoluție crescătoare
deși oscilantă, menținându-se constant sub media europeană. De altfel, efortul României de creștere
a ratei de ocupare a tinerilor 20-29 ani în intervalul de analiză a fost mai redus decât cel al UE-28: în
țara noastră creșterea ratei fiind de 4,3 pp față de 4,6 pp la nivelul UE-28.
Grafic nr. 13 - Rata de ocupare a tinerilor 20-29 ani, din România și UE, evoluție 2014-2018
EU 28; 2017; EU 28; 2018;

EU 28; 2016; 63,9 64,8
EU 28; 2015; 62,6
EU 28; 2014; 61,4
60,2
RO; 2017; 59,4 RO; 2018; 59,5
RO; 2015; 57,8
RO; 2016; 56,3
RO; 2014; 55,2
RO EU 28
Raportat la țările UE, România rămâne în categoria țărilor cu rate de ocupare ale tinerilor
dintre cele mai mici alături de Grecia cu 14,1%, Spania cu 20,5% și Italia cu 17,1%, față de țări ca
Olanda cu 63,5%, Danemarca cu 56,8% și Austria cu 52,6%.
Rata de ocupare a tinerilor este considerabil mai mică, fiind mult mai sensibilă la fluctuațiile
macro-economice și reflectă calitatea mai redusă a locurilor lor de muncă, chiar precaritatea lor în
cazul tinerilor NEETs, față de cea a adulților. La finele intervalului de analiză, rata de ocupare a
tinerilor s-a apropiat foarte mult de valoarea din 2008, dar acest lucru s-a realizat pe fondul scăderii
populației active pentru 15-64 ani din ultimul deceniu (reducere cu 33%), dinamicii mobilității grupelor
41
de vârstă mijlocie ale forței de muncă și ca urmare a efectului imediat al implementării măsurilor
pentru tineri (Garanția pentru tineret).
Analiza dinamicii populației ocupate tinere de 15-24 ani pe sectoare ale economie naționale
arată o creștere totală cu 2,4% între 2014 și 2018, iar pe sectoare economice, cele mai notabile
mutații s-au înregistrat în tranzacții imobiliare, în sensul scăderii cu 66,3%, în industria extractivă în
sensul creșterii de 3,6 ori a efectivelor și în sănătate și asistență socială în sensul creșterii cu 163% și
sectorul producției și furnizării de energie electrică, termică, gaze și apă în sensul creșterii cu 127%.
Acest lucru exprimă o raționalitate a evoluției economice spre sectoare mai productive ale economiei
naționale care sunt capabile să absoarbă forță de muncă tânără.
Dinamicile ocupării și ale șomajului în rândul tinerilor sunt influențate de contextul economico-
social caracterizat de creșterea bazată pe consum, segmentarea și rigiditatea pieței muncii, de
fenomene demografice (îmbătrânirea populației, spor natural negativ ș.a) și de mobilitate a forței de
muncă, de eficacitatea și eficiența programelor guvernamentale și, nu în ultimul rând, de profilul
ofertei de forță de muncă.
Tranziția de la școală la piața muncii constituie una dintre cele mai critice și presante probleme
a funcționării pieței muncii, cu impact economic și social deosebit de puternic. Caracteristicile acestei
tranziții au fost identificate și în strategia națională de ocupare și în strategia ANOFM 2016-2020,
conform conceptului de schimbare:
- nivel de pregătire redus al tinerilor din cauza părăsirii timpurii a școlii;
- neconcordanțe între calificările și competențele forței de muncă și cele solicitate de
angajatori generate de o ofertă educațională inițială inadecvată. Angajatorii s-au sesizat cu privire la
discrepanța ridicată între cerințele la locul de muncă și pregătirea inițială a absolvenților. Sistemul de
învățământ nu este adaptat unei societăți care este din ce în ce mai complexă și de o dinamică fără
precedent aflată în pragul celei de–a patra revoluții tehnologice. Elevilor nu li se cultivă în școli abilități
și aptitudini cheie, precum creativitatea, capacitatea de a rezolva probleme, adaptabilitatea, iar
curricula este rămasă mult în urmă;
- lipsa experienței, lipsa aptitudinilor și calificărilor necesare pentru exercitarea profesiilor
dorite și/sau cerute pe piața muncii;
- locuri de muncă instabile, slab remunerate, urmate de perioade mari de inactivitate ceea ce
conduce la scăderea disponibilității tinerilor pentru a munci;
- mobilitate redusă inter și intra-regională;
- programele de măsuri active pentru tinerii șomeri inadecvate situației tinerilor (care poate fi
extrem de diversă în afara sau pe piața muncii: de la tineri care nu vor să muncească, până la femei
tinere care renunță la școală și/sau loc de muncă pentru a îngriji copiii, familia, la tineri din categorii
marginalizate, discriminații și expuși riscului de sărăcie).
II. Evaluarea logicii intervențiilor (măsurilor)
Pentru a răspunde nevoilor tinerilor, inclusiv tinerilor NEETs, strategia națională de ocupare a
formulat politici dedicate, incluse în cadrul obiectivului specific 1.
Intervenția logică în construirea obiectivului specific 1 a urmărit, încă din etapa de proiectare,
formularea de măsuri ținând cont de nevoile identificate pe baza analizei situației economico-sociale.
42
Tabel nr. 5 – Intervenția logică în construirea obiectivului specific 1
Nevoi identificate Intervenții/măsuri
Aplicarea unor programe integrate orientate către tinerii

Creșterea ratei de ocupare a și reducerea care nu sunt încadrați profesional, nu urmează niciun
șomajului în rândul tinerilor NEETs; program educațional sau de formare („NEETs”) –
Garanția pentru tineri și monitorizarea tranziției tinerilor
de la școală la viață activă.
Consolidarea cooperării instituțiilor și actorilor relevanți
pentru monitorizarea tranziției tinerilor de la școală la
Facilitarea tranziției tinerilor de la școala la
viața activă/carieră, la nivel central și regional/local prin
viața activă
dezvoltarea unui sistem de monitorizare a acestor
tranziții.
Revalorizarea utilizării uceniciei ca instrument de
viața activă; asigurarea unui loc de muncă
asigurare a dezvoltării și certificării competențelor
de calitate, cu un nivel de securitate socială
profesionale prin pregătire la locul de muncă pentru
decent; diminuarea nivelului relativ ridicat de
tineri.
abandon școlar/părăsire timpurie a școlii
Asigurarea unui loc de muncă de calitate, cu
un nivel de securitate socială decent; Promovarea sistemului de stagiu pentru absolvenții de
dobândirea de experiență, aptitudini învățământ superior.
necesare exercitării profesiilor dorite
Facilitarea tranziției tinerilor de la școala la Stimularea ocupării pe cont propriu și a
viața activă; crearea de locuri de muncă antreprenoriatului pentru tineri.
Creșterea nivelurilor de competențe și a
Creșterea mobilității tinerilor în spațiul economic
șanselor de ocupare a unui loc de muncă,
european prin dezvoltarea rețelei naționale EURES și
precum și perspectivele unei cariere și
reformarea sistemului EURES.
obținerea unor venituri decente.
Programe, acțiuni și măsuri destinate participării
copiilor și tinerilor cu nevoi speciale la educație și
Crearea de oportunități pentru a obține un
formare profesională și integrarea pe piața muncii a
loc de muncă tinerilor cu dizabilități
tinerilor cu dizabilități, inclusiv prin crearea și
dezvoltarea de ateliere protejate.
Promovarea sistemului de educație si formare
profesională , inclusiv prin campanii de informare,
Facilitarea tranziției tinerilor de la școala la consiliere și orientare, competiții și sprijinirea tinerilor
viața activă aflați în sistemul de educație pentru a se familiariza cu
viitoarele locuri de muncă, calificări și oportunități de
carieră.
Corelarea curriculumului din învățământul superior cu
viața activă; reducerea neconcordanțelor
schimbările structurale de pe piața muncii în
între calificările și competențele oferite și
perspectiva anului 2020.
cele solicitate de angajatori
Sprijinirea investițiilor în CDI, inclusiv în mediul rural,
Integrarea antreprenoriatului în rândul
stimularea start-up-urilor și spin-offurilor inovative și
tinerilor și a tinerilor cercetători în activități
atragerea tinerilor cercetători în centre de excelență
economice bazate pe cunoaștere
CDI.
Observații cu privire la formularea măsurilor și a rezultatelor:
- strategia relevă importanța oferirii de locuri de muncă de calitate, calitatea fiind definită
intrinsec, atributul nemaifiind regăsit în formularea setului de măsuri al obiectivului specific;
calitatea locului de muncă definit ca un concept multi-dimensional (la nivel european acesta
include: condiții de muncă, salarizare, protecție socială, egalitate de șanse, reconcilierea vieții
43
profesionale cu viața personală ș.a.) și în consecință impune o abordare la nivelul fiecărei
caracteristici;
- rezultatele exprimă întru totul schimbarea pe care măsurile adoptate urmează să le producă,
de ex., măsura 1.1.3. Revalorizarea utilizării uceniciei ca instrument de asigurare a dezvoltării
și certificării competențelor profesionale prin pregătire la locul de muncă pentru tineri, are
prevăzut ca indicatori: Nr. de persoane participante la programe de ucenicie; Numărul. de
persoane care încheie contracte individuale de muncă după finalizarea contractului de
ucenicie. Prin revalorizarea uceniciei, prin implementarea măsurii se urmărește creșterea
numărului de tineri care folosesc această formă de ocupare și formare față de cum era
organizată înainte ucenicia, în acest caz, fiind necesar și un indicator care să măsoare
această evoluție și un altul legat de achiziția de competențe, evaluare și certificare a nivelelor
de calificare și a competențelor profesionale.
III. Evaluarea rezultatelor intervențiilor pentru OS1, direcția 1.1
Măsura 1.1.1. Aplicarea unor programe integrate orientate către tinerii care nu sunt încadrați
profesional, nu urmează niciun program educațional sau de formare („NEET”) – Garanția pentru tineri
și monitorizarea tranziției tinerilor de la școală la viață activă.
Instituțiile responsabile: MMFPSPV /ANOFM, MEN, MTS, APL, PS
Relevanță:
În ultimele două decenii s-au oferit din ce în ce mai multe oportunități de ocupare și de formare
pentru participanții pe piața muncii, fapt ce a influențat evoluția șomajului. Cu toate aceste măsuri,
șomajul în rândul tinerilor a continuat să rămână ridicat. Cercetările și datele statistice au pus în
evidență faptul că pentru tineri a devenit din ce în ce mai grea trecerea de la școală la muncă, din
cauza unui context economico-educațional-social complex care necesită o abordare specială. În
acest sens, UE a formulat o strategie pentru tineri, având ca obiectiv să asigure în mod sistematic, pe
întreg teritoriul Uniunii, oferte de bună calitate la angajare sau de formare profesională sau măsuri de
ucenicie sau stagiu pentru toți tinerii sub 25 de ani.28 Garanția pentru tineret a reprezentat un program
amplu la nivelul UE, fiindu-i alocate resurse semnificative. Pentru ca această Schemă să genereze
rezultatele așteptate, este necesar ca statele membre să acorde prioritate integrării tinerilor pe piața
muncii, evitând astfel și creșterea costurilor viitoare, prin alocarea de fonduri din bugetele naționale și
adoptarea de măsuri și reforme în cadrul Planurilor Naționale de Implementare. Având în vedere
rezultatele din primii ani ai implementării garanției, începând cu anul 2017, Uniunea își revizuiește
cadrul de acțiune pentru tinerii NEETs, suplimentând alocarea inițială (pentru Inițiativa „Locuri de
muncă pentru tineri” cu 1 miliard Euro (în perioada 2017-2020) și cu încă 1 miliard de Euro din Fondul
Social European pentru aceeași inițiativă), urmărind să permită unui număr de aproximativ 1 milion
de alți tineri să beneficieze de această formă de sprijin.
Principiile pe care se bazează Schema de Garanție pentru Tineri la nivel European vizează
oferirea unui suport imediat și eficace pentru ocuparea și formarea tinerilor combinat cu reforme
structurale pe termen lung care se concretizează prin:
- aplicare de măsuri de prevenție și activare de către agențiile naționale de ocupare sau de
către alte organizații interesate din domeniu
28
Recomandarea Consiliului din 22aprilie 2013privind înființarea unei Garanții pentru Tineret.
44
- implementarea de măsuri active pentru facilitarea integrării tinerilor
- parteneriat solid între autorități publice, servicii de ocupare a forței de muncă, instituții
educaționale, întreprinderi, angajatori, consilieri de orientare în carieră, patronate sindicate,
etc
- utilizarea Fondului Social European pentru completarea alocărilor financiare
- implementare rapidă și dinamică a măsurilor din cadrul Schemei de Garanție pentru Tineret.
Începând cu 2017, Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret (PIGT) se continuă
cu aceleași inițiative care combină munca cu școala și favorizează dezvoltarea uceniciei pentru
absolvenții de învățământ secundar și profesional și a stagiilor pentru absolvenții de învățământ
superior, dar a cuprins și abordări noi, prin încurajarea inițiativelor pilot și a experimentării în sensul
abordării de sus în jos, precum și finanțării naționale, cât și a fondurilor europene. De asemenea, se
conturează și un sistem de monitorizare și evaluare a rezultatelor.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv specific a fost asigurat în primul rând, un cadru legislativ și
instituțional pentru a susține cele 3 dimensiuni ale reformei europene (Garanția pentru Tineret -
ucenicia, stagiu și măsuri active de ocupare), și anume:
- Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă;
- Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă;
- Legea 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior.
- Aceste legi au suportat modificări legislative astfel încât să fie mai bine adaptate cerințelor de
implementare a Garanției și a răspunde mai adecvat clienților serviciilor de ocupare. Cadrul a
fost completat și cu reglementări din domeniul antreprenoriatului și educației.
Programul își propune să promoveze formele de ocupare combinate cu formarea profesională,
precum ucenicia și stagiul de practică pentru absolvenții de învățământ superior și măsuri active
pentru facilitarea tranziției de la școală la muncă, prin:
ü acordarea de prime de încadrare și de instalare,
ü stimularea tinerilor pentru inițierea de afaceri și
ü stimularea pentru crearea de întreprinderi mici și mijlocii,
ü evaluarea gratuită a competențelor obținute în sistem non-formal și informal,
ü formarea profesională,
ü acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială,
ü orientare și consiliere în carieră,
ü măsuri pentru completarea și recuperarea educației de bază,
ü măsuri pentru susținerea financiară a elevilor.
Pentru promovarea politicilor și măsurilor de Garanție pentru tineret s-au creat structuri și sisteme
parteneriale la toate cele 3 niveluri, național, regional și local. ANOFM-ul se află în centrul deciziei și
gestiunii/implementării pentru proiectele finanțate din bugetul de Stat sau cel al șomajului, ca și pentru
proiectele cofinanțate din fonduri structurale și de coeziune ale UE (în special Fondul Social
European), exclusiv sau în parteneriat cu diverse alte organizații. În realizarea acțiunilor și măsurilor
trans-sectoriale ale acestui pilon al Strategiei mai acționează și cu Ministerul Educației Naționale,
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Agrare, de asemenea, partenerii sociali, ONG-urile, furnizori de formare autorizați.
Acest program a beneficiat de 470,48 milioane de Euro prin Fondul Social European prin
intermediul Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane/Programului
Operațional Capital Uman, de Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional
Regional și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală prin Planul Național de
Dezvoltare Rurală 2014-2020.
45
În cadrul acestei ample reforme în România s-au derulat o serie de programe/acțiuni, de către
instituțiile responsabile, fiind monitorizate prin indicatori de input, output și de rezultat. Ansamblul
acestor măsuri și programe a fost detaliat și structurat conform documentelor programatice în Anexa
1 și 2.
Toate intervențiile propuse în cadrul direcției 1.1 din Planul de Acțiuni au făcut parte din
măsurile active ale serviciului public de ocupare pentru tineri și înscrise în Programul de
Implementare a Garanției pentru tineret, dar și din proiectele dezvoltate în cadrul POCU, axe dedicate
tinerilor și a tinerilor NEETs.
Eficacitate:
Conform datelor de monitorizare ale UE cu privire la Garanția pentru Tineret, în fișa pentru
România sunt indicate rezultatele cumulate în intervalul 2014-2017. În program au intrat cca. 605.000
tineri, au ieșit 577.000, din care 46,5% au beneficiat de o ofertă pozitivă la ieșire. Din ofertele pozitive
primite de participanți, 8,2% a reprezentat o ofertă subvenționată.
Două treimi (66,4%) dintre cei înregistrați în Garanția pentru tineri în cursul anului 2017 după
cele 4 luni încă așteptau o ofertă de loc de muncă, aceste date au rămas neschimbate din 2016 și se
mențin peste media europeană de 50,4%. Se pot sesiza însă unele îmbunătățiri în implementarea
garanției. Proporția celor care ies din program având o ofertă de loc de muncă după cele 4 luni a
crescut semnificativ de la 25,9% în 2016 la 40,2% în 2017 și este încă sub media UE de 43,8%.
Această ameliorare semnificativă este, în parte, rezultatul reformelor legislative în domeniul ocupării
forței de muncă (modificarea legii privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării
forței de muncă, legea privind stagiile de ucenicie la locul de muncă și legea privind efectuarea
stagiilor pentru absolvenții de învățământ superior în anii 2016 și 2017 – anexa 1 și 2) care ar fi putut
face ca măsurile incluse în program să devină mai atractive atât pentru atât pentru persoanele aflate
în căutarea unui loc de muncă, cât și pentru angajatori. Abia din 2016, toți tinerii NEETs au putut
beneficia, pentru prima dată, de subvenții pentru ocuparea unui loc de muncă. Garanția pentru
tineret nu ajunsese decât parțial la tinerii NEETs (Anexa 1- Semestrul European).
La nivel național, se înregistrează o diferență de 10 pp. în funcție de categoria de vârstă, între
proporțiile ieșirilor din program pozitive, fiind mai mare pentru grupa de vârstă 20-24. Același lucru a
putut fi sesizat și în Republica Cehă, Estonia, Franța, Lituania și Luxemburg. Acest lucru este relevant
pentru România unde rata șomajului și a inactivității este mai mare pe sub-grupa de vârstă 20-24 ani.
Cele mai multe tipuri de oferte în cadrul garanției au fost cele de ocupare, de subvenționare a
locului de muncă, de educație, de stagiu și contracte de ucenicie. Ponderea ofertelor pozitive la
ieșirea din program care au fost subvenționate variază de la mai mult de 80% în Malta (97,4%), în
Spania (83,7%) și Ungaria (81,1%) la mai puțin de 2% în Olanda, (1,2%), în Marea Britanie (0,7%) și
România (0,3%)29 (Data collection Youth monitoring: contry fiche: România, 2018).
Cu toate acestea, acoperirea prin program a populației NEETs este slabă și a rămas practic
neschimbată față de 2016, cu doar 14,1% din totalul NEET cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani
acoperite de Garanție în 2017. Mai puțin de o treime (30,7%) dintre cei care părăsesc garanția în
prima jumătate a anului 2017 s-au aflat într-o situație pozitivă la sfârșitul anului. Însă, datele de
monitorizare nu sunt conforme cu specificațiile din cadrul indicatorului european30 și sunt
inconsistente datorită lipsei capacității administrative de a urmări persoanele care nu mai au legătură
directă cu serviciul de ocupare. Acest lucru are ca rezultat faptul că tinerii după ce au trecut prin
29
Employment, Social Affairs & Inclusion Data collection for monitoring of Youth Guarantee schemes: 2017
30
Indicator Framework for Monitoring the Youth Guarantee - Cadrul de indicatori referitor la monitorizarea
Garanției pentru Tineret
46
program (două treimi din datele de urmărire) se află în situații necunoscute ceea ce îngreunează
interpretarea rezultatelor.
O serie de măsuri finanțate din bugetul asigurărilor de șomaj și-au atins în mare măsură
obiectivele (țintele) prevăzute sau chiar le-au depășit atât din punct de vedere al grupului țintă vizat,
cât și ca alocare financiară. Acestea includ informare și consiliere profesională, medierea muncii,
acces la cursuri de formare profesională, servicii de evaluare și certificare a competențelor
profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale, consultanță și asistență pentru începerea unei
activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, acces la diverse stimulente de mobilitate,
completarea veniturilor salariale ale angajaților.
Aceste servicii au condus, în 2014 la integrarea a 77.053 de tineri, cu 2.278 mai mulți decât s-
a estimat, iar numărul total de participanți tineri în programe pe tipuri de măsuri de stimulare și
facilitare a ocupării a depășit cu mai mult de 100.000 valoarea estimată de 170.480 tineri; în 2015,
Stimularea și facilitarea ocupării tinerilor a generat ocuparea de către ANOFM a 75.069 tineri, cu
aproape 350 mai mulți decât nivelul asumat, iar pe componenta de participare în programe pe tipuri
de măsuri de stimulare și facilitare a ocupării, participarea a 225.627 tineri, cu 743 mai puțini decât s-
a programat (Anexa 2). În anul 2017, potrivit datelor ANOFM, din cele 300.474 persoane încadrate,
52.313 persoane au vârsta sub 25 de ani, din care 26.043 sunt tineri NEET’s. Deci, ansamblul
măsurilor active din Programului de Ocupare ca parte componentă a garanției a funcționat în
parametrii rezonabili de eficacitate.
Într-un raport al Ministerului Muncii și Justiției Sociale (iunie 2018) transmis către sistemul de
monitorizare al Garanției pentru Tineret al UE referitoare la schema stagiilor pentru absolvenți de
studii superioare, se arată că s-au obținut rezultate modeste, fiind încadrați în această schemă doar
40 (în anul 2014), 49 (în anul 2015) și 55 absolvenți (în anul 2016) raportat la grupul țintă preconizat.
Lipsa de participare și atractivitatea scăzută a acestei măsuri s-au reflectat în feed-back-ul dat de
angajatori. Aceștia au considerat că nivelul de subvenții oferite de lege nu a fost suficient de
stimulativ, astfel încât să organizeze stagii pentru absolvenții de învățământ superior. Modificarea
cadrului legal în iulie 2017 a crescut nivelul subvențiilor de la 750 lei (aproximativ 165 euro) la 1350
lei (aproximativ 300 euro) pe lună, cu scopul de a face măsura mai atractivă pentru angajatorii care
organizează astfel de stagii. Același lucru s-a întâmplat și în cazul uceniciei.
Dintre inițiative, enunțăm:
• Stimularea ocupării pe cont propriu și a antreprenoriatului pentru tineri;
• Consiliere și orientare profesională;
• Evaluarea și recunoașterea competențelor profesionale obținute în sistem non formal și
informal;
• Formare profesională;
• Acordare de prime de instalare, inclusiv șomerilor de lungă durată;
• Acordare de prime de activare;
• Acordare de prime de relocare;
• Subvenții acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor absolvenți;
• Subvenții acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEETS;
• Acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială prin
încheierea de contracte de solidaritate și oferirea de servicii specifice, inclusiv prin acordarea
de subvenții angajatorilor de inserție care încadrează persoane din această categorie;
• Luna tinerilor NEET.
Precizăm că responsabilitatea privind inițiativa ”Stimularea ocupării pe cont propriu și a
antreprenoriatului pentru tineri" NEETs cu vârsta de 16-24 ani revine MDRAPFE – AMPOCU, iar
toate celelalte instrumente sunt în responsabilitatea ANOFM. Aceste instrumente au ca grup țintă
47
tineri în vârstă 16-24 ani, cu excepția stagiului pentru absolvenții de învățământ superior care se
adresează tinerilor în vârstă de 20-24 ani.
Un rol important în implementarea Garanției pentru Tineret revine ANOFM, în întreg procesul de
atragere și înscriere, până la finalizarea prin tranziția în ocupare. Pentru anul 2018, ANOFM
menționează acțiuni cu privire la prevenirea acumulării de aglomerări persistente de NEET prin
identificarea și înregistrarea acestora în baza de date a ANOFM se realizează în cadrul Proiectului cu
finanțare FSE INTESPO.
Un aspect important care reflectă o dinamică rapidă a dezvoltării capacității instituționale a
ANOFM este referitor la adoptarea relativ recentă a acestor reforme și inițiative. Cu excepția
subvențiilor acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor absolvenți și respectiv acordarea de
acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială – măsuri care au fost
implementate începând cu anul 2016, toate celelalte măsuri specifice adresate NEET sunt
implementate începând cu 2017. Reformele și inițiativele sunt funcționale dar nu pot fi identificate din
rapoartele oficiale ale ANOFM.
În contextul în care Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de
învățământ superior oferă cadrul de realizare a stagiilor profesionale pentru absolvenții de învățământ
superior în plaje de vârstă mult mai largi, ANOFM nu raportează și în detaliu – corespunzător cadrului
Garanției pentru Tineret indicatorii.
ANOFM, în anul 2018, a gestionat 74,3 mii tineri NEET care au beneficiat de măsuri active,
dintre care au tranzitat în ocupare 36,8%, respectiv 27,3 mii NEETs. Fiind un grup greu ocupabil,
performanța de tranziție în ocupare este mai scăzută decât în cazul general al tuturor beneficiarilor,
unde probabilitatea de angajare a beneficiarilor de măsuri active este de 47,6%. Comparând
performanțele raportate de ANOFM în Stadiul realizării Programului de ocupare a forței de muncă la
nivel național se observă că numărul de persoane NEETs antrenate în Programele 50, 150 și 140,
inclusiv cele de realizare a stagiilor, este mult mai mic ca scală de nivel față de grupurile țintă
generale31.
O altă observație importantă este relativ la gradul de performanță măsurat prin tranziția în
ocupare. Programele menționate au un nivel de performanță de circa 30% față performanța generală
a grupurilor țintă menționate.
Din tabloul prezentat rezultă că măsura activă raportată a fi de succes în cazul NEETs este
inițiativa ”Subvenţii acordate angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEETS”, cu un grad de realizare
de 103%.
ANOFM raportează că prin ”alte măsuri active” întreprinse la nivel județean, s-a realizat
încadrarea a 87 de persoane, fondurile utilizate pentru susținerea acestor măsuri active fiind altele
decât cele din BAS (fonduri structurale).
Planul național de formare profesională pentru anul 2018 nu specifică explicit grupul țintă
NEET. Din cadrul acestui Plan amintim următoarele rezultate:
- dintre cele 2064 contracte de ucenicie estimate a se încheia în 2018, doar 585 sunt destinate
ucenicilor cu vârste sub 25 de ani;
- dintre cele 154 persoane beneficiare de servicii gratuite de evaluare și certificare a
competențelor, 78 au fost pentru tinerii cu vârste sub 25 de ani;
31
Astfel: Programul 50 subvenții acordate angajatorilor pentru angajare NEETs din localități din mediul
urban și-a propus ca țintă 8000 persoane (și a realizat 13.591)
Programul 150 subvenții acordate angajatorilor pentru angajare NEETs din localități din mediul rural și-a
propus ca țintă 3750 persoane (și a realizat 7070)
Programul 140 subvenții acordate angajatorilor pentru angajare NEETs din comunități cu numpr mare
de etnici romi și-a propus ca țintă 2190 persoane (și a realizat 2250).
48
În 2018, dintre șomeri participanți la cursuri, 23,7% aveau vârste sub 25 de ani. Au fost
încheiate 3364 contracte de ucenicie (dintre care s-au reziliat 202) și 2937 convenții pentru
persoanele incluse în programe de ucenicie la locul de muncă. (ANOFM Raport formare decembrie
2018, p. 5-7)
În Contractul de Performanță Managerială pentru anul 2018, încheiat între Ministerul Muncii și
Justiției Sociale și ANOFM pentru activitatea de formare profesională au fost stabiliți următorii
indicatori:
a. Rata de participare a șomerilor la cursuri de formare profesională pentru valoarea stabilită prin
contract a fost de 12%. Valoarea realizată de fost de 9,21%
b. Ponderea persoanelor ocupate din rândul absolvenților programelor de formare profesională
la:
- 6 luni de la data susținerii examenelor de absolvire pentru care valoarea stabilită prin contract
a fost de 40%, valoarea realizată în 2018 a fost de 38,9%;
- 12 luni de la data susținerii examenului de absolvire pentru care valoarea stabilită prin contract
a fost de 60%, iar valoarea realizată în anul 2018 a fost de 52,04%.(ANOFM Raport formare
decembrie 2018, p. 5-7)
Din Programul național de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială pentru anul
2018, prezentăm sintetic rezultatele:
- număr contracte de solidaritate încheiate: prognozat 430 de persoane/realizate 230 de
contracte;
- număr total de persoane ocupate: prognozat 310 persoane/realizat 116 persoane ocupate din
rândul tinerilor cu risc de marginalizare socială;
- număr persoane încadrate prin acordarea serviciilor de mediere prognozat 309
persoane/realizat 264 persoane au beneficiat de servicii specializate de mediere a muncii;
În anul 2018 cheltuielile efectuate din bugetul asigurărilor pentru șomaj aferente subvențiilor
acordate angajatorilor de inserție care au încadrat tineri cu risc de marginalizate socială în baza
contractelor de solidaritate (încheiate atât în anul 2018, cât și anterior perioadei de raportare) au fost
de 2.796.409. (ANOFM, Notă Raport marginalizați social sem IV 2018). Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) implementează pe o perioadă de 36 de luni, proiectul „ UNIT 2
RMPD – Ucenicie și stagii pentru tineri NEETs din regiunile mai puțin dezvoltate ",
POCU/262/2.1/2.2/119910 , cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European(FSE) prin
Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 (POCU). Obiectivul general al proiectului îl constituie
îmbunătățirea posibilităților de încadrare a minimum 900 tineri NEETs șomeri înregistrați la Serviciul
Public de Ocupare (SPO) prin acordarea de sprijin financiar angajatorilor care derulează programe de
ucenicie şi/sau stagiu (anexa 1)
Măsura 1.1.2. Consolidarea cooperării instituțiilor și actorilor relevanți pentru monitorizarea tranziției
tinerilor de la școală la viața activă/carieră, la nivel central și regional/local prin dezvoltarea unui
sistem de monitorizare a acestor tranziții.
În 2014, serviciul public de ocupare a încheiat un număr semnificativ de protocoale cu actori

relevanți pentru monitorizarea tranziției tinerilor de la școală la viața activă/carieră, depășindu-se
valoarea planificată de 5 ori. În anul următor, s-a întocmit baza de date referitoare la absolvenții de
liceu, promoția 2013 și la promoția 2014. În 2015, s-a continuat proiectul SIIR (Sistem Integrat al
Învățământului Românesc) început în 2014, pentru dezvoltarea bazei de date existente pentru
învățământul preuniversitar ce a avut ca rezultat constituirea bazei de date analitice, conținând elevii
și personalul din învățământul preuniversitar și realizarea unui model de interconectare cu baze de
49
date existente pentru extragerea automată de date. În 2015 era planificată punerea în funcțiune a
acestui sistem de monitorizare care avea prevăzut urmărirea unui număr important de absolvenți ai
învățământului tehnic și profesional.
Din cauza nefinalizării introducerii învățământului profesional în sistem dual conform
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 94/2014 privind modificarea și completarea Legii educației
naționale nu au mai fost întreprinse o serie de alte acțiuni esențiale pentru conceperea și punerea în
aplicare a sistemului de monitorizare: revizuirea metodologiei de monitorizare a inserției socio-
profesionale a absolvenților de învățământ profesional și tehnic prin anchete de teren, încheierea unui
protocol de colaborare și elaborarea în comun MEN - CNDIPT, ANOFM, MMJS a unei metodologii de
monitorizare a inserției profesionale a absolvenților de învățământ profesional și tehnic prin sistem
administrativ și implementarea acestui sistem efectiv. Aceste acțiuni au fost reportate pentru
următorul an și încadrate în Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada
2016-2020.(Anexa 2 - rapoartele de monitorizare ale strategiei)
Pentru următorii ani, documentele analizate au arătat existența unui sistem de monitorizare al
tinerilor, inclusiv al tinerilor care nu sunt încadrați și nici nu urmează o formă de educație, dar care
odată ieșiți din evidențele serviciului public de ocupare sau după angajare nu mai pot fi urmăriți
(Anexa 1- PNR 2018).
Relevanță:
Din analiza documentelor de monitorizare, această intervenție a avut o relevanță limitată față
de nevoile tinerilor.
Pe de altă parte, măsura este parte integrantă a Garanției pentru tineret și este foarte
importantă din punct de vedere al contribuției la realizarea obiectivului OS1. Mai mult, din perspectiva
priorităților de țară, această măsură s-a regăsit printre recomandările specifice de țară la începutul
implementării Garanției pentru Tineret.
Acest sistem, la stadiul la care a ajuns până în 2017 are o serie de deficiențe: datele de
monitorizare la nivel național pentru Garanția pentru tineret nu sunt conforme cu specificațiile
Cadrului de indicatori pentru monitorizarea Garanției pentru Tineret 32 stabilit la nivelul UE Deși s-a
precizat că există un sistem de monitorizare bine definit (Garanția pentru Tineret 2017-2020) acesta
este unul limitat din cauza incapacității de a urmări persoanele care nu mai au legătură directă cu
serviciul de ocupare. Acest lucru arată că două treimi din datele de urmărire se pierd și împiedică
interpretarea semnificativă a rezultatelor; sistemul de monitorizare nu e relevant în raport cu nevoile
naționale și europene.(Data Monitoring).
Eficacitate:
Se poate aprecia că eficiența este suboptimală (9 acțiuni, din care 3 acțiuni la nivelul așteptat,
2 sub nivelul așteptat și 4 nu s-au desfășurat deloc). Se remarcă faptul că deși s-au întreprins acțiuni
(unele la nivelul așteptat, altele sub așteptări sau deloc deși erau planificate – Anexa 2), acestea nu
au condus la realizarea sistemului de monitorizare a tranziției tinerilor de la școală la viața activă, nici
la sfârșitul lui 2015 (al doilea an de implementare a garanției pentru tineri). Acțiunile care nu s-au
desfășurat în 2015 au fost reportate pentru 2016, ca făcând parte din Strategia educației și formării
profesionale din România pentru perioada 2016-2020. Practic, eforturile începute în 2014 și
continuate în 2015 de a încheia protocoale peste nivelul așteptat, de a realiza baze de date pentru
învățământul preuniversitar și modelul de interconectare cu baze de date existente s-au constituit
doar într-un prim pas. În 2015 nu s-au putut finaliza așa cum erau prevăzute acțiunile legate de
32
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016DC0646&from=EN
50
elaborarea și implementarea în comun MEN - CNDIPT, ANOFM, MMJS a metodologiei de
monitorizare a inserției profesionale a absolvenților de învățământ profesional și tehnic prin sistem
administrativ din cauza unei nesincronizări legislative, respectiv nefinalizarea introducerii
învățământului profesional în sistem dual conform Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 94/2014
privind modificarea și completarea Legii educației naționale. Din acest motiv, nu s-a îndeplinit nici
ținta referitoare la monitorizarea a 77.000 de absolvenți de învățământ liceal tehnologic și profesional.
În următorii ani evidențele administrative nu au relevat niciun progres în acest sens.
Măsura 1.1.3. Revalorizarea utilizării uceniciei ca instrument de asigurare a dezvoltării și certificării

competențelor profesionale prin pregătire la locul de muncă pentru tineri.
Instituțiile responsabile: MMJS (ANOFM, IM), Camerele de Comerț și Industrie, Companii, parteneri
sociali
Relevanță:
Măsura uceniciei este foarte importantă din perspectiva atingerii OS1, contribuind direct la creșterea
ocupării tinerilor. De-a lungul celor 4 ani de referință în analiză, serviciul public de ocupare a avut
rezultate bune în aplicarea măsurilor de stimulare și facilitare a încadrării tinerilor față de țintele
propuse, dar din analiza indicatorului de performanță managerială, Ponderea tinerilor cu vârsta mai
mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare, ocupă un loc de muncă, participă la un
curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un
contract de stagiu în total tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani înregistrați, se poate observa că
decalajul cel mai mare în estimarea tuturor indicatorilor de performanță se referă la acest indicator,
ceea ce denotă o insuficientă cunoaștere a fenomenelor asociate.
Tabel nr.6 - Nivelul indicatorului 7 din totalul de 10 indicatori de performanță managerială ai ANOFM
între 2014- 2017
Ponderea tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de

la înregistrare, ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare
profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie
un contract de stagiu în total tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani
înregistrați,
Preconizat Realizat
2014 75% 38,0%
2015 75% 48,7%
2016 70% 61,4%
2017 70% 59,17%
Sursă: site ANOFM, Rapoarte de Activitate2014, 2015, 2016, 2017
ANOFM a considerat în mod invariabil că nerealizarea acestui indicator este ”o consecință a

capacității reduse a angajatorilor de a absorbi forța de muncă disponibilă, prin intermediul
programelor de tipul celor asimilate formării profesionale cum sunt ucenicia la locul de muncă, stagiile
profesionale pentru absolvenți de învățământ superior, care au la bază și contracte individuale de
muncă.”
La examinarea cadrului legislativ al acestor măsuri se pot evidenția și alte impedimente în
realizarea acestor măsuri și care au efect direct asupra eficacității și eficienței sale și care se referă la
modul de realizare al formării profesionale în întreprindere, la costurile și beneficiile pe care le implică
aceste forme de formare profesională.
51
În cuprinsul legii uceniciei se stipulează că ”în vederea formării profesionale a ucenicului,
angajatorul are obligația să asigure ucenicului accesul la pregătire teoretică și practică, precum și
toate condițiile necesare pentru ca furnizorul de formare profesională autorizat și coordonatorul să își
îndeplinească sarcinile în ceea ce privește formarea ucenicului.” Aceste prevederi care au în vedere
în special capacitatea angajatorului de a derula programe de formare, presupun aspecte
organizatorice, dar și costuri suplimentare cu privire la angajarea de formatori, pregătirea cadrului de
învățare și a materialelor pentru învățare, toate aceste costuri fiind semnificative. Numărul de
contracte de ucenicie încheiate în 2014 a fost de 340. La nivelul anului 2014, cuantumul subvenției
era de 300Lei.
Într-un studiu al MMJS din 201333, se arăta că în condițiile în care legea uceniciei nu se va
schimba în următorii 3 ani nu se vor înregistra mai mult de 1840 de contracte. Analiza costuri/beneficii
(Costuri și Beneficii pentru Ucenici în opțiunea „non-acțiune” (2016-2018) a relevat net pierderile
pentru stat, pentru angajator de 5654 Ron/ucenic, iar pentru ucenic un câștig de 7637 Lei/contract.
Măsura uceniciei beneficiază de un cadrul normativ revizuit mai generos (în 2017 cuantumul
subvenției s-a modificat la 1.125 Lei/luna), dar ele au fost aplicate cu întârziere și nu au oferit încă un
stimul suficient de atractiv pentru tineri și pentru angajatori pentru avea rezultate notabile. În cazul
tinerilor, lipsa informațiilor asupra importanței achiziționării de competențe echivalente nivelului de
calificare 2, 3 și 4 necesare exercitării oricărei meserii, prestigiul social al uceniciei îi ține încă departe
de astfel de programe. Campanii utile de informare, poate, ar contribui la motivarea acestora pentru a
intra în astfel de programe. Se observă că în 2017 s-a prevăzut susținerea financiară a uceniciei –
ANOFM și s-a ajuns la un număr de 431 ucenici cuprinși în programe de ucenicie, din care 384 au
fost persoanele pentru care s-au încheiat convenții. Sunt așteptate noi efecte odată cu modificările
legislative care aduc un plus de stimulent pentru angajatorii care încadrează ucenici, tineri NEETs
ș.a. De asemenea, în 2018 s-a ridicat cuantumul subvențiilor (2.250Lei) acordate din Bugetul de
Asigurări de Șomaj.
Eficacitate:
În documentele de monitorizare ale strategiei au fost înregistrate 7 acțiuni, din care 1 peste
nivelul așteptat, 2 la nivelul așteptat, 4 sub nivelul așteptat. Deci, eficacitatea măsurii este scăzută,
mai ales în primii ani (în 2015 din numărul de contracte de ucenicei prevăzute 500 s-au realizat 195).
Din 2017, însă, s-au operat modificări legislative, serviciul public de ocupare susținând financiar
ucenicia la nivelul așteptat.
În datele de monitorizare ale garanției pentru tineret ale UE, ponderea uceniciei în cadrul
ofertelor la ieșirea participanților din program reprezenta în 2017 doar 0,2%, față de ofertele de
ocupare, 89.5% sau cele de educație, 10,2%, față de alte țări ale UE (Data Monitoring Youth
Guarantee) Acest lucru demonstrează că ucenicia a fost puțin valorizată ca instrument de formare și
ocupare pentru tineri. Totuși în toți acești ani, experiența practică acumulată legată de implementarea
uceniciei, ajustările legislative, efortul instituțional al serviciului public de ocupare în identificarea și
promovarea diferitelor soluții pentru organizarea eficientă a acestui tip de formare profesională și
ocupare, finanțarea din bugetul asigurărilor de șomaj au contribuit la re-analizarea cadrului legislativ
care a cunoscut noi revizuiri și după 2017.
Din analiza locurilor vacante aflate în evidența serviciului public de ocupare la nivelul lunii
decembrie 2018 (când se înregistrau 21.438, comparativ cu 10.968 în decembrie 2014), se observă
că patronii preferă să angajeze muncitori necalificați, pentru că, în general, nu găsesc forță de muncă
calificată pe piață. Domeniile pentru care erau anunțate locurile de muncă vacante erau asamblarea
33
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/ProiectePrograme_/2015-proiect-modele-incurajare-inv-fpc-FI-3.pdf
52
și montarea pieselor, lăcătuș mecanic, confecționer-asamblor articole din textile, manipulator mărfuri.
Acesta ar putea fi o șansă pentru promovarea uceniciei în rândul angajatorilor.
ANOFM include, începând cu anul 2014, în cadrul Planului National de Formare
Profesională (PNFP) anual situația contractelor de ucenicie și a convențiilor estimate a se încheia. În
contextul modificărilor aduse Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă de Legea nr.
164/2017 și de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60 din 5 iulie 2018 pentru modificarea și
completarea unor acte normative din domeniul forței de muncă, această măsură activă devine
funcțională. Pentru tinerii NEETs cu vârsta de 16-24 de ani, nivelul planificat pentru perioada 2017-
2020 este de 31.774 de contracte de ucenicie încheiate.
În anul 2018 au fost programate a fi ocupate cu contract de ucenicie 2064 persoane, dintre
care 585 tineri sub 25 de ani și 1479 persoane în vârstă de peste 25 de ani. Creșterea importanței
acestei măsuri este ilustrată de creșterea nivelurilor realizate și programate de aproximativ 10 ori în
2018 față de 2014. Importanța măsurii crește, fapt ilustrat de creșterea nivelului programat, de la
2064 ucenici la 3198 ucenici, cu aproximativ 50%. În cadrul programelor de formare profesională,
măsura de ucenicie confirmă niveluri de performanță atât în termeni de realizare, cât și de flexibilitate
în acord cu cerințele piețelor muncii locale.
Având în vedere constrângerile bugetare și analiza indicatorului cost-eficiență, pentru anul
2018 a fost luat în considerare pentru un Program Național de Formare Profesională, acolo unde a
fost posibil, un număr de 28 de persoane, maximum prevăzut de lege. (PNFP 2018, p.2)
În ceea ce privește egalitatea de șanse, datele centralizate la nivel național arată că ponderea
femeilor în total participanți la cursuri/evaluare de competențe/programe de ucenicie la data de
31.12.2014 este de 56,70% (22.831 cursanți femei). (PNFP 2018)
Fată de anul 2018, în PNFP pentru 2019 este planificată o scădere a numărului total de
persoane ce vor fi cuprinse în programe de formare profesională. Menționăm că planificarea în cadrul
Planului național de formare profesională se realizează prin metoda de proiectare ”de jos în sus”.
Astfel, fiecare județ a prezentat o notă de fundamentare a propunerii de plan, analiza pe baza căreia
s-au stabilit valorile finale și motivele care s-au întâmpinat dificultăți în implementarea planului de
formare profesională stabilit pentru 2018. Printre cele mai importante dificultăți, enumerăm:
- scăderea populației active civile;
- scăderea continuă a stocului de șomeri;
- scăderea numărului de absolvenți înscriși în evidențele agenției;
- creșterea numărului șomerilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (beneficiari ai
Legii nr.416/2001) cu nivel de educație redus.
Măsura 1.1.4 Promovarea sistemului de stagiu pentru absolvenții de învățământ superior

Instituțiile responsabile: MMJS (ANOFM, IM), MEN, parteneri sociali
Relevanță:
Această măsură a fost introdusă ca urmare a faptului că angajatorii considerau că absolvenții
nu dețin competențele necesare pentru ocuparea unui prim loc de muncă. Măsura reprezintă, alături
de ucenicie, un alt pilon principal al Garanției pentru Tineret, dar care nu și-a atins potențialul de
dezvoltare. Se poate spune că și această măsură a beneficiat de acumulările anterioare, dar în acești
ani nu a reușit să furnizeze rezultate relevante în raport cu nevoile beneficiarilor și nici ale
angajatorilor. Eforturile acumulate în implementarea acestei forme de învățare și ocupare au condus
la revizuirea legislativă din 2017 și au constituit premise pentru cele din 2018. Din perspectiva
priorităților de țară, această măsură s-a regăsit printre recomandările specifice de țară în această
53
perioadă încadrată în garanția pentru tineret, în ansamblul măsurilor active din Planurile anuale de
Ocupare ale ANOFM.
Eficacitate:
Din datele de monitorizare rezultă că nivelul de eficacitate al măsurii este redus:
implementarea legii în anii 2014 și 2015, a avut rezultate inferioare celor estimate: 40 de contracte de
stagii realizate față de 350 preconizate în 2014 și 49 de stagii realizate față de 400 contracte
prevăzute în 2015. Acest lucru înseamnă că doar 11,4 % din grupul țintă estimat inițial a beneficiat de
măsură în anul 2014; în anul 2015, aproape la fel 12,25% din grupul țintă estimat inițial. În anul 2017
au fost încadrați în muncă 74 de absolvenți de studii superioare pe locuri de muncă destinate
stagiarilor, pentru care s-au încheiat 71 convenții aferente contractelor de stagii profesionale
(Bilanț de Ocupare, 2017.
Conform prevederilor Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de
învățământ superior și ale Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi (H.G. nr. 473/iunie 2014),
ANOFM poate susține din bugetul asigurărilor pentru șomaj și din bugetul programului POCU stagiile
profesionale pentru absolvenții de învățământ superior. Rezultatele aplicării prevederilor Legii
335/2013 pentru perioada - ianuarie 2018 - 31 decembrie 2018 indică ă sustenabilitate relativă. Astfel
dintre cele 102 convenții încheiate finalizate cu încadrarea pe locurile de muncă vacante declarare de
către angajatori, după 4 luni de la înregistrare mai sunt active doar 78. Diferențele în tipul de finanțare
indică o pondere aproximativ egală între măsurile pe termen mediu si lung - programe finanțate prin
mecanismele FSE și, respectiv prin finanțare prin BAS, indicând prezenta unor activități pe termen
scurt.
În cadrul PNAO este inclus și Programul special de stagii profesionale pentru absolvenții de
învățământ superior elaborat in baza Legii nr 335/ 2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții
de învățământ superior cu finanțare din bugetul asigurărilor pentru șomaj pe principalele structuri.
Nivelul programat pentru perioada 2017-2020 al numărului de tineri NEET 16-25 ani cu statut de
absolvenți este de 52.117 contracte de stagii profesionale încheiate în primele 4 luni de la
înregistrarea în baza de date.
În anul 2018 nivelul proiectat al programelor de stagii - care să întocmească și contract de
stagiu a fost de 250 de stagii, gradul de realizare fiind de 40% (100 stagii). Persoanele incluse în
acest grup țintă au profil cu precădere ușor și mediu ocupabil în comparație cu profilul mediu al
persoanelor ocupate de ANOFM în 2018 definit ca greu ocupabil și foarte greu ocupabil.
Importanța strategică a măsurii este susținută prin proiectarea unor niveluri programate în
creștere de peste 50% în 2019 față de 2018.
Măsura 1.1.5. Stimularea ocupării pe cont propriu și a antreprenorialului pentru tineri.
Instituțiile responsabile: MMJS/ANOFM, ME/DIMMMAT, MTS, MADR, parteneri sociali
Acțiunile acestei intervenții sunt circumscrise Programului național anual pentru ocuparea
forței de muncă ce este, de regulă, structurat pe:
1) măsuri active de stimulare antreprenorială (prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind
asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă cu modificările și completările
ulterioare). În intervalul 2014-2017, ANOFM a acționat prin efort propriu și prin intermediul furnizorilor
de servicii specializate, în direcția oferirii de servicii de asistență și consultanță gratuită pentru
inițierea unei activități pe cont propriu;
2) proiecte de stimulare a ocupării pe cont propriu
54
3) alte inițiative ale organizațiilor de tineret care pot contribui la stimularea ocupării pe cont
propriu a acestora.
Acțiunile specifice acestei măsuri sunt: consultanță și asistență pentru începerea unei activități
independente sau pentru inițierea unei afaceri acordată, la cerere, persoanelor în căutarea unui loc
de muncă sub formă de servicii juridice, de marketing, financiare, pregătire în metode și tehnici
eficiente de management, precum și oferirea altor tipuri de servicii de consultanță.
De asemenea s-au desfășurat proiecte, precum a fost Programul pentru dezvoltarea
abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului acestora la finanțare – START
(finanțator – Bugetul Statului), care a avut rezultate peste nivelul așteptat, alte Programe pentru
stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri,
inițiativa Organizarea și funcționarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) adresată
sistemului de învățământ superior din România. Au rămas, însă, și inițiative suspendate care nu s-au
mai realizat cum a fost acțiunea Centrelor de Orientare și Consiliere în Carieră (COCC) din instituțiile
de învățământ superior acreditate privind începerea unei activități independente sau pentru inițierea
unei afaceri legate de campanii de consiliere și orientare în carieră.
Relevanță:
Această măsură este direct legată de crearea de locuri de muncă, ceea ce o face esențială
pentru atingerea obiectivului specific și al celui general. Rezultatele obținute sunt parțial realizate, iar
în raport cu nevoile tinerilor se cer continuate eforturile legislative, instituționale și educaționale
acumulate până acum. Din rezultatele anchetei de tip Barometru34, pentru afacerile de tip Start-up din
România derulate în anul 2017, reiese nevoia tinerilor de educație specifică domeniului
antreprenorial: prin mentorat și discuții cu alți antreprenori (43%), prin cărți on-line (24%). Continuarea
educației, a consilierii în domeniu și, mai mult decât atât, a mentoratului este subliniată de aproape
jumătate din respondenți. Acest aspect îl regăsim și în răspunsurile tinerilor cu privire la cel mai
important obstacol pentru antreprenori în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România (întrebare
deschisă) care au plasat pe primul loc, cu 23% dintre răspunsuri, educația precară (a cărei plasare a
crescut de la 16% în 2016 la 23% în 2017), pe locul doi, accesul la finanțare, cu 18% din răspunsuri
(și o creștere cu un procent față de anul 2016) și pe locul 3, mentalitatea și teama de eșec în creștere
ușoară, cu 13% dintre răspunsuri. Este semnificativ faptul că impedimentul de tip birocrație a scăzut
semnificativ de la 28% în 2016 la 11% în 2017. Se mai poate observa un alt obstacol semnificativ
care începe să fie perceput mai acut și la nivelul firmelor la început de drum, deși e situat pe locul opt
în acest top al tinerilor întreprinzători, lipsa personalului calificat, care dublează procentul
respondenților în acești doi ani.
Apetitul pentru afaceri al tinerilor este ridicat, circa 39% din tinerii sub 35 de ani din România
doresc să-și pornească propria afacere, iar 43% din români spun că nu ar renunța la visul lor de a-și
deschide o afacere, arată studiul Amway Global Enterpreneurship Report (AGER)35, față de numai
12% dintre românii de peste 50 de ani.
Pentru a crește relevanța unei astfel de măsuri și ținând cont de resursele limitate ale
serviciului public de ocupare se pot concepe protocoale de colaborare între autoritățile publice și
mediul privat pentru a demara inițiative comune cu industriile în dezvoltare sau cele care sunt cele
mai căutate de tinerii de azi (cum sunt de exemplu industriile creative).
34
https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2017/12/EY_Barometrul-startup-urilor-din-România_2017.pdf
35
o cercetare ştiinţifică comandată de Amway şi realizată la nivel internaţional, care scoate în evidenţă apetenţa
oamenilor pentru dezvoltarea unor proiecte de antreprenoriat.
55
Aceste lucruri aduc plus-valoare nu numai pentru întreprinzători, ci și pentru comunitățile
locale. Pe de altă parte, accesarea fondurilor în cadrul programului POCU pe axe prioritare dedicate
acestui tip de intervenție ar mări oportunitățile pentru tinerii ce doresc să lucreze pe cont propriu.
Eficacitate:
Din totalul celor 9 acțiuni realizate pentru această măsură, 3 au fost peste nivelul așteptat, 2 la
nivelul așteptat, 2 sub nivelul dorit și 2 nu s-au mai întreprins deloc, eficacitatea a fost pozitivă, dar
suboptimală. Acțiunile ce au fost realizate de serviciul public de ocupare au fost realizate sub
parametrii stabiliți anterior, în timp ce, de ex., proiectul START dezvoltat din bugetul statului a avut
rezultate peste așteptări.
ANOFM gestionează măsuri active care au ca scop demararea unei activități sau afaceri pe
cont propriu prin măsuri active proiectate în cadrul PNAO. În anul 2018 au fost cuprinse în măsura
”acordare de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru
inițierea unei afaceri” 423 de persoane (fără specificarea caracteristicii de vârstă), dintre care 46 au
reușit să demareze o activitate pe cont propriu, măsură finanțată integral din BAS. Profilul
persoanelor care au fost eligibile pentru această măsură a fost unul cu precădere ușor și mediu
ocupabil într-o pondere de 73% față de profilul general al beneficiarilor de măsuri active care în
proporție de 55,6% au un profil greu și foarte greu ocupabil.
Rezultatul se explică în principal prin faptul că oferta furnizorilor de consultanță și asistență în
afaceri este una modestă și concentrată mai ales în zonele marilor orașe în care rata șomajului este,
de regulă, mică, ca și prin incapacitatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă de a iniția și
de a desfășura activități pe cont propriu (fapt justificat și de structura șomerilor din evidențele ANOFM
după nivelul de educație și calificare), dar și de oportunitățile de afaceri pe plan local asociate cu
riscul oricărei afaceri la început.”( Raport ANOFM 2018, p 22)
Progresul relativ al măsurii este ilustrat de rata de creștere a nivelului programat pentru
măsura activa cu 45,4% în 2019 față de nivelul realizat în 2018, si respectiv de scădere la 95% față
de nivelul programat în 2018.
Un aspect demn de amintit este cel al externalizării unei părți din serviciile specializate (ale
ANOFM) prin Programul special - externalizarea serviciilor de informare și consiliere profesională,
medierea muncii și consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru
inițierea unei afaceri pentru anul 2018. Nivelul proiectat pentru anul 2018 a fost de 15 persoane, nivel
care crește cu 13,3% în 2019 la 17 persoane.
Includerea serviciilor de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente
sau începerea unei afaceri în cadrul serviciilor specializate alături de informare și consiliere în carieră
și medierea muncii confirmă încă odată rolul ANOFM de manager al pieței muncii prin dezvoltarea
implicită a funcțiunilor specifice de delegare, control, monitorizare, evaluare, proiectare, etc.
Rezultă o observație cu rol de concluzie: dezvoltarea antreprenoriatului și în special pentru
tineri este subiectul unor programe speciale POS DRU. În general, ANOFM prin măsura ”Consultanţă
și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri”
demonstrează existența funcționalității la nivel instituțional. Această măsură este relevantă pentru:
- diversificare și crearea de noi locuri de muncă, în special locuri de muncă independente. Din
literatura economică reiese importanța inovării în dezvoltarea antreprenoriatului de succes,
aspect necesar a fi operaționalizat și la nivelul acestei măsuri.
- Soluții de dezvoltare de noi întreprinderi sau activități independente pot fi găsite și în
dezvoltarea unor structuri de tip economie socială. În cazul tinerilor este esențială aplicarea
măsurii în condiții de facilitare a tranzițiilor pozitive pe piața muncii.
56
Măsura 1.1.6. Creșterea mobilității tinerilor în spațiul economic european prin dezvoltarea rețelei
naționale EURES și reformarea sistemului EURES
Instituțiile responsabile: MMJS /ANOFM
ANOFM, în calitate de serviciu public de ocupare, este membru al reţelei EURES din anul
2007. EURES, reţeaua de cooperare între serviciile publice de ocupare europene și alți parteneri
implicați pe piața muncii, coordonată de Comisia Europeană, are ca principal obiectiv facilitarea
liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Elveţia.
Începând cu anul 2015 activitatea EURES la nivel național nu a mai fost finanțată de Comisia
Europeană. În aceste condiții, sursa de finanțare a activităților EURES a constituit-o bugetul
asigurărilor sociale pentru șomaj. S-au emis reglementări normative care au stabilit ANOFM-ului noi
sarcini și atribuții în acest sens. Premisele luate în considerare în formularea acestei măsuri se referă
atât la situația națională, cât și la cea de la nivelul Uniunii Europene de sporire a mobilității forței de
muncă în spațiul european, ea contribuind la creșterea mobilității tinerilor în spațiul european, la
achiziționarea de competențe și experiență de muncă. Acțiunile desfășurate în cadrul acestei
intervenții sunt: oferirea de servicii de informare, consiliere și mediere tinerilor care caută loc de
muncă în străinătate, seminarii (tinerilor din anii terminali) ș.a
Relevanță:
Această măsură oferă o oportunitate de formare și de ocupare temporară a lucrătorilor tineri
români într-o țară a UE Este o măsură ce ar contribui indirect la realizarea obiectivului specific 1 și în
măsura în care acești tineri se întorc și se integrează pe piața muncii din țară. În rapoartele de
monitorizare ale strategiei, majoritatea măsurilor oferite prin EURES nu a avut rezultate la nivelul
așteptat, deși an de an în rapoartele de activitate ale ANOFM a crescut numărul de locuri de muncă
oferite în străinătate. Prin adoptarea unui nou regulament al UE privind o rețea europeană de servicii
de ocupare a forței de muncă (EURES) s-a asigurat continuarea procesului de reformă a rețelei și
activității EURES din fiecare Stat Membru al UE/SEE. Practic, s-au impus schimbări în structura și
funcționarea rețelei EURES la nivel național și european, prin deschiderea reţelelor naţionale EURES
către alți furnizori de servicii de ocupare, privați sau publici. Din perspectiva priorităților naționale,
această măsură nu s-a regăsit printre recomandările specifice de țară.
Eficacitate:
În anul 2015 au fost primite și promovate, prin intermediul rețelei EURES, 4.105 de locuri de
muncă vacante în diverse state ale UE, cu 43,9% mai multe decât numărul locurilor oferite în anul
2014 de către angajatorii europeni (2.853 de locuri).
muncă vacante în diverse state ale Uniunii Europene, cu 17,7% mai mult decât numărul locurilor
primite în anul 2015 de la angajatorii europeni (4.105 de locuri), aproape 20% dintre aceștia erau
tineri cu vârste între 18 și 25 ani.
muncă vacante în diverse state europene, cu 14,6% mai mult decât numărul locurilor primite în anul
2016 de la angajatorii europeni (4.831 de locuri). Dintre aceștia 18,3% aveau vârsta cuprinsă între 18
și 25 ani. Cu toate acestea, acțiunile întreprinse, inclusiv participarea ANOFM la un proiect european
gestionat de Biroul National de Coordonare EURES din Italia, alături de alte servicii publice de
ocupare europene, ca și serviciile de consiliere și mediere a tinerilor aflați în căutarea unui loc de
muncă nu s-au ridicat la nivelul preconizat din Planurile de Acțiune anuale ale strategiei de ocupare în
niciunul dintre anii analizați.
57
În anul 2018 au fost înregistrate de la angajatori și membri EURES europeni 5.941 de locuri
de muncă vacante în diverse state europene, cu 7,3% mai mult decât numărul înregistrat în anul 2017
(5.536 de locuri). Locurile de muncă vacante au fost traduse în limba română și încărcate de
consilierii EURES pe website-ul www.eures.anofm.ro, pentru promovare în rândul persoanelor aflate
în căutarea de locuri de muncă. Cele mai multe oferte de muncă au provenit din Germania, Olanda,
Spania, Marea Britanie, Austria, Danemarca, Irlanda, (ANOFM Raport 2018. p.30)
Numărul contractelor de muncă oferite în statele europene, prin serviciile EURES, a scăzut de
la 1.765 în 2016, 825 în 2017 la 399 în 2018. Din totalul persoanelor plasate, 315 persoane (79%) au
obținut contracte de muncă în agricultură, ca lucrători sezonieri. ANOFM/EURES România
promovează în principal locuri de muncă sezoniere și organizează recrutări pentru astfel de posturi,
având constant în vedere deficitul de lucrători cu care se confruntă piața națională a muncii. În ceea
ce privește repartiția lor pe grupe de vârstă, 30,6% din totalul lucrătorilor aveau vârsta între 36-45 de
ani, 28,8% aveau vârsta cuprinsă între 26-35 de ani, 25,6% aveau peste 45 de ani și 15% aveau
vârsta între 18-25 de ani.
Membrii EURES au organizat și activități de informare pentru promovarea serviciilor EURES,
dar și a măsurilor active ale ANOFM pentru stimularea mobilității la nivel național, adresându-se
diverselor grupuri țintă: persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, șomeri, angajatori, studenți și
liceeni, autorități locale, parteneri sociali, personal non EURES al agențiilor județene pentru ocuparea
forței de muncă. S-au organizat 44 de sesiuni de informare EURES pentru persoanele în căutarea
unui loc de muncă, 52 pentru studenți și liceeni, 11 pentru angajatori, 4 pentru autorități publice
locale, sindicate, patronate, 7 sesiuni de informare pentru personalul non-EURES din cadrul agențiilor
teritoriale, cu un total de 4.179 persoane informate
Programul YFEJ - Primul tău loc de muncă EURES” (lider SPO italian), proiect în care
ANOFM a fost partener, se adresează tinerilor cu vârsta între 18-35 ani Consilierii EURES români au
informat în cadrul acestui program 2.823 persoane. Programele oferă beneficii financiare care pot
acoperi deplasarea la interviu a candidatului, relocarea, efectuarea unui curs de limbă străină şi
recunoaşterea calificărilor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă în alt stat european.
Măsura 1.1.7. Programe, acțiuni și măsuri destinate participării copiilor și tinerilor cu nevoi speciale la
educație și formare profesională și integrarea pe piața muncii a tinerilor cu dizabilități, inclusiv prin
crearea și dezvoltarea de ateliere protejate.
Instituțiile responsabile: MEN, MMJS /ANOFM, parteneri sociali
În conformitate cu prevederile art. 75 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, persoanele cu handicap au dreptul să li se creeze toate condițiile
pentru a-și alege și exercita profesia, meseria sau ocupația, pentru a dobândi și menține un loc de
muncă, precum și pentru a promova profesional. De aceea, statul în perspectiva dezvoltării unei piețe
a muncii inclusive, a inițiat o serie de acțiuni în vederea promovării acestei categorii de personal.
Măsura a presupus o diversitate mare de acțiuni de la inițierea de campanii de sensibilizare a
agenților economici din comunitatea locală pentru încheierea de parteneriate în vederea organizării
de stagii de practică pentru elevii școlilor profesionale speciale, formarea profesională a persoanelor
cu dizabilități, prin învățământul profesional special, diversificarea ofertei educaționale din
învățământul profesional tehnic special, la asigurarea accesului la serviciile de educație timpurie
pentru copiii cu CES, organizarea de târguri cu oferte educaționale pentru copiii cu CES, organizarea
de programe de formare profesională gratuite pentru persoanele cu dizabilități ș.a. Acțiunea a
înregistrat progrese notabile odată cu dezvoltarea cadrului legislativ pro- incluziune: revizuirea
legislației subsecvente Legii Educației Naționale nr. 1/2011, din domeniul învățământului special și
58
special integrat și corelarea acestuia cu documente legislative din domeniu. Prin aplicarea
complexului de măsuri active prevăzute pentru promovarea includerii sociale a persoanelor cu
handicap apte de muncă, s-au încadrat în muncă în intervalul de referință
Relevanță:
În perspectiva realizării unei piețe a muncii inclusive, această măsură este foarte importantă.
Din perspectiva priorităților de țară, această măsură nu s-a regăsit printre recomandările specifice de
țară în această perioadă.
Eficacitate:
Măsura a beneficiat de cca. 20 de acțiuni, iar rezultatele acțiunilor întreprinse au fost peste
nivelul așteptat sau la nivelul propus, ceea ce denotă un nivel ridicat de eficacitate. A existat o singură
acțiune care nu a fost realizată în 2015, dar a fost reluată în anul imediat următor.
În anul 2018 au fost angajați prin acordarea de subvenții angajatorilor 7 tineri NEETs (16-24
de ani), persoane cu handicap, indicator realizat în cadrul Garanției pentru tineri
Măsura 1.1.8 Promovarea sistemului de educație si formare profesională, inclusiv prin campanii de
informare, consiliere și orientare, competiții și sprijinirea tinerilor aflați în sistemul de educație pentru a
se familiariza cu viitoarele locuri de muncă, calificări și oportunități de carieră.
Instituțiile responsabile: MEN, ANOFM, MTS, parteneri sociali
Această măsură urmărește promovarea sistemului de învățământ tehnic și profesional de 3

ani, prin care se urmărește realizarea unor acțiuni preventive și corective în scopul reducerii
abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, creșterii gradului de adecvare a competențelor pentru
viitorul loc de muncă și adaptării curriculumului școlar la cerințele pieței muncii. Măsura este adresată
elevilor din anii terminali ai învățământului preuniversitar, viitorilor absolvenți ca și studenților. Fiind o
măsură trans-sectorială beneficiază de acțiuni în comun ale serviciului public de ocupare, ale MEN și
ale CNDIPT (s-au încheiat protocoale în 2014 -2016 în vederea realizării în comun de măsuri pentru
creșterea șanselor de ocupare a tinerilor). În această perioadă s-au dezvoltat acțiuni care să
pregătească tinerii pentru viitoarele locuri de muncă, oportunitățile pieței muncii, de tipul:
1) campaniilor de informare a elevilor (de ex., campanii de informare a elevilor de clasa a
VIII-a din învățământul gimnazial, în cadrul acțiunilor “săptămâna meseriilor” și “târgul
ofertelor educaționale” în scopul promovării învățământului profesional și tehnic în general,
și a învățământului profesional cu durata de 3 ani;
2) orientării și consilierii în cadrul Programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai
bun!”, pentru elevii din învățământul gimnazial și liceal ș.a.),
3) competiții educaționale;
4) aplicării curriculumului aferent ariei curriculare, orientare și consiliere pentru învățământul
profesional cu durata de 3 ani și a celui legat de dezvoltare a spiritului antreprenorial;
5) campanii de promovare a învățământului profesional și tehnic, inclusiv a învățământului
dual, precum și de informare, consiliere și orientare a tinerilor aflați în sistemul de educație
pentru a se familiariza cu viitoarele locuri de muncă, calificări și oportunități de carieră
6) campanii de consiliere și orientare în carieră organizate de Centrele de Orientare și
Consiliere în Carieră (COCC) din instituțiile de învățământ superior acreditate.
Relevanță:
59
Din perspectiva strategiei de ocupare , această măsură s-a dezvoltat în cooperare cu MEN.
Din perspectiva priorităților de țară, această măsură nu s-a regăsit printre recomandările specifice de
țară în această perioadă în cadrul intervențiilor ce vizau facilitarea tranzițiilor de la școală la viața
activă a tinerilor.
Eficacitate:
Măsura a beneficiat de peste 32 de acțiuni, realizate în cooperare cu instituțiile menționate
anterior, măsuri care au depășit în marea lor majoritate nivelul așteptat sau au atins nivelul dorit,
eficacitatea acestei măsuri fiind foarte ridicată. Aceste rezultate relevă capacitatea serviciului public
de ocupare de a coopera cu alte instituții responsabile din domenii conexe pentru realizarea de
acțiuni ce vizează atingerea unor obiective comune.
Măsura cuprinde acțiuni care vizează ”crearea unor parteneriate între CNDIPT, inspectoratele
școlare, școli și AJOFM-uri în vederea promovării prin campanii a măsurilor de stimulare a ocupării
forței de muncă sau a participării tinerilor la formare profesională, educație”. În 2018 ANOFM
realizează 1221 acțiuni de consiliere și orientare profesională, cu un grad de realizare de 97,7% față
de nivelul programat de 1250 sesiuni de informare. În cadrul acestor campanii au participat 49,5 mii
tineri 16-24 de ani, realizând 93,3% din nivelul indicatorului programat de 53 mii de tineri.
Măsura 1.1.9 Corelarea curriculumului din învățământul superior cu schimbările structurale de pe

piața muncii în perspectiva anului 2020.
Instituțiile responsabile: MEN/ ANC, ARACIS ME/DIMMMAT, MTS, parteneri sociali
Relevanță:
În cadrul intervenției s-a derulat o singură acțiune, rapoartele de monitorizare ale strategiei
menționează lansarea și derularea unui proiect de cercetare cu obiectiv de identificare a schimbărilor
structurale de pe piața muncii la orizontul 2020 și impactul asupra competențelor ce se formează prin
sistemul de învățământ superior care nu a putut fi realizat în 2014, a fost reluată acțiunea în anul
următor și realizată la un nivel peste așteptări.
Eficacitate:
Raportat la această unică acțiune realizată peste așteptări (după ce cu un an înainte nu s-a
putut realiza) și încadrată în bugetul prevăzut considerăm ca eficacitatea și eficiența sunt bune.
Măsura 1.1.10. Sprijinirea investițiilor în cercetare-dezvoltare-inovare, inclusiv în mediul rural,

stimularea start-up-urilor și spin-offurilor inovative și atragerea tinerilor cercetători în centre de
excelență CDI.
Instituțiile responsabile: MEN, ME/DIMMMAT, MMFPSPV, MADR, MTS, parteneri sociali
Această măsură urmărește să răspundă nevoii de integrare a antreprenoriatului în rândul

tinerilor și a tinerilor cercetători în activități economice avansate spre care tinde societatea în pragul
celei de-a patra revoluții tehnologice. Încurajarea inovației, antreprenoriatului și a economiei bazate
pe cunoaștere se face prin sprijinirea investițiilor în CDI, prin stimularea creativității tinerilor
cercetători, astfel se va putea crea o economie competitivă, inteligentă care va duce la crearea de
60
noi locuri de muncă, de calitate mai bună, care să le ofere tuturor cetățenilor șansa de a munci și de a
obține venituri onorabile.
Eficacitate:
În cadrul acestei măsuri s-au realizat mai multe acțiuni între 2014-2015, în 2014 nu s-a putut
realiza o evaluare pentru că lipseau datele de comparație între nivelurile preconizate și cele realizate.
În 2015, s-au derulat 3 acțiuni întrunind nivelul așteptat: stimularea activităților CDI în mediul privat
prin proiecte dezvoltate de întreprinderi, individual sau în parteneriat cu entități de CDI prin PN II;
stimularea formării de start-up-uri și spin-off-uri inovative, finanțate prin POS-CCE/ Axa 2 și
susținerea programelor de dezvoltare a resurselor umane în domeniul CDI. În anii următori nu s-au
mai găsit evidențe ale unor acțiuni ce vizau stimularea start-up urilor inovative și atragerea tinerilor
cercetători în activități de CDI.
Concluzii cu privire la realizarea direcției 1.1

Referindu-se la un fenomen îngrijorător pentru economia și societatea românească și
europeană, direcția de acțiune a prevăzut o multitudine de măsuri, a căror diversitate era menită să
acopere o arie largă de probleme care ar putea adresa șomajul tinerilor. Realizarea acestora a fost
influențată și de acțiunea unor factori externi legați de oferta de forță de muncă (lipsa unei calificări
sau pregătiri corelată cu cerințele pieței muncii), sau de infrastructură (lipsa unor căi de acces în
special în mediul rural care împiedică accesul tinerilor din acest mediu către locuri de muncă), dar și
de comportamente de tranziție din școală la muncă greu de modificat pe termene scurte de timp
(informație distorsionată cu privire la costul de oportunitate al unui loc de muncă, tendința familiei de a
susține inactivi tinerii cu vârste mici).
Cu toate aceste provocări, gradul de realizare al măsurilor propuse a fost ridicat, având efecte la
nivelul indicatorilor de performanță.
Direcția 1.2 Creșterea participării pe piața muncii a persoanelor în vârstă
I. Analiza dinamicii indicatorilor privind situația lucrătorilor vârstnici
Îmbătrânirea demografică este un fenomen global, iar în Europa, tendința este mai
accentuată. România nu face excepție, fenomenul îmbătrânirii populației se complică cu fenomene
legate de emigrație, fapt ce creează tensiuni suplimentare pe piața forței de muncă. Conform datelor
INS, în România în 2018 erau 3,550 mil. persoane de peste 65 de ani, în timp doar 3,052 mil
persoane au vârste între 0 și 14 ani. Indicele de îmbătrânire demografică era în 2017 de 116,3 și
tendința era de creștere. Îmbătrânirea populației pune presiune pe bugetul de stat pentru că scade
numărul contribuabililor, respectiv al celor ce muncesc, la bugetul statului în timp ce crește numărul
celor care beneficiază de asistență socială crește.
În 2018, față de 2014, populația activă 55-59 ani s-a redus cu 8,6%, în schimb populația activă
60-64 ani a crescut cu 7,8%. Prognozele privind populația în vârstă de muncă indică o scădere
continuă, aceasta fiind de 20% până în 2050 față de anul 2000
În ultimii ani, populația ocupată de 55-64 ani a României a cunoscut o scădere de 3,1% de la
1.230, 9 mii persoane în 2014 la 1.192,6 mii persoane în anul 2018. Pe sub-grupe de vârste s-a redus
mai pronunțat, cu 8,6% segmentul de vârstă de 55-59 ani, în timp ce a crescut segmentul de vârstă
de 60-64 ani cu 7,8% (INS).
61
Rata de ocupare pentru grupa de vârstă de 55-64 ani din România a crescut în 2018 în raport
cu anii 2014 cu 3,2 pp. Dinamica ratei ocupării lucrătorilor vârstnici din România este inferioară
mediei UE, în 2018 fiind cu 12,4 pp mai mică, deși la nivelul UE-28 aceasta a crescut mai lent între
2014 și 2018 (cu 6,9 pp). Printre țările cu o pondere mare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55-
64 ani se numără Suedia (76,4%), Danemarca (68,9%), Lituania (66,1%), Olanda (65,7%) ș.a. (date
Eurostat).
Grafic nr. 14 – Dinamica ratei de ocupare pentru populația 55 – 64 ani
Sursa Eurostat, LFS
Rata șomajului pentru populația 55-64 ani era mai mică în 2018 decât pentru populația totală
cu 1 pp pentru subgrupa 55-59 ani și cu 2,6 pp pentru subgrupa 60-64 ani.
Schimbările radicale aduse de tehnologiile actuale, au lăsat loc apariției de noi forme de
organizare, foarte diferite de cele clasice și tendința este de modificare profundă și rapidă. Viteza și
capacitatea de adaptare a indivizilor la acest sistem productiv atât de dinamic scade, mai ales, odată
cu înaintarea în vârstă, angajatorii considerându-i pe lucrătorii vârstnici ca având productivitate
redusă și mai puțin flexibili. Din acest motiv, sunt studii care arată că discriminarea la locul de muncă
legată de vârstă este una dintre cele mai frecvente.
Pentru a dezvolta o societate inteligentă, competitivă și inclusivă, trebuie dezvoltate strategii
orizontale care iau în considerare ansamblul situațiilor vulnerabile prin care trec lucrătorii vârstnici și a
putea oferi beneficiarilor intervenții pertinente, eficace și eficiente. De-altfel, în strategia de ocupare se
remarcă faptul că un model organizațional de succes este cel de tip multi-generaţii, bazat pe o
integrare la locul de muncă a competențelor diferitelor generații, deci un loc unde discriminarea nu-și
găsește locul.
În Strategia Națională pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor
Vârstnice 2014 – 2020, aprobată prin HG 566/2015, se arată că acoperirea sistemului de pensii va
urma să scadă din ce în ce mai mult în rândul persoanelor care urmează să se pensioneze, mai ales
al grupurilor de vârstă mijlocie. Situația cea mai dificilă este în zonele rurale, unde asigurarea de
pensie pentru agricultori nu mai este obligatorie, iar oportunitățile de angajare sunt mult mai reduse
ca la oraș, în timp ce în zonele urbane populația vârstnică se va întoarce pe piața muncii. Este de
așteptat ca veniturile din pensii să scadă comparativ cu salariile, în special pentru proporția mare din
populație cu venituri mici și cariere sporadice. La nivelul politicilor s-a insistat pentru prelungirea
vârstei de pensionare, dar acest lucru se va realiza progresiv în România până în 2030, când vârsta
medie de pensionare va fi de 63 ani. Experiențele și bunele practici din alte state ale UE pot constitui
62
modele în elaborarea de politici care să asigure trecerea graduală de la muncă la pensie, combinând
munca cu pensia, acceptând adaptări ale locului de muncă, noi roluri ș.a.
Pentru următorul deceniu necesitatea de a menține în activitate un număr crescut de lucrători
mai în vârstă va impune o nouă abordare a tuturor problemelor legate de raportul între vârstă și piața
muncii, care ”să genereze schimbarea practicilor privind munca și pensionarea” (SNOFM 2014-2020)
II. Evaluarea logicii intervenției
Logica intervenției propuse pe această direcție de acțiune se referă la formularea de măsuri care
vizează să răspundă nevoilor identificate prin strategia de ocupare.
Tabel nr. 7 - Logica intervenției strategice
Nevoi Măsuri
Îmbunătățirea cadrului normativ (codul muncii) care Facilitarea accesului persoanelor vârstnice la
să răspundă unor nevoi specifice acestei grupe de forme flexibile de organizare a muncii prin
vârstă; promovarea formelor flexibile de organizare a
muncii și modificarea Codului Muncii.
Acceptarea unor forme de ocupare mai flexibile de Scheme de ocupare a persoanelor în vârstă
către angajatorii dispuși să încadreze șomeri de (inclusiv subvenții /reducerea contribuțiilor
peste 45 ani; angajatorilor pe o perioadă determinată)
Îîncurajarea prelungirii vieții active prin dezvoltarea Dezvoltarea unor inițiative de transfer a
unor inițiative de transfer a cunoștințelor către tineri, cunoștințelor și expertizei în muncă din partea
în vederea încurajării schimburilor între generații, lucrătorilor în vârstă, către angajații tineri
promovarea diversității de vârstă în ocupare (programe de mentorat, coaching)
Încurajarea prelungirii vieții active prin măsuri fiscale Încurajarea prelungirii vieții active inclusiv prin
adresate acestei categorii de vârstă. reducerea fiscalității
Cadrul legislativ necesar formulării și implementării programelor proiectelor de prelungire a

vieții active este asigurat în cea mai mare parte de legea 76/2002 cu modificările și completările
ulterioare care au făcut obiectul OUG 60/2016, ce a fost aprobată cu modificări prin Legea 172/2017
prin care s-a asigurat majorarea cuantumului subvențiilor acordate angajatorilor prin plata unei
valori nominale pentru angajarea unei persoane 45+, reenunțându-se la raportarea la indicatorul
social de referință. În plus, aceste subvenții se acordau și pentru încadrarea în muncă a unor categorii
noi, respectiv șomerii de lungă durată și tinerii NEET; cuantumul subvenției oferite pentru 12 luni
ajunge în 2017 la 900 lei de la 500 lei cât era până atunci.
Analiza datelor de monitorizare

Serviciul public de ocupare implementează această măsură în baza legislației menționate și
acțiunile dedicate acestei categorii de vârstă sunt monitorizate în Rapoartele de Activitate și de
Ocupare ale ANOFM. În tabelul de mai jos sunt sintetizate intervențiile efectuate pentru șomeri de
peste 45 ani și pentru cei care mai au 5 ani până la ieșirea la pensie în intervalul studiat.
Tabel nr. 8 – Intervenții specifice pe categorii de șomeri, sinteză
Rezultate măsura 2014 2015 2016 2017 2018

Subvenționarea 15.494 17.744 22.176 23008
19.035 persoane
ocupării persoanelor persoane persoane persoane persoane
încadrate
peste 45 ani* încadrate încadrate încadrate încadrate
63
Rezultate măsura 2014 2015 2016 2017 2018
328 de
Subvenționarea 403 de persoane cu
persoane cu 300 persoane 496 persoane 505 persoane
ocupării persoanelor vârsta de peste 55 de
vârsta de cu vârsta peste încadrate cu încadrate cu
care mai au 5 ani ani, față de 370 –
peste 55 de 55 ani subvenție subvenție
până la pensie nivelul previzionat
ani,
89.119.312 lei 137.169,31 lei 189.129.579 lei
Resurse financiare pentru 17667 pentru 23598 pentru 29.383
Nu exista date
angajate** beneficiari beneficiari beneficiari
subvenții subvenții subvenții
4313,89 lei/ 5.701,45 lei/ 6.396,42 lei/
Cost per beneficiar Nu exista date
beneficiar beneficiar beneficiar
Sursa: ANOFM, Raport de Activitate
Măsurile de încadrare a persoanelor vârstnice propuse în strategie vizează în primul rând

stimularea ocupării prin forme de ocupare mai flexibile, prin încurajarea ocupării prin acordare de
subvenții sau prin reducerea fiscalității. Măsura de subvenționare a locurilor de muncă a avut
rezultate foarte bune pentru beneficiarii de peste 45 ani. Pentru persoanele care mai au 5 ani până la
pensie, măsurile de subvenționare au avut rezultate pozitive. Măsurile de acordarea de prime de
încadrare au crescut semnificativ numărul de angajări. Studiile din literatura științifică arată că
perioadă de creștere economică este propice utilizarea subvenției ca măsură activă pentru stimularea
ocupării.
În primul an al implementării strategiei de ocupare, recomandările specifice de țară se
refereau la măsuri care să promoveze capacitatea de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă. În
acest sens, măsurile preconizate vizau intervenția specifică ”Consolidarea capacității de inserție
profesională a lucrătorilor în vârstă” care a adus în prin plan dezbaterea publică asupra ”Strategiei
naționale privind persoanele vârstnice și îmbătrânirea activă 2015-2020”(MMJS). Din formularea
măsurilor și a rezultatelor, strategia privind îmbătrânirea activă nu poate fi, însă, asociată niciunei
intervenții vizând lucrătorii vârstnici. Acțiunile identificate în planurile de monitorizare și din
documentele programatice fac parte din măsurile aplicate de serviciul public de ocupare și se
încadrează la indicatorii aferenți măsurii 1.2.1. Scheme de ocupare a persoanelor în vârstă (inclusiv
subvenții/reducerea contribuțiilor angajatorilor pe o perioadă determinată).
Măsura 1.2.1. Scheme de ocupare a persoanelor în vârstă (inclusiv subvenții/reducerea contribuțiilor

angajatorilor pe o perioadă determinată).
Instituțiile responsabile: MMFPSPV, ANOFM, MFP, parteneri sociali
Relevanță:
- relevanța acestei direcții de acțiune din planul de acțiuni se regăsește în Recomandările
specifice de Țară în special în 2014 și 2015 pentru ca mai apoi, treptat să nu mai facă parte
din prioritățile intervențiilor de piața muncii;
- în raport cu nevoile lucrătorilor și șomerilor vârstnici, intervențiile au vizat grupuri țintă destul
de mici în raport cu nevoile populației de 45+ până în 2-3% din totalul numărului de persoane
încadrate cu subvenție la nivelul agenției, în timp ce peste 75% din persoanele care s-au
64
angajat cu ajutorul măsurii de subvenționare sunt șomeri de peste 45 de ani si unici susținători
ai familiilor monoparentale (dintre aceștia majoritari sunt șomerii de peste 45 ani)36
- măsurile au contribuit într-o anumită măsură la rezolvarea problemelor cu care se confruntă
lucrătorii și șomerii vârstnici.
Eficacitate:
Rezultatele obținute prin aplicarea programelor de măsuri active ale agenției, respectiv
subvenționarea locurilor de muncă au condus la angajarea în intervalul 2014-2017 a 18.888
persoane în medie pe an pentru șomerii de peste 45 ani și a 382 persoane în medie pe an pentru cei
care mai au 5 ani până la pensie.
În anul 2018 au fost angajați 23008 șomeri peste 45 ani, dintre care 66% profilați ca greu și
foarte greu ocupabili și 505 șomeri care mai aveau 5 ani până la pensie, dintre care 66% greu și
foarte greu ocupabili.
Măsura 1.2.2. Dezvoltarea unor inițiative de transfer a cunoștințelor și expertizei în muncă din partea
lucrătorilor în vârstă, către angajații tineri (programe de mentorat, coaching).
Instituțiile responsabile: MMJS, Camerele de Comerţ și Industrie, Companii, parteneri sociali, asociații
profesionale
Nu au fost găsite evidențe cu privire la acțiuni în sensul prevăzut de măsură în documentele

administrative analizate
Măsura 1.2.3 Facilitarea accesului persoanelor vârstnice la forme flexibile de organizare a muncii prin
promovarea formelor flexibile de organizare a muncii și modificarea Codului Muncii.
Instituțiile responsabile: MMJS, parteneri sociali
Rapoartele de Monitorizare ale strategiei de ocupare nu înregistrează nicio acțiune în perioada

analizată, dar din raportul de Activitate al MMJS se înregistrează în 2017 inițierea de către minister a
unui proiect de lege privind reglementarea activității de tele-muncă sau munca de la distanță.
Conceptul reprezintă o transpunere în legislația românească a conceptului de “tele-working”, prevăzut
în mai toate statele europene. Munca la distanță este o formă mai flexibilă decât munca la domiciliu,
așa cum era cunoscută până acum forma de colaborare pe care o aveau unii angajatori cu salariații
lor, permițând salariatului să-și îndeplinească sarcinile, indiferent din ce locație, în afara sediului
firmei, folosind tehnologia informației.
În fundamentarea proiectului, se argumentează că această formă de angajare va fi atât în
avantajul firmei prin economiile care se fac, cât și al salariaților fiind perceput ca un mijloc de a-și
reconcilia munca și viața personală, prin libertatea alegerii locului de muncă și valorificarea timpului
de lucru. Actul normativ a intrat în vigoare în anul următor prin Legea nr. 81/2018 privind
reglementarea activității de tele-muncă apărută în Monitorul Oficial în data de 2.04.2018.
Măsura 1.2.4. Încurajarea vieții active prin reducerea fiscalității.

Măsura intră în sarcina Ministerului Finanțelor Publice și nu poate fi evaluată deoarece nu
există informații.
36
În general, nu se pot distinge numeric cele două categorii, dar acolo unde apar în documentele administrative,
preponderentă este categoria șomerilor de peste 45 ani.
65
Instituțiile responsabile: MFP, MMJS /ANOFM
Politicile pentru prelungirea vieții active a lucrătorilor vârstnici trebuie continuate, promovate și
implementate în vederea creșterii producției și a veniturilor realizate din muncă de către populație,
cât și al degrevării bugetelor naționale de cheltuieli suplimentare pentru pensii, asigurări
sociale și asistenta. Prof. Niall Ferguson de la Universitatea Harvard, avertizează asupra unui
”război al vârstelor”, care va înlocui războiul dintre clase din trecut. O forță de muncă din ce în ce mai
mică trebuie să suporte povara de a susține o populație tot mai mare de pensionari. Din această
perspectivă, este important să se evalueze durabilitatea și echitatea inter-generațională a sistemului
pentru a lua în considerare interacțiunea dintre pilonii37 sistemului de pensii cu obiective, dar și cu
niveluri de transfer între generații diferite. Reforma pensiilor a ridicat semnificativ vârsta de
pensionare și a redus posibilitățile de pensionare anticipată, menținând ratele actuale de ocupare. Din
această perspectivă, trecerea graduală de la muncă la pensionare ar fi benefică pentru participarea
pe piața muncii a lucrătorilor vârstnici și ar îmbunătăți contractul inter-generațional.
Tinerii și seniorii au mult mai multe în comun decât tot ce i-ar putea dezbina, iar riscul de sărăcie
și excluziune socială planează asupra ambelor segmente ale populației: 44,4% pentru tineri sub 25
ani și 34,4% pentru persoanele peste 55 ani. În ambele situații, riscul de sărăcie din România este
mult mai mare față de media UE, potrivit datelor Eurostat pentru 2017. Elaborarea și aprobarea
Strategiei Naţionale pentru Promovarea Îmbătrânirii Active și Protecția Persoanelor Vârstnice 2015 –
2020 și a Planului strategic de acțiuni prin H.G. nr. 566/2015 și aprobarea Strategiei Naționale privind
Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015 - 2020 și Planului strategic de acțiuni, prin H.G. nr.
383/2015 au contribuit la creșterea incluziunii sociale, la facilitarea accesului persoanelor vârstnice la
servicii de îngrijire la domiciliu, precondiții favorabile integrării pe piața muncii. În următorii ani,
îmbunătățirea participării pe piața muncii în rândul populației vârstnice prin politici pertinente și
eficace ar putea contribui mai mult la creșterea ratei globale a ocupării.
Concluzii cu privire la evaluarea – direcției 1.2
- Realizarea măsurilor din cadrul direcției 1.2, precum și a măsurilor din cadrul Strategiei
naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice a condus la
creșterea ratelor de ocupare a vârstnicilor, deși numărul acestora în ocupare s-a redus
- S-au operat modificări ale Codului Muncii în favoarea formelor flexibile de ocupare, dar
practica indică o slabă utilizare a acestor forme de ocupare în rândul lucrătorilor vârstnici
- Nu s-au înregistrat activități care să încurajeze prelungirea vieții active prin reducerea
fiscalității la persoanele vârstnice care rămân în activitate
- Măsurile de subvenționare la nivelul ANOFM au fost cele care au generat creșteri ale ocupării
vârstnicilor în acest interval, iar persoanele de peste 45 ani au beneficiat cel mai mult de
această măsură.
37
Sistemul de pensii din România este structurat pe3 Piloni de pensii,astfel:1.Pilonul I - sistemul public de
pensii, este de tip redistributiv, bazat pe solidaritate intergeneraţională şi funcţionează conform
principiului contributivităţii 2.Pilonul II - fondurile de pensii administrate privat 3.Pilonul III - pensiile facultative,
administrate privat
66
3.2 Evaluarea obiectivului specific 2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe
piața muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
Direcția de acțiune 2.1. Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării acestei
resurse umane către activități non-agricole
I. Analiza indicatorilor privind situația ocupării din mediul rural românesc
Mediul rural românesc se confruntă cu o serie de deficiențe structurale care îngreunează

dezvoltarea potențialului agricol deosebit al României și, în paralel, o limitează pe cea a capitalului
uman. Importanța mediului rural pentru România este covârșitoare: din suprafața totală a țării, circa
92% o reprezintă spațiul rural, iar populația depășește 46% din totalul populației stabile, potrivit
rezultatelor definitive ale Recensământului Populației și Locuințelor (2011).
Structura populației ocupate pe cele două medii rezidențiale indică dominanța populației
ocupate în mediul urban (diferență de 9,8 pp în 2018).
Grafic nr. 15- Structura populației ocupate pe cele două medii de rezidență (urban, rural)
Sursa: INS tempo-online.
Deși s-au făcut progrese în ultimii ani în sensul creșterii competitivității, respectiv asigurarea
unei structuri a populației ocupate pe sectoare economice favorabilă sectorului terțiar (în care
ponderea populației ocupate era de 38.9% în 2018), ponderea populației ocupate în agricultură
rămâne ridicată (25,6% în 2018). Față de situația la nivelul UE-28, ponderea populației ocupate în
sectorul primar era la o distanță de 19,3 pp față de media UE-28, iar a sectorului secundar la 8,3pp,
în timp ce sectorul terțiar mai are de câștigat peste 27 de pp pentru a ajunge la nivelul mediei
europene.
67
Grafic nr. 16 - Structura populației ocupate pe sectoare economice
Sursa: INS tempo-online
Trebuie făcute o serie de precizări cu privire la definiția ocupării în mediul rural. Conform
metodologiei aplicate de Ancheta asupra forței de Muncă în Gospodării – AMIGO, ”Populaţia ocupată
cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste care au desfășurat o activitate economică producătoare
de bunuri sau servicii de cel puțin o oră în perioada de referință (o săptămână), în scopul obținerii
unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii”. Față de definiția ocupării din
Eurostat, populația ocupată din România nu se referă doar la persoanele care lucrează pentru salariu
sau profit, ci și la cele care obțin și venituri sub altă formă (plată în natură sau alte beneficii). Acest
lucru face ca situația ocupării din România să pună probleme suplimentare pentru politicile de
ocupare, mai ales, în sectorul primar, unde există o pondere semnificativă a agriculturii de
subzistență.
Se observă, totuși, progresul realizat în ultimii ani în sensul realocării forței de muncă
neremunerate (lucrător familial neremunerat) care și-au redus efectivele între 2014 și 2018 cu circa
315,5 mii persoane, dar și a lucrătorilor pe cont propriu care și-au redus efectivele cu 226,2 mii
persoane către categoria salariaților care și-au crescut efectivele la 509,6 mii persoane.
Tabel nr. 9 - Dinamica structurii ocupaționale în mediul rural între 2014 si 2018
2014 2015 2016 2017 2018 dif dif
relativă absolută
Total
3,944,999 3,872,894 3,764,537 3,901,819 3,919,819 -0.6 (25,180)
Salariat
1,554,374 1,782,205 1,886,525 2,003,919 2,063,985 32.8 509,611
Patron
21,145 26,958 26,826 27,556 28,028 32.6 6,883
Lucrător pe
cont propriu 1,405,427 1,291,366 1,174,716 1,208,356 1,179,213 -16.1 (226,214)
Lucrător
familial
neremunerat 964,052 772,364 676,470 661,988 648,593 -32.7 (315,459)
68
Populația ocupată din mediul rural și-a îmbunătățit structura educațională între 2014 și 2018,
prin reducerea ponderii populației cu nivel scăzut de educație cu 10,6 pp și creșterea ponderii
populației cu nivel mediu de educație cu 8,9 pp și a celei cu nivel superior de educație cu 1,7pp.
Grafic nr. 17 - Distribuția ocupării pe medii rezidențiale și nivel de educație
În ce privește structura pe vârste, se observă că dacă ponderea populației ocupate de 15-24

ani este superioară în mediul rural față de mediul urban, pentru restul grupelor de vârstă ponderea
populației din urban este superioară celei din rural. Remarcăm și creșterea în perioada 2014-2018 a
populației ocupate 15-24 ani din mediul rural.
Așadar, ponderea celor în vârstă de muncă este mai ridicată în orașele mari, unde se găsesc
și oportunități de lucru mai multe. În consecință, mediul rural are mai mulți tineri, dar și mai mulți
bătrâni pentru care se impun politici specifice bine țintite pentru asigurarea progresului economic și
social.
Tabel nr. 10- Dinamica structurii populației ocupate pe grupe de vârstă și medii rezidențiale
dif
urban
2014 2015 2016 2017 2018 absoluta
15-24 ani 3.9 4.0 3.4 3.6 3.4 -0.4
25-34 ani 27.9 27.4 26.6 25.7 25.5 -2.4
35-49 ani 45.3 46.1 47.0 47.8 46.1 0.8
50-64 ani 22.6 22.0 22.4 22.3 24.4 1.8
65+ 0.3 0.4 0.5 0.6 0.6 0.3
dif
rural
2014 2015 2016 2017 2018 absoluta
15-24 ani 8.3 9.0 8.6 9.0 9.1 0.8
25-34 ani 19.8 20.2 19.8 19.3 18.9 -0.9
35-49 ani 38.8 40.8 42.0 41.9 40.6 1.8
50-64 ani 24.4 22.8 22.8 22.7 24.4 -0.1
65+ 8.7 7.2 6.9 7.1 7.1 -1.6
69
Cca. 28% din forța de muncă din agricultură în 2018 era sub 35 de ani și deținea niveluri
scăzute de educație și calificare ceea ce le reduce foarte mult din capacitatea de adaptare la cerințele
pieței muncii. Fenomenul este în creștere continuă și datele INS indică creșterea ponderilor tinerilor și
a celor de vârstă mijlocie, până în 49 de ani care au calificări reduse potrivit Clasificării Internaționale
Standard a Educației (ISCED) 0-2 față de celelalte grupe de lucrători mai vârstnici.
Posibilitățile reduse de a desfășura activități non-agricole, dincolo de cele din agricultura de
subzistență sau semi-subzistență, corelate cu niveluri de educație și pregătire profesională și
mobilitate scăzute conduc inevitabil la riscul de sărăcie al persoanelor aflate în aceste situații.
Nu este de neglijat ponderea semnificativă a populației inactive din spațiul urban, ca și din cel
rural. În 2018, față de 2014, populația inactivă a crescut cu 353,9 mii persoane în mediul urban și cu
120,7 mii în mediul rural.
Se observă că între 2014 și 2018, populația inactivă cu vârsta 15-24 ani din mediul rural a
crescut cu 9,8 mii persoane.
Tabel nr. 11 - Dinamica populației inactive în vârstă de muncă pe grupe de vârstă și medii de
rezidență
urban dif dif

2014 2015 2016 2017 2018 absolută relativă
15-24 ani 896637 828220 834607 790571 777096 -119541 -13.3
25-34 ani 230543 252895 254423 234384 229614 -930 -0.4
35-49 ani 319172 342479 337232 308632 277015 -42157 -13.2
50-64 ani 1180656 1162490 1077771 1015247 989426 -191230 -16.2
2627008 2586084 2504033 2348834 2273151 -353857 -13.5
rural dif dif

15-24 ani 697215 675567 724055 704166 707062 9847 1.4
25-34 ani 279729 254822 264696 232209 235989 -43741 -15.6
35-49 ani 403442 367994 415253 387185 359569 -43873 -10.9
50-64 ani 636570 660878 658898 610315 593592 -42978 -6.8
2016956 1959261 2062902 1933875 1896211 -120745 -6.0
Sursa: date TEMPO on-line, INS
În ce privește dinamica populației inactive după nivelul de educație, se constată creșteri de

efective între 2014 și 2018 pentru persoanele cu nivel redus de educație din grupele de vârstă 15-24
(cu 14,7 mii persoane) și 35-49 (cu 11,1 mii persoane) și pentru persoanele 15-24 cu nivel mediu de
educație (cu 37,4 mii persoane), acest fapt indicând lipsa de oportunități de ocupare în mediul rural,
în special pentru tineri.
Tabel nr. 12 - Dinamica populației inactive din mediul rural după nivelul de educație
ISCED 0-2 dif dif

15-24 ani 498030 482803 505148 490374 512722 14692 3.0
25-34 ani 168402 140966 146679 129455 149113 -19289 -11.5
35-49 ani 214082 179706 198982 192066 225200 11118 5.2
50-64 ani 376889 359823 333617 298695 326992 -49897 -13.2
70
ISCED 3-4 dif dif
15-24 ani 187442 184839 211515 205848 224866 37424 20.0
25-34 ani 102530 103569 108036 94518 96295 -6235 -6.1
35-49 ani 185754 181313 209726 189823 178681 -7073 -3.8
50-64 ani 252329 287613 312558 301314 302648 50319 19.9
ISCED 5-8 dif dif

15-24 ani 11743 7925 7392 7942 9872 -1871 -15.9
25-34 ani 8797 10287 9982 8236 6924 -1873 -21.3
35-49 ani 3606 6976 6546 5295 3051 -555 -15.4
50-64 ani 7353 13442 12723 10307 10843 3490 47.5
II. Evaluarea logicii intervențiilor
Nevoile identificate în analiza SWOT în cadrul procesului de elaborare al SNOFM se

raportează obiectivului specific 2, respectiv direcției 2.1.
Tabel nr. 13 - Corespondența nevoi-măsuri în cadrul obiectivului specific 2
Nevoi Măsuri
Populație cu nivel scăzut de educație și Dezvoltarea programelor de orientare și formare profesională

calificare cu posibilități reduse de pentru persoanele adulte din mediul rural, raportate la realitățile
adaptare la cerințele pieței muncii economice ale zonelor cărora se adresează.
Sprijinirea activităților de antreprenoriat a persoanelor adulte din
mediul rural și facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol
prin ajutor financiar pentru business start-up-uri acordat tinerilor
Oportunități reduse de ocupare pentru fermieri
tineri și o populație îmbătrânită care
deține suprafețe mici de teren, de unde Acordarea de facilități fiscale întreprinzătorilor care demarează
necesitatea reducerii ponderii agriculturii afaceri în sectoarele secundar și terțiar în mediul rural și celor
în economia națională, îmbunătățirii care creează locuri de muncă adresate grupurilor dezavantajate
structurii ocupaționale din mediul rural.
Dezvoltarea de scheme de garanții pentru persoanele

defavorizate din mediul rural
Dezvoltarea de scheme de garantare pentru beneficiarii

Programului Național de Dezvoltare Rurală
Discrepanță între nivelul serviciilor și Modernizarea infrastructurii zonelor rurale și înființarea de
infrastructurii sociale, culturale și unități/instituții de învățământ și centre de formare profesională
educaționale oraș-sat, de unde nevoia
creșterii coeziunii sociale, facilitării Programe integrate pentru facilitarea mobilității ocupaționale și
tranziției de la activitatea de geografice a persoanelor inactive din mediul rural
semisubzistență la o activitate care
generează un venit constant.
71
Relevanță:
Direcția de acțiune 2.1 este complementară și sinergică cu prioritățile identificate în PNDR

2014 - 2020 referitoare la promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei, dezvoltarea economică
în zonele rurale și creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură,
intervențiile vizând acordarea de facilități pentru investiții în active fizice, facilitarea diversificării, a
înființării și a dezvoltării de întreprinderi mici, precum și a creării de locuri de muncă și îmbunătățirea
performanței economice a tuturor exploatațiilor agricole și facilitarea restructurării și modernizării
exploatațiilor, în special în vederea creșterii participării pe piață și a orientării spre piață, precum și a
diversificării activităților agricole, facilitarea intrării în sectorul agricol a unor fermieri calificați
corespunzător și, în special, a reînnoirii generațiilor. Aproape o treime (29%) din totalul persoanelor
ocupate este concentrată in sectorul agricol, ocuparea fiind în general de subzistență, cu lucrători
familiali neremunerați - sau fără asigurări sociale, ponderea acestora fiind de peste 60% în mediul
rural - lucrătorii pe cont propriu și membrii ai unei societăți agricole sau ai unei cooperative erau
34,6%, iar lucrători familiali neremunerați 26,8%.
Măsura 2.1.1. Dezvoltarea programelor de orientare și formare profesională pentru persoanele adulte
din mediul rural, raportate la realitățile economice ale zonelor cărora se adresează.
Instituțiile responsabile: MADR , MMJS/ ANOFM, MEN/ANC, ME/DIMMMAT, Furnizori de formare
profesională, parteneri sociali, CS
Orientarea și formarea profesională sunt utile din punct de vedere al acompanierii măsurilor de
creștere a competitivității și diversificării din agricultură, necesității restructurării și modernizării
sectorului agricol, încurajării afacerilor orientate spre piață, procesarea și comercializarea produselor
agricole, sporirii cerințelor pentru o gamă largă și diversificată de aptitudini economica-financiare și de
management legate de gestionarea durabilă a terenurilor, protecția mediului și aplicarea de tehnologii
prietenoase cu mediul.
Relevanță:
Această măsură a făcut parte din prioritățile României, fiind inclusă în toate planurile de
reformă între 2014 și 2017 ca prioritate de țară. În PNR 2014, printre măsurile preconizate și realizate
se numără Creșterea calității ocupării persoanelor rezidente în mediul rural. Măsura este sinergică cu
măsuri ale PNDR 2014-2020, Axa 1, Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier
(beneficiind de 80% sprijin FEADR nerambursabil) care include măsurile: formare profesională,
informare și difuzare de cunoștințe și furnizarea de servicii de consiliere și consultanta pentru
agricultori, instalarea tinerilor fermieri. Aceste măsuri s-au regăsit în planurile de reformă din toți
acești ani, făcând parte din măsurile ce contribuie la facilitarea tranziției de la școală la muncă și
creșterea calității ocupării în spațiul rural, acoperind întreaga gama de acțiuni din PNDR, Axa 1. Un
nivel de competențe mai ridicat, recunoscut poate oferi un plus de oportunități de ocupare
persoanelor din mediul rural.
Atât în planul de reformă pentru 2014, cât și în rapoartele de monitorizare pentru 2014 și
2015, sunt prezentate acțiuni de instruire, servicii de orientare/consiliere în carieră, evaluarea învățării
anterioare în cadrul măsurilor active promovate de serviciul public de ocupare cu fonduri din FSE și în
cadrul PNDR care a folosit fonduri FEADR. În 2015, s-a urmărit în continuare creșterea numărului de
tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca manageri de exploatație în
contextul îmbătrânirii forței de muncă din sectorul agricol. S-au preconizat și realizat în continuare
astfel de programe de orientare și instruire profesională necesare pentru a beneficia de oportunități
de dezvoltare în intervalul de referință: înființarea activităților neagricole în zone rurale; dezvoltarea
72
activităților neagricole de către întreprinderile/fermele existente; instalarea tinerilor fermieri; finanțarea
dezvoltării fermelor mici, acțiuni finanțate prin FEADR. Din fondul FSE s-au continuat inițiative de
orientare și formare, dar s-au oferit și scheme de mobilitate ocupațională și geografică pentru
persoanele rezidente din agricultura de subzistență. Măsuri suplimentare pentru creșterea calității
ocupării au fost realizate prin dezvoltarea de proiecte Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor – IOT și din
fonduri ale MADR.
Contribuția nu pare semnificativă din punct de vedere cantitativ în raport cu nevoile populației
din mediul rural (grup țintă), însă trebuie ținut seama de faptul că schimbările structurale în
sistemul de producție au efecte pe termen mediu și lung și ar fi prea devreme să apreciem efectele.
Orientarea și formarea profesională este o intervenție care își va menține efectul propagat în timp,
studiile demonstrând că acestea sunt eficace pentru ocupare pe termen mediu și lung.
Măsura este foarte importantă pentru atingerea obiectului specific și a celui general, dar
modificările în ocuparea din agricultură/economia rurală raportate la intervalul de referință sunt atât de
nesemnificative încât se cer, în continuare, eforturi consistente pentru a face saltul calitativ necesar
creșterii competitivității sectorului agricol, diversificării economiei rurale, asigurării unei calități a vieții
în mediul rural comparabil cu cel de la oraș.
Eficacitate:
Documentele de monitorizare indică realizarea mai multor acțiuni de informare, orientare și
formare profesională. În 2014 și 2015 acestea au depășit nivelul așteptat, grupul țintă fiind depășit
pentru toate acțiunile realizate. În 2016, au mai fost planificate alte două intervenții din care una
legată de formarea profesională s-a realizat sub parametrii estimați, iar cealaltă referitoare la
programe de orientare și formare profesională pentru persoanele adulte din mediul rural nu s-a mai
realizat. Deci, eficacitatea a fost pozitivă, dar suboptimală. Însă, îmbunătățirea capitalului uman s-a
realizat și din punct de vedere calitativ: s-au format mai mulți tineri șefi de exploatații și agricultori cu
un nivel ridicat de formare. În 2017 a fost programată organizarea de programe de formare
profesională gratuite pentru persoanele din mediul rural, care însă, nu s-a ridicat la așteptările avute
privind participarea. Eficacitatea măsurii este una pozitivă, dar suboptimală.
În raportul de monitorizare al PNDR este sesizată întârzierea în implementare a măsurii, iar
serviciile de instruire și consultanță, precum și inițiativele de cooperare au fost programate
corespunzător și împărtășite adecvat partenerilor și potențialilor beneficiari.
În anul 2018 numărul programat de șomeri din mediul rural cuprinși în programe gratuite de
formare profesională, realizat prin PNFP al ANOFM, a fost de 13927 și a fost realizat în pondere de
79,6%, la finele anului fiind 11083 șomeri care au fost cuprinși în această măsură. Nivelul programat
pentru 2019 scade la 85,2% față de nivelul din 2018. Important de remarcat că:
- în termeni relativi, au participat 76,4% șomeri din mediul rural în totalul de persoane,
aparținând unor grupuri dezavantajate, mai mult cu 6,2pp față de ponderea programată
- Indicatorul programat respectă egalitatea de gen, fiind vizibilă o ușoară tendință de creșterii a
ponderii femeilor
Măsura 2.1.2 Sprijinirea activităților de antreprenoriat a persoanelor adulte din mediul rural și
facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol prin ajutor financiar pentru business start-up-uri
acordat tinerilor fermieri.
Instituțiile responsabile: MADR, MMJS, ME/DIMMMAT, parteneri sociali
Relevanță:
73
Este o măsură relevantă pentru obiectivul specific și pentru obiectivul general. Este coerentă cu
măsura 6.1 din PNDR 2014-2020, Axa 1. Intervenția a condus la 318 inițiative de antreprenoriat
demarate și 318 locuri de muncă nou create pe parcursul anului 2016 pentru că în 2015 nu se
finalizaseră procedurile pentru selectarea proiectelor. O parte din măsurile din PNDR 2007-2013 au
fost transferate în PNDR 2014-2020. Tinerii sunt încurajaţi să se stabilească în mediul rural prin
măsura de instalare a tinerilor fermieri, facilitând astfel întinerirea generațiilor de fermieri. Finanțarea
măsurii va continua până în anul 2023.
Se poate concluziona că această măsură a contribuit foarte puțin la sprijinirea antreprenoriatului și
facilitarea reînnoirii generațiilor în sectorul agricol.
Eficacitate:
Acțiunea propusă a fost realizată în 2016 pentru că în 2015 nu erau îndeplinite toate condițiile.
Eficacitatea măsurii este una pozitivă, dar suboptimală.
Măsura 2.1.3 Acordarea de facilități fiscale întreprinzătorilor care demarează afaceri în sectoarele
secundar și terțiar în mediul rural și celor care creează locuri de muncă adresate grupurilor
dezavantajate din mediul rural.
Instituțiile responsabile: MMJS, ME/DIMMMAT, MFP, parteneri sociali
Zonele rurale au dificultăți privind riscul de excluziune socială, numărul redus al locurilor de
muncă, gradul ridicat de sărăcie, accesul scăzut la finanțare, slabele abilități antreprenoriale
ale populației rurale, dar și calitatea redusă a serviciilor și a nivelului vieții. Prin intermediul domeniilor
de intervenție aplicate se facilitează diversificarea, înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici,
precum și crearea de locuri de muncă și se încurajează dezvoltarea locală în zona rurală. Sprijinul se
axează pe activități de producție, meșteșugărești, agroturistice și prestarea de servicii. Pt crearea de
venituri alternative, fermierii/membrii familiei acestora, ca și alte persoane rezidente din mediul rural
sunt încurajate să își diversifice activitatea către sectorul non-agricol.
Aceasta intervenție este una transversală și implică mai multe instituții pe lângă Ministerul
Muncii, și anume: ME/DIMMMAT, MFP, PS care pot mobiliza resurse planificate pe programe și
acțiuni convergente cu obiective comune. Locul central între acești parteneri îl are MADR, prin PNDR
2014-2020 ale cărui măsuri vizează direct dezvoltarea de alternative ocupaționale în sectorul terțiar și
de producție.
Rapoartele de monitorizare ale SNOFM nu evaluează această măsură, fie din lipsă de date,
fie pentru că acestea nu apăreau în evidențele administrative. În schimb, în rapoartele de
monitorizare ale PNDR 2014-202038 se arată că proiectele finanțate pentru cele 2 sub-măsuri (6.4
Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole și submăsura 4.2 Sprijin pentru investiții în
prelucrarea/ comercializarea și/ sau dezvoltarea de produse agricole) au contribuit, deși la un nivel
modest la diversificarea activităților antreprenoriale în mediul rural, în mod evident la realizarea
promovării diversificării economiei rurale și crearea de noi oportunități de locuri de muncă, crearea de
noi micro-întreprinderi non-agricole și contribuția acesteia la îmbunătățirea și diversificarea economiei
rurale ar putea fi considerată una moderată.
Măsura 2.1.4. Dezvoltarea de scheme de garanții pentru persoanele defavorizate din mediul rural.
Instituțiile responsabile: MMJS, ME/DIMMMAT, parteneri sociali
38
Evaluarea on-going a PNDR 2014-2020
74
Nu sunt date în documentele analizate.
Măsura 2.1.5.Dezvoltarea de scheme de garantare pentru beneficiarii Programului Național de

Dezvoltare Rurală.
Instituțiile responsabile: MADR, parteneri sociali
Relevanță:
Întreprinzătorii din România, în special cei din zonele rurale și mai izolate, au acces limitat la
finanțare și apelează la resursele financiare ale familiei sau la instituții bancare, care oferă dobânzi
foarte mari. În prezent, în România, numărul instituțiilor bancare care acordă credite
microîntreprinderilor și întreprinderilor mici este încă scăzut. Această situație este cauzată, în
principal, de riscurile relativ ridicate care sunt asociate sectorului IMM, și în al doilea rând, de
faptul că în general instituțiile financiare non-bancare nu au surse suficiente de finanțare, iar
costurile asociate sunt prea mari. Instrumentele financiare pot ajuta la creșterea eficienței și
eficacității alocării resurselor publice. Garanțiile se acordă pentru proiectele derulate de tinerii fermieri
și de start-up-urile care dezvoltă proiecte de investiții din PNDR. Pentru start-up-uri, valoarea
comisionului de garantare este mare (1,25%), comparativ cu posibilitățile de accesare a
creditelor în cazul tinerilor fermieri. De aceea, pentru perioada 2014-2020 este necesară instituirea
unor scheme de ajutor de stat prin care se va putea realiza consolidarea încrederii instituțiilor
financiare bancare și nebancare în capacitatea start-up-urilor din agricultura de a accesa credite și
instrumente financiare. În cadrul acestei facilități, ajutorul de minimis este sub formă de garanție.
Aceasta se poate realiza prin instituirea unei scheme de minimis prin preluarea unui pârți din riscul
asumat de fondurile de garantare la acordarea de garanții pentru IMM-uri din sectorul agricol. În 2017,
suma ajutorului de minimis nu poate depăși 7.500 Euro pentru trei ani fiscali. O astfel de schemă
poate fi instituită de MADR pentru ferme mici și tineri fermieri (start-up-uri) pentru a îmbunătăți
accesul la finanțare din fonduri europene.
Instituții responsabile: MADR, PS. Fondurile aflate la dispoziție sunt FEADR 2014 – 2020,
cofinanțare naționala din Bugetul de stat aferenta FEADR
Eficacitate:
Dezvoltarea de scheme de garantare pentru beneficiarii Programului Național de Dezvoltare
Rurală - 97 garanții acordate, 65 de proiecte aferente garanțiilor, față de nivelul asumat de 78
respectiv 40. Eficacitate optimală
Măsura 2.1.6. Modernizarea și înființarea de unități/instituții de învățământ și centre de formare

profesională.
Instituțiile responsabile: MEN, MADR, parteneri sociali
În același timp cu celelalte tipuri de investiții adresate antreprenorilor și populației rezidente din
mediul rural sunt vizate investițiile în infrastructura educațională, ca parte a necesității ridicării
standardelor de calitate a tuturor serviciilor de bază.
Această intervenție a fost începută în 2015, dar din cauza întârzierilor cu procedurile de
depunere, selectare evaluare, contractare abia în 2016 s-au înregistrat 167 proiecte cu valoarea de
63,52 mil. euro. În următorii ani, rapoartele de monitorizare nu au mai înregistrat nimic legat de
această măsură.
75
În lipsa datelor, măsura nu poate fi evaluată după criteriile stabilite
Măsura 2.1.7. Furnizarea de programe integrate pentru facilitarea mobilității ocupaționale și

geografice a persoanelor inactive din mediul rural.
Instituțiile responsabile: MMJS/ANOFM, parteneri sociali
Relevanță:
Îmbunătățirea gradului de ocupare prin susținerea mobilității ocupaționale si geografice a forței
de muncă, pentru creșterea coeziunii regionale și o dezvoltare echilibrată și durabilă este un stimulent
pentru schimbare în cadrul unei economii globale, dinamice.
Mobilitatea geografică este stimulată prin acordarea de prime de încadrare sau de instalare,
după caz. Măsura poate fi o soluție pentru acoperirea deficitelor de forță de muncă din anumite zone,
regiuni și sectoare de activitate, dar poate fi văzută și ca o posibilitate de absorbție a persoanelor din
sfera inactivității către activități productive. De partea cealaltă a ofertei de forță de muncă, se poate
sublinia faptul că perioadele prelungite de inactivitate induc schimbări de ordin psihologic, adâncesc
sentimentul de respingere, respectul de sine scăzut, teama de a se integra în echipe active. În acest
sens, lucrătorii ANOFM trebuie să fie bine familiarizați prin tehnici specifice cu nevoile particulare ale
locuitorilor comunelor.
Această măsură a fost prezentă implicit ca răspuns în politicile naționale de reformă la
recomandările specifice de țară.
Eficacitate:
Furnizarea de programe integrate pentru facilitarea mobilității ocupaționale și geografice a
persoanelor inactive din mediul rural a generat rezultate legate de integrarea acestor persoane peste
nivelul așteptat în 2014. Tot în acest an alte acțiuni au înregistrat rezultate slabe în ceea ce privește
acordarea de prime de mobilitate/încadrare persoanelor din mediul rural. O altă acțiune a vizat de
asemenea, acordarea de prime de instalare persoanelor din mediul rural, dar efectiv s-au acordat mai
puțin de jumătate față de nivelul estimat, fiind o măsură sub așteptări. În 2015, acordarea primelor de
mobilitate șomerilor a însemnat o realizare sub ținta preconizată în ceea ce privește numărul de prime
de instalare și de mobilitate acordate, dar în urma aplicării măsurilor active de ocupare s-au încadrat
157.676 persoane ocupate față de nivelul preconizat de 146.225 persoane, fiind per total o intervenție
cu rezultate cu parțiale.
Înclinația spre mobilitate trebuie, însă, pusă în legătură cu anumite prejudecăți legate de
atașamentul față de locul de origine. Analiza ANOFM relevă că această măsură este una care nu a
produs efectele scontate, rezultatele fiind îndeosebi sub nivelul programat din cauza salariilor relativ
mici și aspectelor legate de obținerea unei locuințe pentru sine și familie, de mutarea copiilor la alte
școli, de existența sau nu a unui loc de muncă al partenerului/soțului/soției. Cu alte cuvinte, este
evident faptul că măsura nu satisface cerințele beneficiarilor, că este insuficientă, deși sunt aspecte
care nu depind numai de oferta potențială a ANOFM. Acest gen de măsură ar trebui să fie una
orizontală, în care să fie implicați mai mulți actori/instituții care pot găsi soluții pentru stimularea
mobilității ocupaționale și geografice a persoanelor inactive din mediul rural.
În concluzie, în intervalul de referință această măsură a avut o eficacitate pozitivă, dar
suboptimală.
În anul 2018 au fost ocupate 37 de persoane din mediul rural cu ajutorul primelor de
mobilitate, reprezentând un grad e realizare ce 45,68%.
Acest pachet de măsuri este inclus în Programul 150 (special de ocupare pentru localități din
mediul rural) al ANOFM si ilustrează funcționalitatea unui complex de măsuri adaptat noilor realități
76
ale dezvoltării neomogene la nivel teritorial și regional. Nivelul relativ redus al numărului de beneficiari
este explicat de implementarea relativ recentă a acestor măsuri, măsuri care sunt bugetate în mare
parte din FESI.
Concluzii privind evaluarea direcției 2.1
In afara datelor și informațiilor furnizate de planurile naționale de reformă nu s-a putut distinge net
între contribuția ANOFM, prin BAȘ, contribuția FSE și FEADR, ca și a fondurilor de la Bugetul de Stat
la realizarea măsurilor din mediul rural și nici nu s-au aflat valorile țintă.
Multe din progresele intervențiilor în domeniul rural au fost semnalate în planurile naționale de
reformă și au reprezentat priorități de țară.
A crescut sărăcia în rândul tinerilor și în mediul rural, chiar dacă s-au înregistrat anumite progrese
în ceea ce privește îmbunătățirea structurii ocupaționale a persoanelor rezidente din mediul rural.
Direcția 2.2. Creșterea participării femeilor pe piața muncii inclusiv prin măsuri suport de
reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie
I. Analiza indicatorilor privind situația femeilor pe piața muncii din România
Strategia de ocupare vizează prin toate obiectivele și măsurile sale integrarea pe piața muncii,
incluziunea socială și creșterea coeziunii sociale. Femeile reprezintă o parte importantă a populației
României (1065 de femei la 1000 bărbați pentru populația de 15 ani și peste - INS39), având roluri
specifice în societate, în familie și o participare care se dorește egală cu a bărbaților pe piața muncii.
Impedimente, fie de natură discriminatorie, fie de alt gen au creat de-a lungul timpului dezechilibre de
natură să afecteze progresul economico-social al societăților. Nici astăzi, deși s-au înregistrat pași
importanți în direcția reducerii decalajelor de gen, nu se poate vorbi de egalitate deplină între femei și
bărbați, în multe domenii, inclusiv piața muncii menținându-se încă diferențe de tratament și șanse în
defavoarea femeilor. În 2018, societatea românească este încă marcată de multiple tipuri de
discriminare și stereotipuri, în formă implicită și explicită.
Egalitatea de șanse este principiul care are la bază asigurarea participării depline a fiecărei
persoane la viața economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,
dizabilități sau orientare sexuală. Acest principiu este aplicat in domeniul muncii, al accesului la
educație, sănătate, cultură și informare, al participării la luarea deciziilor și al furnizării accesului la
bunuri și servicii. Egalitatea de șanse este prevăzută în legislația din întreaga lume pentru a garanta
tratamentul egal indiferent de rasă sau origine etnică, religie, credință, dizabilități, orientare sexuală și
vârstă.
România și-a aliniat legislația la cea europeană în acest domeniu cu privire la: plată egală
pentru muncă de valoare egală, tratament egal la locul de muncă, tratament egal cu privire la sistemul
de securitate socială, tratament egal pentru angajați pe cont propriu, protecția maternității,
organizarea timpului de lucru, concediu parental, nediscriminarea lucrătorilor cu norma redusă.
Problematica egalității de șanse este reglementată printr-o lege specială, Legea 229/2015 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 202 din 2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între
femei și bărbați.
39
INS, Femeile și bărbații - parteneriat de muncă și viață, ediția 2016
77
Din punct de vedere legislativ, România este armonizată legislației europene în materie de
egalitate de șanse între femei și bărbați pe piața muncii. Constituția României este legea-cadru care
consacră principiul egalității, prin care este garantată egalitatea de șanse între femei și bărbați în
ceea ce privește ocuparea funcțiilor și demnităților publice, civile sau militare. În domeniul Munca și
protecția socială a muncii se prevede ca la muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații. De
asemenea, Codul Muncii statuează că în cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de
tratament fată de toți salariații. În plus, OUG. 55/2006 prevede, la art. 6, că pentru munca egală sau
de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate
elementele si condițiile de remunerare. În aceeași lege se interzice, printre altele, concedierea pe
criterii de sex, situație sau responsabilitate familială și este interzisă concedierea pe durata în care
femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior
emiterii deciziei de concediere, pe durata concediului de maternitate, pe durata concediului pentru
creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea
vârstei de 3 ani.
În practică, însă, se constată unele diferențe între cele două sexe, cu privire la șansele de
participare pe piața muncii, la șomaj, salarizare ș.a.
Rata de ocupare a populației feminine din România a cunoscut evoluții pozitive între 2014 și
2018 (creștere cu 2,9 pp pentru populația 15-64 ani), dar mai lente decât cele pentru populația de sex
masculin (creștere cu 4,5 pp). Astfel, în 2018 rata de ocupare feminină era de 56,2% pentru populația
15-64 ani (comparativ cu 73,2% rata de ocupare masculină). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat
între 2014 și 2018 pentru populația ocupată feminină cu vârsta între 35 și 54 ani. O creștere similară
s-a produs și pentru populația ocupată de sex masculin cu vârsta 35-54 ani.
Menționăm însă nu numai diferențele însemnate (18,3 pp) între ratele de ocupare înregistrate
în 2018 pentru cele două sexe cu vârsta de 25-34 ani, dar și rata foarte mică și creșterea de
asemenea redusă pentru populația feminină cu vârsta 25-34 ani (o,2 pp comparativ cu 4,3 pp pentru
populația de sex masculin). Diferențe însemnate sunt între ratele de ocupare ale celor două sexe și
pentru populația cu vârste de 35-54 ani (15,9 pp), ca și pentru populația 55-64 ani (22,2 pp), dar în
cazul acestei grupe de vârstă intervin și diferențele generate de vârsta limită de pensionare diferită.
Față de situația la nivelul UE-28, rata de ocupare a femeilor de 20-64 ani era la 6,2 pp
diferență în 2014 și a fost și de 7,9 pp în 2016, ca în 2018 să fie de 6,8 pp. Pentru sexul feminin,
diferențele între ratele de ocupare pentru 20-64 ani sunt cu mult mai mici (respectiv un minim de 0,1
pp în 2018 și 1 pp în 2014). Este evident că femeile din România dețin rezerve de creștere potențială
a participării pe piața forței de muncă.
Grafic nr. 18 - Rata de ocupare pe sexe în UE și România

În Uniunea Europeană, 25% dintre femei justifică neparticiparea pe piața forței de muncă prin
creșterea responsabilităților familiale, comparativ cu doar 3% dintre bărbați. Chiar și atunci când
78
femeile sunt ocupate, ele sunt adesea angajate în locuri de muncă slab plătite, de slabă calitate și
multe ajung în sectorul informal. Multe muncesc în condiții mai puțin decente de muncă, cu
consecințe negative asupra veniturilor actuale și viitoare (inclusiv mai puține drepturi la pensie).
Rata șomajului la femei atât în România cât și în UE a scăzut începând cu 2015 (cu 3,4 pp la
nivelul UE-28, respectiv 2,6 pp pentru Ro), în timp ce rata șomajului masculin a scăzut continuu (cu
3,5 pp la nivelul UE-28 și cu 2,6 pp pentru țara noastră).
Grafic nr.19 - Rata șomajului pe sexe în UE și România
România are o populație inactivă importantă (din care femeile reprezentau în 2014 81,3% din
total populație inactivă a țării, iar în 2018 aveau 82,2%). Între 2014 și 2018, creșteri ale populației
inactive feminine s-au înregistrat pentru grupa de vârstă 30-34 ani (10,1 mii persoane) și 60-64 ani
(11,6 mii persoane).
Potrivit Women's Lives around the World: A Global Encyclopedia 40 femeile din România alocă
48,6% din timp pentru îngrijirea copilului comparativ cu 44,6% media în UE, în timp ce bărbații
atribuie doar 17,9% din timpul lor față de 27,4% cât este media europeană. Bărbații din România
alocă doar 13,1% din timpul lor pentru activități casnice față de 27,4% cât oferă din timpul lor bărbații
din în UE
Femeile din România sunt afectate nu numai de conjunctura familială să rămână acasă, ci și
de rigiditățile întâmpinate pe piața muncii vizavi de condiția de mamă. Sunt studii care artă că în
România femeile petrec, în schimb, mai puține ore pentru îngrijirea copilului decât femeile din alte țări,
mai ales, cele nordice. Angajatorii din România sunt printre cei mai inflexibili atunci când vine vorba
de a acorda angajaților posibilitatea să-și aranjeze programul în vederea unui raport optim muncă-
viață privată. Angajații români respectă un program fix și stabilit la fel pentru tot personalul. În tarile
nordice, statul este îndeosebi preocupat de încurajarea sporului natural și de susținerea mamelor în
creșterea copiilor, lucrurile stau diferit. Spre exemplu, în Suedia și Danemarca doar 36%, respectiv
43,5% dintre angajați trebuie să respecte un program de lucru impus de companiile pentru care
lucrează, restul fiind liberi, într-o măsură mai mare sau mai mică, să-și formeze propriul orar.
Dacă vorbim de recrutare pentru un loc de muncă, în România există încă diferențe
importante de atitudine fată de bărbați și femei. În interviurile de angajare dacă plănuiesc să rămână
însărcinate sau dacă au copii, angajatorii preferă să nu existe nici un element care să le poată face
40
Susan M. Shaw, Nancy Staton Barbour, Patti Duncan, Kryn Freehling-Burton, Jane Nichols (2018) Women's Lives around
the World: A Global Encyclopedia, ABC-CLIO. California.
79
indisponibile la un moment dat, în companiile mari, directorii de resurse umane fiind foarte atenți la
acest aspect.
Analiza dinamicii salariului brut de bază în luna octombrie (anii 2013-2017 pentru care avem
date statistice disponibile) arată faptul că femeile câștigă mai puțin decât bărbații în toate grupele
majore de ocupații. Cele mai mari diferențe, pe sexe, se înregistrează în grupa specialiștilor în
diverse domenii de activitate. Acest ecart a crescut de la 714 lei în 2013 la 957 lei în 2017. Diferențele
dintre sexe se adâncesc odată cu trecerea la un nivel superior de instruire. În anul 2014,
femeile care au absolvit programe post-universitare, studii aprofundate, dețin titlul de doctor sau
au studii post-doctorale au câștigat, în medie, cu 19,1% mai puțin decât bărbații41.
Decalajele între salarii la femei/bărbații din țara noastră se explică și prin faptul că timpul de
lucru al femeilor este mai redus din cauza reducerii activității economice a acestora, a concediilor
de maternitate sau pentru creșterea copilului, acestea fiind cele mai frecvente cauze. Din totalul
populației ocupate care a lucrat mai mult decât durata obișnuită a săptămânii de lucru, 64,5% erau
persoane de sex masculin.
Tabel nr. 14- Distribuția salariului brut de bază în luna octombrie42 pe sexe și grupe majore de
ocupații (ISCO-08), în România
Feminin
Masculin Salariul brut de baza 2013 2015 2016 2017
Salariul brut de baza 2013 2015 2016 2017 Total 1646 1966 2225 2491
Total 1761 2066 2296 2563 Membri ai corpului legislativ, ai
Membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai
executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori
administratiei publice, conducatori si functionari superiori 3613 3985 4239 4501
si functionari superiori 3684 4120 4356 4588 Specialisti in diverse domenii de
Specialisti in diverse domenii de activitate 2296 2804 3203 3572
activitate 3010 3656 4088 4529
Tehnicieni si alti specialisti din
Tehnicieni si alti specialisti din 1698 1948 2170 2404
domeniul tehnic
domeniul tehnic 1925 2184 2396 2659
1515 1764 1933 2177 Functionari administrativi 1385 1645 1807 2023
Functionari administrativi
1020 1240 1443 1656 Lucratori in domeniul serviciilor 974 1207 1431 1634
Lucratori in domeniul serviciilor
Lucratori calificati in agricultura, Lucratori calificati in agricultura,
silvicultura si pescuit 994 1224 1413 1657 silvicultura si pescuit 997 1220 1415 1710
Muncitori calificati si asimilati 1399 1607 1773 1993 Muncitori calificati si asimilati 1152 1352 1535 1743
Operatori la instalatii si masini; Operatori la instalatii si masini;
asamblori de masini si echipamente 1269 1493 1652 1847 asamblori de masini si echipamente 1122 1319 1501 1705
Ocupatii elementare 964 1208 1406 1615 Ocupatii elementare 932 1165 1362 1579
Sursa: TEMPO on-line, INS, Cercetarea statistică privind costul forței de muncă în unitățile economico-sociale
Cu toate acestea, un studiu al Eurostat din 201643 indica faptul că România se numără printre
țările cu cel mai mic decalaj între salarii raportat la sexe: (5,2). Ecarturi mici raportează și Italia 5,3,
Luxemburg 5,5 și Belgia 6,1 iar la polul opus cel mai mare ecart era înregistrat în Estonia 25,3
Republica Cehă 21,8 Germania 21,5 Marea Britanie 21, Austria 20,1.
41
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/femeile_si_barbatii_parteneriat_de_munca_si_de_viata_1.pdf
42
Salariul mediu brut de baza este salariul stabilit prin contractul individual de muncă/ raport de serviciu, în funcție de
răspunderea și complexitatea sarcinilor si cu nivelul de pregătire necesar ocupației respective, inclusiv indemnizațiile de
conducere, salariile de merit, indexările (numai cele incluse in salariul de baza). Nu sunt incluse sporurile (cu excepția
personalului salarizat conform Legii-cadru nr. 330/2009) și premiile – definiția INS
43
Eurostat, Gender Pay Gap, 2016
80
Potrivit datelor INS, femeile câștigă în continuare cu câteva procente mai puțin decât bărbații,
iar jumătate din forța de muncă feminină ocupă locuri de muncă slab plătite. Ecartul între salarii la
femei/bărbați în România este mic pentru că majoritatea salariilor sunt mici44.
Dincolo de legislația în vigoare, este nevoie de responsabilizarea instituțiilor în implementarea
strategiilor sociale care să corecteze acest aspect și de conștientizare la nivelul societății. Educația
este cea care poate schimba durabil aceste comportamente înrădăcinate în mentalul colectiv, alături
de politicile educaționale antidiscriminare care să promoveze constant şi eficient egalitatea de șanse
și de gen în societatea românească actuală. Dacă se dorește inversarea declinului demografic din
Europa, familiile trebuie încurajate prin intermediul politicilor publice care permit femeilor și bărbaților
să-și echilibreze viața de familie cu viața profesională.
Concilierea vieții profesionale cu cea de familie a fost impulsionată ca urmare a politicii UE
privind egalitatea de șanse care încurajează femeile să intre mai mult pe piața muncii. La nivel
european, principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă având
aceeași valoare a fost încorporat în Directiva Comisiei Europene 54/2006 privind punerea în
aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie
de încadrare în muncă și de muncă. Comisia Europeană a publicat în 2014 o recomandare
care propune măsuri pentru statele membre, care să faciliteze transparența salarială în cadrul
întreprinderilor.
II. Evaluarea logicii intervențiilor (măsurilor)
Tabel nr. 15– Evaluarea logicii intervențiilor
Nevoi Măsuri
În România ca și în toate țările UE, participarea Combaterea stereotipurilor de gen prin

femeilor la locul de muncă este mai mică decât cea organizarea unei campanii de sensibilizare în
a bărbaților. Aceste diferențe se datorează într-o rândul elevilor de școală primară și
oarecare măsură rolurilor tradiționale de gen, adânc gimnazială în vederea creșterii gradului de
înrădăcinate. Educația este singura care poate conștientizare și informare a acestora cu
schimba ceva durabil în atitudinea și privire la semnificația și importanta
comportamentul femeilor și bărbaților în societate. respectării dreptului la nediscriminare și
egalitate de șanse pentru toți.
Nevoia de educație privind egalitatea de șansă și Creșterea gradului de conștientizare cu
tratament între femei și bărbați privire la prevederile legale din domeniul
egalității de șanse între femei și bărbați prin
organizarea a două seminarii de formare și
conștientizare destinate inspectorilor de
muncă care asigură aplicarea și respectarea
prevederilor legii egalității de șanse și de
tratament între femei și bărbați, conform
atribuțiilor prevăzute de aceasta.
Mare parte din populația inactivă a țării este Organizarea unei campanii de informare și
formată din femei și ele se duc către activitățile conștientizare destinată bărbaților cu privire
domestice și cele de îngrijire a membrilor familiei, la importanta implicării lor în viața de familie.
îndepărtându-se tot mai mult de piața muncii. Mesajele campaniei se vor difuza prin
Preluarea de către bărbați unei părți din povara intermediul mass – media și a rețelelor de
responsabilităților familiale este obligatorie. socializare.
44
ttp://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/femeile_si_barbatii_parteneriat_de_munca_si_de_viata_1.pdf
81
Nevoi Măsuri
Angajatorii au atitudini preconcepute privind Creșterea gradului de conștientizare cu
femeile, pe care le consideră forța de muncă privire la diferența salarială între femei și
inferioară cu productivitate redusă, performanța lor bărbați prin organizarea de reuniuni de
fiind întreruptă de maternitate sensibilizare a angajatorilor din mediul privat
cu privire la importanta reducerii diferenței
salariale între femei și bărbați.
Nevoia de dezvoltare plenară a capacităților Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului în
antreprenoriale ale femeilor care au aceleași rândul femeilor în sectoarele economice cu
abilități ca și ale bărbaților, dar se află în situații potențial de creștere.
defavorabile pe piața muncii din România, lipsindu-
le educația antreprenorială, consilierea și
informarea în domeniu
Femeile se situează într-o poziție vulnerabila pe Sprijinirea femeilor pentru revenirea pe piața
piața muncii din România, generată de factori care muncii și reintegrarea profesională, inclusiv
vizează nivelul educațional, perioade de întrerupere ca urmare a întreruperii sau finalizării
a carierei (nașterea unui copil, concediu de concediului pentru creșterea
maternitate) în care se pierd oportunități de formare copilului/copiilor, prin cursuri de formare
profesională în vederea adaptării la cerințele de profesională.
competențe de pe piața muncii.
insuficienta dezvoltare a facilităților de creștere și Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura
îngrijire a copiilor sau a altor persoane dependente facilități de îngrijire a copiilor în toate
și prețul inaccesibil al multora dintre cele existente comunitățile și accesul la acest tip de servicii.
pentru a permite o bună conciliere a vieții Identificarea cererii de servicii de îngrijire
profesionale cu cea de familie personală pentru persoanele dependente,
precum și dezvoltarea de programe de
formare și motivare a participării pe piața
muncii a îngrijitorilor formali( conform art 6, lit
s) din Legea 292/2011 a asistenței sociale),
concomitent cu dezvoltarea și promovarea
accesului persoanelor dependente la servicii
de îngrijire.
Cele mai vulnerabile dintre femei sunt cele în Încurajarea integrării pe piața muncii a
vârstă, din comunități izolate, marginalizate, cele de femeilor vulnerabile prin încheierea de
etnie roma care nu beneficiază de nici un fel de parteneriate cu ONG-uri sau alte entități
infrastructură educațională, de sănătate, socială, interesate în vederea accesări de fonduri
informațională și de consiliere. nerambursabile.
Măsura 2.2.1 Combaterea stereotipurilor de gen prin organizarea unei campanii de sensibilizare în
rândul elevilor de școală primară și gimnazială în vederea creșterii gradului de conștientizare și
informare a acestora cu privire la semnificația și importanta respectării dreptului la nediscriminare și
egalitate de șanse pentru toți.
Instituțiile responsabile: MADR, MMJS, ME/DIMMMAT, parteneri sociali
Stereotipurile de gen sunt definite ca un sistem de caracteristici ale masculinității și

feminității, caracteristici ce s-au cumulat în opinii și credințe generalizate și simplificate până la
82
caricatură.45 În ceea ce privește participarea femeilor pe piața muncii s-au înregistrat
progrese în atitudinea societății. Cu toate acestea, persistă o serie de stereotipuri privind
inferioritatea femeilor (de exemplu, în abilitatea de a ocupa funcții de decizie), fapt care
produce o fractură vizibilă între viața de familie și dezvoltarea profesională a acestui segment de
populație. Femeile continuă să fie cantonate în anumite meserii/profesii considerate tipic ”feminine”.
Relevanță:
Este o măsură foarte importantă în raport cu obiectivul OS2 pentru că educația este cea care va da
soluția pe termen lung și va asigura durabilitatea rezultatelor. Trebuie făcut mai mult în această
direcție pentru că sunt stereotipii adânc înrădăcinate care se schimbă foarte greu și numai cu eforturi
susținute se pot obține cu adevărat rezultate cu impact asupra vieții și muncii femeilor.
Eficacitate:
Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) a încheiat un Protocolul
de colaborare cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și a fost organizată o campanie de
sensibilizare în 25 de școli – Acțiunea s-a desfășurat la nivelul așteptat, deci eficacitate este pozitivă,
optimală, în 2016. În anii 2014 și 2015 nu s-au evidențiat acțiuni. În 2017 o altă acțiune planificată de
ANES nu a mai avut loc. În ansamblu măsura nu și-a atins toți parametrii proiectați, deci eficacitatea
este pozitivă, dar suboptimală.
Măsura 2.2.2 Creșterea gradului de conștientizare cu privire la prevederile legale din domeniul
egalității de șanse între femei și bărbați prin organizarea a două seminarii de formare și conștientizare
destinate inspectorilor de muncă care asigură aplicarea și respectarea prevederilor legii egalității de
șanse și de tratament între femei și bărbați, conform atribuțiilor prevăzute de aceasta
Instituțiile responsabile: MMJS, IM, parteneri sociali
Relevanță:
Participarea egală a femeilor este o condiție a dezvoltării economico-sociale a progresului în
societatea românească. Cei responsabili cu aplicarea și respectarea prevederilor legale trebuie să fie
conștientizați de ce presupune domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați pe
piața muncii
Eficacitate:
În 2014, acțiunea planificată de organizare de campanii de informare si conștientizare în
vederea creșterii participării femeilor pe piața muncii nu a mai avut loc. În 2015, s-a planificat
organizarea a 2 seminarii de informare și conștientizare în vederea creșterii participării femeilor pe
piața muncii adresate inspectorilor de muncă, dar care nu au avut loc. În același an, s-a desfășurat cu
rezultate parțiale Programul de Promovare a Egalității de Gen și Reconcilierea Vieții Profesionale cu
Viața Privată, cofinanțat din Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009-2014. S-au
semnat 14 contracte de finanțare prin care se preconizează înființarea a 14 creșe în anul 2016. În
2017 au fost programate seminarii de formare și conștientizare destinate inspectorilor de muncă, dar
45
https://www.senat.ro/UploadFisiere%5C106d721d-55e0-4283-ad91-45926e1b1b64%5Cghid-egalitate-de-
sanse-anofm-ifi.pdf
83
nu au mai avut loc. Cum majoritatea acțiunilor nu s-au desfășurat se poate aprecia că măsura a avut
o eficacitate scăzută/suboptimală.
Măsura 2.2.3 Organizarea unei campanii de informare și conștientizare destinată bărbaților cu privire
la importanta implicării lor în viața de familie. Mesajele campaniei se vor difuza prin intermediul mass
– media și a rețelelor de socializare.
Instituțiile responsabile: MMJS, parteneri sociali, ONG, mass-media
Relevanță:
Deoarece bărbații din România sunt mai puțin implicați în viața de familie decât cei din UE,
acesta este un impediment pentru femei să participe în condiții egale pe piața forței de muncă. Aceste
inechități care se răsfrâng asupra femeii se reflectă și în viața de familie, în veniturile gospodăriei, în
posibilitățile de educație ale copiilor ș.a. În acest context este absolut necesară informarea și
conștientizarea bărbaților cu privire la necesitatea implicării mai mari a acestora în familie.
Eficacitate:
În 2016 a avut loc o acțiune de organizare a unei campanii de informare și conștientizare
destinate bărbaților cu privire la importanta implicării lor în viața de familie care s-a desfășurat la
parametrii programați. ANEȘFB a implementat Proiectul cu titlul ”Campanie națională de
conștientizare și informare publică privind violența în familie” implementat în cadrul Mecanismului
Financiar Norvegian 2009-2014. În 2017, s-a organizat o campanie de informare și conștientizare cu
privire la principalele instrumente favorabile concilierii vieții de familie cu viața profesională, campanie
care a atins nivelul preconizat inițial.
Măsura 2.2.4. Organizarea de burse ale locurilor de muncă în regiunile /localitățile cu o participare
redusă a femeilor pe piața muncii în scopul facilitării ocupării acestei categorii.
Relevanță:
Măsura are ca scop ocuparea directă a femeilor din zone unde femeile au un acces dificil la
piața muncii.
Eficacitate:
Principiul transversal de management al ANOFM include încă de la proiectarea activităților
(măsuri sau servicii) principiul egalității de gen. În contractul de Performanta Managerială al ANOFM
sunt incluse ca evenimente permanente anuale încă din 2014 două categorii de burse ale locurilor de
muncă:
• Bursa de primăvară pentru toate categoriile de persoane în căutare de loc de muncă (aprilie)
• Bursa de toamnă, pentru absolvenții de învățământ (octombrie)
În afară de cele două menționate se organizează de burse de locuri de muncă la cererea
pieței muncii pentru:
§ persoanele de etnie romă,
§ tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului,
84
§ alte grupuri țintă în afara celor două menționate mai sus, precum și pentru
diferite meserii sau ramuri de activitate, în funcție de evoluția pieței muncii
locale.
Bursa locurilor de muncă reprezintă pentru ANOFM un instrument de mediere cu un grad
ridicat de eficacitate și eficiență. În 2014, s-a desfășurat acțiunea de organizare de burse ale locurilor
de muncă în regiunile/localitățile cu o participare redusă a femeilor pe piața muncii în scopul facilitării
ocupării acestei categorii, care s-a derulat după parametrii programați. În 2015, o acțiune similară s-a
desfășurat la nivelul așteptat. În 2017, s-au organizat burse ale locurilor de muncă la cererea pieței
muncii la nivelul așteptat.
În 2018 s-au organizat 32 burse de locuri de muncă și s-au încadrat 4769 femei.
De remarcat
- că mediere prin organizarea evenimentelor tip bursă de locuri de muncă, dincolo de
specializarea pentru anumite grupuri țintă și anumite cereri din partea angajatorilor au un grad
mare de acoperire în teritoriu, sunt flexibile, diverse și cu o ritmicitate echilibrată, acoperind
întreaga durată a anului
- Organizarea acestor evenimente demonstrează capacitatea ANOFM de a antrena rețele
importante de agenți economici la nivel teritorial și local;
- Organizarea burselor de locuri de muncă dedicate anumitor tematici indică capacitatea
ANOFM de a manageria o logistică complexă, evenimentele organizate fiind urmate de
monitorizare la o lună.
Măsura 2.2.5. Creșterea gradului de conștientizare cu privire la diferența salarială între femei și
bărbați prin organizarea de reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la
importanta reducerii diferenței salariale între femei și bărbați
Instituțiile responsabile: MMJS, IM, parteneri sociali, ONG-uri
Relevanță:
Măsura trebuie să identifice toate situațiile de discriminare care intervin în procesul de
dezvoltare profesională al femeilor și astfel se poate acționa prin măsuri de politică. Mai mult,
reducerea diferenței salariale între femei și bărbați va stimula implicarea femeii pe piața muncii.
Eficacitate:
În 2015, măsura privind organizarea de reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul
privat cu privire la importanta reducerii diferenței salariale între femei și bărbați deși planificată, nu a
fost nerealizată. În 2017, s-a planificat dar nu s-a realizat un studiu în scopul identificării și evaluării
situațiilor de discriminare pe criteriul de sex care intervin în procesul de dezvoltare profesională. Însă
s-au organizat reuniuni de conștientizare cu privire la diferența salarială între femei și bărbați prin
organizarea de reuniuni de sensibilizare a angajatorilor din mediul privat cu privire la importanta
reducerii diferenței salariale între femei și bărbați la nivelul programat.
Măsura 2.2.6. Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului în rândul femeilor în sectoarele economice cu

potențial de creștere
Instituțiile responsabile: MMJS/ ME/DIMMMAT, parteneri sociali
85
Este o măsură orizontală și obiectivul principal al schemei de minimis prevăzută în cadrul
programului naţional multianual pentru dezvoltarea antreprenoriatului în rândul femeilor din sectorul
întreprinderilor mici și mijlocii, îl constituie stimularea și sprijinirea demarării și dezvoltării structurilor
economice private înființate de către femei prin facilitarea accesului acestora la finanțare, creșterea
potențialului de accesare a surselor de finanțare și facilitarea accesului femeilor antreprenor la
sursele de finanțare, în contextul problemelor legate de menținerea echilibrului dintre obligațiile
familiale și cele profesionale și al prejudecăților existente la nivel local.
Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul Programului se va face numai cu respectarea
criteriilor privind ajutorul de minimis prevăzute de Regulamentul CE nr. 1.407/2013 privind aplicarea
art.107 și 108 din Tratatul privind funcționare Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, publicat în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L352/24.12.2013. Schema de minimis urmăreşte:
- îmbunătățirea performanțelor economice ale întreprinderilor existente conduse de femei, prin
accesarea surselor de finanțare de la bugetul de stat;
- stimularea auto-angajării și creșterea numărului de femei întreprinzător în cadrul comunităților de
afaceri;
- dezvoltarea capacității și a spiritului antreprenorial în rândul femeilor;
- creșterea numărului de noi locuri de muncă create în cadrul structurilor economice private conduse
de femei și a beneficiilor aduse economiei naționale.
Programul își propune să ofere formare profesională (cursuri de dezvoltare a abilităților
antreprenoriale organizat de către un organism autorizat recunoscut de educație antreprenorială) și
asistenta tehnică pentru antreprenori existenți și potențiali și manageri de întreprinderi, în vederea
perfecționării competențelor lor de afaceri. Alte activități prevăd achiziționarea de
instalații/echipamente specifice în scopul obținerii unei economii de energie, precum și sisteme care
utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităților, echipamente IT și de
tehnică de calcul; de asemenea se oferă posibilitatea promovării activității firmei care solicită finanțare
și a produselor sau serviciilor promovate.
Relevanță:
Măsura a fost promovată în tot intervalul de referință de către Agențiile pentru IMM, Atragere
de Investiții și Promovare a Exportului (AIMMAIPE). Este o măsură importantă pentru stimularea
spiritului antreprenorial al femeilor și pentru obiectivul legat de îmbunătățirea structurii ocupaționale.
Această măsură nu s-a regăsit, însă, printre măsurile preconizate și realizate ale guvernărilor din
intervalul de referință ca răspuns la recomandările specifice de țară. Cu toate acestea, femeile
constituie cea mai mare sursă de potențial antreprenorial neexploatat, reprezentând numai 29 % din
întreprinzătorii
Eficacitate:
În 2014, aplicarea Programului național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale
în rândul femeilor manager din sectorul IMM s-a desfășurat la nivelul așteptat, în 2015 a fost
îndeplinit sub parametrii programați, iar în 2016 s-au depășit țintele planificate. Eficacitatea a fost,
deci, medie-ridicată.
Măsura 2.2.7 Sprijinirea femeilor pentru revenirea pe piața muncii și reintegrarea profesională,
inclusiv ca urmare a întreruperii sau finalizării concediului pentru creșterea copilului/copiilor, prin
cursuri de formare profesională
86
Relevanță:
Întreruperea activității în vederea îngrijirii copilului este o perioadă în care femeia este
desprinsă de activitățile profesionale. În vederea unei bune reintegrări pe piața muncii după perioada
de absență, este necesar ca la revenirea pe piața muncii odată cu finalizarea concediului pentru
creșterea copilului femeia să aibă șansa unei formări care s-o poată conecta la noile exigențe ale
activității profesionale. Această măsură este relevantă pentru direcția de acțiune 2.2., cât și pentru
atingerea obiectivului specific 2. Această măsură nu s-a regăsit însă printre măsurile preconizate și
realizate ale guvernărilor din intervalul de referință ca răspuns la recomandările specifice de țară.
Eficacitate:
Această intervenție nu s-a realizat deloc în 2014 și 2015, în anul 2016 se realizează la nivelul
așteptat, iar în 2017 se realizează sub nivelul așteptat. În concluzie, eficacitatea acestei măsuri este
medie/suboptimală.
Deoarece maternitatea nu este motiv de discriminare, Conform Legii 76/2002, persoanele care
au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru creșterea copilului (art. 66, alin. 2, lit. a)
până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani sau 7 ani în cazul copilului cu handicap
beneficiază de formarea profesională gratuită. Conform Legii 202/2002 – Legea egalității de șansă, la
revenirea la locul de muncă, salariatul are dreptul la un program de reintegrare profesională a cărui
durată trebuie să fie prevăzută în regulamentul intern si nu poate fi mai mică de 5 zile lucrătoare.
Persoanele care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite și se încadrează în muncă,
potrivit legii, pot beneficia în continuare, până la finalizarea programului de formare profesională
început, de serviciile de formare profesională gratuite la care aveau dreptul dacă nu s-ar fi angajat.
Acest indicator este subdimensionat față de populația potențial beneficiară. Ieșirea femeilor de
pe piața muncii este o tendință care poate fi stopată doar prin oferirea de sprijin efectiv în vederea
tranzițiilor pozitive pe piața muncii pentru femei. Și mai ales pentru implementarea funcțională a
politicilor de echilibru muncă familie.
Măsura 2.2.8. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura facilități de îngrijire a copiilor în toate
comunitățile și accesul la acest tip de servicii
Instituțiile responsabile: MMJS, APL, MADR, parteneri sociali

Această măsură nu s-a realizat
Măsura 2.2.9. Identificarea cererii de servicii de îngrijire personală pentru persoanele dependente,
precum și dezvoltarea de programe de formare și motivare a participării pe piața muncii a îngrijitorilor
formali (conform art 6, lit s) din Legea 292/2011 a asistenței sociale), concomitent cu dezvoltarea și
promovarea accesului persoanelor dependente la servicii de îngrijire.
Instituțiile responsabile: MS, MMJS (ANPIS), APL, parteneri sociali
Relevanță:
Această măsură este relevantă pentru direcția 2.2 și obiectivul specific 2 deoarece contribuie
la stimularea participării femeii pe piața forței de muncă, degrevând-o de serviciile de îngrijire către
membrii dependenți ai familiei sale. Pe de altă parte, starea de sărăcie a gospodăriilor face ca în
87
majoritatea cazurilor, persoanele dependente de servicii de îngrijire să nu poată apela la ele. Pentru a
soluționa această situație a fost elaborată Strategia Națională privind Incluziunea Socială și
Reducerea Sărăciei, 2015-2020, care are prevederi legate de această măsură, de natură
complementară: dezvoltarea echipelor comunitare de intervenție integrată și dezvoltarea serviciilor
sociale pentru grupurile vulnerabile.
Eficacitate:
În 2015, pentru realizarea acestei măsuri au fost aprobate 3 acte normative legate de
Nomenclatorul serviciilor sociale, de funcționarea serviciilor sociale, de standardele minime de cost
pentru serviciile sociale și de alocarea de sume de la Guvern pentru accesul persoanelor dependente
la servicii de îngrijire la domiciliu.
Acordarea de măsuri destinate incluziunii sociale a categoriilor vulnerabile (servicii sociale și beneficii
de asistență social - 2 acțiuni legislative). Această măsură a avut rezultate parțiale, eficacitatea sa
fiind medie.
Măsura 2.2.10. Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile prin încheierea de
parteneriate cu ONG-uri sau alte entități interesate în vederea accesări de fonduri nerambursabile.
Instituțiile responsabile: MMJS, parteneri sociali, ONG-uri
Relevanță:
Măsura este relevantă pentru creșterea ocupării femeilor numai în măsura în care sunt
dedicate programe pentru acestea finanțate din fonduri nerambursabile
Eficacitate:
În 2016, deși era programată încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile prin
încheierea de parteneriate cu ONG-uri în vederea accesării de fonduri nerambursabile prin: Proiectul
cu titlul ,,Societatea are nevoie de mine!” acesta nu s-a mai derulat din cauza reconfigurării
obiectivelor Axei Prioritare 4 a POCU. Eficacitate foarte scăzută. În următorii ani nu s-au găsit
evidențe în rapoartele de monitorizare și de raportare.
Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați ANES anunță pentru
2016: Protocol încheiat cu ACTIVE WATCH și 2 Declarații de parteneriat cu ACTEDO– și cu ALEG46.
Concluzii cu privire la evaluarea direcției 2.2
Deși s-au realizat progrese, persistă diferențe între sexe în cadrul ocupării forței de muncă, la
nivelul salarial și la dezvoltarea antreprenorială. Statistic, la nivelul anului 2017, există un decalaj între
sexe de peste 17pp, între bărbați și femei în ceea ce privește rata de ocupare – superior celui de la
nivelul UE. Se menține, de asemenea, diferența de remunerare între femei și bărbați, de timp alocat
pentru familie în defavoarea participării femeii pe piața muncii din cauza menținerii stereotipurilor
legate de rolul tradițional al femeii. Femeile din România reprezintă mai puțin de o treime din totalul
administratorilor de afaceri. Toate acestea reflectă segregarea ocupațională și discriminarea la locul
de muncă în România.
46
ANEXA 1 Raport asupra stadiului de implementare a planului operaţional pentru implementarea strategiei naţionale în
domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014-2017
88
Pe de altă parte, se pune acut problema inversării declinului demografic din Europa, iar pentru
acest lucru conduce la încurajarea familiilor prin intermediul politicilor publice menite să asigure un
context favorabil creșterii copiilor. Concilierea vieții profesionale cu cea de familie (o nouă inițiativă cu
referire la piața muncii - New start to address the challenges of work-life balance faced by
working families)47 și impulsionarea principiului egalității de șansă la nivelul politicii UE stimulează
femeile să intre mai mult pe piața muncii, sprijinindu-le să se formeze, să aibă acces la servicii de
îngrijire pentru copii și persoanele dependente din familie.
Referitor la politicile și măsurile puse în aplicare în această perioadă de referință, niciuna
dintre intervențiile planificate și realizate nu au constituit răspunsuri explicite la recomandările
specifice de țară, dar implicit s-au regăsit în obiectivele de consolidare a măsurilor active din domeniul
pieței muncii și de reducere a disparităților teritoriale în materie de ocupare în intervalul de referință.
În punerea în aplicare a măsurilor active de ocupare ale ANOFM s-a distins din evidențele
administrative numărul de femei din cadrul grupului țintă care a beneficiat de respectiva măsură.
Proiectele dedicate femeilor au fost inițiate de Agenția pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovare
a Exportului (AIMMAIPE), de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
(ANEȘFB), ANOFM susținând campanii de sensibilizare asupra egalității de șanse între femei și
bărbați cu fonduri naționale, dar și prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009-
2014.
Multe dintre acțiunile menite să conducă la realizarea măsurilor de politică preconizate nu s-au
finalizat sau nu s-au finalizat la nivelul așteptat, ceea ce denotă o eficacitate suboptimală, dar pozitivă
(pentru că s-au demarat pași în vederea atingerii indicatorilor preconizați).
Cel mai bine au funcționat măsurile de Organizare de burse ale locurilor de muncă în
regiunile/localitățile cu o participare redusă a femeilor pe piața muncii în scopul facilitării ocupării
acestei categorii, Aplicarea Programului național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale
în rândul femeilor manager din sectorul IMM-uri.
Cele care nu au funcționat sau au mers destul de deficitar au fost cele noi, cum a fost cazul
Dezvoltării infrastructurii pentru a asigura facilități de îngrijire a copiilor în toate comunitățile și accesul
la acest tip de servicii, Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile prin încheierea de
47
http://ec.europa.eu/smart-
regulation/roadmaps/docs/2015_just_012_new_initiative_replacing_maternity_leave_directive_en.pdf
89
Direcția 2.3 Creșterea participării persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile pe piața
muncii prin dezvoltarea de măsuri care să combine suportul social cu activarea
I. Analiza indicatorilor privind situația persoanelor defavorizate din România
Potrivit Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și reducerea Sărăciei pentru perioada
2015-2020 aprobată prin Hotărârea de Guvern 383/2015, persoanele defavorizate sunt definite ca
fiind:
1. Persoanele sărace/cu venituri reduse;
2. Copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și susținerea părinților;
3. Vârstnicii singuri sau aflați în stare de dependență;
4. Persoanele de etnie romă;
5. Persoanele cu dizabilități;
6. Alte grupuri vulnerabile (persoane dependente de droguri sau alcool, victime ale violenței
în familie, persoane care au ispășit pedepse privative de libertate, persoane aflate în
evidențele serviciilor de probațiune, etc.);
7. Persoane care trăiesc în comunități marginalizate.
Fenomenul la care se expun cel mai mult persoanele defavorizate și cu efecte negative
semnificative este sărăcia. Deși România se înregistrează un nivel scăzut al șomajului, rata sărăciei
persoanelor care muncesc nu este deloc de neglijat, iar ocuparea în sectorul informal este mare.
Există categorii sociale marginalizate care cu greu își găsesc un loc de muncă: romii, persoanele cu
dizabilități, șomerii pe termen lung, tinerii care nu se află în nicio formă de ocupare și/sau de educație,
anume categorii de vârstnici. Pentru o dezvoltare durabilă și atingerea obiectivelor generale și
specifice de ocupare, România va trebui să-și mobilizeze toate resursele umane potențiale și să
investească în educația și abilitățile lor pentru a-i face apți pentru piața muncii. Pătura cea mai săracă
reprezintă 26% din numărul total de adulți care în prezent nu lucrează, deși sunt apți de muncă
(aproximativ 730.000 de persoane conform Strategiei Naționale Antisărăcie 2015-2020).
România utilizează gama de indicatori folosită de Eurostat, dar în principal, unul (al incluziunii
sociale) definind, în principal, trei categorii de populație:
1. Cele expuse riscului de sărăcie relativă, chiar dacă au primit transferuri sociale (indicator
denumit AROP – at risk-of-poverty). Aceste persoane sunt cele al căror venit disponibil
anual este mai mic de 60% din mediana venitului disponibil48 pe adult echivalent;
2. Cele care trăiesc în gospodării cu o intensitate a muncii foarte scăzută, respectiv
persoanele care trăiesc în gospodării în care membrii cu vârsta între 18 și 59 de ani, au
lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă din anul de referință;
3. Cele care sunt expuse deprivării materiale severe, persoanele din gospodăriile care se află
în cel puțin patru din următoarele nouă situații: (1) nu își permit să plătească chiria, ratele
la împrumuturi sau facturile la utilități; (2) nu își permit să își mențină locuința încălzită
adecvat; (3) nu pot să facă față cu resursele proprii cheltuielilor neprevăzute; (4) nu își
permit să consume carne sau proteine o dată la două zile; (5) nu își permit să plece în
vacanțe anuale de câte o săptămână departe de casă; (6) nu au televizor color; (7) nu au
mașină de spălat; (8) nu au autoturism; (9) nu au telefon.
48
Venitul disponibil este suma tuturor veniturilor realizate din care se scad impozitele și contribuțiile sociale
plătite.
90
În România, persoanele din a cincea chintilă de venit sunt mai expuse sărăciei și/sau
excluziunii sociale decât cele din Uniunea Europeană încă de la declanșarea crizei până la finalul
perioadei de referință. Totuși, intervalul 2014 - 2017 este caracterizat de o îmbunătățire relativă a
situației acestor persoane.(Menționăm că statisticile disponibile pun la dispoziție cele mai recenta
date pentru anul 2017).
Grafic nr. 20 – Proporția persoanelor expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale în funcție de a 5-
a chintila de venit în România și UE (%)
Sursa: Eurostat, ilc_peps03
Pe sexe, din perspectiva tuturor persoanelor expuse la risc de sărăcie și excluziune socială,
România se află constant peste media europeană cu mult, având printre cei mai mulți săraci din UE,
alături de Bulgaria și Grecia. În ultimii 4 ani pentru care sunt date disponibile, se poate observa o
relativă îmbunătățire a ratei de sărăcie, atât pentru femei cât și pentru bărbați, femeile rămânând,
însă, în continuare, defavorizate față de bărbați din acest punct de vedere. În UE, în ultimii ani se
observă că nivelele de sărăcie la femei și bărbați tind să scadă și aproape se uniformizează, ceea ce
demonstrează eficacitatea măsurilor de îmbunătățire a status-ului femeilor pe piața muncii și în viața
privată.
Grafic nr. 21- Proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială în UE și
România, între 2008 și 2017 (%)
91
În timp ce la nivelul UE a existat întotdeauna un ecart între rata de sărăcie între tineri și cei de
peste 55 ani în defavoarea tinerilor, în cazul României, în 2008, nivelul de sărăcie al celor de peste 55
ani era mai ridicat decât al tinerilor sub 25 ani, iar pe parcursul perioadei, treptat a crescut rata
sărăciei la tineri cu mult peste cea a celor vârstnici. În 2014 se ajunge la situația în care aproape 1 din
2 tineri sub 25 ani trăiau în sărăcie, rata de sărăcie fiind de 49,8%. Rata de sărăcie în rândul celor
vârstnici a scăzut constant în ultimii patru ani atât în UE cât și în România. Menționăm că datele
disponibile cele mai recente sunt pentru anul 2017.
Grafic nr. 22 – Proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială în UE și

România între 2008 și 2017(%)
Statutul ocupațional este în strânsă legătură cu rata riscului de sărăcie sau excluziune socială.
În funcție de statutul ocupațional, sărăcia relativă cea mai ridicată se regăsește la categoriile: șomeri
(67%), alte persoane inactive și persoane neocupate (cca. jumătate din totalul lor sunt expuse acestui
risc). De aici putem trage concluzia că munca nedeclarată în care se află încadrate persoanele
neocupate și alte categorii de persoane inactive contribuie doar în mică măsură la îmbunătățirea
92
statutului acestora pe piața muncii în comparație cu șomerii. De cealaltă parte, cei care sunt expuși
cel mai puțin riscului de sărăcie sunt salariații (15%), persoanele ocupate (26,8%) și pensionarii
(33,4%). Persoanele ocupate au un risc mai ridicat decât salariații, aceștia reprezentând persoanele
care lucrează pe cont propriu, inclusiv cei din agricultură, patronii, lucrătorii familiali neremunerați,
membrii ai societăților agricole sau ai cooperativelor neagricole. Între 2014 și 2017 (ultimul an pentru
care avem date disponibile) expunerea la sărăcie a cunoscut modificări, cele mai semnificative s-au
înregistrat pentru categoria șomeri, aceștia reducându-și riscul de sărăcie relativă cu peste 10 pp.,
urmați de persoanele ocupate (exclusiv salariații) al căror risc de sărăcie relativă a scăzut cu 4,2 pp.
și de salariații care și-au redus riscul de sărăcie cu 3,6 pp. Majoritatea categoriilor și-au redus riscul
de sărăcie, mai puțin cele inactive.
Tabel nr. 16 - Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE)49 a persoanelor de 18 ani și
peste, după activitatea principală (%)
Statut ocupațional 2014 2015 2016 2017
Persoane ocupate (mai

puțin salariații) 31,2 27,9 29,2 26,8
Salariați 18,6 15,5 17,4 15
Persoane neocupate
45,2 43,1 44,2 42,4
Șomeri 77,3 75 73,5 67
Pensionari 36,6 34,1 35,4 33,4
Alte persoane inactive

56,7 55,3 56,7 56
Sursa: TEMPO on-line
Nivelul educațional este, de asemenea, în strânsă legătură cu sărăcia. Potrivit datelor

Eurostat, riscul de sărăcie în România este mult mare decât în UE, de aproximativ 1,7 ori, în cazul
categoriilor de populație de 18 ani și peste raportat la două nivele de educație, scăzut și mediu.
A crescut, de asemenea, riscul de sărăcie în mediul rural și se menține la cote foarte ridicate,
aproape 50% în 2017, adică 1 din 2 locuitori ai satelor și comunelor este expus acestui risc (date
Eurostat).
Romii prezintă un risc mult mai mare de sărăcie, indiferent de vârstă, educație sau mediul de
rezidență. Pe baza pragului național al sărăciei absolute determinată pe baza consumului din anul
2013, cetățenii de etnie romă sunt expuși unui risc de sărăcie de zece ori mai mare decât restul
populației (Strategia națională anti-sărăcie 2015-2020).
Conform raportului cu privire la situația romilor în urma unui sondaj din 2016, s-a constat că 80
% din cei intervievați sunt expuși riscului de sărăcie în comparație cu media UE de 17 %; 30% trăiesc
în gospodării în care nu există apă potabilă, iar 46% nu au toaletă, duș sau baie în interior. Doar 30 %
din romii participanți la sondaj au un loc de muncă remunerat, față de media UE de 70%; 41% din
49
AROPE este un indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene în cadrul Programului Europa 2020, de promovare
a incluziunii sociale și reducere a sărăciei, reprezentând ponderea în total populație a persoanelor aflate în risc de sărăcie
sau excluziune socială. Persoanele care fac obiectul indicatorului AROPE sunt cele aflate în cel puțin una din următoarele
situații: 1) au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie; 2) sunt în stare de deprivare materială severă; 3) trăiesc într-
o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii (INS).
93
romi consideră că au fost discriminați în ultimii 5 ani în situații cotidiene, de exemplu în
căutarea unui loc de muncă, la locul de muncă, în privința locuinței, sănătății și a educației50
Tabel nr. 17- Logica intervențiilor
Nevoi Măsuri
Creșterea gradului de ocupare a categoriilor Măsuri integrate destinate creșterii gradului de ocupare a
vulnerabile persoanelor din grupurile vulnerabile în scopul reducerii riscului
de sărăcie și excluziune socială, concomitent cu stimularea
participării la programe de educație și formare personalizate.
Asigurarea oportunităților egale pentru un loc Asigurarea unor servicii suport pentru persoanele de etnie
de muncă decent și venituri decente romă inactive pe piața muncii pot fi realizate prin eforturile
conjugate ale tuturor instituțiilor cu atribuții in domeniu, în
paralel cu asigurarea accesului la servicii de asistență socială
in funcție de nevoia specifică a persoanei, în special în
comunitățile marginalizate inclusiv în cele rurale.
Obiectivul strategic al Guvernului României este să asigure tuturor cetățenilor oportunități egale de
a participa în societate, de a fi apreciați și valorizați la justa lor valoare, de a munci și de a trăi în
demnitate, fiind acceptați cu diferențele lor, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute.
PNR2014 conține recomandări specifice privind categoriile defavorizate, ce vizează ocuparea,
educația și remunerarea acestora, adică consolidarea măsurilor active pe piața muncii, în special,
pentru tinerii neînregistrați și șomerii pe termen lung; educația și îngrijirea copiilor preșcolari, mai ales
a celor de etnie romă, adoptarea Strategiei naționale de reducere a abandonului școlar timpuriu și
introducerea Venitului Minim Garantat, combaterea muncii nedeclarate ș.a.
Măsurile din Strategia de Ocupare sunt sinergice cu cele din Strategia Națională privind
Incluziunea Socială și reducerea Sărăciei pentru 2015-2020 care prevede:
1) Creșterea participării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile/romilor
2) Reducerea ocupării informale si creșterea productivității exploatațiilor agricole mici și mijlocii
3) Reducerea sărăciei persoanelor încadrate în muncă
4) Protejarea persoanelor vârstnice aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
5) Întărirea capacității instituționale și a resurselor serviciului public de ocupare
III.Evaluarea rezultatelor intervențiilor pentru OS2, direcția 2.3
Măsura 2.3.1. Măsuri active și preventive și de incluziune socială pentru persoanele aparținând
grupurilor vulnerabile și a celor aflate în sistemul de asistență socială.
Instituțiile responsabile: MMJS, Asociații ale persoanelor cu dizabilități, ONG-uri, Asociații ale
grupurilor vulnerabile, parteneri sociali
Relevanță:
Pentru creșterea participării pe piața muncii a persoanelor inactive sau a celor aflate în
căutarea unui loc de muncă (potrivit RST), au fost finanțate măsuri active de ocupare, scheme de
50
Al doilea sondaj al UE privind minoritățile și discriminarea (EU-MIDIS II), 2016,
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2016-eu-minorities-survey-roma-selected-findings_ro.pdf
94
mobilitate ocupațională sau sunt acordate subvenții angajatorilor pentru crearea de noi locuri de
muncă. Au fost vizați șomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55+), persoanele de etnie romă,
persoanele cu dizabilități, cele care au părăsit timpuriu sistemul de educație sau cele cu nivel scăzut
de calificare, inclusiv populația din mediul rural. Aceste măsuri s-au regăsit în formă explicită și
implicită în PNR și alte documente programatice românești din tot intervalul de referință.
Eficacitate:
În 2014 și 2015, furnizarea de măsuri active persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile a
generat ocuparea a peste 36.000 persoane (șomeri de lungă durată, având sub 25 ani, șomeri de
lungă durată având peste 25 ani, persoane cu handicap, persoane de etnie romă, persoane eliberate
din detenție, tineri care au părăsit sistemul de protecție a copilului, cetățeni străini), mai mult de cât s-
a programat. De asemenea, ponderea persoanelor din grupurile cu nevoi speciale care beneficiază
de servicii de informare și consiliere profesională în numărul total de persoane din grupurile cu nevoi
speciale din evidenta ANOFM a fost, în anul 2014 și 2015 peste nivelul programat. În 2016, măsuri
specifice de prevenție și de incluziune socială pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile și
ale celor aflate în sistemul de asistență socială nu s-au situat la nivelul așteptat. În 2017, s-au realizat
în parametrii proiectați următoarele acțiuni:
- Înregistrarea și acordarea de suport pentru integrarea pe piața muncii a solicitanților de azil și
a persoanelor care au obținut o formă de protecție, cu drept de muncă
- Furnizarea de servicii de ocupare persoanelor cuprinse în procese de concediere colectivă la
angajatorii care își restructurează activitatea prin constituirea de comitete de sprijin și centre
de tranziție
- Acordarea de prime de mobilitate pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile
(persoane cu dizabilități, romi, șomeri de lunga durata, persoane eliberate din detenție, tineri
care au părăsit sistemul de protecție a copilului).
Per ansamblu, măsura a avut o eficacitate medie-ridicată, având doar o acțiune care nu s-a
realizat la nivelul așteptat.
O manifestare a globalizării este și libera circulație a forței de muncă și a migrației
internațională. În anul 2018 Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) raportează 15284 solicitări de
viză depuse de străini la misiunile diplomatice din străinătate, dintre care 10741 cereri avizate
favorabil iar 1530 solicitări avizate negativ.
IGI raportează în anul 2018 un număr de 2138 de cereri de azil înregistrate, la mai mult de
jumătate față de anul 2017 de 4820. IGI gestionează 900 de locuri capacitate de cazare (1162 locuri
capacitate de cazare extinsă în spaţiile existente) cu un grad mediu de ocupare de 49% în care 2275
solicitanţi de azil au beneficiat de cazare iar alți 512 solicitanţi de azil au fost transferați între centre
(prin 40 operațiuni de transfer). În 2018 au fost emise 10527 avize de muncă, cu 5656 avize de
muncă mai mult ca în anul 2017. Persoanele care vin în România pentru muncă prezintă următorul
profil: lucrători permanenți: 69.8% și detașați: 26.8%.
În anul 2018, dintre persoanele cu cereri de azil înregistrate 2 persoane au intrat în măsuri
active pentru ocupare gestionate de ANOFM. Integrarea pe piața muncii din România a cetățenilor
străini veniți pentru muncă, după diverse forme: detașați, azilanți, refugiați, alte forme de protecție
internațională impune dezvoltarea capacității într-un ritm alert. Între 2014-2018 crește în medie de 10
ori numărul persoanelor cetățeni străini ocupați prin intermediul ANOFM. Creșterea cererii de SPO
pentru integrarea pe piața muncii din România a lucrătorilor imigranți devine cu certitudine o
provocare pentru noul ciclu strategic, fapt susținut inclusiv de cotele de migranți alocate la nivelul
Comisiei UE.
O altă manifestare a globalizării este cea a creșterii rapidității distrugerii de locuri de muncă în
contextul integrării în lanțuri de producție globală și de manifestare a progresului tehnologic și a
95
inovării în sectoare competitive global. (ex. în iulie 2019 Telekom anunță concediere a 700 de
persoane din 5800 ca urmare a introducerii masive a digitizării51).
Serviciile de preconcediere în sensul Legii nr. 76/2002 includ activitățile a) informarea privind
prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea serviciilor de ocupare și de formare
profesională; b) plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în
modalități de căutare a unui loc de muncă; c) reorientarea profesională în cadrul unității sau cursuri
de formare de scurtă durată; d) sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la
măsurile de combatere a șomajului52.
Serviciile de preconcediere sunt incluse în cadrul măsurilor de prevenire a șomajului și includ
aplicarea unor activități cum ar fi: mediere, reorientare profesională și sondare a opiniei salariaților și
consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere a șomajului.
Indicatorul specific indică succesul ANOFM în termeni de management. În 2018 prin
proiectare au fost programate 3000 de persoane pentru a beneficia de servicii de preconcediere, iar
la finalul anului acest indicator a atins nivelul de 3769, respectiv cu un grad de realizare de 125, 6%.
Notă: În perspectiva noului ciclu strategic această funcțiune îți va crește importanța în mod
exponențial în contextul manifestării tot mai pregnante pe piața muncii a factorilor disruptivi: tranziția
către economia cunoașterii și cea digitală (Inteligența articificială, IOT, Big Data, Cloud, etc.),
manifestarea globalizării și îmbătrânirea demografică, cu precădere, dar lista este deschisă.
Măsura 2.3.2. Facilități fiscale acordate angajatorilor în vederea stimulării incluziunii pe piața muncii a
persoanelor vulnerabile/proveniți din sistemul de asistență socială/cu dizabilități/a celor condamnate
aflate în evidenta serviciilor de probațiune și a celor care execută sau au executat în parte, sau în
întregime o pedeapsă privativă de libertate
Instituțiile responsabile: MFP, MMJS, MJ, ME/DIMMMAT, parteneri sociali
Relevanță:
Este evident că persoanele care au ieșit din sistemul de asistență socială, cele cu dizabilități, a
celor condamnate și cele care au executat pedepse privative de libertate sunt într-o situație foarte
vulnerabilă pe piața muncii. Însă pentru a putea fi acceptate și recrutate pentru angajare, măsura de
acordare de facilități fiscale vine să motiveze angajatorul. În raport cu nevoile grupului țintă căruia i se
adresează această intervenție, se poate aprecia ca fiind insuficientă.
Eficacitate:
În anul 2016 a avut loc introducerea a sistemului de cote de impozitare diferențiate în funcție
de numărul de salariați în microîntreprinderi:
- impozitul este de 1% pentru micro-întreprinderile care au peste doi salariați;
- 2% pentru cele cu un salariat;
- 3% pentru cele care nu au salariați.
Această activitate s-a desfășurat la nivelul programat. În 2017, măsura a însemnat acordarea
de subvenții pentru încadrarea persoanelor cu dizabilități care s-a realizat, însă, sub nivelul
programat. Eficacitatea acestei măsuri este medie-scăzută, respectiv suboptimală.
Măsura 2.3.3. Sprijinirea angajatorilor în vederea adaptării/îmbunătățirii locurilor de muncă și a

echipamentelor la nevoile persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor vârstnice
Instituțiile responsabile: MMJS (IM,ANPIS), parteneri sociali
51
Telekom anuanță concediere a 700 de perosen din 2800 ca urmare a intorducerii masive a digitzării,
52
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Comunicare/012019_ANOFM_Intrebari_frecvente.pdf
96
Lipsa informațiilor cu privire la această intervenție nu a permis evaluarea.
Măsura 2.3.4. Sprijinirea angajatorilor pentru a asigura accesibilizarea mediului fizic, informațional si
comunicațional, în scopul asigurării protecției, sănătății și securității la locul de muncă.
Instituțiile responsabile: IM,ANPIS, parteneri sociali
Relevanță:
Realizarea unei mediu fizic și comunicațional care să asigure o stare de bine la locul de
muncă, protejând optim sănătatea și securitatea este esențială într-o societate modernă digitală,
inovativă, super-tehnologizată care pune accent pe creativitate, pe capacitățile cognitive și cele socio-
emoționale ale lucrătorilor. Alte schimbări semnificative pe piața muncii, precum nivelul ridicat de
șomaj, îmbătrânirea forței de muncă, diversificarea formelor de angajare, tranzițiile rapide de la
ocupare la șomaj și invers măresc la rândul lor insecuritatea locurilor de muncă, a veniturilor și cresc
nivelul de stres al lucrătorilor.53 Aceste capacități se întrețin într-un cadru propice circulației
informației, comunicării eficiente, unde există un mediu fizic adaptat cerințelor lucrătorilor și postului
care asigură sănătatea și securitatea la locul de muncă. Măsura 2.3.3 și 2.3.4 sunt aproape
redundante, 2.3.4 fiind mai cuprinzătoare decât cealaltă. Este evident că raportat la nevoile
lucrătorilor, în special persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor vârstnice în contextul atât de
schimbat al societății de azi, măsura nu are suficientă relevanță, nu are un grad de acoperire suficient
pentru problematică (grup țintă implicat, procese și fenomene demografice asociate, reglementări
suplimentare necesare, monitorizare și evaluarea respectării legislației muncii în domeniu,
coordonarea adoptării și implementării măsurilor).
Eficacitate:
În documentele de monitorizare în 2015, era programată acțiunea de elaborare a unui
document de orientare tehnică, care să aibă la bază prevederile legislative și normativele naționale și
europene referitoare la accesibilizarea mediului fizic, comunicațional și informațional în scopul
asigurării protecției, sănătății și securității la locul de muncă. Alte acțiuni nu au fost identificate în anii
următori. La nivel național nu a existat o strategie în domeniu, ci au fost instituții care au adoptat
obiectivele europene în domeniul sănătății și securității la locul de muncă (SSM). Deși nu au fost
realizate acțiunile programate din 2015, preocupările în domeniu au fost preluate în responsabilitatea
MMJS la un nivel mai serios în următorii doi ani, concretizându-se în elaborarea ”Strategiei de
Sănătate și securitate în muncă 2017-2020”, cu obiective ce au mai fost pe agenda decidenților
politici și până acum specifice domeniului , dar și altele care țin de abordarea fenomenului de
îmbătrânire a forței de muncă și îmbunătățirea prevenirii bolilor profesionale, de necesitatea
monitorizării și evaluării politicilor în domeniu și consolidare a coordonării cu partenerii naționali
pentru reducerea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale. Chiar dacă au fost realizate
acțiunile programate pentru 2015, integrarea lor într-o strategie națională în domeniu a venit să
suplinească eventualele pierderi în eficacitatea și eficiența acestei măsuri.
Măsura 2.3.5. Sprijinirea angajatorilor pentru crearea și menținerea locurilor de muncă destinate
persoanelor cu dizabilități.
53
Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor
referitoare la un cadru strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020 /* COM/2014/0332 final *
97
Instituțiile responsabile: MMJS, parteneri sociali
Nu s-au găsit date asupra acestei intervenții, în consecință nu se poate evalua.
Măsura 2.3.6. Dezvoltarea de servicii de informare si consiliere pentru angajare destinate persoanelor
cu dizabilități
Instituțiile responsabile: MMJS, ANOFM
Relevanță:
Este o măsură relevantă pentru nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități pentru
menținerea încrederii în forțele proprii și în societate, în oportunitățile pe care i le poate oferi
economia corespunzător capacității fizice și psihice. Măsura nu acoperă prin abordare problematica
complexă a accesului pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități. Această categorie de populație
necesită un tratament personalizat care să o susțină în tot parcursul profesional.
Eficacitate:
În anii 2014, 2015 și 2016 s-au întreprins acțiuni de furnizare de servicii de informare și
consiliere pentru angajare destinate persoanelor cu dizabilități sub nivelul programat. Deci
eficacitatea acestei măsuri este medie-ridicată, dar suboptimală. Rata de realizare a indicatorilor
aferenți acțiunilor în 2014 a fost de 88,6%, iar în 2015 a fost de 87% față de nivelurile programate.
Deci eficacitatea acestei măsuri este medie-ridicată, dar suboptimală.
În anul 2018 ANOFM, a organizat în data de 3 decembrie, la nivel național o serie de evenimente, în
48 de locații simultan, sub egida ”Pot ce poți și tu. Angajează-mă!, “Ziua internațională a persoanelor
cu dizabilități”. Scopul acestor evenimente a fost să se ”asigure atât dialogul dintre factorii care pot
contribui la ocuparea forței de muncă din rândul persoanelor cu dizabilități, cât și activități specifice
bursei locurilor de muncă.”
Acțiunile realizate sub această egidă au inclus realizarea unor parteneriate cu Autoritatea Națională
pentru Persoanele cu Dizabilități, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și
Organizații Neguvernamentale ale Persoanelor cu Dizabilități. Aceste parteneriate au ca scop comun
asigurarea unui dialog constructiv pentru integrarea socio – profesională a persoanelor cu dizabilități.
Această măsură nu are o țintă asumată, dar conform reglementărilor actuale, sunt funcționale trei
mecanisme care reflectă servicii de informare și consiliere pentru angajare destinate persoanelor cu
handicap/ dizabilități, respectiv:
• Potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 persoanele cu handicap pot fi încadrate în
muncă conform pregătirii lor profesionale. Autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice,
publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu
handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați. În caz contrar, acestea
plătesc lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu
handicap;
• prin încadrarea persoanelor cu dizabilități, angajatorii realizează un parteneriat cu ANOFM.
Potrivit Legii nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj și stimularea ocupării forței de
muncă, ANOFM acordă subvenții, pe o perioadă de 12 luni, angajatorilor care încadrează
persoane cu handicap pe perioadă nedeterminată, cu condiția menținerii în activitate cel puțin
98
18 luni de la data angajării. Subvenția lunară este de 2.250 de lei și se acordă proporțional cu
timpul lucrat;
• ANOFM organizează anual Bursa locurilor de muncă pentru persoane cu dizabilități (Raport
Activitate ANOFM 2018), acțiune prezentată detaliat la Măsura 2.2.4.
Precizăm faptul că operaționalizarea serviciilor destinate susținerii tranzițiilor în ocupare în general, si
implicit și pentru persoanele cu dizabilități este realizată de către ANOFM integrat și individualizat, pe
baza rezultatului obținut prin profilare. Astfel, pentru a se încadra, o persoană participă la mai multe
măsuri active, aplicându-i-se un pachet personalizat în funcție de aptitudini, capacități și nivel
profesional. Dearece, o persoană poate fi evidențiată atât la mediere, la informare și consiliere
profesională, cât și la formare profesională sau la una dintre măsurile de subvenționare, la total, însă,
fiind evidențiată o singură dată, am inclus în această măsură și referirea la ”serviciul„ acordare de
subvenții la angajator pentru angaja de persoane cu handicap.
Măsura 2.3.7. Servicii de asistență în căutarea, obținerea și menținerea unui loc de muncă, dar și
pentru revenirea la locul de muncă destinate persoanelor cu dizabilități
Instituțiile responsabile: MMJS, ANOFM,
Persoanele cu dizabilități reprezintă una dintre principalele categorii de cetățeni cărora li se

adresează politicile promovate de MMJS și de instituțiile subordonate, aflate sub autoritate sau în
coordonare. În cadrul Programului de guvernare 2018-2020, subordonat Obiectivului Strategic 3:
Scăderea numărului persoanelor în risc de sărăcie și excluziune socială, în contextul creării unei
rețele de servicii sociale integrate, ample și bine coordonate, este proiectat și Programul 3.4.
persoanelor cu dizabilități
Măsura 2.3.8. Dezvoltarea spiritului antreprenorial prin promovarea oportunităților pentru activități
independente, dezvoltarea de cooperative și începerea de afaceri proprii
Instituțiile responsabile: ME/DIMMMAT, MMJS, Universitățile, ONG, parteneri sociali
Nu s-au găsit date cu privire la această măsură, deci nu poate fi evaluată.
Măsura 2.3.9. Programe de reintegrare profesională și reabilitare vocațională și profesională destinate

persoanelor cu dizabilități
Instituțiile responsabile: MMJS, ANOFM, parteneri sociali
Relevanță:
Ultimele date comunicate de MMJS indică faptul că sunt înregistrate în țara noastră aproape
800.000 de persoane cu dizabilități, 36% dintre acestea având un handicap grav. Creșterea nivelului
de pregătire vocațională și profesională a acestor categorii defavorizate va reduce din cheltuielile
statului și va oferi resurse umane pregătite, apte și înzestrate să-și aducă contribuția pentru a asigura
progresul economico-social. În actualul context economico-demografic, în care vânătoarea de talente
și îmbătrânirea demografică își spun cuvântul, orice risipă de capital uman poate influența negativ
atingerea obiectivelor strategice de ocupare.
99
Eficacitate:
În 2014, rata de cuprindere a persoanelor cu dizabilități în programe de formare profesională
era de 46,5% față de nivelul așteptat, eficacitatea fiind medie-scăzută.
In 2015, eficacitatea acestor acțiuni a fost de 49,6%, fiind medie-scăzută. În 2016 și 2017
aceste acțiuni s-au desfășurat sub nivelul așteptat, iar acțiunea de alocare de locuri finanțate de la
buget pentru studii universitare de licență, master și doctorat pentru persoane cu dizabilități s-a
desfășurat conform celor programate în 2017. Pentru acești ani, se evaluează măsura ca având
eficacitate medie-ridicată. Deși rata de cuprindere este sub 50% față de nivelul planificat, formarea
profesională, sub formă de participare la cursuri sau posibilitatea de a urma studii universitare pentru
persoanele cu dizabilități beneficiază de o evaluare calitativă, ea având efecte pozitive în timp, direct
pentru beneficiari și indirect, în societate.
Ca și în cazul celorlalte măsuri destinate persoanelor cu dizabilități lărgirea cadrului de
reglementare ar crește eficacitatea și eficiența unor astfel de măsuri
La 31 decembrie 2017 numărul total de persoane cu dizabilități comunicat Autorității Naționale
pentru Persoanele cu Dizabilități din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, prin Direcţiile
Generale de Asistenţă Socială și Protecția Copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor
municipiului București, a fost de 797 104 persoane (sau 3,6% din populația României), dar nu avem
informații cu privire la capacitatea de muncă a acestor persoane.
ANOFM dezvoltă în cadrul celor două programe naționale PNAO și PNFP încă din anul 2014
măsuri active destinate reintergrării profesională și reabilitării vocaționale pentru persoanele cu
dizabilități. Astfel în cadrul PNAO au fost ocupați 402 șomeri cu dizabilități din care 201 din care
număr persoane cu handicap încadrate prin măsura de acordare de subvenții angajatorilor, inclusiv
angajatorilor de inserție. Măsurile active, inclusiv cele de mediere din PNAO amintite anterior au avut
un succes remarcabil, în anul 2018 gradul de realizare al acestei măsuri a fost de 218,5%. Măsurile
de reabilitare vocațională și profesională au fost aplicate în cadrul PNFP rezultând la 31 decembrie
2018 un număr de 33 persoane cu handicap - șomeri cu dizabilități în persoane, aparținând unor
grupuri dezavantajate, care au fost cuprinse în programe de formare profesională. Gradul de realizare
al acestei măsuri a fost de 35,1%, pentru un nivel programat de 94 de persoane, nivel care se
conservă și anul 2019.
(Re)integrarea și (re)abilitarea vocațională a persoanelor cu dizabilități este condiționată de
implementarea unor măsuri care vizează în primul rând realizarea unor infrastructuri specializate care
să permită accesul, dezvoltarea de activități independente și integrarea socio-economică efectivă. Un
aspect important este cel al evaluării capacității de muncă pentru aceste persoane, a nevoilor lor
specifice în vederea adaptării locului de muncă în mod adecvat.
Măsura 2.3.10. Reanalizarea și modificarea/completarea cadrului legal în vederea încurajării

participării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii
Instituțiile responsabile: MMJS, MFP, parteneri sociali
Relevanță:
Măsura are o relevanță mare în raport cu nevoile grupului țintă și cu necesitățile de realizare ale
obiectivului specific 2. La sfârșitul anului 2017, din totalul persoanelor cu dizabilități, 797,1 mii
persoane, reprezentând 3,6% din populația României, peste 97% se aflau în îngrijirea familiilor și/sau
trăiau independent (neinstituționalizate) și 18 mii persoane (2,3%) se aflau în instituțiile publice
rezidențiale de asistența socială pentru persoanele adulte cu dizabilități (instituționalizate),
coordonate de MMJS. Noile perspective asupra problematicii au ridicat pe un plan superior și această
100
viziune de a încuraja participarea pe piața muncii, prin abordarea strategică a unei societăți fără
bariere pentru persoanele cu dizabilități. Relevanța acestei măsuri a crescut prin inițierea acestei
strategii pentru că își propune să îndeplinească, în România, obiectivele prioritare fixate de
Strategia Europeană 2010-a 2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o
Europă fără bariere.
Eficacitate:
Acțiunile programate pentru intervalul de referință, respectiv elaborarea Proiectului de lege
pentru încurajarea participării pe piața muncii a persoanelor cu handicap, a normelor metodologice
aferente și a planurilor naționale de acțiuni (de accesibilitate, de pregătire pentru muncă și viață
independentă) nu s-au realizat conform planificărilor pentru anii 2015 și 2016.
Dacă urmărim traseul măsurii, reanalizarea și modificarea cadrului legal privind stimularea
integrării pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități a început din 2015, odată cu înființarea
Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD) prin OUG nr. 86/2014, instituție în
subordinea MMJS.
Eficacitatea măsurilor în domeniul ocupării vor crește pentru că ocuparea este un domeniu în
cadrul strategiei ”O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități 2015-2010”, care va fi
susținut și de alte măsuri ce vizează egalitatea de șanse, promovarea și protecția dreptului
persoanelor cu dizabilități la condiții de trai decente pentru îmbunătățirea continuă a calității vieții lor,
asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilități la servicii și facilități de sănătate, de
calitate ș.a.
Atât ANOFM, cât și ANDP au atribuții cu privire la stimularea încadrării în muncă a
persoanelor cu handicap, colaborarea crescând oportunitățile de încadrare pentru această categorie
de persoane. ANDP o face prin intermediul unităților protejate, iar ANOFM prin intermediul măsurilor
active, inclusiv prin furnizarea de stimulente și subvenții angajatorilor pentru angajarea persoanelor cu
handicap. Rapoartele de activitate ale ANOFM și ale ANDP monitorizează aplicarea legislației în
vigoare și a intervențiilor în atingerea obiectivelor politicilor în materie. Prin Ordinul Nr. 1254/2018
pentru aprobarea instrumentului de monitorizare privind implementarea Strategiei naționale "O
societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016 -2020, ANDP va monitoriza realizarea
obiectivelor specifice acestei strategii.
Considerăm că eficacitatea acestei măsuri este crescută prin felul cum a fost gestionată
problematica, dar ca urmare a amânărilor și întârzierilor, putem aprecia această măsură ca având
eficacitate medie-crescută.
Măsura 2.3.11. Dezvoltarea și implementarea de programe integrate pentru identificarea

oportunităților locale de dezvoltare și ocupare, precum și pentru facilitarea mobilității ocupaționale și
geografice a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
Instituțiile responsabile: MMJS/ANOFM, MADR, ME/DIMMMAT, APL, PS
Programul de mobilitate a forței de muncă face parte din PNAO și are ca scop încadrarea prin
stimularea mobilității forței de muncă, prin acordarea de prime de mobilitate care se raportează la lista
localităților prevăzute în Planul Național de Mobilitate, aprobat prin HG nr. 903/2016. În cadrul
Programului de Mobilitate pentru anul 2018 au fost programate să se ocupe 3075 persoane șomere,
iar dintre acestea, 2076 au fost înregistrate ca ocupate la sfârșitul anului. Gradul de realizare a fost de
67,5%. În anul 2019 această măsură continuă să-și crească importanța, nivelul programat crescând
la 3100 persoane, respectiv cu 100,8%.
Este de remarcat diferența dată de nivelul de dezvoltare al localităților și creșterea
probabilităților de tranziție în ocupare. Tranziția șomerilor înregistrați în ocupare este cu 22.3pp mai
101
mare în cazul realizării măsurilor de mobilitate geografică în localități care nu sunt incluse Planul
Național de Mobilitate (PNM), față de localitățile incluse în PNM care au o tranziție spre ocupare de
67,5%.
În 2018 au fost programate acțiuni pentru un total de 170 de persoane aparținând grupurilor
vulnerabile: 76 persoane din localități urbane defavorizate, 81 persoane din localități din mediul rural
și 13 persoane din comunități cu număr mare de etnici roma care beneficiază de prime de mobilitate
geografică. Fiecare grup vulnerabil are asociat câte unui program specific:
Programul 50 (pentru localități din mediul urban);
Programul 150 (pentru localități din mediul rural);
Programul 140 (pentru comunități cu număr mare de etnici romi).
În cadrul fiecărui Program sunt aplicate măsuri active de stimularea mobilității forței de muncă, după
cum urmează:
- prima de încadrare pentru angajarea la o distanta mai mare de 15 km;
- prima de instalare pentru încadrarea într-o localitate la peste 50 km, cu schimbarea
domiciliului;
- prima de relocare.
Succesul măsurilor active de mobilitate geografică este mai mare în cazul grupurilor vulnerabile
amintite. În ipoteza că măsurile sunt aplicate în localități incluse în PNM, în ansamblu, pentru cele 3
grupuri vulnerabile, gradul de realizare al măsurilor este de 78,8%, mai mare cu 17.8pp față de gradul
de realizare pentru total șomeri de 61,1%.
Prima de încadrare a fost realizată cu un grad de 164,5% pentru grupurile vulnerabile și pentru
total șomeri cu un grad de realizare de 72,6%, fiind măsura cu cel mai mare succes.
Concluzionăm că nivelul de dezvoltare al localității influențează cu cel puțin 25% șansele de

ocupare.
Referința la Programul național de mobilitate este relativă la dinamica dezvoltării acestor
localități incluse în legea amintită (HG 93/2016), lista localităților necesitând o actualizare periodică.
Măsura 2.3.12. Extinderea schemelor de finanțare pentru IMM-uri în vederea creării de noi locuri de
muncă
Instituțiile responsabile: ME/DIMMMAT, PS
Nu s-au găsit date disponibile pentru această măsură, deci nu s-a putut evalua.
Măsura 2.3.13. Definitivarea cadrului de reglementare a economiei sociale, ca alternativă de ocupare

și promovare a unor scheme inovative adecvate
Instituțiile responsabile: MMJS, ME/DIMMMAT, PS
Relevanță:
Economia socială și-a demonstrat rolul crescut în rezolvarea unor probleme sociale, în
reducerea unor disparități economico-sociale pentru grupuri vulnerabile, în adresarea acelor aspecte
negative legate de excluziunea socială, de dificultățile de acces la resursele economiei, punând
accent pe om și nu pe profit.
Eficacitate:
102
Definitivarea cadrului de reglementare a economiei sociale, ca alternativă de ocupare și
promovare a unor scheme inovative adecvate în 2015 și a normelor metodologice aferente legii
economiei sociale din 2016 s-au realizat la nivelul așteptat. Eficacitatea acestei măsuri este bună.
Măsura 2.3.14. Stimularea economiei sociale și a sectoarelor antreprenoriatului social prin facilități
acordate întreprinderilor de economie socială pentru a înlesni accesul și participarea pe piața muncii
a grupurilor vulnerabile.
Instituțiile responsabile: MFP, MMJS, PS
Relevanță:
Măsura este relevantă pentru dezvoltarea sectorului social și creșterea ocupării.
Eficacitate:
În 2016, implementarea Programului de dezvoltare și modernizare a activităților de
comercializare a produselor și serviciilor de piață a fost realizată la nivelul așteptat pentru a stimula
economia socială și sectoarele de antreprenoriat social. Finanțarea structurilor de economie socială
de inserție din 2016 s-a realizat la nivelul așteptat. De asemenea, a fost demarat sprijinul pregătitor
pentru Strategiile de Dezvoltare Locală (SDL). Evaluarea cererilor de finanțare depuse se va
desfășura în anul 2017, iar proiectele SLD finanțate vor primi sprijin și din POR 2014-2020 pentru
structurile de economie socială de inserție dezvoltate. Aceste acțiuni au fost realizate la nivelul
așteptat, deci eficacitatea este bună, optimală.
În 2017, acțiunea de finanțare a structurilor de economie socială de inserție nu s-a realizat, în
acest caz eficacitatea este scăzută.
Acțiunile acestei măsuri au fost în bună măsură realizate parțial, eficacitatea acestei măsuri
fiind medie, suboptimală.
Măsura 2.3.15. Sprijinirea autorităților și a comunităților locale din zonele urbane și rurale
dezavantajate sau afectate de restructurare economică prin inițiative de inovare socială/ dezvoltare a
economiei sociale
Instituțiile responsabile: MDRAP, MMJS, MADR
Nu s-au găsit date cu privire la această măsură, deci nu s-a putut evalua.
Măsura 2.3.16. Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor locale pentru înființarea de noi activități
antreprenoriale și diversificarea economiei locale din zonele urbane și rurale afectate de restructurare
economică
Instituțiile responsabile: MDRAP, MADR
Relevanță: complementaritate cu MADR, POR
Eficacitate:
Acțiunile din 2015 de creare și modernizare a infrastructurii de bază la scară mică nu s-au derulat în
totalitate conform programării, ci doar etapele procedurale necesare semnării contractelor
(depunere/evaluare /selectare/contractare). Astfel, nu s-au derulat etapele de selecție și contractare.
În anii următori nu s-au înregistrat evidențe în documentele programatice. Eficacitatea acestor acțiuni
a fost medie-scăzută, suboptimală.
103
Măsura 2.3.17. Asigurarea accesului persoanelor de etnie romă la servicii de asistență socială in
funcție de nevoia specifică a persoanei, în paralel cu participarea la programe de educație, formare și
ocupare.
Instituțiile responsabile: MMJS /ANOFM, MEN, MS, APL, ANR, alte Asociații ale persoanelor de etnie
romă, parteneri sociali
Relevanță:
Creșterea accesului la servicii de asistență socială, în paralel cu participarea la programe de
educație și formare sunt măsuri care au rolul de a crește accesul la ocupare a persoanelor de etnie
roma.
Eficacitate:
În 2014 și 2015, serviciile de ocupare au generat ocuparea a 5925 de persoane de etnie roma,
cu 300 de persoane peste nivelul așteptat, eficacitatea măsurii a fost de 105,3%. În schimb, în 2014
și 2015, acțiunile de perfecționare a cunoștințelor de limba rromani destinate cadrelor didactice de
etnie rromă sau nerromă, care predau limba sau în limba rromani la grădinițe și în școli s-au derulat
sub nivelul planificat. Eficacitatea acțiunilor din 2014 a fost de 47,6%, medie-scăzută și în 2015,
eficacitatea acțiunilor a fost de 65,8%, eficacitate medie-ridicată, dar suboptimală.
Tot în 2015, acțiunea de asigurare a accesului persoanelor de etnie romă la servicii de
asistență socială in funcție de nevoia specifică a persoanei - Legea asistenței sociale nr.292/2011, s-a
realizat sub nivelul așteptat, eficacitatea este scăzută.
În 2017, acțiunea de ocupare a persoanelor de etnie romă s-a realizat in parametrii
programați, pe când cea de cuprindere în programe de formare profesională organizate de Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă nu a atins nivelul așteptat.
Numărul de persoane de etnie roma ocupate în anul 2018 a fost de 3971, față de 4660 de
persoane cât a fost nivelul programat, indicând un grad de realizare de 85,2%. Beneficiarii de servicii
de mediere a muncii au reprezentat 56% din total persoane ocupate, beneficiare de măsuri active.
Tranziția persoanelor de etnie roma în ocupare se realizează cu precădere în ocuparea dependentă,
în special cu contract pe perioadă nedeterminată într-o pondere de 41,5%.
Important de remarcat este accesul persoanelor de etnie roma la toate tipurile de măsuri
active dezvoltate de ANOFM. Nivelul scăzut al măsurilor active este explicat de nevoia de intervenții
cu un grad mare de personalizare și de oferirea unor servicii specializate pentru nevoile multiple ale
acestui grup ținta. ANOFM realizează această măsuri prin externalizarea unei părți din serviciile
specializate în cadrul Programului special - externalizarea serviciilor de informare și consiliere
profesională, medierea muncii și consultanță și asistență pentru începerea unei activități
independente sau pentru inițierea unei afaceri pentru anul 2018.
Managementul ANOFM este un management al performanței centrat pe oferirea de servicii de
calitate, beneficiarii măsurilor tranzitând sustenabil în ocupare. ANOFM se specializează în
managementul pieței muncii.
Externalizarea serviciilor dezvoltate în cadrul ANOFM a avut funcțiuni de: selecție, evaluare,
certificare, control al gradului de specializare și de calitate a serviciilor personalizate necesare, în
concordanță cu profilarea realizată în cadrul ANOFM.
În anul 2018, în cadrul Planului național de formare profesională au fost programați pentru
cursuri gratuite de formare profesională 857 de șomeri de etnie romă. La finalul anului, 695 persoane
au realizat aceste cursuri, gradul de realizare fiind de 81,1%.
104
Concluzii privind evaluarea direcției 2.3
Este important de subliniat că în forme explicite sau implicite măsurile de prevenție a

șomajului și de integrare pe piața forței de muncă au reprezentat priorități pentru reformele din
România ca răspuns la recomandările de țară.
Revizuirea legislației s-a realizat în 2016 prin Ordonanța de Urgență nr. 60/2016 care a modificat
Legea 76/2002 privind stimularea ocupării forței de muncă și au continuat în Legea 172/2017 privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2016 pentru modificarea și completarea Legii
nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și cu
modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii 76/2002 aprobate prin HG nr.
80/2018. Modificările au constat în:
1. Inițierea procedeului de profilare în cadrul intervențiilor timpurii, procedeu prin care se identifică
profilul persoanelor în căutarea unui loc de muncă și înregistrate în evidența agențiilor pentru
ocuparea forței de muncă și încadrarea în nivelurile de ocupabilitate: ușor ocupabil, mediu
ocupabil, greu ocupabil și foarte greu ocupabil, prevăzute la art. 58 alin. (1) lit. b) din Legea
76/2002. Prin profilarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă se identifică punctele
slabe care există în ceea ce privește riscul persoanelor de a deveni șomeri de lungă durată și se
găsesc cele mai adecvate măsuri de activare.54 Prima procedură de lucru pentru profilare a fost
definită în Ordinul președintelui ANOFM nr.184/2016, dar abia din 2018, odată cu Ordinul
ANOFM nr. 11/2018, această procedură ajungând să fie bine clarificată și aplicată pe baza unui
model matematic. Profilarea face parte din măsurile active oferite de serviciul public de ocupare
din cadrul informării și consilierii persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
2. sprijinirea șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj oferindu-le
oportunități egale cu celelalte categorii defavorizate (primă de încadrare pentru facilitarea
tranzițiilor de la șomaj sau inactivitate către ocupare și evitarea șomajului de lungă durată relevant
în raport cu recomandările specifice de țară care cereau pe lângă consolidarea măsurilor active
prin profilarea șomerilor o mai bună corelare a măsurilor cu serviciile sociale)
3. oferirea atât șomerilor indemnizați cât și șomerilor neindemnizați a unui pachet de mobilitate
îmbunătățit care să acorde facilități complexe și pentru familie. De asemenea au fost crescute
cuantumurilor subvențiilor pentru a se stimula angajatorii pentru a încadra persoane în căutarea
unui loc de muncă prin modificarea cuantumurilor subvențiilor acordate următoarelor categorii:
absolvenți de învățământ, șomeri cu vârsta mai mare de 45 ani, șomeri unici susținători ai
familiilor monoparentale, șomeri persoane cu handicap, șomeri care mai au 5 ani până la pensia
de limită de vârstă sau până la pensia anticipată parțială, la care se adaugă categoria șomerilor
de lungă durată și a tinerilor NEETs.
Spre deosebire de situația din 2013 când se înregistra un deficit general de locuri de muncă,
la nivelul anului 2017, se înregistra un nivel al șomajului redus, dar o evoluție pozitivă a numărului de
locuri de muncă vacante față de 2013/2014, în schimb, rezultatele de pe piața muncii arată că
aceleași grupuri dezavantajate rămân în continuare cele mai afectate.
Riscul sărăciei sau al excluziunii sociale este cel mai ridicat pentru tineri, familii cu copii, romi,
persoane cu handicap, populația rurală și persoanele inactive. Femeile sunt mai expuse sărăciei
datorită carierei mai scurte, vârstei de pensionare mai mici și contribuțiilor mai mici la pensie.
Persoanele din mediul rural se confruntă mai acut cu riscul sărăciei sau al excluziunii sociale
(Semestrul European - 2017).
54https://lege5.ro/Gratuit/gi3teojvhezq/procedura-de-profilare-a-persoanelor-in-cautarea-unui-loc-de-munca-inregistrate-la-agentiile-
pentru-ocuparea-fortei-de-munca-din-04012018
105
Rata sărăciei în muncă rămâne una dintre cele mai ridicate din UE, de 18,9%, de două ori mai
mare decât media UE, în anul 2017. Acest lucru face referire la populația rezidentă din mediul rural
care lucrează program complet de lucru în agricultura de subzistență și semi-subzistență.
S-au înregistrat foarte puține progrese cu privire la facilitarea integrării pe piața muncii a
persoanelor cu dizabilități. Este nevoie în continuare de campanii de informare și consiliere
specializate în rândul persoanelor cu dizabilități, în timp ce în rândul angajatorilor este importantă
sensibilizarea pentru adaptarea/îmbunătățirea locurilor de muncă și a echipamentelor la nevoile
persoanelor cu dizabilități și ale persoanelor vârstnice, pentru a asigura accesibilizarea mediului fizic,
informațional și comunicațional, în scopul asigurării protecției, sănătății și securității la locul de muncă.
Realizarea cadrului normativ în vederea încurajării participării persoanelor cu dizabilități pe
piața muncii va mări eficacitatea și eficiența măsurilor de integrare pe piața muncii a persoanelor cu
dizabilități.
S-au înregistrat progrese modeste pentru ameliorarea situației romilor pe piața forței de muncă
și în ceea ce privește ansamblul problematicii cu care aceștia se confruntă: sărăcia, lipsa accesului la
servicii de asistență socială, medicală, lipsa formării și ocupării. Unul din motive îl constituie nivelul
limitat al integrării acestor servicii pentru a asigura eficacitate și eficiență acestor măsuri și a putea
scoate din sărăcie această categorie. Serviciile de ocupare au avut eficacitate mai bună față de cele
de asigurare a asistenței sociale și educaționale. În zonele defavorizate sau în mediul rural aceste
servicii sunt mai limitate decât în alte medii. Totuși eficacitatea și eficiența măsurilor se vor evidenția
în următorii ani, odată cu introducerea unor instrumente noi pentru gestionarea situației persoanelor
defavorizate: managementul de caz, ce reprezintă o abordare unică de activare și plasare pe un loc
de muncă pentru grupurile vulnerabile cu implicarea agenției și a serviciilor de asistență socială, dar și
a altor operatori de piață publici sau non-publici destinat șomerilor de lungă durată și persoanelor cu
handicap.
Actualmente documentele programatice relevă discrepanțe referitoare la dezvoltarea măsurilor
inovatoare și cooperarea serviciului public de ocupare a forței de muncă cu serviciile sociale și
educaționale și furnizorii externi, considerându-le limitate, iar pentru viitor surse de incertitudini. Încă
nu este funcțional managementul de caz pentru șomerii pe termen lung și pentru beneficiarii de
asistență socială (Semestrul European 2017).
Legea nr. 219/2015 privind economia socială și elaborarea normelor metodologice, a permis
realizarea unor măsuri legate de finanțarea economiei sociale și de alte acțiuni ce sprijină economia
socială, ceea ce a adus un plus de eficacitate și eficiență măsurilor destinate sprijinirii persoanelor
defavorizate. Romii se confruntă cu multiple dezavantaje. În comparație cu restul populației, aceștia
se confruntă cu inegalități foarte ridicate de șanse și rate ale sărăciei, locuri de muncă scăzute,
rezultate slabe în educație, acoperire scăzută a sănătății și condiții nefavorabile de locuit (Comisia
Europeană 2017a). Segregarea rezidențială, evacuările forțate și discriminarea la locul de muncă
persistă.
106
3.3 Evaluarea obiectivului specific 3: Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de
calificare și competențe adaptate la cerințele pieței muncii
Direcția de acțiune 3.1. Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă

corelate cu schimbările structurale ale pieței muncii
I. Analiza indicatorilor privind situația resurselor umane din punct de vedere al calificării și a
nivelului de competențe pe piața muncii din România
Conform obiectivelor Strategiei Europa 2020 economia României tinde spre un nivel de
dezvoltare din ce în ce mai ridicat, către specializare și dezvoltarea de activități cu valoare adăugată
mare, către dezvoltarea unei economii inteligente, mai coezive și mai durabile, mai protective față de
mediul înconjurător.
Analizele efectuate în cadrul Strategiei de Competitivitate 2014-2020 au condus la
identificarea unor sectoare economice cu potențial de specializare (Turism și ecoturism, Textile și
pielărie, Lemn și mobilă, Industrii creative, Industria auto și componente, Tehnologia informațiilor și
comunicațiilor, Procesarea alimentelor și a băuturilor, Sănătate și produse farmaceutice, Energie și
management de mediu, Bioeconomie, biofarmaceutică și biotehnologii). Economia își va concentra
eforturile spre dezvoltarea acestor industrii și cererea de competențe adecvate va deveni o prioritate,
capitalul uman și cel intelectual vor deveni resurse competitive, unice ale organizațiilor și economiei.
În acest context, cresc, evident, cerințele pieței muncii, referitoare la competențe. Pe lângă
cele tehnice de specialitate devin foarte căutate competențele și abilitățile legate de capacitatea de a
rezolva probleme complexe, de disponibilitatea de a munci, de a învăța continuu, de flexibilitatea și
adaptarea în diverse situații de muncă, de autonomie în muncă, acele competențe cheie care
traversează, în general, majoritatea ocupațiilor. De altfel, succesul pe piața muncii constă în
combinația dintre competențele cognitive, socio-emoționale și competențe specifice
activității/postului. Competențele cognitive, socio-emoționale asigură baza pentru învățarea de-a
lungul vieții. Această bază este determinată negativ de fenomene precum părăsirea timpurie a școlii
și calitatea scăzută a educației. În această direcție trebuie să interpretăm rezultatele slabe ale elevilor
la evaluările internaționale la care a participat România.55
Se poate observa din studii și statistici că situația socio-economică influențează ponderea
tinerilor ce părăsesc de timpuriu școala. Astfel cei din mediul rural, provenind din gospodării cu
venituri mici, cei din comunitatea romă sau din alte categorii marginalizate sunt cei mai înclinați să
părăsească școala.
Învățământul profesional și tehnic nu este încă suficient aliniat necesităților actuale ale
pieței muncii și a trecut prin faza de destructurare la o reinventare odată cu reintroducerea școlilor
profesionale de 3 ani pentru absolvenții școlii gimnaziale (clasele a VIII-a) pe principiile învățământul
profesional dual/ucenicie.
Învățământul terțiar se confruntă și el cu alte provocări la confluența cu piața muncii: deși
furnizează mai puțini șomeri, acesta nu poate oferi angajatorilor suficiente competențe tehnice
specifice postului și nici competențele cognitive și socio-emoționale de care firmele au nevoie.
Pentru creșterea productivității muncii și ridicarea pe o treaptă superioară a competitivității
economiei românești este nevoie de competențe actualizate, prin formarea profesională continuă a
forței de muncă. Dintre elementele pozitive de remarcat este că începând cu 2006 se observă că
creșterea locurilor de muncă ce necesită calificări superioare și medii în detrimentul celor scăzute,
55 Strategia de învățare de-a lungul vieții, https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/Strategie%20LLL.pdf
107
acest trend indicând o deplasare către economia cunoașterii.56 Dintre elementele negative cu impact
asupra productivității și competitivității îl reprezintă participarea foarte scăzută a populației din
România la formarea profesională și educație în comparație cu UE. În anul 2018, se înregistra o
diferență de 11 ori mai mică între rata de participare la formare în țara noastră față de media UE, în
creștere față de 2017 când rata era de 9,9 ori mai mică față de media uniunii. Pe sexe, apar diferențe
la femei față de bărbați, în UE , femeile au oportunități mai mari de participare 12,2% față de 10,1% în
2017, pe când în România ratele de participare ale femeilor sunt puțin mai mici, 0,9% față de 1% ale
bărbaților.
Grafic nr. 23- Rata de participare la formarea profesională continuă (ultimele patru săptămâni), în
România și UE femei și bărbați între 25 și 65 ani (%)
Sursa:Eurostat
Interesul populației pentru formare a crescut în ultimul deceniu și acest lucru e vizibil prin
creșterea ratei de participare a populației la formarea de tip informal în România cu 48,5 pp mai mult
decât în UE unde a crescut cu 14,1 pp. Dintre metodele cele mai des folosite în România, spre
deosebire de media UE remarcăm pe lângă tipuri de instruiri informale comune și diferențieri față de
UE. În România, învățarea informală prin intermediului unui membru al familiei, al unui prieten sau al
unui coleg și prin intermediul televiziunii/al radioului/al video-ului. Formarea informală în UE apelează
mai mult decât în România la învățarea prin vizite la muzee sau site-uri industriale, istorice sau
naturale.
Evoluția distribuției populației după nivelul de educație în intervalul 2014-2018 în România
comparativ cu media UE - 28 prezintă următoarele caracteristici:
- în România, populația cu nivel redus de instruire s-a redus mult mai substanțial între 2014 și
2018, comparativ cu situația la nivelul UE-28 (cu 22,7% față de 1,4%)
- de asemenea, în România populația ocupată cu nivel mediu de educație a crescut mai rapid
decât cea din UE-28;
- în schimb, la nivelul UE-28 ocuparea celor cu nivel superior de educație a fost într-o creștere
mai rapidă decât la nivelul tării noastre (13% față de 11,9%);
56 Strategia Națională de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii2015 -2020
108
- ponderea populației având nivel superior de educație este mai mare în UE-28 față de cea a
României, creșterea acesteia fiind mai abruptă decât în cazul României.
Tabel nr. 18 - Evoluția populației ocupate pe nivel de educație EU-28 și România

dif dif
2014 2018
absolută relativă
Total 5,1
213.486 224.408 10.922
ISCED 0-2 -1,4
38.913 38.370 (543)
EU-28
ISCED 3-4 2,6
104.122 106.778 2.656
ISCED 5-8 13,0
69.738 78.771 9.033
Total 8254 8382 1,5
127
ISCED 0-2 1876 1449 -22,7
(427)
Ro
ISCED 3-4 4798 5164 7,6
365
ISCED 5-8 1580 1769 11,9
189
Sursa: Eurostat
Potrivit Eurostat, în funcție de vârstă, aceste ponderi variază evidențiind noi aspecte ale
distribuției populației după nivelul de educație. În anul 2018, față de 2014, în România, la grupa de
vârstă tânără de 15-24 ani, populația ocupată având nivel scăzut de educație (ISCED 0-2) a scăzut
cu 12% în timp ce la nivelul UE-28 a crescut cu 3,2%. În cazul populației cu nivel mediu de educație,
populația ocupată crește cu 12,8% în România față de 4,9% în UE-28. Pe de altă parte, pentru
aceeași grupă de vârstă, comparând dinamica populației ocupate cu nivel superior de educație, în
România aceasta se reduce cu 8,6%, în timp ce în UE-28 crește cu 12,2%.
În schimb pentru populația ocupată din grupa de vârstă 50-64 ani, între 2014 și 2018,
dinamica indică pentru populația cu nivel redus de educație o scădere masivă în România (cu
37,5%), iar la nivelul UE-28 o creștere de 4,8%. Dinamica este mai rapidă pentru țara noastră și
pentru populația cu nivel mediu de educație, ar similară ca tendință, crescând și la nivelul UE-28 și în
România (25,2% în România, 14,2% în UE-28).
Etapele următoare de dezvoltare ale României, de trecere la digitalizarea economiei impun în
mod vital echiparea capitalului uman cu competențe IT.
La nivelul României, dezvoltarea Strategiei de Specializare Inteligentă (Smart Specialization) -
specializarea în informație - reprezintă condiția premergătoare pregătirii și accesării efective a
fondurilor europene în perioada 2014 - 2020.57
România se află pe locul 28 între cele 28 de state membre ale UE conform indicelui economiei și
societății digitale58 – DESI 2017. În ultimii ani, România nu a înregistrat progrese semnificative
comparativ cu alte state membre ale UE. Rata digitizării economiei, inclusiv în ceea ce privește
serviciile publice și nivelul competențelor digitale sunt încă scăzute.59
57
Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, https://www.comunicatii.gov.ro/wp-
content/uploads/2016/02/Strategia-Nationala-Agenda-Digitala-pentru-România-2020-aprobata-feb-2015.doc
58
DESI este un indice compozit, calculat pe baza a peste 30 de indicatori, structurați în jurul a cinci dimensiuni:
conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.
59
Raportul de țară privind evoluția României legată de DESI,
http://ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=44332
109
În ceea ce privește capitalul uman, România se clasează cu mult sub media UE la indicatorul
utilizatori de internet, însă se înregistrează progrese. Conform datelor Eurostat, doar 61% dintre
cetățenii României utilizează în mod regulat internetul, comparativ cu media UE de 81%. În ceea ce
privește competențele digitale de bază, România nu a făcut progrese semnificative, iar media UE este
de aproape două ori mai mare (57%). Puțin peste jumătate dintre români utilizează internetul în mod
regulat (56 %) comparativ cu 79 % în UE. 28 % dintre români au niveluri superioare nivelului de bază
în ceea ce privește competențele digitale, comparativ cu 56 % la nivelul UE. În ceea ce privește
dinamica specialiștilor în tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC, sau IT&C), nu au fost
înregistrate progrese substanțiale, doar 2% dintre angajați fiind încadrați ca specialiști TIC, față de
3,7% la nivelul Uniunii Europene. Oferta de locuri de muncă tot mai mare în domeniu ar putea duce la
creșterea numărului de specialiști TIC în viitor, în prezent fiind acoperite doar aproximativ 20% din
nevoile pieței. România înregistrează un procent de 1,6% dintre românii cu vârste între 20 și 29 de
ani absolvenți în domeniul științei, tehnologiei, matematicii și ingineriei (STEM), deși acest nivel este
în scădere. Proporția specialiștilor TIC în economie crește, deoarece locurile de muncă în domeniul IT
oferă salarii atractive.60 În prezent, competențele digitale sunt promovate în continuare în cea mai
mare parte prin inițiative ale sectorului privat, mai degrabă decât prin politici publice.
Conform Eurostat, formarea în întreprinderile din România pentru a asigura lucrătorilor
competențe generale și profesionale de IT cunoaște diferențe în raport cu media europeană, pe total
economie și pe ramuri de activitate. În 2015, Eurostat și Institutul Național de Statistică au realizat o
cercetare specifică destinată acestui subiect (în modulul ad-hoc al anchetei privind formarea
profesională), în care se arată că atât UE cât și țara noastră au redus ponderea achizițiilor de
competențe generale în IT din întreprinderi (UE reducându-și semnificativ cheltuielile cu acest tip de
formare comparativ cu țara noastră). În țara noastră, formarea în competențe generale a scăzut foarte
puțin ca pondere pe total economie, dar în construcții și activități profesionale, științifice și tehnice,
administrație ș.a. această pondere a crescut ușor față de 2010 (anul când a fost realizat anteriorul
modul de cercetare). Se poate remarca că procesul de digitalizare al României este mai scăzut decât
cel din UE
În ceea ce privește dobândirea de competențe profesionale în IT în întreprinderi, țara noastră
a făcut în 2015 eforturi financiare mari în formarea de competențe față de 2010 (2,9 pp).
Cu toate eforturile făcute, România nu și-a redus, însă, decalajul față de UE în ceea ce privește
integrarea tehnologică digitală, în special, în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor de tip cloud
computing și exploatarea canalelor de comercializare on-line. De asemenea serviciile de e-guvernare
sunt scăzute deși s-au înregistrat unele progrese în creșterea ofertei de date deschise.61
În concluzie, nivelul de digitizare al economiei, precum și competențele digitale ale populației sunt
scăzute și îngreunează progresul în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor DESI.
Realizarea de măsuri eficace și eficiente în domeniul formării profesionale depinde atât de

alocarea de resurse, dar și de cadrul legislativ existent. Acesta din urmă ar trebui să permită
planificarea pe termen lung, minimizarea birocrației și încurajarea inițiativei și autonomiei fără a
periclita calitatea actului educațional.
60
61
110
Analiza cadrului instituțional al formării continue evidențiază varietatea instituțiilor cu
responsabilități în domeniu, la nivel central, regional și local, precum si tendința de descentralizare a
rolurilor de decizie cu privire la proiectarea, organizarea, desfășurarea, monitorizarea si evaluarea
programelor de formare continua, fapt care reprezintă premisa pentru o mai buna adaptare a ofertei
de formare la nevoile diferitelor grupuri țintă.
Competențele necesare în secolul al XXI-lea s-au schimbat considerabil într-o societate
globalizată, interconectată și bazată pe cunoaștere. Pe lângă competențele specifice tehnice,
competențele transversale, precum soluționarea problemelor, spiritul antreprenorial, gândirea
critică și competențele digitale, în conformitate cu recomandarea din 2006 privind competențele-
cheie, sunt din ce în ce mai importante. Competențele cheie (transversale) sunt esențiale pentru
inserția profesională, inovare și cetățenie activă.62
Pornind de la nevoile identificate s-au conturat următoarele măsuri:
Tabel nr. 19 - Corespondența nevoi - măsuri
Nevoi Măsuri
Participarea scăzută a populației la formare Stimularea activităților de formare profesională a
profesională continuă forţei de muncă
Disparități de dezvoltare economico-sociale la nivel Dezvoltarea sistemului partenerial de formare
regional/local, deficite de competențe la nivel inițială și continuă care să contribuie la asigurarea
regional/local, insuficienta cooperare și coordonare forței de muncă necesară la nivel regional.
între instituțiile interesate pentru asigurarea forței
de muncă
Obiectivele de specializare inteligentă a economiei Dezvoltarea competențelor cheie (competențe
conform strategiei Europa 2020 impun dotarea digitale, limbi străine, abilități antreprenoriale și
forței de muncă cu competențe digitale competențe sociale, comunicare) ale forței de
Angajatorii reclamă necesitatea dezvoltării muncă.
competențelor cheie
În vederea asigurării transparenței calificărilor și Implicarea partenerilor sociali în definirea /validarea
consistenței certificatelor. calificărilor, a standardelor ocupaționale și
programelor cadru de formare profesională
continuă
Unele dintre competențele cheie nu fac parte din Recunoașterea competențelor dobândite în
programele de formare inițială și ele se dobândesc contexte non-formale și informale.
mai degrabă în contexte non-formale și informale.
Societatea este în schimbare și sunt competențe
noi pentru care nu s-au elaborat standarde
ocupaționale și de formare, ele achiziționându-se în
mediul economic nou unde apar.
Creșterea competitivității economiei românești se Calificarea și recalificarea forței de muncă pentru
bazează pe specializarea inteligentă pe alocare sectoarele cu potențial de creștere economică,
forței de muncă corespunzător pregătite pe inclusiv prin furnizarea de formare profesională
sectoarele cu potențial de creștere economică, continuă specifică în domeniul acvaculturii,
inclusiv în acele sectoare care ar trebui dezvoltate pisciculturii, exploatațiilor maritime, turism de
în zonele defavorizate(turism, acvacultură, coastă și maritim
piscicultură)
Necesitatea adaptării lucrătorilor către direcțiile de Adaptarea lucrătorilor și a întreprinderilor pentru
62 https://ec.europa.eu/assets/eac/education/policy/strategic-framework/expert-groups/2014-2015/group-highlights_ro.pdf
111
Nevoi Măsuri
dezvoltare durabilă a economiei, către noi forme de tranziția la ”economia verde”, gestionarea tranziției
organizare economică, noi tehnologii sofisticate la noile modele organizaționale și adaptarea la
caracteristice celei de-a patra revoluții tehnologice noile tehnologii
Măsură politică necesară alinierii directivelor Elaborarea și implementarea Cadrului National al
europene în ceea ce privește standardele formării, Calificărilor
recunoașterea calificărilor pe tot cuprinsul Uniunii
Europene
Necesitatea consilierii personalizate, prin Dezvoltarea unui sistem de stabilire a profilului
cunoașterea în detaliu a situației socio-economice individual al șomerului și evaluare a riscului de
a șomerului și evaluarea riscului de șomaj pe șomaj pe termen lung și a nevoii de îmbunătățire a
termen lung. S-a constatat că și la noi în țară ca de- nivelului de competențe.
altfel și în țările membre ale UE s-au format ”pungi”
de șomaj de lungă durată, care mențin aceleași
categorii de populație captive care nu mai pot
accesa piața muncii decât foarte dificil
În vederea ajustării programelor de formare Dezvoltarea unui sistem pentru investigarea
profesională orientate către șomeri și persoane în nevoilor pieței muncii și anticiparea cererii de forța
căutarea unui loc de muncă de muncă în concordanță cu tendințele pe termen
lung de pe piața muncii
Necesitatea ridicării nivelului de competențe al Creșterea eficienței și importanței măsurilor de
șomerilor prin sporirea activităților de formare formare profesională implementate de Serviciul
profesională și alocarea de resurse financiare mai Public de Ocupare în cadrul ansamblului de măsuri
importante la nivelul serviciului public de ocupare implementate de ANOFM
III.Evaluarea rezultatelor intervențiilor pentru OS3 direcția 3.1
Măsura 3.1.1 Stimularea activităților de formare profesională a forței de muncă.

Instituțiile responsabile: MMJS /ANOFM,MEN, ANC, angajatori, MADR, PS, CS
Relevanță:
Din punct de vedere al relevanței, măsura corespunde obiectivului specific 3 al strategiei,
cerințelor formulate prin Codul Muncii cu privire la formarea profesională și cu prevederile Strategiei
Naționale pentru educație și formare profesională. Această Strategie propune o abordare coerentă a
formării profesionale inițiale și a formării profesionale continue, care să conducă la dezvoltarea unui
sistem de formare profesională accesibil, atractiv, competitiv și relevant pentru cerințele pieței muncii.
Creșterea relevanței în domeniul formării profesionale presupune o bună informare și cunoaștere
asupra nevoilor pieței muncii. De asemenea, este nevoie de elaborarea unor curricule care să
răspundă exigențelor angajatorilor, în general economiei în schimbare. Formarea profesională trebuie
concepută într-o manieră flexibilă, adaptabilă care să permită îmbunătățirea și inovarea permanentă.
Această activitate trebuie desfășurată ținând cont de criterii de calitate și standarde de performanță.
În planurile de reformă se stipulează că în cadrul Planului de Ocupare s-au demarat cursuri de
formare profesională conforme cu necesitățile pieței muncii pentru șomeri, respectiv pentru persoane
în căutarea unui loc de muncă. Nerealizarea studiului cu privire la nevoia de formare la orizontul
anului 2020 în domeniile prioritare în conformitate cu strategiile naționale de dezvoltare și Acordul de
Parteneriat afectează subiectiv interpretarea relevanței acestei măsuri, neștiindu-se ce criterii de
112
evaluare a nevoilor pieței au fost luate în considerare la elaborarea planurilor anuale de formare
profesională.
Pe de altă parte, relevanța acestei măsuri trebuie raportată la contribuția la realizarea
obiectivului specific3, respectiv cât a sprijinit această intervenție adaptabilitatea forței de muncă
corelată cu schimbările structurale ale pieței muncii. Din statisticile ANOFM, respectiv din Bilanțurile
de ocupare63 din anii 2015, 2016 și 2017 rezultă următoarele:
- în 2015, din totalul de 43.402 persoane formate prin sistemul ANOFM, au fost angajate
17.654 persoane, rezultând o rată de angajare de 40,7%, din care 11.646 au fost persoane angajate
în urma cursurilor finanțate din BAȘ, rezultând o rată de angajare de 26,8%;
15.041 persoane, rezultând o rată de angajare de 57,2%, iar persoane încadrate în urma cursurilor
organizate din BAȘ au fost de 11.742, rezultând pentru aceștia o rată de angajare de 44,7%;
11.961, rezultând o rată de angajare de 45,9%, din care 11873 persoane angajate în urma cursurilor
de formare organizate din BAȘ, rezultând o rată de angajare de 45,5%.
Se poate observa că de-a lungul timpului, deși a scăzut numărul de persoane formate prin
sistemul ANOFM, a crescut capacitatea instituției de a ocupa aceste persoane, relevanța formării
pentru piața muncii sporind astfel.
Eficacitate:
Intervențiile în cadrul acestei măsuri au fost următoarele:
În 2014,
- autorizarea furnizorilor de formare profesională pentru ocupații/calificări adaptate schimbărilor
structurale ale pieței muncii, care a atins nivelul estimat;
- utilizarea resurselor bugetului asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea serviciilor de formare
profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă care a generat includerea în
programe de formare profesională a unui număr de persoane inferior celui propus, în timp ce
numărul persoanelor ocupate urmare formării profesionale a depășit nivelul estimat. Această
intervenție a fost evaluată ca având rezultate parțiale în raport cu țintele planificate;
- s-a propus lansarea unui studiu cu privire la nevoia de formare la orizont 2020 în domeniile
prioritare în conformitate cu strategiile naționale de dezvoltare și Acordul de Parteneriat
propus de România pentru perioada de programare 2014-2020, dar nu s-a mai realizat.
Pentru anii următori nu s-au mai găsit evidențe în rapoartele de monitorizare ale strategiei, dar
activitatea de formare profesională în cadrul serviciului public de ocupare a continuat pe toată
perioada analizată, iar evaluarea s-a făcut urmărind datele Rapoartelor de Activitate și a Bilanțurilor
de Ocupare ale ANOFM pentru anii 2014, 2015, 2016, 2017.
Eficacitatea intervențiilor din cadrul acestei măsuri este medie-scăzută pentru că din punct de
vedere cantitativ urmărind datele ANOFM, se observă că numărul de participanți la formare
profesională pentru anii 2014 și 2015 este în jurul valorii medii de 41833,5, iar pentru anii 2016 și
2017 în jurul valorii medii de 26163,5 persoane, ceea ce indică faptul că activitatea de formare
profesională nu a fost susținută financiar și nici nu a crescut ca importanță în cadrul celorlalte măsuri
active, deși cheltuielile cu măsurile active au crescut în această perioadă.
Măsura 3.1.2 Dezvoltarea sistemului partenerial de formare inițială și continuă care să contribuie la
asigurarea forței de muncă necesară la nivel regional.
63
Nu avem date pentru 2014
113
Instituțiile responsabile: MMJS /ANOFM, MEN/ Inspectorate școlare, APL, Camere de Comerț și
Industrie, PS, Furnizori de Formare Profesională, CS.
Această măsură a necesitat realizarea mai multor intervenții îndeplinite în termenii programați
anterior pe trei nivele de acțiune:
1) Actualizarea Planurilor Regionale de Acțiune pentru Învățământ de către Consorțiile
Regionale, 8 planuri fiind actualizate, conform planului
2) Actualizarea Planurilor Locale de Acțiune pentru Învățământ de către Comitetele Locale de
Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), 42 de planuri fiind actualizate, în conformitate cu
cele asumate
3) Adaptarea ofertei de școlarizare a Învățământului Profesional și Tehnic (IPT) la cerințele pieței
muncii prin punerea în practică a recomandărilor formulate de CLDPS în procesul de analiză
și avizare a proiectelor planurilor de școlarizare, prin care 42 de proiecte de plan de
școlarizare județene/al municipiului București, pentru anul școlar 2015-2016, au fost avizate
de CLDPS
Relevanță:
În țările care au dezvoltat un ÎPT de calitate de-a lungul timpului s-a remarcat, în mod clar o
creștere a competitivității economice. Conștientizarea acestui fapt a determinat necesitatea inițierii
reformei ÎPT și la noi în țară.
Demersurile din cadrul acestei măsuri relevă progresul în reformarea ÎPT, România înscriindu-
se pe un trend crescător în urma inițiativelor legislative din 2011 și 2013.
Pe de altă parte, conținutul intervențiilor din cadrul măsurii propuse și anvergura acestora sunt
limitate față de nevoile forței de muncă, ale celor ce caută un loc de muncă, ale populației, față de
cerințele angajatorilor. Intervențiile realizate fac referire numai la ÎPT, ca parte a sistemului de
învățământ, al educației inițiale64. Rămân în continuare bariere dificil de trecut, în ceea ce privește
accesul tinerilor provenind din medii defavorizate, familii sărace, romi și/sau dizabilități, tinerii din
mediul rural, calitatea formării (ofertele educaționale nu integrează de o manieră satisfăcătoare
pretențiile angajatorilor în materie de abilități), implicarea angajatorilor în ÎPT (neatractivitatea
financiară a ofertei ÎPT pentru angajatori) ș.a.
Este evident că implicarea partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare
profesională: s-a concretizat prin crearea structurilor de dialog social la toate nivelurile: național,
regional, județean și există cadrul legal de reglementare a funcționării Comitetelor sectoriale, dar
reglementările existente și mecanismele de coordonare de la nivel național, regional și local nu
acoperă toate ariile de acțiune ale acestor structuri pentru formarea profesională inițială și formarea
profesională continuă.65
Nu se înțelege din acțiunile acestei măsuri cum va contribui la dezvoltarea formării
profesionale continue.
64
Educația și formarea profesională inițială se desfășoară, de obicei, la nivel secundar superior, înainte de
începerea vieții profesionale. Are loc fie în mediul școlar (activitatea de învățare derulându-se în principal într-o
sală de curs), fie într-un context profesional, cât mai apropiat de experiențele din viața reală (în școli, în centre
de formare sau în întreprinderi, programele de ucenicie, fiind exemplul cel mai frecvent),
https://ec.europa.eu/education/policies/eu-policy-in-the-field-of=-vocational-education-and-training-vet_ro
65
Educația și formarea profesională continuă are loc după cea inițială sau după intrarea pe piața muncii. Scopul
său este să îmbunătățească sau să actualizeze cunoștințele și/sau abilitățile și să contribuie la dobândirea de
noi competențe, la reorientarea carierei sau la dezvoltarea personală și profesională continuă. Se realizează în
cea mai mare parte în context profesional, activitatea de învățare derulându-se în principal la locul de muncă.
https://ec.europa.eu/education/policies/eu-policy-in-the-field-of-vocational-education-and-training-vet_ro
114
Eficacitate:
În 2014, măsura cuprinzând cele trei intervenții sus-menționate a fost realizată în parametrii
planificați (eficacitate bună). Pentru următorii ani, sistemul de monitorizare al strategiei nu a mai
înregistrat nicio evidență în cadrul acestui obiectiv specific.
Reformele multiple, începute și neterminate, fragmentare din educație inițială, formare
profesională continuă și piața muncii, mutațiile dinamice din societate în care germenii societății
cunoașterii își fac tot mai mult apariția au condus la distanțarea formării inițiale și continue/ÎPT de
realitățile și nevoile pieței muncii. Totuși s-au realizat o serie de progrese. Existența unui sistem
partenerial dezvoltat la nivel regional/local, care combină fluxul decizional de sus în jos cu cel de jos
în sus, a contribuit la eficacitatea acestei măsuri. Decizia de planificare aparține nivelului județean,
care se informează din rezultatele monitorizării de la nivel regional și este fundamentată, atât pe
baza specificității pieței forței de muncă, cât și pe capacitatea de răspuns instituțional a unităților de
învățământ66.
Din analiza managerială și administrativă a sistemului de formare profesională – învățământul
profesional și tehnic, reiese că acesta încă resimte efectele negative ale inflexibilității la nivel local, ale
unei coordonări greoaie între partenerii sociali, guvern și alte instituții implicate, ale unei birocrații
nejustificate care duce la întârzieri în aplicarea reformelor.
Această măsură a fost reluată în Strategia educației și formării profesională 2016-2020,
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 317/2016 care are printre direcțiile de acțiune, creșterea
implicării partenerilor sociali în formarea profesională, într-o viziune integrată ce privește:
- latura cererii prin reglementarea rolului Comitetelor sectoriale în procesele de formare
profesională și dezvoltarea instituțională a acestora, respectiv specializarea personalului în cea ce
privește corelarea Standardelor ocupaționale cu Standardele de pregătire profesională, dezvoltarea
competențelor profesionale prin învățare la locul de muncă în companii și asigurarea calității formării
profesionale;
- latura ofertei prin, revizuirea cadrului general de organizare și funcționare a structurilor
manageriale participative cu rol în planificarea strategică a formării profesionale de la nivel regional,
respectiv Consorțiile regionale și județene, respectiv Comitetele Locale de Dezvoltare a
Parteneriatului Social; dezvoltarea mecanismelor de coordonare a structurilor de cooperare strategică
și operațională la nivel regional/local, cu accent pe activitatea CLDPS.
Latura cererii a reprezentat o intervenție comună în cadrul atât al strategiei naționale de
Ocupare 2014-2020 care a revenit pentru MMJS și MEN, respectiv măsura 4.2.3 - Elaborarea unui
act normativ care să reglementeze organizarea și funcționarea, comitetelor sectoriale, prin implicarea
activă a partenerilor sociali, din cadrul obiectivului specific 4 al Strategiei Naționale de Ocupare a
forței de Muncă, Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și
evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii dar care nu s-a concretizat în perioada alocată, 2016-
2017), cât și în cadrul Strategiei educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-
2020, în acțiunea 6.1- Revizuirea cadrului de reglementare a Comitetelor Sectoriale și sprijinirea
dezvoltării lor instituționale din cadrul direcției 6, Creșterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea
sistemului de formare profesională. Sistemul de monitorizare al Strategiei de ocupare a semnalat
faptul că această măsură nu a fost îndeplinită până în 2017, întârzierile și slaba coordonare între
părțile implicate în legiferare au avut efect negativ asupra eficacității și eficienței măsurii. Se
consideră că atât relevanța, cât și eficacitatea și eficiența acestei măsuri sunt medii-scăzute.
Măsura 3.1.3. Dezvoltarea competențelor cheie (competențe digitale, limbi străine, abilități
antreprenoriale și competențe sociale, comunicare) ale forței de muncă.
66 Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020.
115
Instituțiile responsabile: MEN/ANC, MMFPSPV /ANOFM, Furnizori de FPC, Camere de Comerț și
Industrie, PS
Competențele cheie sunt interpretate ca fiind un ansamblu de cunoștințe, deprinderi și

atitudini. Ele se suprapun și se intersectează, fiind traversate de un număr de teme care se aplică la
nivelul fiecărei competențe-cheie și rolul lor este învățarea și transferarea lor în viața cotidiană:
gândire critică, creativitate, rezolvare de probleme, evaluarea riscului, luarea deciziilor,
managementul constructiv al emoțiilor etc. Aceste dimensiuni sunt: Comunicarea în limba maternă;
Comunicarea în limbi străine; Competențe de calcul matematic și competențe elementare în științe și
tehnologie; competențe digitale și de utilizare a noilor tehnologii ale informației și comunicării (TIC);
competențe de învățare continuă; competențe de relaționare interpersonală și competențe civice,
competențe antreprenoriale; competențe culturale: sensibilizare culturală și exprimare artistică.
Programele de formare continuă care vizează dezvoltarea acestor competențe transversale
dețin o pondere semnificativă în oferta actuală:
– pe de o parte, pentru ca acestea sunt necesare pentru fundamentarea și susținerea unei
pregătiri de specialitate de calitate și constituie premisă pentru mobilitatea pe piața muncii;
– pe de altă parte, pentru ca procedura de autorizare a unor astfel de programe este mai
facilă, în condițiile în care ANC a recunoscut prin reglementări legislative aceste competențe și a
stabilit că nu sunt solicitate standarde ocupaționale la autorizarea programelor aferente.
Măsura a necesitat mai multe intervenții realizate sau planificate în anul 2014. Considerăm ca
foarte importantă măsura de combinare a formării de tip tradițional cu cea care integrează tehnici de
e-learning. Pentru realizarea acestui acest lucru piața trebuie educată la rândul ei, este necesară
consilierea furnizorilor de formare profesională cu privire la integrarea în curriculumul programelor de
formare a tehnicilor și metodelor de e-learning.
Relevanță:
În primul rând, nevoile forței de muncă, ale populației din România cu privire la dezvoltarea
competențelor cheie care includ competențele digitale într-o eră a digitalizării și a tehnologizării din ce
în ce mai sofisticate sunt mult mai mari față de anvergura și conținutul intervențiilor care au contribuit
la realizarea acestei măsuri. În al doilea rând, activitățile măsurii se limitează doar la un segment al
pieței muncii, respectiv cea reprezentată de furnizorii de formare, la diversificarea ofertei de formare a
acestora prin posibilitatea oferirii de programe de studii care utilizează tehnici și metode de e-
learning. Pentru perioada 2015-2017 nu s-au mai înregistrat nici un fel de evidențe cu privire la
această măsură care să facă referire la angajarea de acțiuni în scopul dezvoltării competențelor cheie
ale forței de muncă.
Eficacitate:
Măsura a necesitat mai multe intervenții realizate sau planificate în anul 2014.
1)Intervenția legată de acreditarea programelor de formare continuă a personalului didactic
care integrează tehnici și metode de e-learning a depășit nivelul estimat, fiind realizată peste nivelul
așteptat
2)în 2014, s-a desfășurat și activitatea legată de Identificarea programelor de studii care
utilizează TIC într-un procent de minimum 50% din curriculum și care a atins nivelul estimat
3)O altă intervenție din 2014 a fost realizarea de activități de consiliere a furnizorilor de
formare profesională cu privire la integrarea tehnicilor și metodelor de e-learning în curriculumul
programelor de formare continuă a personalului didactic. Această activitate a fost realizată sub nivelul
așteptat.
116
Se poate spune că eficacitatea acestei măsuri este medie-scăzută, deși în primul an al
analizei o parte a activităților a fost realizată peste nivelul așteptat și la nivelul așteptat. Este medie-
scăzută pentru că rezultatele acestei măsuri sunt prea mici în raport cu situația capitalului uman din
România, cu competențele digitale necesare, cu cerințele de digitizare ale economiei relevate la
începutul capitolului, situația domeniului.
În ultimul secol, rolul tradițional al profesorului a suferit o mulțime de transformări: azi el poate
fi instructor, mentor, tutore, antrenor și facilitator. Aceste transformări ilustrează modul în care
individul a devenit mai autonom și auto-orientat. Învățarea nu se face doar în stil tradițional, iar
achiziționarea competențelor cheie țin mai mult de dezvoltarea personală decât de un specific
anumite ocupațional sau tehnic formativ. În acest sens, inițiative ale responsabililor MMJS sau
ANOFM în cooperare cu MECȘ și agenți interesați de pe piață: furnizori de formare, ONG-uri, firme
de consiliere și dezvoltare personală pot stimula promovarea de programe ce conduc la dezvoltarea
competențelor cheie către elevi, către tinerii angajați de 15-24 ani, către lucrătorii seniori de peste 55
ani, către toți cei care au nevoie de a dobândi aceste competențe atât de valoroase. Se poate sprijini,
inclusiv auto-învățarea.
ANOFM a programat pentru 2018 participarea a 2091 de șomeri la cursuri de formare
profesională pentru dobândirea de competențe cheie. Față de programat, au participat 3592 șomeri,
rezultând un grad de realizare de 171,8%. Totodată, din estimările noastre a reieșit că 16,3% dintre
șomeri au obținut competențe cheie în cadrul cursurilor de formare profesională.
Măsura 3.1.6. Recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale.

Instituțiile responsabile: MMFPSPV /ANOFM, MEN/ ANC, CS, PS, Centre de evaluare si
recunoaștere a competentelor dobândite in sistem non formal si informal
Formarea profesională continuă (FPC) se realizează fie într-un cadru formal, fie într-unul non-
formal sau informal. Formarea de tip non-formal și informal se referă la instruirea la locul de muncă,
participarea la târguri, seminarii, conferințe și cercurile de pregătire. Aceste forme de învățare
necesită recunoașterea competențelor astfel dobândite în aceste contexte non-formale și informale.
În România, adulții cu competențe profesionale dobândite pe alte căi decât cele formale (non-
formale și informale), pot fi evaluați în centrele de evaluare a competențelor autorizate de Autoritatea
Națională pentru Calificări. Procedura de evaluare și certificare a competențelor profesionale
dobândite în alte moduri decât cele formale, aprobată prin Ordinul Ministrului Educației și Cercetării și
al Ministrului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei 4543/468/2004, cu modificările și completările
ulterioare, conține atât descrierea procesului de autorizare a centrelor de evaluare, cât și a procesului
de evaluare și certificare a competențelor profesionale. Validarea învățării informale și non-formale a
fost abordată la nivel de politici printr-un set de noi cadre legale și instituționale generate de noua
Lege a Educației Naționale nr. 1/2011. Legea Educației Naționale adoptată în 2011 subliniază rolul
validării învățării informale și non-formale în contextul unei perspective mai largi a învățării pe tot
parcursul vieții, pe baza unei abordări a rezultatelor învățării. În decembrie 2013, România a adoptat
Cadrul Național al Calificărilor (CNC) prin Hotărârea de Guvern nr. 918/2013. CNC are 8 niveluri de
calificare care pot fi dobândite prin intermediul sistemului formal de educație și formare din România
și prin recunoașterea rezultatelor învățării dobândite prin învățarea non-formală și informală. În
prezent, metodologia permite validarea numai pentru nivelul 4 sau mai jos pentru a obține o calificare
prin validarea învățării non-formale și informale. Validarea este încă legată de standardele
ocupaționale și nu este încă operațională în ceea ce privește educația formală.67
67 https://eacea.ec.europa.eu/national-policies/eurydice/content/validation-non-formal-and-informal-learning-61_ro
117
Relevanță:
Această măsură este necesară în actualul context de dezvoltare economică și socială. În
acest sens, politicile publice trebuie să promoveze și să stimuleze finanțarea de programe de formare
profesională pe tot parcursul vieții, inclusiv recunoașterea și certificarea rezultatelor învățării
dobândite în contexte non-formale și informale, pentru elevii și ucenicii care provin din comunități
dezavantajate.
Apreciem că totuși nu răspunde pe deplin nevoilor lucrătorilor și a șomerilor din România.
Rezultatele scăzute în ceea ce privește participarea la formare profesională în întreprinderile din țara
noastră ar putea fi compensate prin dezvoltarea acestei activități la un nivel mult mai ridicat.
Eficacitate:
Măsura a presupus autorizarea centrelor de evaluare și recunoaștere a competențelor
dobândite în contexte non-formale și informale care s-a realizat în 2014 la nivelul așteptat.
Tot în acest an s-au realizat 2 activități de evaluare a persoanelor în vederea recunoașterii
competențelor dobândite în contexte non-formale și informale una care s-a realizat conform celor
stabilite anterior și alta care nu s-a realizat, însă, în conformitate cu cele asumate.
Eficacitatea acestei măsuri ca raport între rezultatele obținute și cele propuse poate fi apreciată ca
fiind medie-ridicată (2 din 3 măsuri au fost realizate conform planificării, 1 sub nivelul așteptat). În anii
următori, sistemul de monitorizare al strategiei de ocupare nu mai înregistrează nicio evidență în
acest sens. Această măsură a fost integrată strategiilor din domeniul educației.
În cadrul PNFP pentru 2018, ANOFM a programat ca 128 de persoane să participe la
evaluare și certificare, și la organizarea de procese gratuite de evaluare și certificare a competențelor
dobândite în context non-formal și informal. La sfârșitul anului, nivelul realizat al indicatorului a fost 55
de persoane, măsura înregistrând un grad de realizare de 42,9%.
Măsura 3.1.7. Calificarea și recalificarea forței de muncă pentru sectoarele cu potențial de creștere
economică, inclusiv prin furnizarea de formare profesională continuă specifică în domeniul
acvaculturii, pisciculturii, exploatațiilor maritime, turism de coastă și maritim.
Instituțiile responsabile: MADR, MMFPSPV/ANOFM, MEN, MEN/ANC, CS, PS
Piscicultura, domeniul acvaculturii, exploatațiile maritime, turismul de coastă și maritim

reprezintă o activitate generatoare de oportunități pentru dezvoltarea economiei locale
(locuri de muncă în spațiul rural, valorificarea unor terenuri slab productive). Pescuitul și
acvacultura, alături de prelucrarea peștelui și comerțul cu pește și produse din pește sunt activități
prezente în toate regiunile țârii care oferă locuri de muncă și surse de venituri pentru populația
locală.68
Așa cum rezultă din Strategia Națională a Sectorului Pescăresc 2014-2020 se constată că
sunt foarte puțini tehnicieni și muncitori calificați, segment care ar trebui să completeze
spațiul profesional dintre inginerii specializați în acvacultură și muncitorii necalificați care
dețin ponderea personalului din sectorul de acvacultură.
Relevanță:
68 http://www.madr.ro/docs/fep/programare-2014-2020/Strategia-Nationala-a-Sectorului-Pescaresc-2014-2020-update-dec2013.pdf
118
Se urmărește ca sectorul pescuitului și acvaculturii trebuie să fie nu doar competitiv, dar
și incluziv, să asigure o dezvoltare durabilă din punct de vedere economic, social și de protejare a
mediului. Crearea de locuri de muncă duce la creștere economică în ansamblu și la ridicarea
nivelului de trai. Această măsură este complementară obiectivului specific 3 din Strategia Națională a
Sectorului Pescăresc: Promovarea unor măsuri sociale, având ca rezultat așteptat: creșterea
numărului de locuri de muncă și cu direcția de acțiune IV: Creșterea gradului de ocupare a forței
muncă și a coeziunii teritoriale în zonele pescărești. Zonele pescărești sunt, în general, zone
defavorizate din România. Coeziunea teritorială trebuie realizată prin reducerea disparităților din
aceste zone. Aceasta va fi asigurată prin obiectivul specific 1: sprijinirea dezvoltării locale a zonelor
pescărești, având ca rezultat așteptat: creșterea numărului de locuri de muncă în zonele pescărești.
Relevanța acestei măsuri este apreciată ca fiind scăzută în raport cu nevoile grupului țintă, respectiv
cu nevoile de formare ale resurselor umane din zonele unde aceste domenii se dezvoltă, în special,
în zone defavorizate economic.
Eficacitate:
Măsura a presupus realizarea mai multor intervenții în anul 2014:
- Elaborarea unei analize a nevoilor de formare profesională în raport cu cererea pieței muncii
în domeniile acvacultură, piscicultură, exploatații maritime, turism de coastă și maritim
- Adaptarea ofertei de formare profesională inițială la nevoile identificate în domeniile
acvacultură, piscicultură, exploatații maritime, turism de coastă și maritim
- Furnizarea de servicii de formare în domeniile sus-menționate.
Două dintre aceste activități s-au realizat la nivelul așteptat, una nu s-a realizat decât parțial -
adică partea pregătitoare lansării serviciilor de formare, pe când cea a furnizării efective a acestor
servicii nu a mai avut loc. Activitatea nu am mai fost reluată în anii următori, ceea ce se poate
considera o risipă de resurse materiale, umane și de timp. Acest fapt afectează grav eficacitatea
acestei măsuri.
Pentru anul 2018 nu au fost stabilite ținte pentru această măsură, dar au fost raportate
următoarele rezultate:
- Numărul de persoane calificate/recalificate a fost de 13955 persoane, reprezentând 64,4% din
total persoane cuprinse în cursuri de formare;
- Dintre persoanele formate în domeniul acvaculturii, pisciculturii, exploatațiilor maritime, turism
de coastă și maritim” s-au identificat 196 persoane formate în domeniul turismului;
- Numărul de persoane ocupate în urma participării la cursuri de formare organizate în cadrul
PNFP a fost de 3446 la 31.12.2018, nivel care indică o probabilitate de tranziție în ocupare de
15,6%.
Măsura 3.1.9. Elaborarea și implementarea Cadrului National al Calificărilor

Instituțiile responsabile: MEN-ANC
Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC) stabilește 8 niveluri de calificare care pot fi

dobândite prin sistemul formal de educație și formare profesională din România și prin
recunoașterea rezultatelor învățării dobândite prin învățare în contexte non-formale și informale,
din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind
aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor.
119
Relevanță:
Importanța CNC este crucială în stimularea activităților de formare profesională și în creșterea
atractivității formării profesionale prin transparența informațiilor. Actele de studii ce se eliberează sunt
în corespondență cu nivelurile CNC, tipul de programe de educație și formare profesională din
România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare și nivelurile de referință ale Cadrului
european al calificărilor. Această măsură poate aduce beneficii semnificative lucrătorilor și
angajatorilor din țară și din UE
Eficacitate:
Măsura a necesitat realizarea mai multor intervenții în 2014 și anume:
- Propunerea de act normativ privind trecerea către cele 8 niveluri de calificare – activitate
realizată la nivelul propus
- Definirea de noi standarde ocupaționale, validarea și aprobarea lor – activitate cu rezultate
parțiale
- Furnizarea de formare profesională persoanelor în căutarea unui loc de muncă – activitate cu
rezultate sub nivelul așteptat
Una din activități a fost îndeplinită la nivelul așteptat, una cu rezultat parțial și una cu rezultate
sub cele programate. Apreciem că această măsură și-a atins parțial obiectivele propuse, având
eficacitate medie.
Progresele înregistrate se referă la:
- recunoașterea calificărilor obținute într-un anumit context, în alte contexte de învățare sau de
muncă;
- revizuirea calificărilor din IPT în funcție de nivelurile de referință și descriptorii de competențe;
- îmbunătățirea calității și eficienței ÎPT;
- îmbunătățirea relevanței calificărilor profesionale pentru piața muncii și pentru cei care învață;
- mai buna implicare a partenerilor sociali în procesul de descriere și actualizare a calificărilor.
Direcția de acțiune 3.2. Îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor șomere și

inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii
III. Evaluarea rezultatelor intervenției pentru OS3 direcția 3.2
Măsura 3.2.3. Creșterea eficienței și importanței măsurilor de formare profesională implementate de

Serviciul Public de Ocupare în cadrul ansamblului de măsuri implementate de ANOFM
Instituțiile responsabile: MMJS, ANOFM și structurile teritoriale
În 2014, Creșterea relevanței și eficienței măsurilor de formare profesională implementate de

Serviciul Public de Ocupare în cadrul ansamblului de măsuri implementate de ANOFM a însemnat
Creșterea eficienței și importanței măsurilor de formare profesională implementate de Serviciul Public
de Ocupare în cadrul ansamblului de măsuri implementate de ANOFM, a însemnat creșterea
ponderii cheltuielilor cu formare profesională în total cheltuieli cu măsuri active față de nivelul
planificat, obținându-se o pondere de 17,23%, față de 15,05% estimat (tabel 19). De asemenea,
ponderea persoanelor ocupate după participarea la formare profesională în număr total de participanți
a fost de 25,31%
120
Tabel nr. 20- Cheltuielile cu finanțarea formării profesionale prin sistemul ANOFM în România între
2014-2017
Finanțare 2014 2015 2016 2017

Formare profesională 33.759.301 29.449.679 27.178.705 26.371.267
Total măsuri active 195.901.063 190.587.285 180.797.443 234.739.450
Pondere finanțare formare
profesională din total buget 17,2 15,4 15,0 11,2
măsuri active (%)
Sursa datelor: rapoartele de activitate 2014, 2015, 2016, 2017 și Bilanțurile de ocupare 2015,
2016, 2017
Tabel nr. 21- Evoluția numărului de participanți la formare profesională prin sistemul ANOFM și a
persoanelor angajate în urma acestor cursuri
Număr participanți 2014 2015 2016 2017
Formare profesională 40.265 43.402 26.264 26.063
Persoane ocupate în urma

17.654 15.041 11961
cursurilor
Pondere număr persoane
ocupate în urma cursurilor
40,7 57,2 45,9
din total participanți la
formare profesională
Sursa datelor: rapoartele de activitate 2014, 2015, 2016, 2017 și Bilanțurile de ocupare 2015, 2016, 2017
Tot în 2014, o altă intervenție a însemnat depunerea unei oferte de proiect în vederea
realizării unui sistem partenerial de elaborare de analize, studii, prognoze privind piața muncii
activitate realizată la nivelul așteptat.
Concluzii cu privire la realizarea direcției 3.2
Pentru atingerea obiectului specific 3, măsurile au fost orientate pe două direcții de acțiune,
una face referire la sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă și cealaltă se
ocupă de îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor șomere și inactive apte de muncă
prin serviciul public de ocupare.
Obiectivul specific 3 s-a regăsit printre recomandările specifice de țară în toate rapoartele de
țară analizate până în 2017 în cadrul activităților de consolidare ale măsurilor active ale pieței muncii.
Din documentele centralizate ale ANOFM a rezultat că între 2014 și 2015, activitatea de formare
profesională s-a intensificat numărul participanților la instruire fiind cu 3137 persoane mai mare în
2015, adică o creștere de 7,8%. Însă, între 2014 și 2017, activitatea de formare s-a restrâns numărul
participanților a scăzut cu 14.202, reprezentând o scădere de 35,3%. Între 2014-2015 se poate
remarca, de asemenea, și sporirea activităților de formare profesională reflectate în creșterea
ponderii cheltuielilor de instruire în totalul cheltuielilor serviciului public de ocupare și în creșterea
numărului participanților la formare profesională. Între 2014-2017 din fonduri FSE a fost finanțată
formarea profesională continuă (FPC) a lucrătorilor și promovarea culturii antreprenoriale.
121
La capitolul discrepanțe se pot semnala anumite amânări, anumite măsuri neefectuate deloc,
altele au fost incomplete, cu o relevanță și anvergură limitată în raport cu nevoile. De asemenea, se
observă, în cazul multor măsuri, o concentrare a activităților, în special, în primul an al strategiei de
ocupare.
Schimbările climatice și externalitățile negative ale activităților economice intensive au
evidențiat necesitatea tranziției spre un nou model economic bazat pe emisii reduse de gaze cu efect
de seră, utilizarea la scară mai mare a surselor de energie regenerabile și în consecință adaptarea
tehnologiilor pentru a realiza aceste obiective. De asemenea locurile de muncă nou create vor
necesita personal capabil să răspundă cerințelor economiei verde. Stimularea creării de locuri de
muncă ”verzi” a intrat în atenția politicilor publice încă de la inițierea strategiei naționale de ocupare a
forței de muncă din 2014 prin enunțarea de obiective în acest sens. Până în 2017, nu s-au înregistrat
intervenții în acest domeniu pe care sistemele de monitorizare ale strategiei de ocupare să le
evalueze, dar pentru perioada 2018-2025, Ministerul Muncii a inițiat împreună cu alți factori
responsabili ”Strategia pentru locuri de muncă verzi” în vederea asigurării unei ocupări durabile prin
stimularea și valorificarea potențialului generator de locuri de muncă verzi al sectoarelor competitive.
O altă categorie de discrepanțe se referă la acele măsuri care nu s-au mai realizat deloc,
precum: 3.1.5; 3.1.8. și în cadrul Direcției de acțiune 3.2. Îmbunătățirea nivelului de competențe al
persoanelor șomere și inactive apte de muncă pentru a facilita reintegrarea acestora pe piața muncii,
măsura 3.2.1 , 3.2.2
Astfel o serie de măsuri nu au căpătat relevanța necesară. Măsura legată de dezvoltarea
sistemului partenerial de formare inițială și continuă care să contribuie la asigurarea forței de muncă
necesară la nivel regional a fost dezvoltată incomplet și numai cu referire la Învățământul profesional
și tehnic.
3.4 Evaluarea obiectivului specific 4: Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare,

implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii

I. Situația domeniului și logica măsurilor
Realizarea unei societăți inteligente, inclusive și durabile cum prevede Strategia Europa 2020
are nevoie de mecanisme eficiente pentru fundamentarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea
politicilor, inclusiv cele din domeniul ocupării. Pentru îndeplinirea măsurilor strategiei de ocupare este
nevoie de dezvoltarea unei culturi a fundamentării, implementării, monitorizării și evaluării politicilor cu
impact pe piața muncii care să se facă pe baze științifice, să implice partenerii sociali și societatea
civilă interesată, este nevoie de un serviciu public de ocupare dotat cu mecanisme perfecționate de
previziune a ocupațiilor și competențelor, cu mecanisme de intervenție timpurie pentru persoanele în
căutarea unui loc de muncă înainte ca acestea să ajungă în șomaj de lungă durată, cu mecanisme ce
beneficiază de sisteme de indicatori performanți care să monitorizeze cât mai fidel tranzițiile
persoanelor dinspre șomaj și inactivitate către ocupare și invers, de mecanisme și instituții de control
puternice pentru respectarea legislației muncii, nu, în ultimul rând, de un serviciu public de ocupare cu
un personal pregătit la curent cu cele mai noi metode, apt să găsească soluții pentru diversitatea de
situații cu care se pot confruntă clienții și un sistem IT de furnizare de servicii diverse și de
122
comunicare cu beneficiarii și cu alte instituții. ANOFM trebuie să devină capabil de a fi un partener
veritabil pentru persoanele care își caută un loc de muncă și pentru angajatorii care au nevoie de
resurse umane cu anumite calificări și competențe, utilizând parteneriatul public-privat pentru a crește
eficiența acțiunilor, generând beneficii durabile pentru economie.
Realizarea monitorizării și evaluării politicilor cu impact pe piața muncii, urmare a efectului de
feed-back reprezintă parte constituentă a redefinirii și reformulării politicilor ce se adresează ocupării
și nu numai. O monitorizare și evaluare obiectivă oferă posibilitatea corecțiilor și va crește eficacitatea
și eficiența măsurilor propuse, conducând la beneficii pe termen scurt, mediu și lung în economie și la
nivelul publicului. Acest lucru nu reprezintă încă o practică, dar eforturile instituționale în acest sens
sunt vizibile în ultimii ani. Pe de altă parte, cheltuielile din buget pentru politicile în domeniul muncii și
protecției sociale sunt reduse raportate la nevoile identificate, iar utilizarea surselor externe (Fondul
Social European) nu este, încă, corelată cu cheltuielile bugetare. Monitorizarea și evaluarea permite
evitarea cheltuielilor cu măsurile ineficiente și orientarea spre cele modificate sau noi.
Cooperarea interinstituțională prin implicarea factorilor în procesul de elaborare a legislației în
domeniu, inclusiv a societății civile în vederea unei bune formulări și implementări a politicilor în
domeniile de competență ale ministerului sunt încă deficitare și nu asigură pe deplin o guvernare
optimă. Implicarea societății civile și a partenerilor de dialog social în vederea îmbunătățirii calității
serviciilor oferite cetățenilor se face fragmentar, unilateral și disjunct de o viziune comună, iar
capacitatea instituțională a partenerilor sociali este redusă, afectând pe termen mediu și lung impactul
politicilor implementate și, pe termen scurt, calitatea serviciilor oferite.
Furnizarea de servicii de calitate, flexibile depinde și de volumul și calitatea personalului
ANOFM. În contextul frecventelor reduceri de personal, oficiile teritoriale au fost reduse de la 167 la
158 (2009-2013), ajungându-se la situația de a acoperi zone mari în care mobilitatea beneficiarilor
este redusă, fiind afectat, astfel, principiul apropierii de client. Potrivit informațiilor furnizate de POCU,
la nivel teritorial, fiecare angajat care este în contact direct cu beneficiarii serviciului public de ocupare
trebuie să se ocupe de un număr mediu de 825 persoane/an. Strategia ANOFM 2016-2020, (conform
conceptului de schimbare) arată că pentru anumite segmente de activitate, nu există personal
specializat; de asemenea, nu poate deservi solicitanții din toate comunitățile; nu poate asigura
consilierea personalizată pentru categoriile defavorizate pe piața muncii: șomerii de lungă durată,
persoanele cu handicap, persoane peste 45 ani, persoane de etnie romă ș.a.; în zonele unde există
puncte de lucru acestea au capacitate limitată de a deservi localitățile arondate. Recrutarea se face
dificil pentru că posturile din serviciul de ocupare sunt neatractive, iar posibilitățile de motivare limitate
ale lucrătorilor nu oferă perspective pentru dezvoltarea carierei. Procedurile sunt neactualizate pentru
serviciile ”tradiționale” oferite, în timp ce pentru cele noi nu s-au emis. Sistemul informatic nu a
integrat rezultatele și beneficiile proiectelor POSDRU, de asemenea nu asigură comunicare între
diferitele nivele de decizie, execuție și interinstituționale. Oferta de servicii este orientată mai mult
spre șomeri decât spre angajatori.
Aceste nevoi identificate au necesitat răspunsuri politice concretizate pe două direcții:1)
Consolidarea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a politicilor cu
impact pe piața muncii și 2) Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita
adoptarea, implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii. Măsurile prevăzute au
urmărit dezvoltarea unui mecanism de cooperare cu factorii regionali și locali pentru identificarea
nevoilor de pe piețele regionale/locale, intervenția preventivă pentru a oferii oportunități șomerilor
pentru a nu ajunge în situația de șomeri de lungă durată, în strategia de ocupare prin măsuri vizând
consolidarea instituțională și perfecționarea continuă a personalului ANOFM in vederea furnizării de
servicii pro-active, flexibile, personalizate, adaptate situației clienților, prin măsuri de intensificare a
prevenirii și combaterii muncii nedeclarate, precum și prin dezvoltarea unui mecanism de gestionare
si monitorizare a politicilor dedicate pieței muncii.
123
I. Evaluarea rezultatelor OS4
Măsura 4.1.3. Intervenție timpurie a ANOFM pentru a oferi o oportunitate persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă înainte de a deveni șomeri de lungă durată, în baza unor indicatori de
performanță managerială stabiliți prin contractul anual încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Serviciul public de ocupare joacă un rol important în activarea și în identificarea locurilor de

muncă corespunzătoare și, prin urmare, acestea ar trebui să fie definite ca servicii personalizate și ca
măsuri active și preventive privind piața forței de muncă declanșate într-o fază timpurie adresate
șomerilor înainte de a deveni șomeri de lungă durată. În vederea unei mai bune monitorizări, dar și
pentru posibilitatea redimensionării măsurilor personalizate, active și preventive în funcție de resurse
și obiective a fost creat un sistem de indicatori de performanță managerială stabiliți prin contractul
anual încheiat între ANOFM și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Acest sistem de indicatori contribuie și la creșterea gradului de vizibilitate al serviciului public de
ocupare privind serviciile și măsurile acordate, precum și rezultatele obținute ca urmare a
implementării acestora. Acești indicatori sunt:
- Gradul de ocupare a locurilor de muncă vacante comunicate de angajatori și înregistrate de
ANOFM
- Gradul de ocupare a tuturor persoanelor din evidența ANOFM aflate în căutarea unui loc de
muncă
- Rata de participare a șomerilor la cursuri de formare profesională
- Ponderea participării femeilor la cursuri de formare profesională în total șomeri participanți la
cursuri
- Rata de participare a șomerilor la măsuri active
- Rata de participare a șomerilor la măsuri active în primele luni de la înregistrare, respectiv:
o în primele 4 luni de la înregistrare în cazul tinerilor
o în primele 6 luni de la înregistrare în cazul adulților
- Ponderea tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare,
ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de
ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu în total tineri cu vârsta mai mică
de 25 de ani înregistrați
- Ponderea persoanelor ocupate din totalul participanților la măsuri active:
o la 3 luni de la participarea la o măsură activă a pachetului personalizat
o la 6 luni de la participarea la o măsură activă a pachetului personalizat
- Ponderea persoanelor din grupurile cu nevoi speciale care beneficiază de servicii de informare
și consiliere profesională în numărul total de persoane din grupurile cu nevoi speciale din
evidența ANOFM
- Ponderea persoanelor ocupate din rândul absolvenților programelor de formare profesională
la:
o 6 luni de la data susținerii examenelor de absolvire
o 12 luni de la data susținerii examenului de absolvire
Dintre aceștia, în Planul de Acțiuni al strategiei de ocupare apar următorii indicatori:
- rata de participare a șomerilor la masuri active ;
- rata de participare a șomerilor la măsuri active în primele luni de la înregistrare, respectiv:
124
- rata participării șomerilor de lungă durată la masuri active;
- rata ocupării participanților la măsuri active la 3 luni și la 6 luni de la finalizarea măsurii.
Acești indicatori au fost monitorizați în anul 2014. În 2015, au fost monitorizați următorii indicatori:
- rata de participare a șomerilor la măsuri active în primele luni de la înregistrare, respectiv:
- ponderea tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani care, în primele 4 luni de la înregistrare,
ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de
ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu în total tineri cu vârsta mai mică
de 25 de ani înregistrați.
Relevanță:
Intervenție timpurie a ANOFM pentru a oferi o oportunitate persoanelor aflate în căutarea unui loc de
muncă înainte de a deveni șomeri de lungă durată, în baza unor indicatori de performanță
managerială a avut drept consecință consolidarea măsurilor active ale pieței muncii. Acestea reflectă
însă și capacitatea instituțională limitată a serviciului de a acoperi nevoile populației care apelează la
serviciile sale. Rezultatele slabe la indicatorul ”Ponderea tinerilor cu vârsta mai mică de 25 de ani
care, în primele 4 luni de la înregistrare, ocupă un loc de muncă, participă la un curs de formare
profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau încheie un contract de stagiu în
total tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani înregistrați” perpetuate de-a lungul întregii perioade
analizate indică acest lucru. Aceeași observație se poate face și pentru alți indicatori din sistemul de
evaluare a performanței manageriale la nivelul serviciului public de ocupare, dar care nu sunt cuprinși
în Planul de Acțiuni. De exemplu, în cazul indicatorilor ”Gradul de ocupare a tuturor persoanelor din
evidența ANOFM aflate în căutarea unui loc de muncă” pentru care nivelurile programate urcau până
la 35% ,” Rata de participare a șomerilor la cursuri de formare profesională” care urcau până la 12%,
în anii 2015 și 2016 (pentru care avem date disponibile), aceste praguri nu au fost atinse. Atât
nivelurile programate, cât și cele realizate indică faptul că serviciul public de ocupare nu poate
satisface nevoile și interesul tuturor celor care accesează aceste servicii.
După cum se poate observa, acești indicatori au susținut performanța managerială a
serviciului public de ocupare și au constituit o bază de comparație anuală pentru perioada analizată.
Nu este clar de ce în al doilea an al strategiei nu s-au folosit aceeași indicatori de performanță,
iar indicatorul referitor la șomajul de lungă durată nu a mai apărut mai ales, în condițiile în care se
dorește controlarea acestui fenomen. Sistemul de monitorizare nu mai înregistrează nicio evidență
pentru următorii doi ai strategiei.
Eficacitate:
Intervențiile ANOFM s-au situat peste nivelul așteptat în primul an, potrivit rezultatelor
indicatorilor de performanță, după care în anul 2015 acestea au avut rezultate parțiale, unul din
indicatori cu rezultate peste nivelul așteptat, celălalt cu estimări superioare celor realizate efectiv -
cazul ponderii tinerilor sub 25 de ani care în primele 4 luni de la înregistrare, ocupă un loc de muncă,
participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau
încheie un contract de stagiu în total tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani înregistrați.
Rata de ocupare a șomerilor de lungă durată apare in Planul de acțiuni și este evaluat pentru
2014 de către sistemul de monitorizare al Strategiei de Ocupare, dar în statisticile ANOFM și în
indicatorii de performanță managerială între 2015-2017 nu apare deloc și nu este înregistrat nici de
sistemul de monitorizare al strategiei. Având în vedere că în perioada 2015-2017 nu mai avem nici un
indiciu despre șomajul de lungă durată, considerăm că eficacitatea și eficiența măsurii de prevenție
prin indicatorii de performanță managerială este medie-scăzută.
125
Măsura 4.1.4. Îmbunătățirea accesului la serviciile de ocupare, inclusiv prin dezvoltarea
infrastructurii si diversificarea canalelor de furnizare de servicii, precum și cele de comunicare cu
beneficiarii.
În zilele noastre furnizarea de servicii de calitate depinde de modul de colectare, stocare și

prelucrare a datelor, de internet care permite acest schimb de informații, posibilitatea de a te informa
și învăța, oriunde te-ai afla. Îmbunătățirea accesului la serviciile de ocupare, inclusiv prin dezvoltarea
infrastructurii și diversificarea canalelor de furnizare de servicii, precum și cele de comunicare cu
beneficiarii a generat accesul a sute de mii de utilizatori on-line, folosind cardul profesional potrivit
datelor din Planurile de reformă (Anexa 1).
Relevanță:
În cadrul procesului de modernizare și de adaptare a serviciilor serviciului public de ocupare la
cerințele societății moderne, îmbunătățirea accesului persoanelor în căutarea unui loc de muncă a
însemnat oferirea de servicii on-line prin utilizarea cardului profesional, folosirea ghișeelor electronice,
a serviciilor de call-center, accesarea bazelor de date cu locuri de muncă vacante și alte informații.
Din analiza făcută de Banca Mondială69 multe persoane preferă să se informeze singuri folosind
instrumentele electronice de tip autoservire, știu să utilizeze ghiduri pentru realizarea auto-evaluărilor
și își caută posturi posturile vacante potrivite fără a fi nevoie să ajungă la sediul agenției de ocupare.
Majoritatea românilor, inclusiv șomerii dețin telefon mobil cu acces la internet sau au acces prin
biblioteci, cafenele, acasă sau la școală. Informațiile făcute publice încă sunt lacunare și sistemul
informatic nu integrează alte baze de date pentru a se obține mai multe detalii privind ocuparea,
șomajul, educația și serviciile sociale, deși s-au făcut niște progrese în acest sens. În perioada 2014-
2017, prin sistemul informatic nu se poate vizualiza care sunt regiunile/județele cu oferta sau cerere
mai mare de forță de muncă pentru ca angajatorii și cei care caută locuri de muncă potrivite să se
poată informa cu acuratețe.
Eficacitate:
În 2014 măsura a facilitat accesul unui număr mai mare de utilizatori decât cel estimat,
intervenția fiind una realizată peste nivelul așteptat. În 2015, această măsură s-a realizat sub nivelul
așteptat. Eficacitate medie. În realizarea acestei măsuri nu s-a vorbit decât sumar despre folosirea
cardului profesional ca fiind singurul element solid alternativ de infrastructură al ANOFM.
Progresul realizat este însă, parțial pentru că din punct de vedere structural și funcțional
diversele canale alternative de infrastructură prin internet care au început să fie folosite în agențiile de
ocupare trebuie perfecționate și integrate cu cele tradiționale informatizate. Acestea din urmă trebuie
adaptate și ele noilor canale de acces pentru a aduce în general, o eficiență mai mare în funcționare.
Măsura 4.1.5. Perfecționarea continuă a personalului ANOFM în diverse domenii, cum ar fi noile
metode de furnizare a serviciilor, modificările legislative din domeniul ocupării, formarea profesională
a șomerilor, informarea și consilierea profesională, comunicare etc.
Relevanță:
Formarea profesională continuă a lucrătorilor ANOFM rezidă din caracterul dinamic al
schimbărilor din domeniu care presupune însușirea noilor modificări legislative, modalitățile de
69
Studiu de fundamentare pentru Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020.
126
aplicare a normelor metodologice ale legilor în vigoare. Perfecționarea continuă a personalului
contribuie la creșterea capacității administrative și manageriale de a dezvolta acțiuni și proiecte în
favoarea solicitărilor lucrătorilor, șomerilor și întreprinderilor. În ceea ce privește calitatea pregătirii,
expertiza personalului ANOFM s-au înregistrat progrese prin inițierea de cursuri de formare
profesională la care au participați angajații agențiilor de ocupare odată cu introducerea de noi servicii,
de tipul call-center și a ghișeelor electronice pentru cetățeni. De asemenea este nevoie, în continuare,
de competențe digitale suplimentare pentru a folosi bazele de date care inter-relaționează cu
angajatorii, șomerii, instituțiile de învățământ și persoanele inactive. ANOFM a început să aplice
procedura de profilare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Procesul de perfecționare
al acestei activități continuă și astăzi.
Planul Național de Reformă din 2016 subliniază introducerea unui instrument nou,
managementul de caz, o abordare unică de activare și plasare pe un loc de muncă pentru grupurile
vulnerabile cu implicarea agenției și a serviciilor de asistență socială, dar și a altor operatori de piață
publici sau non-publici destinat șomerilor de lungă durată și persoanelor cu handicap. Toate aceste
necesită, în continuare, personal bine pregătit. Aceste noi proceduri/mecanisme necesită alinierea la
standarde de performanță europene și la criterii de calitate. Raportat la contribuția acestei măsuri la
realizarea obiectivului specific 4 se poate spune că formarea personalului trebuie să conducă într-un
grad ridicat la formarea unei culturi a planificării, monitorizării și evaluării rezultatelor, a îndeplinirii
obiectivelor stabilite, la o concentrare mai ridicată pe politicile cu impact asupra pieței muncii, la
evitarea risipei în formare și la creșterea calității serviciilor.
Eficacitate:
În 2013 s-au operat reduceri de personal, iar instituția a fost nevoită să-și redimensioneze din
activitățile planificate. În primul an al analizei de față, măsura a fost realizată la un nivel sub așteptări,
pe când în 2015 la un nivel peste așteptări. În 2017, s-au desfășurat activități de formare profesională
conform planului de instruire al instituției la nivelul așteptat. Măsura a avut eficacitate medie-ridicată.
Măsura 4.1.6 Intensificarea măsurilor de prevenire și combatere a muncii nedeclarate/plan anual de

măsuri
Munca nedeclarată reprezintă acele activități desfășurate de către un salariat pentru un

angajator în condițiile neînregistrării acestora la instituțiile statului. Astfel, orice tip de activitate
prestată pentru o persoană fizică sau juridică care nu respecta prevederile legale în vigoare în ceea
ce privește contractarea unui angajat este considerată muncă la negru. Dintre dezavantajele muncii la
negru se numără expunerea la riscuri legate de situații neprotejate la locul de muncă, legate de
sănătate, chiar pericole legate de toxicitate, condiții de muncă speciale. Munca la negru antrenează
imposibilitatea accesării serviciilor sistemului public de sănătate, imposibilitatea, cumulării vechimii
pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă ș.a.
Angajatorii care nu respectă legislația de combatere a muncii la negru se află sub incidența
contravențiilor și a legii penale. Pentru a veni în sprijinul întreprinderilor, MMJS pune la dispoziția
întreprinderilor surse de informare suplimentare sub forma de ghiduri de aplicare a prevederilor
actelor normative din domeniul sănătății și securității în muncă. Legislația în domeniul SSM este
armonizată cu directivele CE și convențiile ILO din domeniu, inclusiv cele privind asigurarea pentru
accidente de muncă și boli profesionale.
Din 2017, legislația s-a modificat. Inspectorii teritoriali au si posibilitatea să sisteze activitatea
firmelor care nu funcționează în baza cadrului legal.
127
Relevanță:
Rezultatele și conținutul măsurii este limitat față de anvergura și diversitatea formelor
economiei subterane. Estimările Consiliul Fiscal arată că evaziunea fiscală în România prejudiciază
Statul român cu 4 miliarde de euro anual. România se află printre primele țări din Europa când se
face referire la lucrători fără forme legale. Statisticile arată că peste 1,5 milioane de români lucrează
fără să aibă siguranța unui contract legal. Măsura propusă este importantă pentru realizarea
obiectivului specific 4, dar posibilitatea de a controla respectarea legislației muncii, încă, nu se
desfășoară la parametrii optimi. Consolidarea mecanismelor de monitorizare și evaluare a politicilor
cu impact pe piața muncii nu se poate face fără măsuri eficiente de prevenire și combatere a muncii
nedeclarate.
Eficacitate:
Toate intervențiile din cadrul acestei măsuri s-au desfășurat la nivelul așteptat: Derularea de
campanii stabilite prin Programul Cadru de Acțiuni pentru anii 2015,2016 și 2017. În 2015 a fost
semnat împreună cu Inspectoratul General pentru Imigrări Planul de cooperare operativă pentru
depistarea angajaților străini ilegali și combaterea muncii nedeclarate a străinilor. Eficacitate bună a
măsurii.
Măsura 4.1.7. Crearea și perfecționarea instrumentelor de control în vederea combaterii migrației

ilegale în scop de muncă, în contextul acțiunilor de cooperare transfrontalieră.
Relevanță:
Migrația ilegală în scop de muncă reprezintă, de fapt, o formă de muncă nedeclarată.
Eficacitate:
Intervențiile în cadrul măsurii au presupus:
- Crearea și perfecționarea instrumentelor de control în vederea combaterii migrației ilegale în scop
de muncă, în contextul acțiunilor de cooperare transfrontalieră – elaborarea unui plan de cooperare
transfrontalieră operativă pentru depistarea angajaților străini ilegali și combaterea muncii nedeclarate
a străinilor
Și
- acțiuni și controale efectuate de Inspectoratului General pentru Imigrări cu forțe proprii sau în
cooperare cu Inspecția Muncii sau alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
Aceste acțiuni s-au desfășurat în anii 2016 și 2017 la nivelul așteptat. Eficacitate bună a măsurii
Măsura 4.1.8. Racordarea la platforma europeană de luptă împotriva muncii nedeclarate
Lansată în mai 2016, Platforma are trei obiective principale: să încurajeze o cooperare mai strânsă
între statele membre; să îmbunătățească capacitatea diferitelor autorități și actori relevanți de a
combate munca nedeclarată; să sporească gradul de conștientizare a problemelor legate de munca
nedeclarată.
Relevanță:
Această măsură are o relevanță foarte ridicată în contextul cooperării și acțiunii coordonate pentru
combaterea muncii nedeclarate. Ea permite partajarea experiențelor și învățarea mutuală, accesul la
128
cele mai noi instrumente pentru creșterea capacității autorităților de a combate munca ”la negru”.
Reprezintă un pas înainte în ceea ce privește sporirea eficienței și eficacității tuturor celorlalte măsuri
de combatere a muncii nedeclarate și, în general, a acțiunilor ce urmăresc respectarea politicilor din
domeniul ocupării și protecției sociale.
Eficacitate:
În 2015, primii pași către racordarea la platforma europeană a însemnat conturarea unui draft asupra
căruia s-a căzut de acord de către țările membre UE Această activitate a fost evaluată ca fiind sub
nivelul programat a se îndeplini. În 2016, Inspecția Muncii și-a consolidat cooperarea cu platforma
europeană de luptă împotriva muncii nedeclarate și beneficiază de asistență în procesul de învățare
reciprocă implementat la nivel UE. Această activitate a fost evaluată ca desfășurându-se la nivelul
așteptat. În 2017, activitățile de cooperare cu platforma europeană au continuat la nivelul programat.
Eficacitatea acestei măsuri este considerată a fi bună.
Măsura 4.1.9. Dezvoltarea de parteneriate cu furnizorii privați de servicii de ocupare și contractarea

unor servicii pentru a întări capacitatea de intervenție asupra unor categorii dezavantajate pe piața
muncii
Măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și implementare a

politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al serviciului public de ocupare depinde și de
deschiderea către parteneriate public-private la nivel regional, local, național, internațional.
Restructurările și fluctuațiile de personal din ultimii ani din cadrul ANOFM au redus din capacitatea
acesteia de fi aproape de client, mai ales că diminuările de personal s-au operat în rândurile
funcționarilor care erau în contact direct cu beneficiarii. Dezvoltarea de parteneriate cu sectorul privat
ar putea fi un răspuns la constrângerile legate de lipsurile la nivelul personalului (număr insuficient
raportat la beneficiarii care trebuie deserviți, dificultatea de a recruta, de retenție și de a motiva
resursele umane din acest domeniu din cauza perspectivelor limitate financiare și de carieră ș.a.), dar
și legate de carențe manageriale: comunicare și cooperare defectuoasă între diferite nivele de decizie
și execuție la nivel național, regional, județean și local între structurile serviciului de ocupare.
Relevanță:
Mare, dar dezvoltarea de parteneriate trebuie să fie un obiectiv de anvergură cu păstrarea
serviciului public de ocupare ca element pivotal al managementului instituțional, cu rol coordonator al
agenților specializați de pe piață: ONG-uri, furnizori privați de servicii de ocupare, alte instituții de stat
ș.a.
Eficacitate:
În 2014, Dezvoltarea de parteneriate cu furnizorii privați de servicii de ocupare și contractarea
unor servicii s-a realizat la un nivel ce a depășit așteptările, numărul de persoane cuprinse în
serviciile asigurate de furnizori privați, fiind cu 46% mai mare decât cel planificat. În anul 2015,
activitățile de dezvoltare de astfel de parteneriate s-a situat sub așteptări, numărul persoanelor
dezavantajate pe piața muncii care au apelat de furnizori privați fiind cu 57% sub numărul planificat.
În 2017, o altă activitate din cadrul acestei măsuri a vizat acordarea de servicii de mediere și
de informare și consiliere profesională prin intermediul furnizorilor de servicii prin externalizare, în
baza contractelor semnate de agențiile teritoriale, activitate evaluată de sistemul de monitorizare al
strategiei ca fiind îndeplinită sub nivelul planificat.
129
Analiza pe date statistice rezultate din Bilanțurile de ocupare între 2015 și 2017 indică o
evoluție fluctuantă a numărului persoanelor beneficiare de servicii de ocupare rezultate în urma
externalizării de către serviciul public de ocupare a unor servicii către furnizori privați de pe piață. De
exemplu, în cazul șomerilor care au participat la programe de formare profesională continuă, evaluare
de competențe, numărul acestora a fost semnificativ și s-a redus drastic între 2016 și 2017 (tabel 21).
Același lucru s-a întâmplat și în cazul activităților de informare, consiliere, mediere și angajare pe
post.
Tabel nr.22 - Evoluția numărului de șomeri care au participat la programe de formare profesională
continuă între 2014 și 2018
Dif. rel.(%)
2014 2015 2016 2017 2018
(2018-2014)
Total persoane cuprinse la 69,8
cursuri, 40265 40371 26264 23598 28112
din care:
-prin centre de formare proprii 43,8
10359 6995 5620 4540
ale ANOFM
-prin centre regionale de 94,8
formare profesională a 15569 16675 15820 14767
adulților
-prin alți furnizori de formare 18,7
autorizați în condițiile legii, cu 14443 2594 2158 2704
care s-au încheiat convenții
Sursa de date: Bilanțuri de Ocupare ale ANOFM 2014, 2015, 2016, 2017 și 2018
Capacitatea de intervenție a ANOFM asupra unor categorii defavorizate ar putea fi consolidată

dacă aceasta ar crea parteneriate la nivel local în scopul implementării măsurilor active, în special în
comunitățile marginalizate și prin externalizarea unora dintre serviciile sale către ONG-uri sau
furnizori privați specializați în servicii de ocupare. Măsuri de stimulare a ocupării și formării pentru
categorii defavorizate pe piața muncii, precum și altele, sunt incluse și în Programul Operaţional
Capital Uman 2014-2020 (POCU) al Guvernului. După cum se poate observa resursele financiare
alocate ANOFM de la buget sunt limitate și intervenţiile vor trebui susținute constant de Fondul Social
European (FSE) prin POCU 2014-2020 pentru a nu crea discontinuități în îndeplinirea obiectivelor
strategice.
Măsura este apreciată ca având eficacitate medie-scăzută.
Măsura 4.1.9 Dezvoltarea de parteneriate cu furnizorii privați de servicii de ocupare și contractarea

unor servicii pentru a întării capacitatea de intervenție asupra unor categorii dezavantajate pe piața
muncii
Măsura se cuantificată prin indicatorul ”număr de persoane cuprinse in servicii asigurate de
furnizori privați - acordarea de servicii de mediere și de informare și consiliere profesională prin
intermediul furnizorilor de servicii prin externalizare, în baza contractelor semnate de agențiile
teritoriale conform legislației în vigoare” este gestionată începând cu anul 2018 de către ANOFM în
cadrul programului special - externalizarea serviciilor de informare și consiliere profesională,
130
medierea muncii și consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru
inițierea unei afaceri. Sunt externalizate cu precădere serviciile de Informare și consiliere profesională
și cele de Consultanţă și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea
unei afaceri. Primul serviciu a avut ca nivel programat pentru 2018 un număr de persoane beneficiare
de 1345, din care 1330 pentru Informare și 15 pentru consultanță. În anul 2019, este ridicată ștacheta
la 2130 persoane pentru informare și 14 persoane pentru consultanță.
Notă: ”Acest rezultat se explică în principal prin faptul că oferta furnizorilor de consultanță și
asistență în afaceri este una modestă și concentrată mai ales în zonele marilor orașe în care rata
șomajului este, de regulă, mică, prin incapacitatea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă
de a iniția și de a desfășura activități pe cont propriu (fapt justificat și de structura șomerilor din
evidențele agenției după nivelul de educație și calificare), dar și de oportunitățile de afaceri pe plan
local asociate cu riscul oricărei afaceri la început.”( Raport ANOFM 2018, p 22)
Măsura 4.1.15 Creșterea capacității MMJS și a instituțiilor aflate în subordinea, sub autoritatea sau în
coordonarea sa de a dezvolta și de a aplica strategii și planuri de acțiune integrate destinate creșterii
nivelului de ocupare prin efectuarea de studii aplicate privind dezvoltarea și adecvarea politicilor din
domeniul ocupării forței de muncă și formării profesionale continue la ciclicitatea economică, evaluări
de impact ale politicilor de ocupare, evaluări ex-ante și ex-post ale politicilor, analize factoriale și
diagnoze, identificarea de metodologii de evaluare a efectelor măsurilor active.
Relevanță:
Această măsură are o relevanță mare în raport cu nevoile identificate de a fundamenta
științific politicile adoptate pentru piața muncii și de a oferi instrumente de monitorizare a rezultatelor
și a impactului măsurilor active implementate. Această măsură oferă perspective pentru realizarea de
politici al căror impact este măsurat atât ex-ante, intermediar cât și ex-post, asigurând o estimare cât
mai realistă a obiectivelor, resurselor, indicatorilor, rezultatelor politicilor și strategiilor în contextul
diverselor fenomene și procese economice, unele ciclice, altele asimetrice.
Eficacitate:
Realizarea la nivelul așteptat al studiilor și cercetărilor planificate în Planul de cercetare al
MMJS conferă eficacitate bună acestei măsuri. Din cadrul acestui Program s-au realizat următoarele
proiecte în domeniul pieței muncii:
Evaluarea efectelor măsurilor active asupra reducerii șomajului și creșterii ocupării
Evaluarea politicilor și măsurilor de încurajare a îmbătrânirii active
Sistem de măsuri de creștere a ocupării orientare către mediul rural
Modele de încurajare a investiției în formarea profesională continuă la nivel de firmă
Măsura a avut eficacitate bună.
Direcția de acțiune 4.2. Consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita
adoptarea, implementarea și respectarea politicilor cu impact pe piața muncii
Măsura 4.2.3. Elaborarea unui act normativ care să reglementeze organizarea și funcționarea,
comitetelor sectoriale, prin implicarea activă a partenerilor sociali.
Relevanță:
131
Sectoarele economiei naționale au nevoie de forță de muncă calificată, politici publice care să
încurajeze populația să-și însușească o meserie și/sau o profesie în țară și să o exercite în condiții
optime, în schimbul unor beneficii reale de ordin economic și social, Acest lucru ar contribui și la
reducerea exodului forței de muncă calificate către țările dezvoltate ale UE Prin poziția pe care o au,
Comitetele sectoriale joacă un rol esențial în reglarea cererii cu oferta de forță de muncă prin
intermediul formării profesionale și al validării competențelor. Ele sunt formate din reprezentanți ai
partenerilor sociali, sindicate și patronate, pentru fiecare sector de activitate în parte. Printre atribuțiile
Comitetelor Sectoriale enumerăm:
a) participă la elaborarea strategiilor naționale și sectoriale în domeniul formării
profesionale;
b) participă la dezvoltarea cadrului normativ privind formarea, evaluarea și certificarea
competențelor;
c) participă la dezvoltarea și actualizarea, sub coordonarea Autorității Naționale pentru Calificări,
a calificărilor aferente sectoarelor din care fac parte;
d) validează calificările și standardele asociate calificărilor, cu excepția celor dobândite prin
învățământul superior;
e) recomandă specialiști pe domenii ocupaționale pentru realizarea analizei ocupaționale, pentru
definirea competențelor și calificărilor și pentru elaborarea și validarea standardelor
ocupaționale, pentru verificarea și validarea standardelor de pregătire profesională, precum și
pentru evaluarea și certificarea pe bază de standarde și avizează lucrările efectuate de
aceștia;
f) realizează analize ocupaționale și studii cu privire la cererea de forță de muncă pentru ramura
reprezentată;
g) acordă aviz consultativ solicitanților în vederea actualizării Clasificării ocupațiilor din România;
h) propun furnizorilor de formare profesională calificările și competențele asociate acestora,
precum și corelarea calificărilor cu ocupațiile care pot fi practicate.
Eficacitate:
În 2014, s-a realizat o propunere de modificare a Legii nr. 132/1999 privind înființarea,
organizarea și funcționarea CNCFPA modificată și completată prin OUG nr.132/2010. În conformitate
cu prevederile Legii 268/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28 din martie
2009, privind reglementarea unor măsuri de protecție socială, comitetele sectoriale se reorganizează
ca instituții de dialog social de utilitate publică, cu personalitate juridică, la nivelul ramurilor de
activitate definite prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel național în vigoare. În anii următori,
acțiunile planificate pentru această măsură nu s-au mai realizat, nedefinitivându-se o lege organică
care să revizuiască cadrul de reglementare a Comitetelor Sectoriale și sprijinirea dezvoltării lor
instituționale. Această măsură a fost preluată în cadrul Strategiei Educației și Formării Profesionale
din România pentru perioada 2016-2020 (VET), planificată a se îndeplini în perioada 2016-2017,
având responsabili MMJS și MENCȘ. Alte instituții: CNDIPT, ANC, parteneri sociali, comitetele
sectoriale.
Concluzii
Sistemul de monitorizare al Strategiei de ocupare, obiectivul specific 4, semnalează de-a

lungul celor 4 ani analizați, o implementare parțială a măsurilor, cu progrese parțiale mai lente în
primii doi ani și mai intense în următorii doi ani. Rămâne încă un deziderat îmbunătățirea dialogului
social, fiind direcția de acțiune care necesită în continuare un efort mai susținut pentru a putea fi un
132
instrument eficient în adoptarea, implementarea și monitorizarea respectarea politicilor cu impact pe
piața muncii.
Programul național pentru ocuparea forței de muncă în perioada analizată a fost structurat pe
tipuri de măsuri active prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind asigurările pentru șomaj și stimularea
ocupării forței de muncă cu modificările și completările ulterioare. Deși ANOFM are un rol cheie în
implementarea strategiei de ocupare nu am constatat, în mod transparent, accesibil, informațiile pe
programe sau obiectivele specifice urmărite nici pe număr de beneficiari și nici structurarea lor din
punct de vedere financiar.
Devine astfel dificilă orice încercare de evaluare a măsurilor din Strategia de ocupare folosind
rapoartele administrative și bilanțurile de ocupare. O structurare a datelor după programe și măsuri ar
face mai transparentă munca ANOFM ca agent principal în implementarea politicilor de ocupare ale
MMJS, implicit a strategiei de ocupare.
Dintr-un total de 21 de măsuri, 9 măsuri au fost îndeplinite în mare parte parțial, iar 12 nu au
fost monitorizate deloc. Multe din măsurile preconizate nu au fost îndeplinite deloc: Operaționalizarea
unui mecanism de comunicare cu factorii regionali și locali pentru dezvoltarea de măsuri /acțiuni care
să răspundă nevoilor identificate pe piețele muncii regionale/locale, identificarea și valorificarea
bunelor practici dezvoltate în cadrul proiectelor POSDRU prin preluarea măsurilor implementate în
cadrul național de intervenție pe piața muncii, întărirea capacității structurilor teritoriale ale ANOFM
pentru elaborarea și implementarea de proiecte finanțate din FSE în cadrul exercițiului de programare
2014-2020, prin înființarea de unități de implementare a proiectelor, dezvoltarea de parteneriate cu
angajatori și instituții de învățământ, la nivel național si județean, în vederea elaborării și implementării
unor proiecte finanțate din fonduri UE în cadrul exercițiului de programare 2014-2020, dezvoltarea
unui mecanism de gestionare a politicilor dedicate pieței muncii, în vederea atingerii obiectivului
general al strategiei, dezvoltarea parteneriatelor la nivel local, cu scopul generării oportunităților de
creștere a ocupării, prin implicarea tuturor actorilor din comunități, crearea unui sistem de participare
continuă a partenerilor sociali la elaborarea și monitorizarea politicilor de ocupare a forței de muncă
ș.a.
Dintre alte discrepanțe sesizate semnalăm faptul că în rapoartele de activitate și bilanțurile
de ocupare nu apar programe/măsuri destinate șomerilor de lungă durată, deși există în politica
adoptată de ANOFM preocuparea pentru intervenția timpurie asupra șomerilor pentru a le oferi
oportunități în cadrul măsurilor active pentru ca aceștia să nu ajungă în situația mai dificilă a șomajului
de lungă durată. Nici în cadrul măsurilor strategice nu sunt enunțate intervenții pentru aceste grupuri
de populație mai îndepărtate de piața muncii decât altele.
Analiza măsurilor dedicate adoptării, implementării, monitorizării și evaluării politicilor cu
impact pe piața muncii se remarcă interesul decidenților politici pentru persoanele în căutarea unui loc
de muncă, în special a șomerilor, în detrimentul problemelor cu care se confruntă angajatorii. De
altfel, analiza SWOT realizată în cadrul strategiei ANOFM 2016-2020 remarca faptul că angajatorii se
confruntă cu neconcordanțe între cererea și oferta de forță de muncă, că nu sunt identificate în detaliu
cerințele angajatorilor în termeni de competențe. Serviciul public de ocupare face clasificarea locurilor
de muncă după COR, nivel educațional și/sau nivel de calificare ceea ce nu este suficient pentru
organizațiile care cer o diversitate de abilități celor pe care îi recrutează. Acest fapt se reflectă în
deficiențele la nivelul proiectării planurilor de formare profesională care nu sunt definite la nivel de
competențe de achiziționat. Și de aici, lipsa de atractivitatea ofertei de formare care oferă șomerilor
instruiri care nu îi ajută în ocuparea unui loc de muncă.
La nivel intențional, politicile au integrat această perspectivă prin obiectivul de consolidare a
dialogului social la toate nivelurile pentru adoptarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea
politicilor cu impact pe piața muncii. Tot în acest sens, s-a conștientizat poziția strategică a
Comitetelor sectoriale în oferta pe care o fac furnizorilor de formare profesională privind calificările
133
și competențele asociate acestora, precum și corelarea calificărilor cu ocupațiile care pot fi practicate
și în realizarea analizei ocupaționale pentru definirea competențelor și calificărilor și pentru
elaborarea și validarea standardelor ocupaționale, pentru verificarea și validarea standardelor de
pregătire profesională.
134
Capitolul 4. Metodologie de evaluare a impactului politicilor de ocupare începând cu anul 2014
și perspectiva până în anul 2020
În cadrul capitolului este prezentat contextul evaluării de impact, prezentându-se cele

mai importante provocări privind ocuparea forței de muncă din România și metoda de
evaluare de impact (datele, metodologia și limitele evaluării).
4.1 Contextul evaluării
Strategia Națională de Ocupare a Forței de Muncă (SNOFM) 2014 – 2020 și-a propus un
obiectiv general - țintă și 4 obiective specifice în cadrul cărora au fost identificate în total 9 linii de
acțiune specifice atingerii lor în concordanță cu obiectivele Strategiei Europa 2020.
Comitetul pentru Ocupare a adoptat Monitorul Performanței Ocupării în 2018 (MPO 2018),
actualizat pentru anul în curs. Documentul amintit realizează o trecere în revistă a progreselor
realizate cu privire la îndeplinirea țintelor naționale de ocupare, a provocărilor și rezultatelor pozitive
obținute. Referitor la România, MPO 2018 identifică următoarele provocări:
Tabel nr 23 - Cele mai importante provocări privind ocuparea forței de muncă în România
Domeniul politicii de
Provocări majore pentru ocuparea forței de Rezultate favorabile
ocupare a forței de
muncă pe piața muncii
muncă
Calitatea și integrarea în ocupare, socială și în
componenta de educație este scăzută.
Furnizarea lor în țară este fragmentată, zonele
1. Creșterea ratei rurale fiind cele mai afectate.
participării pe piața forței de Ratele scăzute de ocupare în rândul femeilor și
muncă al lucrătorilor în vârstă (55-64 de ani)
Durata scurtă a vieții profesionale
Ratele ridicate ale NEET (15-24), în special
pentru femei și ponderea ridicată a inactivi NEET
2. Îmbunătățirea Pondere ridicată a

funcționării pieței muncii; Incidență ridicată a muncii nedeclarate tranzițiilor către locuri
combaterea segmentării de muncă permanente
Politicile active privind piața forței de muncă sunt

insuficiente în ceea ce privește domeniul de
3. Politici active privind piața aplicare și designul
forței de muncă
Cheltuielile limitate și rata scăzută de participare
la PAPM (ALMP)
Risc ridicat de sărăcie pentru persoane aflate în
4. Sisteme de securitate ocupare (in- work-poverty risk)
risc scăzut al
socială adecvate și orientate
”capcanei șomajului”
spre ocuparea forței de muncă Ratele scăzute de înlocuire netă a beneficiilor de
șomaj (după 12 luni de șomaj) (*)
135
Domeniul politicii de
Provocări majore pentru ocuparea forței de Rezultate favorabile
ocupare a forței de
muncă pe piața muncii
muncă
5. Echilibrul între viața Scăzut, deși în creștere, participarea în educația și
profesională și viața de familie îngrijirea timpurie a copilului
6. Crearea de locuri de muncă

Diferență scăzută
7. Egalitatea între Diferență mare în ceea ce privește rata de ocupare
între salariile obținute
femei și bărbați a bărbaților și femeilor
de bărbați și femei
Procent scăzut al populației adulte (25-64) care
8. îmbunătățirea ofertei de participă în educația și formarea pe tot parcursul
calificări și a productivității; vieții, cu o pondere sub nivelul mediu UE
Învățarea pe tot parcursul Ponderea redusă a populației adulte cu
vieții competențe digitale de bază sau peste nivelul
bază
Furnizarea limitată de educație de calitate în
masă, în special pentru personale de etnie Roma
și copii în zonele rurale
Rezultatele sistemul de educație nu răspund
suficient nevoilor pieței muncii, iar competențele
furnizate nu sunt în concordanță cu nevoile în
9. Îmbunătățirea sistemelor schimbare rapidă ale economiei
de educație și formare Cota mare a persoanelor care părăsesc timpuriu
școala
Nivel scăzut al ratelor de educație cu nivel terțiar
deținut (30-34 ani)
Pondere mare a persoanelor în vârstă de 15 ani
care realizează performanțe scăzute în citit și
matematică
Lipsa unui mecanism obiectiv de stabilire a
salariului minim
10. Mecanismele de stabilire
Creșterea ridicată a
a salariilor și evoluția Ratele scăzute de negociere colectivă nu
productivității muncii
costului forței de muncă favorizează un sistem funcțional de relații
industriale
Sursa: Council of the European Union, 2018 Europe 2020 Employment Performance Monitor,
INDIC/11/13092018/EN http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-12690-2018-ADD-2/en/pdf
Notă (*) în octombrie 2018 Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața
forței de muncă COM (2016) 462 în România a fost complet implementată și a devenit funcțională (raportată de
ANOFM)
136
4.2. Metoda de evaluare a impactului. Surse de date. Limitele metodei
Date
Analiza gradului de îndeplinire a politicilor de ocupare se va raporta la prevederile SNOFM
2014-2020 și se va realiza utilizându-se sursele de date statistice, atât cele administrative, cât și cele
ale statisticii oficiale (INS și Eurostat).
Dintre sursele statistice evidențiem doar câteva:
- Ancheta forței de muncă din Gospodării (INS) – care are ca obiective: evaluarea situației
existente pe piața forței de muncă din România, evoluția fenomenelor de ocupare, șomaj și
inactivitate. Cercetarea se realizează în baza Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului din
9 martie 1998 privind organizarea unei anchete prin sondaj asupra forței de muncă din
Comunitate, cu modificările ulterioare și furnizează date comparabile la nivelul Uniunii
Europene;
- sistemul de monitorizare al Garanției Europene pentru Tineret - Data collection for monitoring
of Youth Guarantee schemes - Indicatori cadru de monitorizare revizuiți de Comitetul pentru
ocuparea forței de muncă (EMCO);
- Eurostat - reprezintă sursa statistică oficială a U.E. care furnizează date statistice comparabile
la nivelul țărilor membre (inclusiv câteva state ne-membre ale Uniunii).
Metodologie
Metodologia de evaluare a impactului presupune utilizarea unui mix de metode și tehnici de

analiză cantitativă în baza cărora s-au dezvoltat răspunsuri la întrebările comune și specifice de
evaluare și s-au formulat concluzii și recomandări.
În cadrul analizei de context, s-a realizat colectarea și analiza datelor statistice cu privire la
indicatorii de impact, precum și a datelor provenite din surse secundare. Activitatea a contribuit la
aprofundarea înțelegerii obiectivelor politicii și a direcțiilor de acțiune, respectiv a măsurilor, precum și
a contextului socio-economic, având totodată rolul de a proiecta detaliile specifice instrumentelor de
analiză cantitativă utilizate în etapele procesului de evaluare.
Analiza cantitativă a presupus, într-o primă etapă, colectarea datelor din surse statistice (baza
de date Tempo a Institutului Național de Statistică) și din surse secundare (rapoarte de activitate ale
ANOFM), în baza cărora s-a procedat la calculul indicatorilor de rezultat.
Analiza contrafactuală a presupus evaluarea brută prin aplicarea metodei diferenței în
diferențe în scopul măsurării impactului generate de intervențiile politicii. Aplicând acest tip de model
se va evalua ce s-ar fi produs în lipsa acțiunii intervenției (în cazul nostru a politicii de ocupare).
Metoda s-a utilizat de către OECD în evaluarea de impact a politicilor de piața muncii70.
Pentru perioada 2014-2018 va face analiza măsurilor/activităților finalizate sau pe parcurs de
implementare pentru a determina impactul acestora măsurat prin indicatorii de performanță.
Pentru obiectivul general, indicatorul de performanță este rata de ocupare.
Pentru obiectivele specifice, indicatorii de performanță sunt:
- Rata de ocupare a tinerilor
- Rata de ocupare a vârstnicilor
- Rata de ocupare a femeilor
- Ponderea populației ocupate în agricultură
70
A. Bassanini, D. Venn – Assession the Impct of Labour Market Policy on Productivity: a Diference –in-
Differences Approach, OECD Social, Employment and Migration Working Papers, 54/2007
137
Indicatorii de performanță se referă atât la indicatorul țintă pentru rata ocupării 20-64 ani, cât și
la indicatorii care descriu efecte ale măsurilor de politică din cadrul direcțiilor de acțiune ale
obiectivelor specifice.
Analiza cost-beneficiu este o metodă de evaluare a impactului economic net al unui măsuri, de
obicei dacă necesită resurse financiare pentru implementare. Tehnica de analiză se bazează pe:
identificarea rezultatelor care au asociate cheltuieli și calcularea raportului intre cost și rezultat,
indicator care permite emiterea unei opinii privind performanța măsurii.
În mod uzual, analiza cost-beneficiu este o metodologie de evaluare a măsurilor utilă în
evaluarea pe parcurs sau după finalizarea implementării măsurii, atât pentru a măsura efectele nete
obținute în urma execuției acestuia, cât și în alte scopuri. În acest caz, se disting analizele cost-
beneficiu intermediare, realizate pe parcursul ciclului de viață al măsurii/acțiunii și cele ex-post,
elaborate după ce s-a încheiat orizontul de timp al proiectului.
Pentru realizarea analiza cost-beneficiu în procesul intermediar de evaluare se recomandă utilizarea
rezultatelor din analiza cost-beneficiu efectuată ex-ante, înaintea lansării acțiunii pentru a compara
dacă s-a produs un efect pozitiv sau negativ. În situația noastră, întrucât nu există date disponibile cu
privire la analiza cost-beneficiu ex-ante, vom face o analiză de dinamică a raportului cost-beneficiu. În
mod concret, în situația în care costul unui program produce un anumit rezultat se consideră că se
încadrează în limita bugetului stabilit și acest program are o eficiență rezonabilă
Pentru a identifica factorii de influență asupra efectului brut, am utilizat metoda analizei
componentei principale. Aceasta este este o metodă econometrică de analiză multivariată a factorilor,
cu scopul de a identifica din cadrul unei multitudini de factori posibili și de a descrie caracteristicile
”patternului” asocierilor (corelaţiilor) dintre variabile, cu separarea de variabilele latente (factori) care
se află în spatele variabilelor măsurate. Altfel spus, ACP permite micşorarea dimensiunii datelor în
vederea unei descrieri compacte şi optimale a acestora.
Printr-o transformare se va trece de la variabilele explicative la noi variabile pww,...,1(p£n)
numite componente principale. Initial vom considera ca avem n componente principale, apoi dintre
acestea vom retine un numar mai mic(conform unui criteriu specificat). Vom presupune ca trecerea
de la variabilele nxx,...,1la componentele principale pww,...,1 se realizeaza printr-o transformare
liniara succesivă. Matricea transformărilor njiijaA££=,1) se va determina pornind de la o tabela de
date obtinute prin masurarea celor n caracteristici la T obiecte, notate 1,...,T. Numarul ijxreprezinta
valoarea caracteristici j măsurată la obiectul i (1£i£T, 1£j£n)71. Cu cat variabilitatea unei componente
este mai mare, cu atat cunoaștem mai bine datele măsurate pentru acea caracteristică (se disting mai
bine unele de altele, sunt mai vizibile). Vectorii care cuprind cei p coeficienţi ai combinaţiilor liniare
(componente principale), sunt factorii principali. Suma primelor k valori proprii este egală cu inerţia
norului proiectat pe subspaţiul de dimensiune k.
Indicatori
Indicatorul de eficiență, fiind vorba de sectorul public, se evaluează prin măsurarea gradului
de încadrare a cheltuielilor ocazionate de implementarea măsurii în bugetul preconizat. Atunci când
este vorba de mai multe acțiuni/intervenții ale aceleași măsuri se face o medie relativă a încadrărilor
în buget, ținându-se cont de nivelul cu care este depășit sau subutilizat bugetul acțiunii/intervențiilor
aferente măsurilor în bugetul preconizat din aceleași planuri de acțiune.
În cadrul demersului nostru de evaluare se va aborda distinct perioada 2014-2018 și perioada
2019-2020, respectiv previziuni la orizontul 2025 și 2028.
71
Lindsay Smith -PCA tutorial -http://faculty.iiit.ac.in/~mkrishna/PrincipalComponents.pd
138
Limitele acestei evaluării se raportează la:
- Lipsa accesibilității datelor financiare pentru fiecare măsură în parte, cu rezultate/indicatori
prevăzuți și realizați;
- Lipsa de date detaliate la nivel de direcție de acțiune și măsură în cadrul direcției în rapoartele de
activitate ale instituțiilor de implementare (MMJS, ANOFM) cu privire la costurile prevăzute pe
grupurile țintă pe măsuri sau a cheltuielilor cu măsurile aplicate acestor grupuri.
139
Capitolul 5. Evaluarea impactului politicilor de ocupare din cadrul SNOFM 2014-2020
În cadrul capitolului se evaluează impactul politicilor de ocupare asupra dinamicii

ocupării globale și a ratei de ocupare 20-64 ani prin aplicarea unui model de analiză
contrafactuală de tipul diferențe în diferențe și se analizează factorii de influență prin
metode descriptive și prin analiza componentei principale.
Planul de acțiuni este un instrument de implementare a strategiei de ocupare aprobat prin

Hotărârea de Guvern nr.1071/2013. El a fost conceput pornind de la obiectivele formulate în strategie,
conturându-se intervenții care să conducă la atingerea țintelor propuse, pornind de la realitățile și
nevoile identificate. Planul de acțiuni cuprinde 81 de măsuri prevăzute pentru fiecare obiectiv
specific și direcție de acțiune în parte, având specificate fiecare măsură în parte, instituțiile
responsabile, perioada de implementare, surse de finanțare, rezultate/indicator.
Fondurile care stau la dispoziția măsurilor sunt precizate, de asemenea, pentru fiecare
măsură, în parte în funcție de specificul ei și de subdomeniului căruia i se adresează.
Complementaritatea cu alte programe în realizarea măsurilor este conturată în Planul de
Acțiuni prin instituțiile responsabile și prin tipurile de fonduri folosite (naționale și europene).
5.1 Evaluarea impactului aplicării politicilor de ocupare asupra dinamicii ocupării
Diminuarea populației ocupate cu aproape două milioane persoane în ultimii douăzeci de ani
(8,7 milioane persoane în 2018 comparativ cu 10,7 milioane în 1998) este o consecință directă a
tendinței de scădere a populației la nivel național, dar și a modificărilor structurii pe vârste a acesteia,
sub influența diminuării ratei de natalitate și creșterii speranței de viață. Scăderea populației a fost
determinată de sporul constant negativ și de manifestarea fenomenului migrației. În contextul
Strategiei Europa 2020 și, mai precis, referitor la una din cele trei priorități adresată direct pieței
muncii, respectiv de „creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială”, programul de dezvoltare în
spațiul european a constat în fixarea unor ținte pentru anul 2020, pentru indicatori selectați. Rata de
ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani este indicatorul principal prin care se monitorizează
progresele în direcția ocupării.
În perioada 2014-2018, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a crescut atât la
nivelul UE 28 cât și pentru România. Media în spațiul European a fost de 73,2% în anul 2018, la 1,8
puncte procentuale de ținta de 75% stabilită pentru anul 2020.
Pentru România, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a crescut în intervalul
2014-2017 cu 3,1 puncte procentuale, de la 65,7% la 68,8%, iar în anul 2018 a mai câștigat încă 1,1
puncte procentuale, ajungând la 69,9%. Nivelul atins în anul 2018 ne plasează în imediata
vecinătate a țintei de 70% stabilite pentru România în contextul Strategiei Europa 2020. Însă în
ierarhia țărilor UE-28 la valoarea indicatorului rata ocupării pentru anul 2018, România se plasează
pe unul din locurile din coada listei, ceea ce indică necesitatea continuării eforturilor de creștere a
acesteia în perspectiva realizării convergenței.
140
Grafic nr. 24 - Rata ocupării 20-64 ani în țările UE-28, evoluție 2014 și 2018
Sursa: Eurostat
Evaluarea impactului politicii de ocupare asupra nivelului indicatorului ”populație ocupată” s-a
calculat aplicând o metodă de tip ”diferență în diferențe” care a luat în calcul 2 indicatori: populația
ocupată în prezența politicii de ocupare și populația ocupată în absența politicii. Diferența între cei
indicatori estimează impactul politici de ocupare.
Pe o dinamică a ocupării în scădere în perioada 2014-2016, neaplicarea măsurilor de
ocupare ar fi generat niveluri mai reduse ale ocupării. Aplicarea Planului de ocupare a diminuat
efectele scăderii ocupării care fără aceste măsuri ar fi fost mult mai mari. Și în perioada 2017-
2018 când ocuparea a crescut, se constată că creșterile de 221,8 mii persoane în 2017 și 18 mii în
2018 sunt efectul măsurilor de ocupare care au generat 300,4 mii persoane nou ocupate în 2017 și
282,9 mii nou ocupate în 2018. Pe ansamblu, în perioada 2014-2018, efectul brut al politicii de
ocupare în rândul populației ocupate se estimează a fi de circa 1,6 mil. persoane.
Grafic nr. 25– Impactul politicii de ocupare (diferența între total populație ocupată ca urmare a acțiunii
politicilor de ocupare și total populație fără acțiunea politicilor de ocupare), perioada 2014 - 2018
Sursa: calcule autori
141
Evaluarea impactului politicilor de ocupare în rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64
ani indică o diferență la nivelul anului 2018 de 1pp. Efectul brut la nivelul ratei de ocupare pare mai
mic decât la nivelul populației ocupate din cauza modificărilor demografice și în special cele legate de
creșterea populației inactive care au redus populația ocupată din cadrul vârstei active, indicator care
este la numărător și a cărui reducere afectează în același sens și rezultatul. Desigur că trebuie să
luăm în calcul faptul că metoda de evaluare are ca rezultat estimarea unui efect brut, iar factorii
structurali au efecte care se compensează și rezultanta poate fi mai mică. Altfel spus, anumite
aspecte structurale este posibil să fi influențat estimarea efectului brut al intervenției de politică
asupra ratei de ocupare.
Grafic nr.26 – Dinamica impactului politicii de ocupare în rata de ocupare, populația 20-64 ani
Sursa: calculele autorilor
5.2. Factorii de influență care au acționat asupra ocupării
Factorii de influență asupra evoluției rate ocupării se referă la contextul socio-economic

(gradul de dezvoltare teritorială, dezechilibre structurale la nivelul pieței muncii, cum ar fi în perioada
analizată deficitul de forță de muncă, subfinanțarea măsurilor active de ocupare), factori individuali
(grupă de vârstă, sex, nivel de educație, experiența pe piața muncii, nivel de competențe), iar
limitările și riscurile fac referire la capacitatea limitată a SPO pentru implementarea măsurilor active
de ocupare; numărul scăzut de angajați în cadrul Serviciului Public de Ocupare; limitări de natură
legislativă și bugetară în ceea ce privește acordarea de facilități angajatorilor care încadrează tineri
absolvenți și alți șomeri din categorii țintă; îmbătrânirea populației; capacitatea redusă de absorbție a
fondurilor structurale în domeniul dezvoltării resurselor umane, în special POCU; creșterea șomajului
în rândul persoanelor cu nivel redus de pregătire și care nu dețin competențe de bază, inclusiv cele
digitale.
Raportul dintre numărul de șomeri și locurile de muncă vacante este un indicator care arată
gradul de concordanță a cererii de forță de muncă cu oferta. Cu cât acest raport este mai mic, cu atât
se creează premise de concordanță a cererii cu oferta de muncă, apărând astfel condiții de
142
eficientizare a pieței muncii. Datele arată că, în 2018, raportul a scăzut de 3 ori față de anul 2014 și
că în toată perioada s-a situate pe o pantă descendentă.
Complexitatea și amplitudinea provocărilor de pe piața muncii a determinat dezvoltarea unor
mecanisme suplimentare finanțate prin cadrul Fondurilor Europene Structurale (FES) și în special prin
intermediul programelor generate sub umbrela Politicii de Coeziune. Politica de piața muncii,
gestionată de Serviciile Publice de Ocupare – ANOFM are ca obiectiv principal asigurarea protecției
sociale cu precădere împotriva riscului de pierdere a locului de muncă, pe baza principiului
contributivitații. Pe baza contribuțiilor individuale ale persoanelor asigurate este alimentat Bugetul
Asigurărilor de Șomaj, gestionat de către ANOFM prin care sunt finanțate atât măsurile pasive – de
asigurarea avenitului de înlocuire pentru venitul pierdut ca urmare a pierderii locului de muncă dar și
de asigurarea accesului la măsuri active destinate accelerării tranzițiilor pozitive, în ocupare cu
precădere (la un venit mai mare, la un nile superior de calificare, etc.). BAS are în istoria sa si o
componentă de solidaritate mai ales la nivelul furnizării de servicii universale, inclusiv pentru
peroanele în căutarea unui loc de muncă care nu au contribuit, componentă insuficientă pentru
acoperirea nevoilor ofertei de forță de muncă.
Complementar BAS, după cum am amintit, prin bugetele FES, pe baza principiului de solidaritate,
este extins accesul la măsuri active și pentru persoanele care nu au contribuit la BAS dar care nu au
un loc de muncă, au capacitate de muncă și doresc să lucreze (ex tinerii NEET, șomerii de lungă
durată). Prin bugetele POCU sunt finanțate măsurile de mobilitate geografică, programele de ucenicie
și programele pentru înregistrarea tinerilor NEET la ANOFM.
Mecanismul de activare finanțat prin fonduri structurale are două componente – componenta
pentru tineri care funcționează pe baza Recomandărilor Consiliului UE din 2013 (Garanția pentru
tineri) și respectiv componenta pentru adulți pe baza Recomandării Consiliului din 2016 (șomerii de
lungă durată și peroanele aflate la mare distanță de piața muncii, recent implementată. ANOFM și
rețeaua sa teritorială oferă servicii și măsuri de activare care au ca finalitate, în cea mai mare parte,
tranziția în ocupare la un nivel de venit echivalent cu salariul minim pe economie. Prin realizarea
acestui venit prin muncă, indiferent de productivitatea lucrătorului, fiind acordate în special subvenții
la angajator, individul realizează un venit suficient pentru asigurarea unui trai decent pe el și familia
lui, în final venitul din muncă substituind beneficiile și ajutoarele provenite prin mecanismele de
asistență socială.
Stadiul de implementare al acestor pachete la data de 27.07.2018 este diferit, astfel:
Înregistrarea tinerilor NEET la ANOFM este realizată în pondere de 96.9%, realizarea stagiilor de
ucenicie în pondere de 5,7% iar stimularea mobilității și stimularea locurilor de muncă 0%.
Se observă pentru perioada 2014-2018 o tendință de creștere (datele sun ne-deflatate) a
finanțării măsurilor active cu o medie anuală de aproximativ 17 milioane lei în timp ce BAS prezintă
tendință de scădere cu o medie anuală de aproximativ 157,6 milioane lei.
143
Grafic nr. 27 – Evoliția BAS și a Bugetului de Măsuri Active din BAS, în perioada 2014 - 2018
Sursa: date ANOFM
Deși rezultatele înregistrate în urma implementării măsurilor prevăzute în Legea 76/2002 au

fost pozitive, potențialul lor de a contribui la creșterea ocupării a fost relativ limitat, în condițiile în care
fondurile alocate s-au dovedit insuficiente72.
Importanța măsurilor active se dublează ca intensitate, crește în termeni relativi în perioada
2014-2018 continuu de la 12,6% în 2014 la 27.1%.
În perioada 2014-2018, în România, ponderea în PIB a cheltuielilor privind piața muncii s-a
diminuat constant, de la 0.282% în 2012 la 0.128% in 2016. În 2017 se înregistrează o creștere
istorică la 0,12% PIB, urmată de o revenire la 0,03% din PIB ( date ANOFM).
Baza de date privind Politicile de Piața Muncii LMP /PPM acoperă ”toate intervențiile pe piața
forței de muncă care pot fi descrise ca "Intervenții publice pe piața muncii care vizează eficientizarea
funcționării și corectarea dezechilibrelor și care pot fi deosebite de alte intervenții generale ale politicii
de ocupare a forței de muncă prin faptul că acționează selectiv pentru a favoriza anumite grupuri
piața forței de muncă ". Intervențiile publice, în sensul PPM, ”se referă la acțiunile întreprinse de
administrația publică în acest sens, care implică cheltuieli, fie sub formă de plăți efective, fie din
venituri prelungite (reduceri de impozite, contribuții sociale sau alte taxe care se plătesc în mod
normal)„.
Baza de date privind politica pieței forței de muncă (LMP) a fost elaborată și menținută de
Eurostat până în 2013. Din 2014, baza de date privind PPM este dezvoltată și întreținută de Direcția
Generală pentru Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene, iar
datele PPM sunt difuzate de Eurostat.
Baza de date a Comisiei Europene privind PPM furnizează informații privind intervențiile pe
piața muncii, acțiuni guvernamentale care ajută și sprijină șomerii și alte grupuri dezavantajate în
tranziția de la șomaj sau inactivitate la locul de muncă. Domeniul de aplicare al bazei de date LMP se
limitează la intervențiile care vizează în mod explicit grupurile de persoane cu dificultăți pe piața forței
de muncă: șomerii, persoanele angajate, dar care prezintă riscul pierderii involuntare a locurilor de
72
Vasilescu, C. (2019), Social and employment policies in România, author:, Policy Department for
Economic, Scientific and Quality of Life Policies, European Parliament, Directorate-General for Internal Policies,
PE 626.064 – September 2018,
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/626064/IPOL_STU(2018)626064_EN.pdf
144
muncă și persoanele considerate în prezent persoane inactive, dar care doresc să intra pe piața forței
de muncă”.73
În ceea ce privește rata de risc de sărăcie în muncă în rândul salariaților, aceasta este mult
mai mică în România față de media UE. Per total însă, sărăcia în muncă (dublă față de cea din UE)
este generată de persoanele care au un alt tip de ocupare decât cea salarială, respectiv de lucrătorii
pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, mai ales din mediul rural/agricultură de subzistență
și inclusiv de o parte a celor aflați în ocupare informală (în măsura în care se declară în sondaje),
care au o pondere importantă în ocupare. Pe lângă venituri scăzute și volatile și deci nivel ridicat de
sărăcie în muncă, în mare parte, lucrătorii pe cont propriu și cei familiali neremunerați nu participă la
scheme contributive de asigurări de șomaj sau pensii și nu sunt protejați împotriva riscului de accident
în muncă. În ultimii ani a scăzut ponderea lucrătorilor pe cont propriu și a celor familiali neremunerați
în total ocupare, pondere care însă se menține încă la niveluri foarte ridicate (aproape 24% din total
persoane ocupate în 201774).
5.3. Analiza componentei principale
Identificarea componentei principale în rezultatul acțiunii politicilor de ocupare asupra

populației ocupate s-a realizat prin utilizarea datelor privind populația ocupată din baza de date a INS
(Tempo-online), date structurate pe următoarele componente: - sex, grupe de vârstă, nivel de
educație, mediu de reședință, activități economice, grupe ocupaționale.
În cadrul procesului de determinare a componentei principale, s-au eliminat componentele
privind activitatea economică și grupele ocupaționale și au rămas următorii factori principali: grupa de
vârstă 35-39 ani, nivel de educație superior, mediul urban.
Tabel nr. 24 - Rezultatele testelor de semnificație și evidențierea factorilor principali
Rotated Component Matrixa
Component
1 2
Zscore(PO_25_34) .672 .730
Zscore(PO_35_49) .823 .553
Zscore(PO_50_64) .952 .140
Zscore(ISCED_3_4) .867 .078
Zscore(ISCED_5_8) -.359 .839
Zscore(PO_feminin) .600 .520
Zscore(PO_masculin) .930 .201
Zscore(PO_urban) .235 .898
Zscore(PO_rural) .885 -.213
Extraction Method: Principal Component Analysis.
Rotation Method: Varimax with Kaiser
Normalization.
a. Rotation converged in 3 iterations.
73
Labour market policy (source: DG EMPL) (lmp), Reference Metadata in Euro SDMX Metadata Structure
(ESMS),
Compiling agency: European Commission, Directorate General for Employment, Social Affairs and Inclusion
74
Date EUROSTAT.
145
Întrucât analiza de componentă principală s-a realizat pentru perioada 2014-2018, se poate
considera că factorii identificați (grupa de vârstă 25-34 ani, studiile superioare, mediul urban) au o
acțiune foarte importantă în cadrul politicilor de ocupare. De altfel, dacă vom corela cu analizele de
context care au arătat că ratele de migrație a populației tinere cu studii superioare din mediul urban
sunt pe o tendință crescătoare, concluzionăm că sunt necesare politici de stimulare a ofertei de
ocupare de calitate pentru aceste categorii de populație.
5.4. Influența modificării structurii demegrafice și a structurii educaționale asupra ratei de

activitate, ratei de ocupare și ratei șomajului
Unele cercetări au pus în evidență faptul că evoluţiile recente ale ratelor de ocupare, ale
ratelor de şomaj şi ale ratelor de activitate au fost induse de evoluţia structurii demografice a
populaţiei în vârstă de muncă. Ştiindu-se că diferite categorii de vârstă prezintă rate specifice,
evoluţiile demografice spre o forţă de muncă mai matură şi mai experimentată afectează nivelul şi
evoluţia ratelor agregate. Acest lucru se întâmplă deoarece îmbătrânirea populaţiei poate antrena o
creştere (pasageră) dar implicită a ratei de ocupare şi a ratei de activitate agregate şi o scădere a
ratei şomajului, chiar dacă rata fiecărei tranşe de vârstă rămâne stabilă. Unica condiţie pentru variaţia
acestora este ca tranşa de vârstă cea mai numeroasă să aibă în acelaşi timp ratele cele mai mari.
Într-un astfel de caz, există riscul subestimării progresului rezultat privind creşterea durabilă a
ratelor de activitate şi de ocupare.
Pertinenţa potenţială a efectului demografic este relevată prin redarea modificărilor structurii
pe vârste a populaţiei în vârstă de muncă.
Tabel nr. 25 - Dinamica structurii pe grupe de vârste a populației în vârstă de muncă 15-64 ani
An Grupe de vârstă
15-24 ani 25-34 ani 35-54 ani 55-64 ani total

2009 20.41 22.72 40.44 16.4 100.00
2010 18.17 20.62 41.66 19.5 100.00
2011 18.03 20.64 41.65 19.7 100.00
2012 17.80 20.63 41.69 19.9 100.00
2013 17.22 20.55 41.96 20.3 100.00
2014 16.73 20.49 42.37 20.4 100.00
2015 16.32 20.51 42.95 20.2 100.00
2016 16.33 20.13 43.52 20.0 100.00
2017 16.30 19.66 44.25 19.8 100.00
2018 16.28 19.49 44.80 19.4 100.00
Sursă: EUROSTAT, 2019
Se cunoaşte deja, că pe fondul scăderii ratei de natalitate, proporţia tinerilor (15-24 ani) în
populaţia activă a scăzut de la cca. 20,4% în 2009 la cca. 16,3% în 2018. Proporţia persoanelor cu
vârste cuprinse între 25-34 ani a scăzut de la 22,7% în 2009 la ceva mai mult de 19,5% în 2018,iar
grupa 35-64 ani a crescut de la 40,4% , în 2009 la 44,8% , în 2018. Proporţia populaţiei active cu
vârste cuprinse între 55-64 ani a crescut de la 16,4% în 2009 la 19,4% în 2018. .Între 2009 şi 2018,
ratele de ocupare şi de activitate au înregistrat o creştere pentru grupa de vârstă de 25-54 ani, ele
scăzând pentru tineri şi rămânând aproximativ constante pentru lucrătorii în vârstă. Pentru grupa de
146
25-54 ani, ratele de activitate au crescut mai puţin decât ratele de ocupare, ceea ce a antrenat o
scădere a ratelor de şomaj.
Tabel nr. 26 - Ratele de activitate şi de ocupare în România, pe grupe de vârste a populației în vârstă
de muncă 15-64 ani, 2009 - 2018
15-24 25-34 35-54 55-64

Total
ani ani ani ani
2009 63.12 30.93 77.80 78.89 43.94
2010 64.93 31.21 82.11 81.84 42.10
2011 64.10 30.71 81.26 80.77 41.43
2012 64.79 30.54 80.80 81.85 43.05
Rata de 2013 64.91 30.07 80.35 82.05 43.37
activitate 2014 65.67 29.56 81.59 82.38 44.58
2015 66.09 31.27 81.53 82.95 42.69
2016 65.57 28.03 80.55 82.56 44.19
2017 67.29 29.95 81.87 84.10 46.00
2018 67.76 29.50 81.52 84.47 47.46
Sursa: EUROSTAT
15-24 25-34 35-54 55-64

Total
ani ani ani ani
2009 58.59 24.51 72.40 74.50 42.63
2010 60.21 24.31 75.86 77.28 40.70
2011 59.30 23.37 75.01 76.23 39.89
2012 60.20 23.65 74.37 77.66 41.58
Rata de 2013 60.11 22.93 73.45 77.70 41.77
ocupare
2014 61.02 22.46 75.11 78.06 43.11
2015 61.44 24.50 74.94 78.60 41.10
2016 61.57 22.26 74.66 78.93 42.77
2017 63.87 24.46 76.86 81.25 44.54
2018 64.82 24.71 77.57 81.91 46.26
Sursa: EUROSTAT.
Efectul schimbării structurii demografice asupra ratelor de ocupare, şomaj şi activitate sunt cel
mai bine reflectate prin recalcularea unor serii ajustate menţinându-se constantă structura pe vârste a
populaţiei în vârstă de muncă (cea din anul 2009).
Metodologia de calcul a seriilor ajustate se bazează pe metoda clasică a măsurării efectelor
schimbării demografice propusă de Perry, (1970), Katz şi Krueger, (1998) astfel:
Se fac următoarele notaţii:
N (îvm )t - populaţia totală în vârstă de muncă la momentul t , unde t = 1,2,...n ;
N (îvm )i ,t - populaţia de grupă de vârstă i , la momentul t , unde i = 1,2,....m ;
Se presupune că structura pe grupe de vârstă a populaţiei totale în vârstă de muncă, la
momentul t = 1 , este constantă pentru toţi anii perioadei studiate, astfel, se obţine relaţia:
N (îvm )i ,t
ki = , unde i = 1,2,....m şi t = 1,2,...n .
N (îvm )t
Se recalculează ratele de activitate pentru ipoteza presupusă, conform relaţiei următoare:
147
m
RAt = å k i × rai ,t , unde t = 1,2,...n ; RAt - rata de activitate recalculată la momentul t ; rai ,t -
i =1
rata de activitate a grupei de vârstă i la momentul t ;
m
1
ROt =
RAt
åk
i =1
i × rai ,t × roi ,t , unde t = 1,2,...n ; ROt - rata de ocupare recalculată la momentul
t ; roi ,t - rata de ocupare a grupei de vârstă i la momentul t ;

m
1
RŞ t =
RAt
åk
i =1
i × rai ,t × rşi ,t , unde t = 1,2,...n ; RŞ t - rata şomajului recalculată la momentul t ;
rşi ,t - rata şomajului pentru grupa de vârstă i la momentul t .
Aplicând metodologia de mai sus, pe datele din România, din perioada 2009-2018, s-au
obţinut următoarele rezultate cu privire la efectele schimbării demografice asupra variaţiilor ratelor de
ocupare, şomaj şi activitate:
Tabel nr. 27- Efectele evoluţiei structurii demografice asupra variației totale a ratelor de ocupare,
ratelor de activitate şi ratelor de şomaj în România, 2009-2018
- diferenţe procentuale –
Rata de
Rata de Rata de Rata de Rata de Rata de
şomaj
activitate activitate ocupare ocupare şomaj
Anul reală
reală 15- recalculată reală 15- recalculată recalculată
15-64
64 ani 15-64 ani 64 ani 15-64 ani 15-64 ani
ani
2009 63,1 63,1 58,6 58,6 7,2 7,2
2010 64,9 65,0 60,2 60,1 7,3 7,5
2011 64,1 64,2 59,3 59,2 7,5 7,8
2012 64,8 64,8 60,2 60,0 7,1 7,4
2013 64,9 64,7 60,1 59,7 7,4 7,8
2014 65,7 65,2 61,0 60,3 7,1 7,5
2015 66,1 65,5 61,4 60,6 7,0 7,5
2016 65,6 64,7 61,6 60,5 6,1 6,5
2017 67,3 66,3 63,9 62,6 5,1 5,5
2018 67,8 66,5 64,8 63,4 4,3 4,7
Variaţia pe
întreaga
4,6 3,4 6,2 4,8 -2,8 -2,5
perioadă 2014-
2018
Contribuţia în %
a modificării
structurii
26,1 22,6 10,7
demografice
asupra variaţiei
totale
Sursa: Calcule ale autorului pe baza datelor EUROSTAT, 2019.
Datele calculate în tabel arată că efectele schimbării structurii demografice au fost mai
importante asupra evoluţiei ratelor de activitate şi ocupare. Efectele asupra ratei şomajului real
înregistrat sunt de fapt, efectele care au determinat tendinţa descendentă a ratei şomajului structural.
148
Contribuţia în % a modificării structurii demografice asupra variaţiei totale a ratei de activitate a fost
de 26,1%, iar asupra ratei de ocupare a fost de 22,6%.
Urmând aceiași metodologie au fost puse în evidență efectele schimbării structurii
educaționale a populației asupra ratelor de activitate, ocupare și șomaj.
Efectul schimbării structurii educaționale a populației este relevată prin redarea modificărilor
pe nivel de pregătire a populaţiei în vârstă de muncă.
Tabel nr. 28 - Dinamica structurii populației în vârstă de muncă 15-64 ani, după nivelul de pregătire
Fără școală
absolvită, Educație liceală Educație Populația
Educație primară și postliceală terțiară (nivel totală 15-64
și gimnazială (nivel 3 și 4) 5-8) ani
(nivel 0-2)
2009 58,59 11,24 30,17 100,00

2010 57,51 11,88 30,62 100,00
2011 57,17 12,87 29,96 100,00
2012 57,27 13,49 29,24 100,00
2013 57,33 13,80 28,87 100,00
2014 54,61 14,16 31,22 100,00
2015 55,58 15,00 29,42 100,00
2016 56,89 15,08 28,03 100,00
2017 57,71 15,33 26,96 100,00
2018 58,20 15,49 26,31 100,00
Sursa: EUROSTAT
Tabel nr. 29- Ratele de activitate şi de ocupare în România, pe nivel de pregătire a populației în
vârstă de muncă 15-64 ani, 2009 - 2018
Fără școală
Educație liceală și
Rata de absolvită, Educație Educație terțiară
Total primară și gimnazială
postliceală (nivel 3 și
(nivel 5-8)
activitate 4)
(nivel 0-2)
2009 63,12 46,08 67,12 87,96
2010 64,93 47,49 69,51 87,68
2011 64,10 44,71 69,05 87,27
2012 64,79 45,59 69,37 86,92
2013 64,91 45,83 69,11 87,38
2014 65,67 48,10 70,02 87,63
2015 66,09 46,89 70,06 89,01
2016 65,57 44,85 69,55 89,04
2017 67,29 45,95 71,20 90,13
2018 67,76 45,60 71,78 90,29
Sursa: EUROSTAT
149
Fără școală
absolvită,
Rata de Educație Educație terțiară
Total postliceală (nivel
ocupare primară și (nivel 5-8)
3 și 4)
gimnazială
(nivel 0-2)
2009 58,59 42,00 62,23 84,12

2010 60,21 44,22 63,92 83,44
2011 59,30 40,91 63,57 83,11
2012 60,20 41,99 64,24 82,47
2013 60,11 42,21 63,70 82,63
2014 61,02 44,41 64,95 82,50
2015 61,44 42,62 64,95 85,34
2016 61,57 41,00 65,17 86,24
2017 63,87 42,46 67,48 87,93
2018 64,82 42,59 68,61 88,36
Sursa: EUROSTAT
Tabel nr. 30 - Rata șomajului pe nivel de pregătire a populației în vârstă de muncă 15-64 ani, 2009 -
2018
Fără școală
absolvită, Educație
Educație
Total terțiară
primară și postliceală
(nivel 5-8)
gimnazială (nivel 3 și 4)
(nivel 0-2)
2009 7,20 8,90 7,30 4,40
2010 7,30 6,90 8,00 4,80
2011 7,50 8,50 7,90 4,80
2012 7,10 7,90 7,40 5,10
2013 7,40 7,90 7,80 5,40
2014 7,10 7,70 7,20 5,90
2015 7,00 9,10 7,30 4,10
2016 6,10 8,60 6,30 3,10
2017 5,10 7,60 5,20 2,40
2018 4,30 6,60 4,40 2,10
Sursa: EUROSTAT
150
Tabel nr. 31 - Efectele evoluţiei nivelului de instruire a populației în vârstă de muncă 15-64 ani,
asupra variaţiei totale a ratelor de ocupare, ratelor de activitate şi ratelor de şomaj în România, 2009-
2018
- diferenţe procentuale –
Rata de
Rata de Rata de Rata de Rata de Rata de
ocupare
activitate activitate ocupare şomaj şomaj
Anul reală
reală 15- recalculată recalculată reală 15- recalculată
15-64
64 ani 15-64 ani 15-64 ani 64 ani 15-64 ani
ani
2009 63,1 63,1 58,6 58,6 7,2 7,2
2010 64,9 64,9 60,2 60,2 7,3 7,3
2011 64,1 63,8 59,3 58,9 7,5 7,6
2012 64,8 64,2 60,2 59,6 7,1 7,2
2013 64,9 64,1 60,1 59,3 7,4 7,5
2014 65,7 65,4 61,0 60,7 7,1 7,1
2015 66,1 65,2 61,4 60,5 7,0 7,2
2016 65,6 64,3 61,6 60,2 6,1 6,3
2017 67,3 65,7 63,9 62,2 5,1 5,3
2018 67,8 66,0 64,8 63,0 4,3 4,5
Variaţia pe
întreaga
4,6 2,8 6,2 4,4 -2,8 -2,7
perioadă
2014-2018
Contribuţia în
%a
modificării
nivelului de 39,1 29,0 3,6
instruire
asupra
variaţiei totale
Tabel nr. 32 - Comparație privind efectele evoluției demografice și a nivelului de instruire a populației
în vârstă de muncă ,15-64 ani, asupra variaţiei totale a ratelor de ocupare, ratelor de activitate şi
ratelor de şomaj în România, 2009-2018
Diferențe procentuale
Rata de Rata de Rata de Rata de
Rata de Rata de
activitate ocupare ocupare şomaj
activitate şomaj
recalculat reală recalculat recalcul
reală 15- reală 15-
ă 15-64 15-64 ă 15-64 ată 15-
64 ani 64 ani
ani ani ani 64 ani
Variaţia pe întreaga
perioadă 2014-2018,
4,6 3,4 6,2 4,8 -2,8 -2,5
influentă modificareai
structurii demografice
Contribuţia în % a
modificării structurii
26,1 22,6 10,7
demografice asupra
variaţiei totale
151
Rata de Rata de Rata de Rata de
Rata de Rata de
activitate ocupare ocupare şomaj
activitate şomaj
recalculat reală recalculat recalcul
reală 15- reală 15-
ă 15-64 15-64 ă 15-64 ată 15-
64 ani 64 ani
ani ani ani 64 ani
Variaţia pe întreaga
perioadă 2014-2018,
influență nivel de
4,6 2,8 6,2 4,4 -2,8 -2,7
instruire
Contribuţia în % a
modificării nivelului de
instruire asupra
39,1 29,0 3,6
variaţiei totale
Din acest tabel sinteză se constată, pentru același indicator, efecte diferențiate asupra variației
totale a populației în vârstă de muncă,15-64 ani,,ca nivel, ale celor două modificări, de structură
demografică și nivel de instruire,
Astfel, contribuţia în % a modificării structurii demografice asupra variaţiei totale a ratei de
activitate a fost de 26,1%, față de 39,1% a modificării nivelului de instruire asupra variaţiei totale.
Asupra ratei de ocupare contribuția modificării structurii demografice este de 22,6%, iar a modificării
nivelului de instruire asupra variaţiei totale de 29,6%. În ceea ce privește variația totală a ratei
șomajului, aceasta a fost influențată în proporție de 10,7% de modificările structurii demografice,
respectiv în proporție de 3,6% de modificarea nivelului de instruire.
Concluzii
Implementarea politicilor de ocupare au generat un impact brut în creșterea de ocupare și în
creșterea ratei de ocupare, 20-64 ani.
Diferiți factori economici au acționat în sensul scăderii efectului și anume: dezechilibrele
structurale privind cererea și oferta de muncă, subfinanțarea măsurilor active de ocupare, riscul de
sărăcie în muncă a salariaților.
Analiza componentei principale a identificat ca principali factori care au generat efecte asupra
politicii de ocupare sunt: grupa de vârstă 25-34 ani, studiile superioare, mediul urban.
152
Capitolul 6 Evaluarea eficienței măsurilor corespunzătoare obiectivelor specifice din SNOFM
2014-2020 – analiză cost-beneficiu
În cadrul capitolului este evaluată eficiența măsurilor corespunzătorare obiectivelor

specifice prin calculul raportului cost-beneficiu al acelor măsurilor din cadrul direcțiilor
de acțiune și al obiectivelor specifice pentru care sunt raportate date cu privire la
costurile măsurilor.
Obiectivul 1 Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în

vârstă
Direcția 1.1. Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din categoria
Măsura 1.1.1 Aplicarea unor programe integrate orientate către tinerii care nu sunt încadrați
profesional, nu urmează niciun program educațional sau de formare („NEET”) – Garanția pentru tineri
și monitorizarea tranziției tinerilor de la școală la viață activă.
În raportul de monitorizare al SNOFM 2014-2020, la capitolul Susţinerea financiară a uceniciei

la locul de muncă în rândul tinerilor, pe perioada cât a fost făcută din sursele bugetului național,
acțiunea fost cotată ca având rezultate sub nivelul așteptat, ea bazându-se doar pe alocările
naționale. Garanția pentru tineret a avut la dispoziție unul dintre cele mai consistente programe cu
alocări naționale (Bugetul asigurărilor pentru Șomaj, cofinanțare din partea Bugetului de Stat) și, la un
nivel semnificativ, cu alocări europene (Fondul Social European, fondurile alocate Inițiativei pentru
Ocuparea Tinerilor). Acest lucru a depins, însă, de capacitatea beneficiarilor de a absorbi aceste
fonduri. Între 2014-2017, în aproape 4 ani de la momentul lansării programului, România a reuşit să
atragă doar 0,05% din sumă, adică 200 de mii de Euro. Din datele de monitorizare ale Garanției prin
comparație cu România, se observă că Slovenia are cea mai mare absorbţie – 87%, Lituania a scăzut
șomajul în rândul tinerilor cu 75%, iar bulgarii au reuşit să cheltuiască 60% din bani.
Capacitatea administrativă a serviciului public de ocupare fiind limitată din cauza reducerilor
de personal din această perioadă, mai ales în primii ani din intervalul studiat și a lipsei de expertiză în
accesare de fonduri europene, a contribuit negativ la eficiența intervențiilor.
În datele Eurostat sunt înregistrate pentru anii 2014-2017 un total de 805 convenții de ucenicie
care corespunde unei cheltuieli de 0,42 mil. Euro și reprezentând un cost/participant de 173,91 euro,
aprox. 777.37 lei/participant.
Măsura 1.1.3. Revalorizarea utilizării uceniciei ca instrument de asigurare a dezvoltării și certificării

competențelor profesionale prin pregătire la locul de muncă pentru tineri.
Această măsură este în curs de implementare cu rezultate inițiale optimiste. În 2017 au fost raportați
431persoane cuprinse în programe de ucenicie dintre care toate s-au încadrat în activitate (ANOFM),
mai mult cu 91 de persoane față de 2014 și respectiv mai mult cu 302 persoane față de 2015. După
cum am amintit anterior, subvenționarea stagiilor de ucenicie este o măsură activă în curs de
implementare sunt Axele Prioritate Axa 1 (OS 1.1., OS 1.2) , Axa 2 (OS 2.1., OS 2.2) și Axa 3 (OS
3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 3.6), axe cu grade diferite de implementare de 0%, 5.7% și 22,3%, având un
buget potențial de peste 476 milioane de Euro.
153
Măsura 1.1.4 Promovarea sistemului de stagiu pentru absolvenții de învățământ superior
Din analiza acțiunilor dedicate acestei măsuri se pot face următoarele observații: au avut loc
mai multe modificări legislative în peioada 2014-2018, în perioada de lansare a măsurii (în 2014-
2015) s-au întreprins acțiuni de sensibilizare a agenților economici în ceea ce privește stagiile
absolvenților de învățământ superior, protocoalele cu agenți economici privind stagiul după
absolvirea facultății (aceste acțiuni au depășit de 25 de ori nivelul preconizat), campaniile de
informare cu privire la furnizarea de stagii pentru absolvenții de învățământ superior (au fost cu 603
mai multe față de cât era prevăzut). Din analiza datelor financiare, eficiența ca raport între cheltuieli și
eficacitate este scăzută, în sensul că se puteau obține mai multe contracte în bugetul planificat.
Măsura 1.1.5. Stimularea ocupării pe cont propriu și a antreprenoriatului pentru tineri.

La o examinare cost/beneficii sumară, nivelul beneficiilor pentru întreprinzătorii tineri este
evident, iar pentru stat deși inițial pare o cheltuială, aceasta poate fi privită ca o investiție deoarece
acești tineri vor crea la rândul lor alte locuri de muncă. Potrivit aceluiași studiu menționat anterior75,
față de anul 2017, se observă o creștere a veniturilor personale ale antreprenorilor de startup.
Procentul celor care au venituri lunare sub 500 Euro este în scădere cu 11 pp, în schimb a crescut cu
5 pp numărul antreprenorilor respondenți care depășesc un venit de 2.000 Euro pe lună și cu 7 pp cei
care câștigă între 1.000 și 2.000 Euro pe lună. În România, venitul mediu net în luna septembrie 2017
era de 518 Euro.
Concluzionăm faptul că pentru această măsură costul se încadrează în bugetul prevăzut și are
o eficiență relativ bună în raport cu nivelul planificat.
Măsura 1.1.6. Creșterea mobilității tinerilor în spațiul economic european prin dezvoltarea rețelei
naționale EURES și reformarea sistemului EURES
Costul măsurii se încadrează în bugetul prevăzut, deci are o eficiență relativ bună în raport cu
nivelul planificat.
Un efect nedorit care ar putea rezulta prin aplicarea acestei măsuri ar fi încurajarea mobilității
externe care oricum în condițiile României este ridicată și, astfel, să se reducă participarea tinerilor pe
piața muncii interne, antrenând pierderi de capital uman. Mai mult de 236.000 de români au obținut
cetățenie într-o tara din Uniunea Europeană în perioada 2007- 2017, se arată cel mai nou raport al
Eurostat. Raportul caracterizează fenomenul mobilității prin aceea că mobilitatea temporară se
transformă în ședere pe termen lung. În acest context, măsura ar trebui contrabalansată cu măsuri de
atragere a celor plecați în alte țări pentru muncă.
Măsura 1.1.10. Sprijinirea investițiilor în CDI, inclusiv în mediul rural, stimularea start-up-urilor și spin-
offurilor inovative și atragerea tinerilor cercetători în centre de excelență CDI.
Acțiunile s-au încadrat în bugetele prevăzute și s-a constatat o bună cooperare între MMJS și
MEN, fapt ce a susținut eficiența măsurilor.
75
studiul Amway Global Enterpreneurship Report (AGER)
154
Obiectiv specific 2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în
rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
Direcția de acțiune 2.1. Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării

acestei resurse umane către activități non-agricole
Măsura 2.1.7. Furnizarea de programe integrate pentru facilitarea mobilității ocupaționale și
geografice a persoanelor inactive din mediul rural.
Filozofia noului mecanism de activare al șomerilor de lungă durată și a persoanelor aflate departe de
piața muncii este descrisă în cadrul Recomandării Consiliului privind integrarea șomerilor de
lungă durată pe piața forței de muncă COM (2016) 462 în România adoptată tot în 2016 si
implementată complet in octombrie 2018.
”Acordul de integrare în muncă ar trebui să precizeze obiective și termene explicite și
obligațiile pe care trebuie să le îndeplinească șomerii de lungă durată înregistrați, cum ar
fi luarea unor măsuri active pentru găsirea unui loc de muncă, acceptarea unor oferte de
muncă adecvate și participarea la activități de educație sau formare profesională, de
recalificare ori privind ocuparea forței de muncă.
De asemenea, acordul de integrare în muncă ar trebui să prezinte în detaliu oferta
prestatorului sau prestatorilor de servicii pentru șomerii de lungă durată. În funcție de
disponibilitatea în statele membre și pe baza circumstanțelor individuale ale șomerilor de
lungă durată înregistrați, acordul de integrare în muncă ar putea include asistență pentru
căutarea unui loc de muncă și asistență acordată persoanelor încadrate în muncă,
validarea învățării non-formale și informale, reabilitare, consiliere și orientare, educație,
educație și formare profesională, experiență profesională, asistență socială, educația și
îngrijirea copiilor preșcolari, servicii medicale și de îngrijire pe termen lung, consiliere în
materie de datorii, sprijin în ceea ce privește locuința și transportul.
Acordul de integrare în muncă ar trebui să fie monitorizat periodic, din perspectiva
schimbărilor în situația individuală a șomerilor de lungă durată înregistrați, și ar trebui să
fie adaptat, dacă este necesar, pentru a îmbunătăți tranziția spre ocuparea unui loc de
muncă”. CONSILIURECOMANDAREA CONSILIULUI din 15 februarie 2016 privind
integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă (2016/C 67/01).
Procesul de implementare a mecanismului de activare a fost posibil prin implementarea de
pachete de măsuri legislative care au privit crearea cadrului organizațional și instituțional
(Memorandum al Guvernului, Ministrul Muncii, Ministerul Educației, ANOFM, ANPIS, Infrastructura de
asistență socială, prefecturile, administrația publică locală, etc.) cât și de finanțate prin fonduri
structurale care s-au adresat sferei politicilor de piața muncii și de ocupare dar si mecanismelor de
furnizare de politici de asistență socială. Rezultatul acestui proces este materializat de aplicarea
funcțională prin Punctul Unic de Contact din cadrul ANOFM a ACORDULUI DE INTEGRARE ÎN
MUNCĂ, principalul instrument de activare. În consecință, în sfera protecției sociale se propune o
transformare radicală, prin tranziția de la aplicarea protecției sociale la nivel de gospodărie / familie
orientată către asigurarea mijloacelor de trai către politici de protecție socială adresate individului.
Astfel persoanele aflate departe de piața muncii, inclusiv persoanele în vârstă de muncă cu
capacitate de muncă sunt eligibile a fi activabile prin serviciile oferite de Serviciile Publice de Ocupare
prin Punctul Unic de Contact (PUC), oferit de ANOFM prin OUG 73/2017 (Art (6)-1) care modifică
202/2006(r1).
Mecanismul de activare are două componente – componenta pentru tineri care funcționează pe
baza Recomandărilor Consiliului UE din 2013 (Garanția pentru tineri) și respectiv componenta
pentru adulți din 2016 (șomerii de lungă durată și peroanele aflate la mare distanță de piața
muncii, recent implementată. ANOFM și rețeaua sa teritorială oferă servicii și măsuri de activare
care au ca finalitate, în cea mai mare parte, tranziția în ocupare la un nivel de venit echivalent cu
salariul minim pe economie. Prin realizarea acestui venit prin muncă, indiferent de productivitatea
155
lucrătorului, fiind acordate în special subvenții la angajator, individul realizează un venit suficient
pentru asigurarea unui trai decent pe el și familia lui, în final venitul din muncă substituind beneficiile
și ajutoarele provenite prin mecanismele de asistență socială.
Direcția 2.2.
În punerea în aplicare a măsurilor active de ocupare ale ANOFM s-a distins din evidențele
administrative numărul de femei din cadrul grupului țintă care a beneficiat de respectiva măsură.
Proiectele dedicate femeilor au fost inițiate de Agenția pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovare
a Exportului (AIMMAIPE), de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați
(ANES), ANOFM susținând campanii de sensibilizare asupra egalității de șanse între femei și bărbați
cu fonduri naționale.
Multe dintre acțiunile menite să conducă la realizarea măsurilor de politică preconizate nu s-au
finalizat sau nu s-au finalizat la nivelul așteptat, ceea ce denotă o eficacitate suboptimală, dar pozitivă
(pentru că s-au demarat pași în vederea atingerii indicatorilor preconizați).
Cel mai bine au funcționat măsurile de Organizare de burse ale locurilor de muncă în
regiunile/localitățile cu o participare redusă a femeilor pe piața muncii în scopul facilitării ocupării
acestei categorii, Aplicarea Programului național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale
în rândul femeilor manager din sectorul IMM-uri.
Cele care nu au funcționat sau au mers destul de deficitar au fost cele noi, cum a fost cazul
Dezvoltării infrastructurii pentru a asigura facilități de îngrijire a copiilor în toate comunitățile și accesul
la acest tip de servicii, Încurajarea integrării pe piața muncii a femeilor vulnerabile prin încheierea de
Obiectivul specific 3: Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și

competențe adaptate la cerințele pieței muncii
Direcția 3.1 Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă corelate cu

schimbările structurale ale pieței muncii
Măsura 3.1.1 Stimularea activităților de formare profesională a forței de muncă.

Numărul mare de participanți din primii doi ani din perioada analizată s-a datorat
parteneriatelor cu furnizori privați specializați în servicii de formare profesională/ocupare, în următorii
ani, aceste parteneriate s-au redus, numărul participanților scăzând semnificativ, conform datelor
statistice ce reies din Bilanțurile de Ocupare din 2014-2018. În 2015, numărul de participanți instruiți
prin furnizori de formare privați specializați de pe piața muncii a fost de 14.443 persoane, în timp ce în
2017, acest număr abia a ajuns la 2.158 persoane, deci o scădere de 85%. Eficiența acestei măsuri a
crescut în 2018 după externalizarea formarea profesională către un număr de furnizori specializați de
pe piața muncii.
Măsura 3.1.6. Elaborarea şi implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor

Creșterea eficienței intervențiilor în reglementarea CNC privește dezvoltarea acestui cadru din
perspectiva mai cuprinzătoare a dezvoltării învățării pe toată durata vieții. Acest lucru presupune:
- armonizarea procedurilor de evaluare şi certificare la diferite niveluri şi instituţii cu
responsabilităţi în acest domeniu (şcoli care implementează programe de tip şansa a doua,
centre de certificare a competenţelor, alte sisteme de evaluare);
- implementarea în paralel a sistemului de credite transferabile pentru competenţele cheie
156
- promovarea acestor sisteme în rândul celor care au cel mai mult nevoie de ele (categorii
dezavantajate pe piaţa muncii, populaţii din zone rurale izolate, tineri şi adulţi aflaţi în
dificultate etc.)
- îmbunătăţirea mecanismelor de asigurare a calităţii acestei alternative de certificare pentru a-
i spori credibilitatea;
Obiectivul specific 4: Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare,


Măsura 4.1.3. Intervenție timpurie a ANOFM pentru a oferi o oportunitate persoanelor aflate în
căutarea unui loc de muncă înainte de a deveni șomeri de lungă durată, în baza unor indicatori de
performanță managerială stabiliți prin contractul anual încheiat cu Ministerul Muncii, Familiei,
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
Intervențiile ANOFM s-au situat peste nivelul așteptat în primul an, potrivit rezultatelor
indicatorilor de performanță, după care în anul 2015 acestea au avut rezultate parțiale, unul din
indicatori cu rezultate peste nivelul așteptat, celălalt cu estimări superioare celor realizate efectiv -
cazul ponderii tinerilor sub 25 de ani care în primele 4 luni de la înregistrare, ocupă un loc de muncă,
participă la un curs de formare profesională, încheie un contract de ucenicie la locul de muncă sau
încheie un contract de stagiu în total tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani înregistrați.
Măsura 4.1.5. Perfecționarea continuă a personalului ANOFM în diverse domenii, cum ar fi noile
metode de furnizare a serviciilor, modificările legislative din domeniul ocupării, formarea profesională
a șomerilor, informarea și consilierea profesională, comunicare etc.
Resursele financiare limitate, existența, încă, a unei birocrații interne, lipsa autonomiei
instituționale a agenției de ocupare, necorelarea cu fondurile europene reduce eficiența acestei
intervenții. Necesarul ca număr de personal de care are nevoie ANOFM ar putea fi parțial acoperit
dacă acele canale de infrastructură informatică alternativă ar funcționa mai eficient.
Măsura 4.1.6 Intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a muncii nedeclarate/plan anual de

măsuri
Informarea și consilierea angajatorilor ar putea sprijini înțelegerea legislației muncii. Atât
patronii cât și angajații trebuie să cunoască avantajele muncii declarate, înainte de a se recurge la
sancțiuni și riscurile la care se expun în caz contrar. Interpretările legislative eronate din domeniul
ocupării face ca implementarea acestor legi să fie, de asemenea, greșită, scăzând eficiența aplicării
măsurii. Campaniile de informare cu privire la prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale ar
putea spori, de asemenea, eficiența acestei măsuri.
Eficiența acestei măsuri este medie.
Dezvoltarea unei culturi a prevenției, pornind de la conștientizarea partenerilor sociali cu
privire la riscurile la care sunt expuse anumite grupuri vulnerabile: femeile, lucrătorii vârstnici,
persoane cu dizabilități, tinerii ș.a. ar putea mări eficiența acestei măsuri.
157
Concluzii
Evaluarea eficienței măsurilor de implementare a SNOFM prin metoda cost-beneficiu se poate realiza
doar pentru acele măsuri care au asociate cheltuieli financiare (bugete).
În cadrul analizelor de monitorizare, existența unor dimensiuni financiare ale măsurilor de
implementat este absolut necesară pentru a se putea urmări evoluția eficienței acestora și a se
evalua impactul.
Apreciem totuși că numai pentru puține măsuri din Planul de acțiuni au fost indentificați indicatori de
cheltuieli, astfel încât analiza a putut evidenția doar pentru aceste măsuri anumite evoluții în timp.
158
Capitolul 7 Prognoza indicatorilor de piața muncii pentru populația 20-64 ani la orizontul anului
2025 și estimări până în 2028
În cadrul capitolului s-a realizat o prognoză a dinamicii populației active, ocupate și

șomere pe grupe de vârstă și sexe la orizontul anului 2020 și s-au efectuat și estimări ale
evoluției acestor indicatori pentru 2025, respectiv 2028. În vederea elaborării prognozei
s-a utilizat un model recursive utilizând un mix de metode și tehnici de previziune aplicat
pe cohorte de populație.
Analiza dinamicii viitoare a indicatorilor de piața muncii utilizând estimări cu privire la
PIB potential și rata șomaj NAIRU a permis estimarea unor direcții de acțiune pentru
următoarea perioadă cu privire la politicile de ocupare.

7.1. Metodologia de prognoză
Elaborarea unei prognoze a populației 20-64 ani s-a impus din nevoia de a estima dinamica
probabilă a indicatorilor de piața muncii în această grupă de vârstă pentru care s-a stabilit ținta de
ocupare.
Abordarea metodologică propusă este similară cu cea din etapa I a proiectului doar că
utilizează o altă grupare a populației, astfel încât să se poată evidenția grupa de vârstă 20-64 ani.
Modelul de prognoză pornește de la previzionarea populației active, și pe baza acesteia se realizează
previziunea populației ocupate și respectiv a ratei șomajului la orizontul anului 2025, respectiv 2028.
Modelul de prognoză se bazează pe un mix de metode și tehnici de analiză și previziune, care va viza
în principal modele de micro-simulare pe cohorte (CSM). Abordarea va fi una de natură recursivă, ce
va presupune, mai întâi, elaborarea unui model de previziune a populației în vârstă de muncă, având
la bază proiecția populației rezidente (în raport de influența factorilor demografici) și ratele medii de
intrare și ieșire de pe piața muncii în funcție de factori precum: vârstă, sex, nivel de educație și regiuni
de dezvoltare economică.
Pe baza proiecțiilor populației în vârstă de muncă, precum și a ratelor de activitate ale diferitelor
categorii de populație (pe vârste, sexe, nivel de educație, etc.) se va proiecta volumul și structura
populației active, alături de rata șomajului și a ocupării pe diferite sub-categorii.
Menționăm că am utilizat date statistice furnizate de Institutul Național de Statistică și Eurostat.
Utilizându-se funcții de tendință și tehnici specifice de previziune s-au identificat riscurile și
factorii de influență în creșterea gradului de participare economică a resurselor de muncă disponibile
în perioada 2021 – 2028, pe de o parte și, pe de altă parte, se vor estima evoluții ale ocupării pentru
aceeași perioadă. Întrucât piața muncii din România se caracterizează în ultimii ani printr-un deficit de
ofertă de forță de muncă, modelul de ocupare va adresa problema din perspectiva previzionării
populației active. În acest mod, rezultatele estimate vor putea contribui la fundamentarea politicilor de
stimulare a creșterii populației active și răspunde mai bine necesarului de forță de muncă. Metoda de
prognoză se bazează pe instrumente de lucru constituite dintr-un mix de metode și tehnici de analiză
și previziune, care vizează, în principal, modele de micro-simulare pe cohorte (CSM). Abordarea va fi
una de natură recursivă, ce va presupune, mai întâi, elaborarea unui model de previziune a populației
active în vârstă de muncă, având la bază proiecția populației civile în vârstă de muncă (în raport cu
influența factorilor demografici) și ratele medii de intrare și ieșire ale forței de muncă în funcție de
anumiți factori, precum vârstă și sex.
159
Pe baza proiecțiilor populației în vârstă de muncă, precum și a ratelor de activitate ale diferitelor
categorii de populație (pe vârste, sexe, nivel de educație, etc.) se va proiecta volumul și structura
populației active, alături de rata șomajului și a ocupării pe diferite sub-categorii.
7.2 Prognoza populației active, a populației ocupate și șomere și a ratei de ocupare 20-64 ani
La orizontul anului 2020, populația activă 20-64 ani se estimează în scădere cu 0,5% față de
2018 (conform datelor Eurostat) (38,9 mii persoane), iar în 2025 se va reduce cu 4,1% (354,2 mii
persoane).
Aflată pe o tendință de evoluție în scădere, populația ocupată își va reduce și în viitor
efectivele. Astfel, în 2020 față de 2018, scăderea estimată este de 1%, respectiv 79 mii personae, iar
în 2025 scăderea va fi de 3.6% față de 2020 (respectiv 297 mii personae).
Estimările cu privire la populația șomeră indică tendințe de reducere a acesteia în 2020 față de
2019 cu 11,1 mii persoane și în 2025 față de 2020 cu 57,2 mii persoane.
Tabel nr. 33 - Prognoza populației active, ocupate și șomere 20-64 ani la orizontul 2025-2028
Prognoza cu privire la ratele de ocupare 20-64 ani indică atingerea și chiar depășirea țintei
asumate prin SNOFM, iar pentru perspectiva anului 2025 se estimează o rată de ocupare de 72,7%.
Pe grupe de vârstă, cele mai importante creșteri ale ratelor de ocupare se estimează pentru populația
de 50-64 ani (cu 5,1pp), urmată de populația din grupa de vârstă de 35-49 ani (3 pp).
Tabel nr. 34 - Dinamica ratei de ocupare pentru populația 20-64 ani pe grupe de vârstă
2019 2020 2025 2028

20-24 ani 43,5 43,4 44,5 44,5
25-34 ani 79,4 80,2 80,6 80,6
35-49 ani 83,7 84,2 86,7 87,3
50-64 ani 55,7 56,8 60,9 60,7
20-64 ani 70,2 70,7 72,7 72,2
Pe cele două sexe, rate mai ridicate de ocupare se estimează pentru populația de sex
masculin, pentru care prognoza la orizontul anului 2020 indică o rată de ocupare de 79,5%.
Tendințele de creștere sunt cele mai accentuate pentru grupele de vârstă de 50-64 ani (rate de
ocupare de 66,9% în 2020 și la orizontul anului 2025 de 71,6%) și 35-49 ani (rate de ocupare de
92,6% în 2020, iar la orizontul anului 2025 de 94,7%).
160
Tabel nr. 35 - Dinamica ratei de ocupare pentru populația 20-64 ani de sex masculin pe grupe de
vârstă
2019 2020 2025 2028

20-24 ani 50,3 50,1 51,4 51,4
25-34 ani 87,1 87,8 87,9 88,0
35-49 ani 92,0 92,6 94,7 94,8
50-64 ani 65,8 66,9 71,6 72,0
20-64 ani 79,0 79,5 81,5 81,1
Pentru populația de sex feminin cu vârsta 20-64 ani, rata de ocupare prognozată la orizontul
anului 2020 este de 61,7%. Tendința de creștere a ratei de ocupare pentru populația de sex feminin
se manifestă atât pe total, cât și pentru toate grupele de vârstă, dar mai accentuat pentru 30-49 ani și
50-64 ani.
Tabel nr. 36 - Dinamica ratei de ocupare pentru populația 20-64 ani de sex feminin pe grupe de
vârstă, prognozată 2019 - 2028
2019 2020 2025 2028

20-24 ani 36,5 36,5 37,4 37,4
25-34 ani 71,2 72,0 72,9 72,9
35-49 ani 75,1 75,4 78,3 79,4
50-64 ani 46,2 47,2 50,1 49,3
20-64 ani 61,2 61,7 63,6 62,9
7.3. Riscuri și factori de influență la orizontul 2025, respectiv 2028 privind resursa de muncă
Pe subgrupe de vârstă, în cadrul populației active la orizontul anului 2025, doar pentru
populația de 50-64 ani sunt estimate creșteri de efective, cu 6,3% (140,9 mii persoane) față de 2020.
De altfel, creșteri semnificative sunt estimate și pentru prima parte a intervalului de prognoză (2,6% în
2020 față de 2019, respective 56,2 mii persoane).
În schimb, cele mai importante scăderi din punct de vedere al efectivelor se previzionează
pentru grupa 35-49 ani (68,5 mii persoane între 2019 și 2020 și 105,8 mii persoane între 2019 și
2025). Pentru intervalul 2019-2025, scăderea populației de 25-34 ani este însă cea mai accentuată
(367,1 mii persoane).
Din punct de vedere structural, tendințele previzibile sunt de contracție a ponderii grupei 25-
34 ani între 2019 și 2020 (cu 0,2 pp) și a grupei 35-49 ani (cu 0,5 pp), mai accentuate între 2019 și
2025 pentru grupa de vârstă 25-34 ani (cu 3,7 pp). Acest fapt indică o zonă de mare importanță
pentru politicile de ocupare care să acționeze pentru diminuare a exodului de forță de muncă și de
stimulare a activării în cadrul grupei 25-34 ani.
161
Grafic nr. 28 - Dinamica structurii populației active totale, prognozată pe grupe de vârstă, 2019-2028

Pe sexe, prognoza populației active masculine se estimează că va scădea mai accentuat la
orizontul anului 2020 (cu 0,6%, respectiv 31,1 mii persoane față de 2018) decât populația activă
feminină (care se estimează că se va reduce cu 0,2%, respectiv cu 7,8 mii persoane). Pe grupe de
vârstă în cadrul populației masculine se remarcă tendința de creștere a celor din grupa 50-64 ani (cu
31,6 mii persoane între 2019 și 2025, respectiv cu 5,7%) și scăderea importantă ca volum a celor din
grupa de vârstă 25-34 ani (cu 141,7 mii persoane între 2019 și 2025, respectiv cu 11,2 mii persoane
între 2019 și 2020),
Dinamica structurii pe grupe de vârstă indică și la populația activă de sex masculin reduceri
ale ponderii efectivelor din grupa de vârstă 25-34 ani cu 0,3 pp între 2019 și 2020 și cu 4,1 pp între
2019 și 2025, iar creșteri pentru grupa 50-64 ani de 0,9 pp între 2019 și 2020 și cu 4,3 pp între 2019
și 2025.
Grafic nr. 29 - Dinamica structurii populației active de sex masculin, prognozată pe grupe de vârstă,
2019-2028
162
Populația activă de sex feminin se estimează că se va reduce, desi cu efective mai
mici, comparativ cu populația activă de sex masculin (cu 25,2 mii persoane între 2019 și
2020 și cu 155,8 mii persoane între 2019 și 2025).
Evoluția structurii pe vârste a populației ocupate de sex feminine prognozate indică la orizontul
anului 2025 unele creșteri ale ponderii populației ocupate cu vârsta 35-49 ani (cu 0,4 pp) și ale
populației cu vârste 50-64 ani (2,8pp).
Grafic nr. 30 - Dinamica structurii pe grupe de vârstă a populației active de sex feminin, prognozată
2019-2028
Și populația ocupată se reduce pentru grupele de vârstă tinere și mature. Astfel, în 2020 față
de 2019 se estimează o reducere de 64,7 mii persoane cu vârsta 35-49 ani și de 30,9 mii persoane
cu vârsta 25-34 ani, în schimb creșteri de efective se prevăd pentru populația de 50-64 ani (cu 58 mii
persoane). Corelat cu deficitele de forță de muncă manifeste deja în ultimii ani, această reducere a
efectivelor estimată a populației ocupate va accentua și mai mult deficitele în cadrul grupelor 25-34
ani, respectiv 35-49 ani.
Remarcăm că pentru orizontul anului 2025, cea mai mare reducere a efectivelor populației
ocupate se remarcă pentru grupa de vârstă 25-34 ani (380 mii persoane), și cea mai însemnată
creștere se estimează pentru grupa de vârstă 50-64 ani (207 mii persoane).
Grafic nr. 31 - Dinamica structurii pe grupe de vârstă a

populației ocupate, prognozată 2019-2028
163
Pe sexe, prognoza pentru populația ocupată de sex masculin estimează o scădere cu 1,2% în
2020 față de 2018 și cu 3,5% în 2025 față de 2020. Ca efective, reducerea populației ocupate de sex
masculin se estimează în 2020 a fi de 58 mii persoane față de 2018 și de 161,5 mii personae în 2025
față de 2020. Din punct de vedere al structurii pe grupe de vârste, se observă accentuarea la nivelul
anului 2025 a tendinței de scădere a populației previzionate din grupa 25-34 ani (cu 3,9 pp)
concomitant cu creșterea ponderii populației 50-64 ani (cu 3,5pp).
Grafic nr. 32 - Dinamica structurii pe grupe de vârstă a populației ocupate de sex masculin,
prognozată 2019-2028
Populația de sex feminin se estimează că se va reduce, în special după anul 2020. În

ceea ce privește structura pe grupe de vârste tendințele de reducere a efectivelor din grupa 25-34 se
păstrează și pentru populația ocupată de sex feminin (cu 3,1pp), ca și cele de creștere a populației
din grupa 50-64 ani (cu 2pp).
Grafic nr. 33 - Dinamica structurii pe grupe de vârstă a populației ocupate de sex feminin, prognozată
2019-2028
164
Populația șomeră se estimează că își va reduce efectivele în special pentru populația de 35-
49 ani (19,1 mii persoane în 2025 față de 2020 și 3,7 mii persoane în 2020 față de 2019) dar și 25-34
ani (17,7 mii persoane în 2025 față de 2020 și 3,4 mii persoane în 2020 față de 2019). În schimb,
scăderi mai mici se estimează pentru populația cu grupa de vârstă 50-64 ani.
Populația șomeră previzionată pentru sexul masculin se estimează că va scădea cu 17,2%
(44 mii persoane) între 2025 și 2019, iar între 2019 și 2020 se estimează o scădere de 2,8% (7,2 mii
persoane).
Și pentru populația de sex feminin se estimează scăderi semnificative de efective (3,9 mii
persoane în 2020 față de 2019, respectiv 24,2 mii persoane în 2025 față de 2019). Pe grupe de
vârstă, se previzionează scăderi însemnate de efective pentru populația de 35-49 ani (cu 1,4 mii
persoane în 2020 față de 2019 și cu 8,8 mii persoane în 2025 față de 2019) și 25-34 ani (cu 1,1 mii
persoane în 2020 față de 2019 și cu 6,5 mii persoane în 2025 față de 2019).

7.4 Prognoza politicilor de ocupare la orizontul anului 2020
Din punct de vedere al evoluției economice, previziunile pentru perioada 2018-2020 indică o
dinamică a PIB sub cea a PIB potențial, ceea ce poate însemna că e posibil ca economia României
să se confrunte cu o recesiune economică, dar de amplitudine redusă sau în cel mai bun caz o
perioadă de stagnare.
Grafic nr. 34 – Dinamica rezilienței economice 2001 – 2017 și previziuni pentru 2018 – 2020
Surse: date calculate de autori și date de prognoză ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză
În acest context, rata șomajului previzionată se situează sub rata șomajului natural, ceea de
va indica o situație pozitivă din punct de vedere al rezilienței, dar din perspectiva pieței muncii,
deficitele de forță de muncă vor continua să se adâncească.
165
Grafic nr. 35 - Dinamica rezilienței pieței muncii 2001 – 2017 și previziuni pentru 2018 – 2020
Surse: date calculate de autori și date de prognoză ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză
Deși pe piața muncii din România efectele post-criză au fost complet resorbite, iar reziliența
forței de muncă este suficient de ridicată ca în situații de șocuri, efectele să fie resorbite destul de
repede, cele mai importante aspecte negative rămân în continuare legate de dezechilibrele
structurale care se manifestă pe piața muncii românești.
În acest context, tipologia măsurilor de ocupare ar trebui să accentueze realizarea unor ținte mai
ambițioase pentru următoarele direcții de acțiune (în ordinea de prioritare menționată mai jos):
• Direcția de acțiune 2.1. Reducerea ocupării în agricultura de subzistență și facilitarea relocării
acestei resurse umane către activități non-agricole
• Direcția 2.2. Creșterea participării femeilor pe piața muncii, inclusiv prin măsuri suport de
reconciliere a vieții profesionale cu cea de familie
• Direcția de acțiune 1.1. Diminuarea șomajului în rândul tinerilor și a numărului de tineri din
categoria NEETS
• Direcția 3.1 Sprijinirea adaptabilității și dezvoltării permanente a forței de muncă corelate cu
schimbările structurale ale pieței muncii
În cadrul documentului de Recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al

României pentru anul 2019 și care include un aviz al Consiliului privind programul de convergență al
României pentru 2019 se arăta “ Piața forței de muncă se confruntă cu presiuni crescânde, în
condițiile în care rata șomajului (4,2% în 2018) este foarte scăzută, forța de muncă este în scădere,
iar lipsa de personal calificat persistă
Politicile active în domeniul pieței forței de muncă oferă un răspuns limitat la nevoile pieței
forței de muncă, măsurile fiind axate în principal pe oferirea de stimulente financiare, mai degrabă
decât pe abordări personalizate, globale. Întârzierea reformei planificate a serviciului public de
ocupare a forței de muncă rămâne un obstacol important în calea modernizării serviciilor furnizate
angajatorilor și șomerilor.
Competențele nu evoluează în concordanță cu nevoile sectoarelor economice în creștere,
81% dintre angajatori confruntându-se cu dificultăți în ocuparea locurilor de muncă vacante. Să
166
asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea
relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. 76
În Raportul de țară referitor la progresele înregistrate în implementarea recomandărilor
specifice de țară publicat în data de 07.03.2018 în cadrul Semestrului European, CE apreciază că ”s-
au înregistrat unele progrese în privința combaterii muncii nedeclarate și progrese limitate în legătură
cu consolidarea măsurilor specifice de activare a forței de muncă. Nu au existat progrese în ceea ce
privește modul de stabilire a salariului minim și egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și
femei”.
Recomandările de Țară ale CE pentru România (mai 2018) referitoare la domeniul muncii și
justiției sociale reiterează importanța stabilirii salariului minim pe bază de criterii obiective. O altă
recomandare vizează finalizarea implementării venitului minim de incluziune. O recomandare nouă,
care a reieșit de pe urma analizelor din cadrul Pilonului european al drepturilor sociale, este: “Să
îmbunătățească funcționarea dialogului social”77. Potrivit prevederilor Programului de Guvernare 2018
– 2020, Guvernul României are ca prioritate asigurarea unui parcurs constant către îmbunătățirea
nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea
decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene”, obiectiv realizabil ”prin promovarea unor
politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și
flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de
competențele și abilitățile lor, la venituri decente”.
Concluzii
Prognoza populației active, ocupate și șomere pentru 2020, respectiv 2025 și 2028 indică
reduceri ale populației active și ale ocupării, respectiv ale șomajului și pentru următorii ani.
Din punct de vedere structural, tendințele previzibile sunt de contracție a ponderii grupei 25-34
ani și 35-49 ani, fapt ce indică o zonă de mare importanță pentru politicile de ocupare care să
acționeze pentru diminuare a exodului de forță de muncă și de stimulare a activării în cadrul grupei
25-34 ani.
Analiza după o metodă contrafactuală a dinamicii PIB real față de PIB nominal și a ratei
șomajului real comparativ cu rata șomajului NAIRU indică pentru perspectiva următorilor ani
posibilitatea unei perioade de stagnare sau recesiune ușoară, dar reziliența forței de muncă este
suficient de ridicată ca în situații de șocuri, efectele să fie resorbite destul de repede. Cu toate
acestea, cele mai importante aspecte negative rămân în continuare legate de dezechilibrele
structurale care se manifestă pe piața muncii românești.
76
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2019-european-semester-country-specific-recommendation-
commission-recommendation-România_ro.pdf
77
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-specific-recommendation-
commission-recommendation-România-en.pdf
167
Capitolul 8 Măsuri și direcții de acțiune viitoare
În cadrul acestui capitol se prezintă direcțiile de acțiune pe termen scurt și măsurile

după prioritatea stabilită urmare a analizei rezultatelor și impactului implementării
SNOFM 2014-2018 utilizând o metodă de analiză multicriterială.
8.1 Metodologie de analiză a tiplogiei măsurilor aplicate – analiză multicriterială
In recomandările de țară făcute de către Comisie, pentru perioada 2019-2020, se arată că

este necesar `să se întreprindă acțiuni pentru a se asigura îmbunătățirea competențelor, inclusiv a
competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și
formării profesionale și a învățământului superior78.
În ceea ce privește adoptarea de măsuri pentru atingerea obiectivelor, măsurile de reformă
identificate pentru creșterea ratei de ocupare răspund inițiativei O agendă pentru noi
competențe și noi locuri de muncă și liniilor directoare pentru politicile de ocupare (propuse de
Comisia Europeană în data de 27.04.2010).
Analiza multicriterială de luare a deciziei (Multi criterion Decision-Making - MCDM) a
devenit un instrument utilizat în analiza problemelor complexe reale în condiții de incertitudine.
Metoda permite luarea unei decizii optime în prezența unor criterii complexe79. Complexitatea acestor
probleme este dată de prezenta cel puțin a unei caracteristici cum ar fi: criterii conflictuale și/sau
necomensurabile; Utilizarea unor unități diferite de măsură pentru indicatorii de evaluat; prezența unor
alternative diferite80.
Există trei etape în utilizarea oricărei tehnici de luare a deciziilor care implică analiza numerică a
alternativelor:
1) Determinarea criteriilor și alternativelor relevante.
2) Atașarea măsurilor numerice la importanța relativă a criteriilor și a impactului a alternativelor
privind aceste criterii.
3) Prelucrarea valorilor numerice pentru a determina un clasament al fiecărei alternative.
Deși procedurile matematice pentru prelucrarea datelor pertinente sunt destul de simple,
adevărata provocare este cuantificarea acestor date.
78
Recomnadarea Comisiei privind Programul național de reformă al României pentru 2019 și care include un aviz al
Consiliului privind Programul de convergență al României pentru 2019 din 5.06.2019 https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52019DC0523&from=EN
79
Triantaphyllou, Shu, Sanchez, & Ray, 1998
80
Velasquez and Hester: An Analysis of Multi-Criteria Decision Making Methods IJOR Vol. 10, No. 2, 56-66 (2013)
168
8.2. Propunere de măsuri de îmbunătățire a planurilor de implementare a SNOFM pentru
perioada care urmează
Spațiul evaluărilor realizate și a aspectelor analizate în cadrul proiectului nostru, evaluări de

performanță, gestionarea resurselor, politica și strategia, politica publică, strategia politică și
planificarea fac adecvată aplicarea analizei de acoperire a datelor (DEA). Utilizarea acestei metode
este indicată în situația în care avem date precise, astfel minimizăm riscurile indicate de teorie.
Prin analiza fiecărui obiectiv, direcție și măsură individuală, a indicatorilor proiectați, în funcție de
nivelul de performanță programat și realizat, al gradului de realizare obținut, am realizat o evaluare
detaliată a indicatorilor81, după modelul lui Hermans.
Alternativele reprezintă diferitele opțiuni de acțiune disponibile pentru factorii de decizie. De obicei,
setul de alternative este presupus a fi finit, variind de la câteva la sute. Acestea ar trebui să fie
verificate, prioritate și în cele din urmă clasat.
Atributele. Fiecare problemă de analiză multi-criterială este asociată cu mai multe atribute. Atributele
sunt denumite și "obiective" sau ”criterii de decizie". Atributele reprezintă dimensiunile diferite de la
care pot fi văzute alternativele.
Conflictul între atribute. Diferite atribute reprezintă diferite dimensiuni ale alternativelor;
Analiza Strategiei SNO 2014-2020 și a Planului din documentele a permis următoarele acțiuni în
cadrul procesului :
I. Operaționalizarea atributelor și sub-atributelor în contextul Planului SNO.
II. Identificarea ierarhiilor date de Obiective, Direcții și Măsuri. Codificarea atributelor, sub-
atributelor și a sub-sub-atributelor în conformitate cu structura SNO;
III. Operaționalizarea măsurilor în Indicatori și codificarea acestora conform structurii ierarhice a
atributelor;
IV. Managementul conflictului între atribute: identificarea ”firului rosu” respectiv a principalei
direcții agregare, modelarea atributelor și a dimensiunilor lor asociate.
V. Identificarea unităților imposibil de măsurat: Evaluarea diversității unităților de măsurarea
ale atributelor și ale implicațiilor acestora. În cazul SNO atributele sunt diferite resursa umana,
infrastructura, evenimente media, etc., respectiv nu toate atributele permit măsurarea
coerentă și comparabilă (ex Impactul unor evenimente diferita ca scală. Amplitudine, topic, în
timp și în spațiu: Conferințelor, informări, întâlniri, etc)
VI. Ponderări ale Deciziei - Asocierea unor ponderi de importanță atributelor. Situații care cer o
atenție sporită – condiționalități critice pentru îndeplinirea țintelor SNO 2014-2020 au fost
iterate pe baza analizei stadiului de evoluție a indicatorilor măsurilor, analiză bazată pe:
gardul de realizare a țintelor acolo unde sunt menționate, data de începere, termene de
realizare.
VII. Matricea de decizie – exprimarea problemei într-un format de matrice.
Obiectivul principal al analizei indicatorilor din Planul de acțiune pentru implementarea SNOFM
a fost gruparea acestroa după criteriul tranziției în ocupare (efect direct al intervenției măsurii active)
sau ca efect e susținere a tranziției, respectiv indirect.
Un efect indirect important este cel al creșterii ocupabilității, comportament esențial al eficienței
pieței muncii moderne în sensul creșterii capacității de a fi ocupat pentru individ, mai ales în contextul
manifestării economiei cunoașterii, a globalizării și a progresului tehnic foarte rapid.
În vederea măsurării eficienței relative a altenativelor82, pe baza Planului SNO am identificat
următoarele criterii și alternative de încadrare a măsurilor.
81
Hermans, Brijs, Wets, and Vanhoof (2009)
169
Tabel nr. 37- Alternative pentru criteriile de analiză
Criteriu Alternative
Eficacității 1. Beneficiarii de măsuri active tranzitează direct în ocupare DO

Strategice 2. măsura contribuie indirect la tranziția grupurilor tratate în
SNOFM ocupare IO
1. Mobilitate ocupațională (cu efect în ocupabilitate - Employability)
2. Mobilitate geografica (cu efect în ocupabilitate - Employability)
Rezultatulul
3. Ocupare Independentă
intervenției:
4. Ocupare Dependentă
5. Ocupare în industrie vs economie socială
6. Ocupabilitate (Employability)
7. Cultură pentru ocupabilitate
Responsabilități
1. ANOFM - singură,
și atribute
2. parteneriat de instituții
Instituționale
1. TS -termen scurt
Decalajul dintre
2. TM&L -termen mediu și lung
tratament și efect
1. Nu sunt aspecte critice, respectiv măsura se realizeză în
termenul și la nivelul programat
Alertă
2. Aspect critic – s-au identificat aspecte speciale care ies din
cadrul de programare și care cer o atenție specială
Alte criterii ce pot fi analizate dar care nu sunt prezentate în această sinteză
Efectul cumulat,
dependent de
1. Tratamentul este aplicat permanent, începând din
momentul inițierii
2. Tratamentul este temporar
aplicării
tratamentului
Finalitatea 1. Pe parcursul perioadei de implementare
rezultatului 2. La finalul perioadei de implementare
1- Instituțional
2- Legislativ
3 - Infrastructură
4 - Capital Uman
Planul în care
5- Managementul Pieței muncii
acționează direct
6 - Media & Societate
măsura:
7. Competitivitate
8. Dezvoltare
9. Globalizare
10 - formulare necesar de calificări pe piața muncii pentru sistemul
de educație
Distribuția numărului de indicatori după măsuri, direcții și obiective indică o situație disproporționată la
nivelul de obiectiv specific, OS 2 Imbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în
rândul femeilor și a persoanelor aarținănd grupurilor vulnerabile fiind de 2-3 ori mai mare în numărul
de indicatori urmăriți comparativ cu celelalte OS.
82
Thanassoulis, Kortelainen, and Allen, 2012),
170
Grafic nr. 35. - Arhitectura sistemului de indicatori ai SNO 2014-2020
1. OS 1. Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a
Obiectivul persoanelor în vârstă
Direcția 1 2
M 1.2.1
M 1.2.2
M 1.2.3
M 1.2.4
M 1.2.5
M 1.1.1.
M 1.1.2.
M 1.1.3.
M 1.1.4.
M 1.1.5.
M 1.1.6.
M 1.1.7.
M 1.1.8.
M 1.1.9.
M 1.1.10.
Măsura
Ind 1 2 2 3 1 1 1 19 1 2 33 1 1 1 1 1 5 38
Obiectivul 2 OS 2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
Direcția 1 2 3
M 2.1.1
M 2.1.3
M 2.1.4
M 2.1.5
M 2.1.6
M 2.1.7
M 2.1.8
M 2.2.1
M 2.2.2
M 2.2.3
M 2.2.4
M 2.2.6
M 2.3.1
M 2.3.2
M 2.3.5
M 2.3.6
M 2.3.7
M 2.3.8
M 2.3.10
M 2.3.11
M 2.3.12
M 2.3.13
M 2.3.14
M 2.3.15
M 2.3.16
M 2.3.17
M 2.1.2.
M 2.2.5.
M 2.2.6.
M 2.2.7.
M 2.2.8.
M 2.2.9.
M 2.2.10.
M 2.3.1.
M 2.3.3.
M 2.3.4.
M 2.3.9.
Măsura
Ind 2 3 2 1 1 1 1 4 15 4 3 7 2 3 1 5 1 3 6 3 38 1 3 1 2 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 2 3 3 5 32 85
3 Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de

Obiectivul calificare și competenţe adaptate la cerințele pieței muncii
Direcția 1 2
M 3.1.1
M 3.1.2
M 3.1.3
M 3.1.4
M 3.1.5
M 3.1.9
M 3.2.1
M 3.2.2
M 3.1.6.
M 3.1.7.
M 3.1.8.
M 3.2.3.
Măsura
Ind 1 2 5 1 1 3 3 3 1 20 1 1 3 5 25
4. OS4. Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și evaluare a

Obiectivul politicilor cu impact pe piața muncii
Direcția 1 2
M 4.1.1
M 4.1.4
M 4.1.5
M 4.1.6
M 4.1.7
M 4.1.8
M 4.1.9
M 4.1.10
M 4.1.11
M 4.1.12
M 4.1.13
M 4.1.14
M 4.1.15
M 4.2.1
M 4.2.2
M 4.2.3
M 4.1.2.
M 4.1.3.
M 4.2.4.
Măsura
Ind 1 4 4 2 1 5 4 4 2 1 1 1 1 1 1 33 1 1 1 4 7 40
Obiectivul
Direcția
Măsura
Ind 188
Analiza repartiției indicatorilor după atribuirea de valori planificate indică o situație

disproporționată cu privire la ponderea relativ redusă a indicatorilor programați (35,6%) față de cei
pentru care nu s-au programat ținte. Propunem pentru următoarea perioadă o identificare de ținte
pentru toți indicatorii prinși în planul de acțiune anual.
Un alt aspect de sesizat este acela ca ANOFM, instituție cu atribuții principale în

implementarea politicii de ocupare, are atribuite responsabilități pentru 37,3% din indicatorii cu țintă,
respectiv pentru 13,3% din totalul indicatorilor din SNOFM. Aspectul pe care il propunem este cel al
ierarhizării măsurilor după importanță sau dacă acest lucru nu este posibil cel puțin alegerea unor
măsuri de susținere (cu efect indirect în ocupare) cu mai mare relevanță și renunțarea la măsuri
definite generic.
Redăm mai jos un tablou al indicatorilor cu ținte la nivelul anului 2018 pe direcții și obiective
specifice asumate de ANOFM, ca model de gestiune pentru fiecare instituție cu responsabilități în
cadrul SNOFM.
171
Tabel nr 38 - Sub-Sistemul de indicatori ai SNO 2014-2020 asociat măsurilor asumate spre
implementare de către ANOFM în anul 2018
Număr de indicatori care au țintă asumată de ANOFM 25

Număr total de indicatori care au țintă asumată în 2018 67
Ponderea indicatorilor care au țintă asumată ANOFM în total
indicatori cu ținte asumate 37,3
Obiectivul 1
Direcția 1 2 Total
Măsura M 1.1.3. M 1.1.4. M 1.1.5. M 1.1.7. M 1.1.8. N M 1.2.1 N
tinta2018 2064 585 250 18 94 1250 53000 18089
Indicatorul M.1.1.3.I1 M.1.1.3.I2 M.1.1.4.I1 M.1.1.5.I1 M.1.1.7.I1 M.1.1.8.I1 M.1.1.8.I2 8 M 1.2.1.I1 1 9
2
1 2 3 Total
M 2.1.7 M 2.1.1 N M 2.2.7. M 2.2.10. N M 2.3.1 M 2.3.11 M 2.3.17 M 2.3.9. N
1802 13927 5 1 3000 8 857 4641 94 184
M.2.1.7.I1 M.2.1.1.I1 2 M 2.2.7.I1 M 2.2.10.I1 2 M 2.3.1.I4 M 2.3.11.I1 M 2.3.17.I2 M 2.3.17.I1 M 2.3.9.I2 M 2.3.9.I1 6 10
3
1 2 Total
M 3.1.1 M 3.1.3. M 3.1.6. N M 3.2.3. N
33299 2091 128 37511
M 3.1.1.I1 M 3.1.3..I1 M 3.1.6..I1 3 M 3.2.3.I2 1 4
4
1 Total
M 4.1.9 M 4.1.5 N
1330 891
M 4.1.9.I1 M 4.1.5.I1 2 2
Analiza măsurilor după efectul direct (tranziția în ocupare) sau indirect (de creștere a ocupabilității
sau de susținere a acesteia) indică aspecte semnificative a permis o încadrare a majorității măsurilor
(98,4%) în cele 2 categorii. Analiza structurii indică însă un aspect extrem de important și anume:
Ø 35.7% dintre măsuri au efect direct, respectiv susțin tranziția în ocupare
Ø 15,2% din măsurile cu efect direct în ocupare se adresează ocupării independente
Ø 79% din măsurile cu efect indirect se referă la creșterea ocupabilității
Tabel nr. 39 - Tipologia măsurilor după finalitatea directă sau indirectă în ocupare a indicatorilor pe
măsuri, direcții și obiective specifice
Beneficiarii de măsuri active tranzitează direct Măsura contribuie indirect la tranziția

Total
în ocupare DO grupurilor tratate în ocupare IO
66 119 185
35,7 64,3 100
172
%măsuri
Măsuri Măsuri Total măsuri
implementate
Total implementate implementate implementate
de ANOFM în
măsuri de ANOFM de ANOFM în de către
total măsuri
singură Parteneriat ANFOFM
implementate
Beneficiarii de măsuri active tranzitează direct în ocupare DO
Ocupabilitate 28 10 3 13 46,4
Cultură pentru
ocupabilitate
Ocupare dependentă 15 3 7 10 66,7
Ocupare
10 1 0 1 10,0
independentă
Mobilitate geografica 6 6 0 6 100,0
Oc Ind-Economie
6 0 0 0 0,0
socială
DECIZIE PENTRU
ANOFM - 1 1 0 1 100,0
CALIFICARI i - ii
Total 66 21 10 31 47,0
Măsura contribuie indirect la tranziția grupurilor tratate în ocupare IO
Cultură pentru
48 0 8 8 16,7
ocupabilitate
Ocupare
8 0 0 0 0,0
independentă
Oc Ind-Economie
2 0 0 0 0,0
socială
DECIZIE PENTRU
ANOFM -
CALIFICARI i - ii
Total 119 12 24 36 30,3
Total Măsuri
Cultură pentru
48 0 8 8 16,7
ocupabilitate
Ocupare
18 1 0 1 5,6
independentă
Oc Ind-Economie
8 0 0 0 0,0
socială
DECIZIE PENTRU
ANOFM - 1 1 0 1 100,0
CALIFICARI i - ii
Total 185 33 34 67 36,2
Centralizarea măsurilor din cadrul PNAO după tipul efectului grupat în direct, caz în
care tranziția în ocupare se realizează direct și indirect, caz în care măsura nu are efect
direct asupra tranziției în ocupare indică un raport de 50/112 al măsurilor cu efect direct față
de cele cu efect indirect.
Aprecierea raportului dintre aceste măsuri nu este relevantă decât în măsura în care
efectele așteptate nu sunt pe măsura celor planificate. Cu toate acestea, considerăm că
există – cel puțin din punct de vedere al numărului o disproporție între numărul de măsuri cu
efect direct în ocupare și cele cu efect indirect, respectiv de susținere.
173
Deoarece datele nu au fost complete cu privire la termenul după care apar efecte în
ocupare, evidențiem faptul că efectele măsurilor aplicate apar în general într-o pondere de
84,6% pe termen scurt și dintre acestea, 27,2% duc direct în ocupare (pe termen scurt).
Acest fapt poate crea dificultăți în cadrul procesului de monitorizare a realizării
indicatorilor și este posibil să mute atenția asupra măsurilor de susținere (mai multe si mai
dificil de urmărit în termen de rezultate).
Tabel nr. 40 - Tipologia măsurilor descrisă după tipul de tranziție în ocupare și termenul după
care apare efectul în ocupare
Măsuri
Total
ANOF %
măsuri
M
Beneficiarii de Efectele apar după TS -termen scurt 44 27 61,4
măsuri active Efectele apar după TM&L -termen
6 4 66,7
tranzitează direct în mediu si lung
ocupare DO Total 50 31 62,0
Măsura contribuie Efectele apar după TS -termen scurt 93 26 28,0
indirect la tranziția Efectele apar după TL -termen Lung 19 6 31,6
grupurilor tratate în
ocupare IO Total 112 32 28,6
Efectele apar după TS -termen scurt 137 53 38,7
Efectele apar după TL -termen Lung 19 6 31,6
Total Efectele apar după TM&L -termen
6 4 66,7
mediu si lung
Total 162 63 38,9
Pondere măsuri pe termen scurt 32,1 50,9
174
Pe baza analizei stadiului de evoluție a indicatorilor măsurilor cuprinse în SNOFM și Planul
de acțiune pentru implementarea acesteia, analiză bazată pe gradul de realizare a țintelor
acolo unde sunt menționate, încadrarea în termenele propuse am identificat 2 tipuri de
situații:
I. Măsuri pentru care indicatorii programați au fost realizați și uneori și depășiți, iar
termenele au fost respectate
II. Măsuri pentru care indicatorii programați nu au fost îndepliniți în mod sistematic,
sau/și termenele de realizare nu s-au respectat.
Considerăm că asupra acestei a doua categorii trebuie îndreptată atenția în cadrul
exercițiului de programare pentru anul 2020. Sintetic, aceste măsuri (detaliate în tabelul de
mai jos) se pot grupa în următoarele categorii:
- Măsuri de stimulare a dezvoltării economiei sociale
- Măsuri de încurajare a dezvoltării antreprenoriatului
Tabel nr. 41 - Aspecte care cer o atenție sporită – condiționalități critice pentru îndeplinirea
țintelor SNO 2014-2020
Frecventa
Aspecte critice - dimensiuni care cer o atenție sporită %
(indicatori)
Dezvoltarea economiei sociale 9 4,8
Dezvoltarea infrastructurii de business, în special în mediul rural, aspect
7 3,7
esențial pentru crearea de cerere de forță de muncă
Determinarea capacității de muncă: input pentru profilare; statistici
6 3,2
agregate esențiale pentru proiectarea măsurilor active
Determinarea necesarului de competențe și atragerea de capital uman
6 3,2
înalt
Dezvoltarea infrastructurii pentru îngrijirea persoanelor dependente -
6 3,2
aspect critic pentru susținerea participării femeilor pe piața muncii
Crearea de competențe cheie - aspect critic pentru ocupabilitate 5 2,7
Eficiență, performanță & dezvoltare capacitate instituțională 4 2,1
Susținerea participării femeilor pe piața muncii prin creare de servicii
3 1,6
specializate
Registru de calificări noi 3 1,6
Solicitanți de azil 3 1,6
Optimizarea fiscalității: aspect critic si pentru ocuparea independentă si
2 1,1
ocuparea dependentă!
Dezvoltarea de mecanisme de finanțare sustenabilă a formării
profesionale continue - extinderea dialogului social în procesele de 1 ,5
finanțare ale formării continue
Furnizarea de servicii de preconcediere persoanelor cuprinse în procese
de concediere colectivă, inclusiv prin constituirea de comitete de sprijin 1 ,5
și centre de tranziție.
Antreprenoriat- critic - asigurarea unui nivel minim de competitivitate a
1 ,5
afacerii
Critic eficienta pieței muncii 1 ,5
Critic Registrul competențelor - specializare & Registrul Competențelor
1 ,5
cheie
129 68,6
Total 188 100,0
Asocierea în structură de termene de aplicare a măsurii ca și după efect, respectiv tipul

tranziției persoanei asupra căreia se aplică măsura direct în ocupare sau indirect a permis o
175
analiză de detaliu a modului de asociere a instituțiilor responsabile. Analiza tipologiei
măsurilor, din perspectiva instituțiilor responsabile, precum și a categoriei efectului în
ocupare pentru stimularea ocupării independente reflectă o diversitate de actori, de regulă
prezenți în cadrul unor parteneriate care nu sunt consolidate, a căror acțiune de coordonare
pare dificilă din partea MMJS.
În acest sens ilustrăm în cazul particular al dezvoltării ocupării independente, caz
în care măsurile active aplicate nu se află în responsabilitatea ANOFM (cu mici excepții).
Ocuparea independentă, antrenoriatul și crearea de noi locuri de muncă sustenabile și
competitive reprezintă motorul de creștere economica. Importanța strategică a acestui
domeniu nu este reflectată într-o statistică unitară a măsurilor active, așa cum avem cazul
ocupării dependente gestionate de ANOFM.
Cu toate acestea, ținând cont de importanța acestei măsuri pentru rezolvarea
dezechilibrelor structurale și pentru dezvoltarea economiei românești în viitor, considerăm
că este necesară o structurare a mecanismului de coordonare a măsurilor– cel puțin pe
acest segment.
Tabel nr. 42- Instituții responsabile cu implementarea măsurilor active destinate stimulării
ocupării independente, a termenelor de realizare și a efectului în ocupare
Instituții responsabile cu implementarea

Cod Efect în
măsurilor active destinate stimulării ocupării Termen
măsură ocupare
independente
M 1.1.5. ANOFM TS DO
M 1.1.10. MEN, ME/DIMMMAT, MMJS, MADR, MTS, PS TS DO
M 2.1.2. MADR, MMJS, ME/DIMMMAT, PS TS DO
TM &
M 2.1.3 MMJS, ME/DIMMMAT, MFP, PS DO
TL
M 2.1.4 MMJS, ME/DIMMMAT, PS TS DO
TM &
M 2.1.5 MADR, PS DO
TL
MDRAP, MADR FESI 2014-2020, Cofinanțare
TM &
M 2.3.16 naționala aferenta din Bugetul Stat aferenta DO
TL
FESI 2014 – 2020
M 2.3.8 ME/DIMMMAT, MMJS, Universitățile, ONG, PS TS DO
Unități de învățământ, ISJ/ISMB MEN/DGEMÎP,
M 1.1.9. TS IO
CNDIPT- monitorizare
M 2.1.2. MADR, MMJS, ME/DIMMMAT, PS TS IO
M 2.1.8 MMACA TS IO
M 2.1.8 MADR/AFIR TS IO
MEN și Instituțiile de învățământ superior
M 4.1.9 TL IO
acreditate
Legenda: TS – termen scurt, TM – termen mediu, TL – termen lung
DO – tranziție direct în ocupare, IO – indirect în ocupare, respectiv măsuri de
susținere a cadrului
176
În plus, față de măsurile sus-menționate, în vederea depășirii sau atenuării aspectelor
negative cu care se confruntă piața muncii din țara noastră, propunem următoarele
priorități pentru politicile de ocupare și cele de dezvoltare economică:
Prioritatea 1. Creșterea gradului de ocupare prin măsuri de activare a forței de muncă

inactive, reducerea exodului de resurse de muncă, respectiv de capital uman, prin crearea
de locuri de muncă de calitate, productive și competitive la nivel global
Prioritatea 2. Creșterea ocupării tinerilor, cu atenție specială pentru grupa 25-34 ani și
accesul acestora la formare inițială și continuă
Prioritatea 3. Creșterea gradului de adecvare a competențelor la cerințele pieței muncii
pentru șomerii de lungă durată și pentru persoanele vârstnice (55-64 ani)
Prioritatea 4. Diversificarea și specializarea serviciilor publice de ocupare pentru creșterea
eficacității măsurilor/politicilor și a eficienței măsurilor de ocupare.
Concluzii
Propunerea de măsuri pentru perioada ce a rămas în implementarea SNOFM ține într-o

mare măsură de gradul de realizare a țintelor propuse de la începutul implementării până la
momentul analizei și de impactul pe care acestea le-a avut asupra mediului economic.
Utilizând o analiză multicriterială am putut face o evaluare a domeniilor care necesită
îmbunătățire în perspectivă.
Cele mai importante se referă la:
- Stabilirea de ținte pentru indicatorii asociați măsurilor pentru anul 2020
- Ierarhizarea după importanța în efectul asupra tranziției în ocupare a unor măsuri
asupra cărora să se stabilescă acțiuni ce să fie monitorizate cu atenție
- Să se identifice acțiuni concrete pentru rezolvarea zonelor critice enunțate mai sus
(dezvoltarea economiei sociale, stimularea dezvoltării antreprenoriale).
177
Referințe bibliografice
- Bonissone, P., Subbu, R., & Lizzi, J. (2009). Multicriteria decision making (mcdm): A
framework for research and applications. IEEE Computational Intelligence Magazine,
4(3), 48–61. https://doi.org/10.1109/MCI.2009.933093
- Carcillo, S., Fernández, R., Königs, S., Minea, A. (2015), NEET Youth in the Aftermath of
the Crisis: Challenges and Policies, OECD Social, Employment and Migration Working
Papers, No. 164, OECD Publishing
- Cerkez, E. B., Stroie, D. C., Vladut, Z. E. (2016), Vocational education and training in
Europe – România. Cedefop ReferNet VET in Europe reports,
http://libserver.cedefop.europa.eu/vetelib/2016/2016_CR_RO.pdf.
- Dodgson, J. S. (2009). Multi-criteria analysis: A manual. Retrieved from
https://assets.publishing.service.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment
_data/file/191506/Mult-crisis_analysis_a_manual.pdf
- Duell, N., Thurau, L., Vetter T. (2016), Long-term Unemployment in the EU: Trends and
Policies, Bertelsmann Stiftung
- Gardner, C., Dermody, A., O’Donoghue, R., Davis, S., Isard, P., Aylward, Y. (2017),
Kickboxing, kindness and going the extra mile: Good practice for working with NEETs
under SICAP, Pobal, Ireland, Summary Report October 2017
- Ghinararu C. (2018), Peer country Comments Paper – România, step by step, …by step
– linking active labour market policy measures with (monetary) social support,
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=19788&langId=enGardner, C., Dermody,
A., O’Donoghue, R., Davis, S., Isard, P., Aylward, Y. (2017), Kickboxing, kindness and
going the extra mile: Good practice for working with NEETs under SICAP, Pobal, Ireland,
Summary Report October 2017
- Ishizaka, A., & Nemery, P. (2013). Multi-criteria decision analysis: Methods and software.
Chichester, West Sussex, United Kingdom: Wiley.
- Janse, B. (2018, August 26). Multiple Criteria Decision Analysis, a decision making tool.
Retrieved 23 July 2019, from ToolsHero website: https://www.toolshero.com/decision-
making/multiple-criteria-decision-analysis-mcda/
- Hermans, E., Brijs, T., Wets, G., and Vanhoof, K. (2009). Benchmarking road safety:
Lessons to learn from a data envelopment analysis. Accident Analysis and Prevention,
41(1): 174-182.
- Semantic scholar, (n.d) 5 MCDM Methods 5.1 INTRODUCTION The Multi criterion
Decision-Making (MCDM) Decision7feaeaaa2fa79099c5bbb0a2e5418eb45d21.pdf.
(n.d.). Retrieved from
https://pdfs.semanticscholar.org/5e3e/7feaeaaa2fa79099c5bbb0a2e5418eb45d21.pdf
- Thanassoulis, E., Kortelainen, M., and Allen, R. (2012). Improving envelopment in data
envelopment analysis under variable returns to scale. European Journal of Operational
Research, 218(1): 175-185.
- Triantaphyllou, E, Shu, B., Sanchez, S. N., & Ray, T. (1998). Multi-Criteria Decision
Making: An Operations Research Approach. 22.
178
- Triantaphyllou, Evangelos. (2000). Multi-criteria Decision Making Methods: A
Comparative Study. https://doi.org/10.1007/978-1-4757-3157-6
- Trofin, L., Lonean, I., Strat, A. V., Aioanei, M., Labă, M.M. (2016), Evaluarea intervențiilor
POCU în domeniul ocupării forței de muncă. Evaluarea contribuției POCU la creșterea
ocupării în rândul tinerilor NEETs. Raport de evaluare 2015, http://www.fonduri-
ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/1
- Vasilescu, C. (2019), Social and employment policies in România, author:, Policy
Department for Economic, Scientific and Quality of Life Policies, European Parliament,
Directorate-General for Internal Policies, PE 626.064 – September 2018,
http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/626064/IPOL_STU(2018)62
6064_EN.pdf
- Vasilescu, C., (2018), Românian case study in long briefing note on the European Social
Fund: Beneficiaries’ experience in the current funding period (not published).
- Vasilescu, C. (2017), Analysis of ERDF support for inclusive growth in the 2014-2020
programming period – Country summary România (not published).
- Velasquez, M., & Hester, P. T. (2013). An Analysis of Multi-Criteria Decision Making
Methods. 10(2), 11.
- Xu, L., Yang, J.-B., & Manchester School of Management. (2001). Introduction to multi-
criteria decision making and the evidential reasoning approach. Manchester School of
Management.Carcillo, S., Fernández, R., Königs, S., Minea, A. (2015), NEET Youth in the
Aftermath of the Crisis: Challenges and Policies, OECD Social, Employment and
Migration Working Papers, No. 164, OECD Publishing
- Eurofound (2012a), Recent policy developments related to those not in employment,

education and training (NEETs), Eurofound, Dublin
- Eurofound (2012b), NEETs – Young people not in employment, education or training:

Characteristics, costs and policy responses in Europe, Publications Office of the
European Union, Luxembourg
- *** (2016), POCU - Rapoarte de implementare anuale și finale pentru Obiectivul

privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă.
- *** (2015) POCU - Rapoarte de implementare anuale și finale pentru Obiectivul
privind investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, Partea I, 2015
- ***, Informare ACTIMOB 1- Activare și mobilitate tineri NEETs:
http://tulcea.accesibilitateajofm.ro/wp/wp-content/uploads/2018/11/Informare-
ACTIMOB-1-Activare-%C8%99i-mobilitate-tineri-NEETs.pdf
- ***, POCU - Rapoarte de implementare anuale și finale pentru Obiectivul privind
investițiile pentru creștere economică și locuri de muncă, Partea I, 2015.
- ***, Rapoarte de implementare anuale și finale pentru Obiectivul privind investițiile
pentru creștere economică și locuri de muncă. Partea A, Versiunea 2016
- ***, Secretariatul Tehnic Permanent pentru Regiunea Sud Est,
http://www.stpse.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=255:europa-
2020-tinte-nationale&catid=38:documentelegislatie&Itemid=28
- ***, Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2014-
2020,
179
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/Strategia
_VET%2027%2004%202016.pdf
- ***, Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015 -2020,
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2016/strategii/Strategie
%20LLL%20(1).pdf
- ***, Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015 – 2020,
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/Strategie_inv_tertiar_2015_20
20.pdf
- ***, Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01-
31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf
- ***, Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România,
https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/Strategia%20privind%20reduc
erea%20parasirii%20timpurii%20a%20scolii.pdf
- Hotărârea Guvernului nr.618/2017 pentru modificarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, aprobate
prin Hotărârea Guvernului nr. 855/2013;
- Legea nr.164/2017 pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la
locul de muncă și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru
absolvenţii de învăţământ superior
- ANOFM (2018), Raport de activitate pentru anul 2017, www.anofm.ro.
- ANOFM (2017), Raport de activitate pentru anul 2016, www.anofm.ro.
- ANOFM (2016), Raport de activitate pentru anul 2015, www.anofm.ro
- ANOFM (2015), Raport de activitate pentru anul 2014, www.anofm.ro
- CEDEFOP (2018), European Skills Index 2018 – România,
http://www.cedefop.europa.eu/en/publications-and-resources/data-
visualisations/european-skills-index/country/România
- Eurofound (2012a), Recent policy developments related to those not in employment,
education and training (NEETs), Eurofound, Dublin
- Eurofound (2012b), NEETs – Young people not in employment, education or training:
Characteristics, costs and policy responses in Europe, Publications Office of the
European Union, Luxembourg
- Eurofound (2018), Wage and task profiles of employment in Europe in 2030,
Publications Office of the European Union, Luxembourg,
https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/
ef18085en.pdf
- EUR-LEX, Council Decision (EU) 2018/1215 of 16 July 2018 on guidelines for the
employment policies of the Member States, https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/EN/TXT/?uri=CELEX:32018D1215
- European Commission, https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-
and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-
correction/european-semester_en
correction/european-semester/thematic-factsheets/labour-markets-and-skills_en
180
correction/european-semester/thematic-factsheets/labour-markets-and-skills_en
- European Semester Thematic – Factsheet active labour market policy
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-
factsheet_active-labour-market-policies_ro.pdf
- European Commission (2018), Commission staff working document, Country Report
România. 2018 European Semester: Assessment of progress on structural reforms,
prevention and correction of macroeconomic imbalances, and results of in-depth
reviews under Regulation (EU) No 1176/2011,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-country-report-
România-en.pdf .
- European Commission (2017), Education and training monitor 2017,
https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/38e7f778-bac1-11e7-
a7f8-01aa75ed71a1/language-en
- European Commission (2017), Education and training monitor 2017. Country analysis
2017: http://eslplus.eu/documents/esl_library/monitor2017-country-reports_en.pdf.
- European Commission (2017), European Semester: Thematic factsheet – Active
labour market policies – 2017,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-
factsheet_active-labour-market-policies_ro.pdf
- European Commission (2016), Education and training monitor 2016. Country analysis
2016: https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/e9916271-
ad65-11e6-aab7-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-77909091.
- European Commission (2010), Communication from the Commission- Europe 2020.
A strategy for smart, sustainable and inclusive growth, COM(2010) 2020 ,
http://ec.europa.eu/eu2020/pdf/COMPLET%20EN%20BARROSO%20%20%20007%
20-%20Europe%202020%20-%20EN%20version.pdf
- Employment Committee, The Support Team (2017), 2017 Europe 2020, Employment
Performance Monitor INDIC/15/12092017/EN,
http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=14728&langId=en
- Guvernul României (2018), Programul Național de Reformă 2018,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2018-european-semester-national-reform-
programme-România-ro.pdf
- Guvernul României (2017), Programul Național de Reformă 2017,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-national-reform-
programme-România-ro_0.pdf
- Guvernul României, Programul Operațional Capital Uman. Raport anual de
implementare 2015. Rezumat pentru cetățeni.
- Ministerul Muncii și Justiției Sociale (2018), Raport privind incluziunea socială în
România în anul 2016:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2017/Raport_incluziune_Ro_2
016.pdf
- Ministerul Muncii și Justiției Sociale (2017), Buletin statistic în domeniul muncii și
protecției sociale - anul 2017: Evoluții în domeniul ocupării, mobilității, șomajului și
protecției sociale a șomerilor – trimestrul IV,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/buletin_statistic/ocupare_an2017.pdf
181
- Ministerul Muncii și Justiției Sociale (2017), Planul de implementare a garanției pentru
tineret 2017 – 2020,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Legislatie/Munca/Plan_impleme
nt_Garantie_pt_tineret_2017-2020.pdf
- Ministerul Muncii și Justiției Sociale (2017), Raport anual de activitate 2017,
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMJS/Rapoarte-
studii/Raport_activitate_MMJS_2017.pdf
- Ministerul Muncii și Justiției Sociale (2014), Planul de implementare a garanției pentru
tineret 2014 – 2015, http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-
DOES/2014-03-31_YGIP_Ro_final.pdf
- OECD (2019), The OECD SOCX Manual 2019 Edition. A guide to the OECD Social
Expenditure Database http://www.oecd.org/social/soc/SOCX_Manuel_2019.pdf
- OECD (2019), Strengthening Active Labour Market Policies in Italy, Connecting
People with Jobs, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/160a3c28-en.
- World Bank (2017), România Saber country report 2017,
https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/29102.
- World Bank (2015), RIA Pilot Project Report: Assessment of the Apprenticeship
System in România: http://www.refernet.ro/index.php/en/Informatii-diverse/ministry-of-
labour-pilot-project-report-apprenticeship-system-in-România.html.
- https://adevarul.ro/educatie/scoala/cum-modifica-programul-Scoala-Scoala-elevii-
mediile-vulnerabile-vor-prioritari-insa-doar-hartie-
1_59a983835ab6550cb88db6cf/index.html.
- https://www.edu.ro/sites/default/files/fisiere%20articole/OMEN%204093_%20din%20
19%20iunie%202017.pdf
182
Anexa 1
* PROIECTE ALE AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ FINANŢATE DIN FONDURI EXTERNE
Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are ca atribuţie expres prezentată în art. 6 alin.1 lit.b din Legea de organizare şi
funcţionare nr. 202/2006, aceea de a asigura „implementarea programelor destinate dezvoltării resurselor umane finanţate din fonduri ale
Uniunii Europene”. Absorbţia Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în conformitate cu Programul Operațional Capital Uman 2014-
2020, în vederea finanțării din surse alternative Bugetului asigurărilor pentru șomaj a măsurilor active de ocupare, inclusiv prin accesarea
fondurilor Inițiativei pentru Ocuparea Tinerilor în vederea implementării Garanției pentru Tineret în România.
Proiectul noncompetitiv INTESPO – Inregistrarea tinerilor în evidențele SPO (Axa prioritară 2
„Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs”, Obiectiv specific 2.3 „Creșterea numărului tinerilor NEETs inactivi înregistrați la Serviciul
Public de Ocupare”), pentru care s-a semnat Contractul de finanțare în luna septembrie 2017. Scopul proiectului este creșterea numărului de
tineri inactivi NEET înregistrați la Serviciul Public de Ocupare (SPO) în vederea furnizării de măsuri integrate de sprijin.
Proiectul, al cărui beneficiar este Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, are o durată de 48 de luni și se implementează în
parteneriat cu MMJS, MEN și ANPIS, valoarea finanțării din fondurile publice fiind de 213.636.395,25 lei (47.474.754,5 EUR).
În perioada 01.01 - 31.12.2018, în cadrul proiectului, prin implementarea activităților specifice, au fost contactați/identificați 40.647 de tineri
NEET și înregistrați în evidențele Serviciului Public de Ocupare 36.650 de tineri NEET. În 2018 au fost depuse 4 cereri de rambursare în
valoare totală de 4.147.256,63 lei.
Stimularea inserției tinerilor NEET pe piața forței de muncă și susținerea angajatorilor pentru încadrarea acestora este asigurată prin accesarea
de fonduri europene nerambursabile în cadrul POCU 2014-2020. Pentru aceasta au fost contractate şi se află în perioada de implementare
următoarele proiecte non-competitive:
- Proiectul ACTIMOB 1 - Activare şi mobilitate tineri NEETs, - Axa prioritară 1, Locuri de muncă pentru tineri,
Obiectivul specific 1.1 Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu
rezidența în regiunile eligibile;
- Contractul de finanțare a fost semnat în data de 16.02.2018, iar durata proiectului este de 12 luni.
- Grup țintă: tineri NEET, beneficiari – 1200 persoane;
- În anul 2018 a fost depusă o cerere de rambursare având o valoare totală de 18.000 euro.
- Proiectul „UNIT 2 RMD - Ucenicie si stagii pentru tinerii NEETs din regiunea mai dezvoltată”, Regiunea Bucureşti-Ilfov
- Axa prioritară 2 „Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs”,
- Obiectivul specific 2.1 „Creșterea ocupării tinerilor NEET şomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu
rezidența în regiunile eligibile” și Obiectivul specific 2.2 „Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16-24 ani, înregistrați la Serviciul Public de
Ocupare, cu rezidența înregiunile eligibile.”
- Contractulde finanțare a fost semnat în data de 16.02.2018, iar durata proiectului este
de 48 de luni;
- Grup țintă: tineri NEET; nr beneficiari - 115 persoane.
- În anul 2018 a fost depusă o cerere de rambursare în valoare totală de 156 euro.
183
- Proiectul „UNIT 2 RMPD - Ucenicie şi stagii pentru tinerii NEETs din regiunile mai puțin dezvoltate”, (regiuni eligibile: Nord-Est, Nord-Vest,
Vest, Sud-Vest Oltenia)
- Axa prioritară 2 „Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs”,
- Obiectivul specific 2.1 „Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu
rezidența în regiunile eligibile” și Obiectivul specific 2.2 „Îmbunătățirea nivelului de competențe, inclusiv prin evaluarea și certificarea
competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al tinerilor NEETs șomeri cu vârsta între 16-24 ani, înregistrați la Serviciul Public de
Ocupare, cu rezidența în regiunile eligibile.
- Contractul a fost semnat în data de 16.02.2018.
- Grup țintă: tineri NEET cu rezidența în regiunile elogibile; nr. beneficiari - 900 persoane.
- În anul 2018 au fost depuse 3 cereri de rambursare în valoare totală de 236.114 euro.
- Proiectul „ACTIMOB 2 ALTERNATIV – Activare şi mobilitate tineri NEETs”,
- Regiuni eligibile: Sud-Vest Oltenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest pentru perioada 2014-2016 și Nord-Est, Nord-Vest, Vest pentru perioada 2017-
2021;
- Axa prioritară 2,
- Obiectivul specific 2.1 Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 – 24 ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu
rezidența în regiunile eligibile;
- Grup țintă: tineri NEET; nr beneficiari - 12.765 persoane;
- În anul 2018 a fost depusă o cerere de rambursare în valoare totală de 9.000.000 euro.
- Proiectul „UNIT 4 RMPD – Ucenicie şi stagii pentru şomerii non-NEET din regiunile mai puţin dezvoltate”,
- Axa prioritară 3 „Scheme naţionale – programe de ucenicie şi stagii”,
- Obiectivele specifice 3.1 „Creșterea ocupării șomerilor și a persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-
64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor cu nivel redus de educație”, 3.2 „Creșterea ocupării cetățenilor români aparținând minorităţii
roma”, 3.3 „Creșterea ocupării persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semi-subzistență”, 3.4
„Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem non-formal și informal al
șomerilor și persoanelor inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanelor cu dizabilităţi, persoanelor
cu nivel redus de educație”, 3.5 „Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și certificarea competențelor dobândite în sistem
non-formal și informal al cetățenilor români aparținând minorităţii roma”, 3.6 „Îmbunătăţirea nivelului de competenţe, inclusiv prin evaluarea și
certificarea competențelor dobândite în sistem nonformal și informal al persoanelor din mediul rural, în special cele din agricultura de
subzistență și semi-subzistență”.
- Contractul de finanțare a fost semnat în data de 3.04.2018;
- Nr beneficiari estimat - 3.700 șomeri;
- În anul 2018 au fost depuse 2 cereri de rambursare având o valoare totală de 674.000
euro.
- Proiectul „PRO ACCES RMPD alternativ 2014 – 2021 - Stimularea mobilității și subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri și inactivi”,
Regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia, Sud-Est, Centru;
184
- Axa prioritară 3,
- Obiective specifice 3.1, 3.2, 3.3. Proiectul are ca scop creșterea oportunităților pentru încadrarea de şomeri non-NEET înregistrați la Serviciul
Public de Ocupare și persoane inactive non-NEET prin acordarea de sprijin financiar şomerilor non-NEET care se angajează.
- Nr. estimat de beneficiari: 110.000 șomeri.
- În anul 2018 a fost depusă o cerere de rambursare în valoare totală de 79.000.000 euro.
Pentru susținerea încadrării în muncă a tinerilor NEET, ANOFM a depus în luna decembrie 2018, la DGPOCU, următoarele fișe de proiect:
-Fisă de proiect “ACTIMOB - NEETs - Activare și mobilitate tineri NEETs”, Regiuni eligibile:
Sud-Vest Oltenia, Sud – Muntenia, Sud-Est
-Axa prioritară 1 “Locuri de muncă pentru tineri”,
- Obiectivul specific 1.1 “Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16- 24
ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile.
- Nr. estimat de beneficiari - 10.728 persoane;
- Fișa de proiect “ACTIMOB 3 RMPD - Activare și mobilitate tineri NEETs”, regiunile eligibile
Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Centru.
- Axa prioritară 2 “Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs”,
- Obiectivul specific 2.1 “Creșterea ocupării tinerilor NEETs şomeri cu vârsta între 16 - 24
ani, înregistrați la Serviciul Public de Ocupare şi cu rezidența în regiunile eligibile;
- Nr. estimat de beneficiari: 11.146 persoane.
Pentru realizarea Strategiei ANOFM post 2021, în luna decembrie 2018, a fost depusă Fișa
de proiect “Strategia ANOFM post 2021 - STRATEG” , în cadrul POCU 2014-2020, Axa 3
“Locuri de muncă pentru toţi”, Obiectiv specific “3.10. Adaptarea structurilor SPO de la
nivel național și teritorial prin introducerea unor noi
instrumente/sisteme/proceduri/servicii/mecanisme etc. privind nevoile pieței
muncii/corelarea cererii cu oferta de forță de muncă, monitorizarea serviciilor furnizate de
SPO, dezvoltarea bazei de date privind tinerii NEETs” și Obiectivul specific 3.11. “Creșterea
satisfacției clienților SPO, a diversității și gradului de cuprindere a serviciilor oferite
angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”. La finele anului 2018 fisa
de proiect se afla in procedură de evaluare la DG POCU.
Sursa: Raport ANOFM 2018, p33-p35
185
Reforme și inițiative cheie menite să asigure intervenția și activarea timpurie
Grup țintă Indicatori Numele și rolul organizației în

Numele INIȚIATIVEI
ceea ce privește cooperarea
PLANIFICATE Planificat pentru Realizat până la
Realizat până la 31.12.2018 dintre parteneri
perioada 2017-2020 31.12.2018
Identificarea și înregistrarea Agenția Națională pentru Ocuparea

tinerilor NEETs în baza de date -200.000 tineri cu Număr de tineri înregistrați Forței de Muncă
integrată din cadrul Agenției vârsta cuprinsă între Registrul Electronic al tinerilor (coordonator)
Naționale pentru Ocuparea 16 – 24 ani; NEETs cu cont individual creat
Forței de Muncă. - 160.000 tineri
NEETs cu vârsta
cuprinsă între 16 – -40.647 tineri identificaţi în
24 de ani inregistrati perioada 01 ianuarie-
31decembrie 2018 prin
implemenatrea Proiectului
INTESPO
-36.650 tineri înregistraţi în

baza de date a SPO prin
implementarea Proiectului
INTESPO în perioada 01
ianuarie-31 decembrie 2018
Crearea unor parteneriate între Agenția Națională pentru Ocuparea

CNDIPT, inspectoratele școlare, Nr. sesiuni informare realizate; Forței de Muncă (coordonator)
200.000. tineri cu
școli și AJOFM-uri în vederea
vârsta cuprinsă între -1.221 sesiuni de informare.
promovării prin campanii a
16 – 24 ani
măsurilor de stimulare a Nr. elevi informați.
participanți la aceste
ocupării forței de muncă sau a
evenimente -49.453 elevi informaţi.
participării tinerilor la formare
profesională, educație..
Sursa: ANOFM , Garanția pentru Tineret, Anexa ANOFM:Tabel 2.3: Reforme și inițiative cheie menite să asigure intervenția și activarea timpurie, la data 31.12.2018,
primit la data 18,07,2019
186
Reforme și inițiative cheie destinate integrării pe piața muncii

Numele REFORMEI
perioada 2017-2020 31.12.2018
Nr. total de contracte de Agenția Națională pentru Ocuparea

ucenicie încheiate în primele 4 Forței de Muncă (coordonator)
Legea 279/2005 republicată luni de la înregistrarea în baza
privind ucenicia la locul de 31.774 tineri tineri de date a Serviciului Public de
muncă NEETs 16-24 ani Ocupare;
-500 contracte de ucenicie, în
perioada 01 ianuarie-31
decembrie 2018
Nr. de contracte individuale de

muncă încheiate la finalizarea
stagiului de ucenicie
Nr. de absolvenţi beneficiari de
stagii în primele 4 luni la
Legea nr. 335/2013 privind înregistrarea în baza de date: Agenția Națională pentru Ocuparea
efectuarea stagiului pentru 52.117 tineri NEETs Forței de Muncă (coordonator)
absolvenții de învățământ 20-24 ani
- 47 tineri, în perioada 01
superior
Nr. de contracte individuale de
muncă încheiate la finalizarea
stagiului profesional
187
Numele REFORMEI
perioada 2017-2020 31.12.2018
Legea nr. 76/2002 privind Nr. tineri NEETs care au

sistemul asigurărilor pentru accesat măsurile active ale
șomaj și stimularea ocupării Agenţiei Naţionale pentru Agenția Națională pentru Ocuparea
forței de muncă, modificată și Ocuparea Forţei de Muncă în Forței de Muncă (coordonator)
completată prin Legea nr. primele 4 luni de la
250/2013 înregistrarea în baza de date a
acesteia;
1.714.630 tineri
-76.850 tineri sub 25 de ani
NEETs 16-24 ani
participanti la măsuri active, în
perioada 01 ianuarie-31
decembrie 2018
Nr. tineri ocupați în primele 4

luni de la înregistrarea în baza
de date:
-41.233 tineri sub 25 de ani.

Sursa: ANOFM , Garanția pentru Tineret, Anexa ANOFM: Tabel 2.4: Reforme și inițiative cheie destinate integrării pe piața muncii, la data 31.12.2018, primit la data
18,07,2019
188
Inițiative cheie destinate integrării pe piața muncii

Numele INIȚIATIVEI
perioada 2017-2020 31.12.2018
Nr. tineri NEETs care Agenția Națională pentru Ocuparea

beneficiază de servicii de Forței de Muncă (coordonator)
Consiliere și orientare 1.036.300 tineri informare şi consiliere în
profesională NEETs 16-24 ani carieră.
-65.824 tineri NEETs care au

beneficiat de servicii de
informare şi consiliere în
carieră, în perioada 01
Nr de certificate obtinute în
Evaluarea și recunoașterea urma evaluării competenţelor Agenția Națională pentru Ocuparea
competențelor profesionale 76.975 tineri NEETs obţinute pe alte căi decât cele Forței de Muncă (coordonator)
obținute în sistem nonformal și 16-24 ani formale.
informal
-13 certificate de evaluare a
competenţelor, în perioada 01
Nr. de tineri NEETs care

beneficiază de cursuri de Agenția Națională pentru Ocuparea
formare profesională; Forței de Muncă (coordonator)
-5.209 de persoane din care
Formare profesională 287.300 tineri
4.414 persoane în primele 4
NEETs 16-24 ani
luni de la înregistrarea în baza
de date.
Nr. tineri din categoria NEETs

ocupați în primele 4 luni de la
absolvirea cursurilor.
189
Numele INIȚIATIVEI
perioada 2017-2020 31.12.2018
Nr. de tineri NEETs care au
beneficiat de prime de Agenția Națională pentru Ocuparea
Acordare prime mobilitate ( 10.284 tineri NEETs mobilitate (încadrare), în Forței de Muncă (coordonator)
încadrare) inclusiv șomerilor de cu vârsta cuprinsă primele 4 luni de la
lungă durată între 16 – 24 ani înregistrarea în baza de date a
Serviciului Public de Ocupare
- 143 tineri , în perioada 01

Acordare prime instalare, 30.190 tineri NEETs Nr. de tineri NEETs care au
inclusiv șomerilor de lungă cu vârsta cuprinsă beneficiat de prime de Agenția Națională pentru Ocuparea
durată între 16 – 24 ani instalare în primele 4 luni de la Forței de Muncă (coordonator)
înregistrarea în baza de date a
Serviciului Public de Ocupare.
Nr. de tineri NEETs care au Agenția Națională pentru Ocuparea

Acordare prime de activare 130.000 tineri NEETs beneficiat de prima de activare Forței de Muncă (coordonator)
16-24 ani în primele 4 luni de la
înregistrarea în baza de date a

Nr. de tineri NEETs care au Agenția Națională pentru Ocuparea

beneficiat de prime de relocare Forței de Muncă (coordonator)
Acordare de prime de relocare 520 tineri NEETs în primele 4 luni de la
16-24 ani înregistrarea în baza de date a
190
Numele INIȚIATIVEI
perioada 2017-2020 31.12.2018
Număr de tineri NEETs

Agenția Națională pentru Ocuparea
51.641 tineri NEETs angajaţi prin acordarea de
Forței de Muncă (coordonator)
Subvenții acordate angajatorilor absolvenți 16-24 ani subvenții angajatorilor;
pentru încadrarea tinerilor
-2.238 tineri, în perioada 01
absolvenți
Număr de angajatori
beneficiari.
Număr de tineri NEETs

Agenția Națională pentru Ocuparea
2.500 tineri NEETs angajaţi prin acordarea de
Forței de Muncă (coordonator)
16-24 ani subvenții angajatorilor;
-2.072 tineri NEETs în 01
-7 tineri NEETs persoane cu
Subvenţii acordate angajatorilor handicap în perioada 01
pentru încadrarea tinerilor ianuarie-31 decembrie 2018
NEETS. -13 tineri NEETs persoane
unici întreținători ai familiilor
monoparentale în perioada 01
Număr de angajatori
beneficiari.
191
Numele INIȚIATIVEI
perioada 2017-2020 31.12.2018
Acordarea de acompaniament
personalizat tinerilor cu risc de Număr de tineri aflaţi în risc de
marginalizare socială prin marginalizare socială angajaţi;
încheierea de contracte de Agenția Națională pentru Ocuparea
-116 tineri, în perioada 01
solidaritate şi oferirea de servicii Forței de Muncă (coordonator)
specifice, inclusiv prin 3000 tineri NEETs
acordarea de subvenţii 16-24 ani
angajatorilor de inserţie care Număr de angajatori
încadrează persoane din beneficiari.
această categorie.
- 68 agajatori de inserţie.
Sursa: ANOFM , Garanția pentru Tineret, Anexa ANOFM: Tabel 2.4: Reforme și inițiative cheie destinate integrării pe piața muncii, la data 31.12.2018, primit la data 18,07,2019
192
Anexa - Participarea la măsurile active de ocupare în perioada 2014-2017
Tipul măsurii active 2014 2015 2016 2017 2018 Dif abs. Dif. rel.
Medierea muncii 721.824 630.226 466.188 450.602 -271.222,0 -37,6

Informare și consiliere 539.165 506.185 385.291 364.794 -174.371,0 -32,3
Formare profesională 40.265 43.402 26.264 26.063 -14.202,0 -35,3
Subvenționarea ocupării
șomerilor din grupuri
dezavantajate (45+ și unici 19.398 15.779 17.962 22.414 3.016,0 15,5
întreținători ai familiilor
monoparentale)
șomerilor care mai au 3/5 ani
403 328 300 496 93,0 23,1
până la îndeplinirea condițiilor
de pensionare
Stimularea ocupării
persoanelor șomere înainte
de expirarea perioadei de 19.213 16.923 16.973 15.861 -3.352,0 -17,4
acordare a indemnizație de
șomaj
212 142 141 156 -56,0 -26,4
persoanelor cu handicap
6.893 5.923 4.898 4.780* -2.113,0 -30,7
absolvenților
tinerilor supuși riscului de 420 516 297 143 -277,0 -66,0
marginalizare socială
Servicii de preconcediere 6.226 4.217 3.065 2.811 -3.415,0 -54,9
Prime de încadrare
4.249 3.627 2.544 2.571* -1.678,0 -39,5
absolvenți
Stimularea mobilității în scop
1.641 1.291 1.106 1.879* 238,0 14,5
de muncă
Stimularea încadrării în
muncă a elevilor şi studenţilor 1.291 2.070 2.527 2.358 1.067,0 82,6
pe perioada vacanțelor
Subvenționarea stagiului
pentru absolvenții de 40 49 55 74* 34,0 85,0
învățământ superior
Prima de activare pentru
- - - 27.129* - -
șomerii neindemnizați
- - - 1.318* - -
tinerilor NEETs
Sursa: Raportul de Monitorizare al Strategiei de Ocupare, 2017,
* Măsuri de ocupare introduse sau modificate în perioada 2016 - 2017
193
Lista Grafice
Grafic nr. 1 - Dinamica PIB în perioada 2014-2020 ( modificări procentuale față de anul
precedent) ..................................................................................................................................... 6
Grafic nr. 2 - Dinamica populației ocupate, în perioada 2014-2018 ( modificări % față de anul
anterior) ........................................................................................................................................ 7
Grafic nr. 3 - Mutații structurale ale VAB, pe sectoare economice, în perioada 2014-2018 ......... 8
Grafic nr. 4 - Dinamica exportului de produse ”high-tech” , în perioada 2014-2018 ( modificări
procentuale față de anul precedent) ............................................................................................. 8
Grafic nr.5 - Dinamica penetrării ”broad-band”, în perioada 2014-2017 , ( variație procentuală
față de anul anterior) ..................................................................................................................... 9
Grafic nr. 6 - Dinamica costului unitar al muncii, în perioada 2014-2018, (variație procentuală
față de anul anterior) ..................................................................................................................... 9
Grafic nr. 7 - Dinamica numărului de persoane care au primit subvenții, 2014 – 2018 .............. 10
Grafic nr.8 - Evoluția curbei Beveridge în România, perioada 2008-2018 ................................. 30
Grafic nr. 9 - Dinamica ratei șomajului la tineri, în România și UE, între 2014-2018 ................. 39
Grafic nr. 10 - Dinamica ratei șomajului la tineri pe sub grupe de vârste în România ............... 40
Grafic nr. 11 - Dinamica ratei NEETs 15-24 ani din România și UE- 28 .................................... 40
Grafic nr. 12- Dinamica ratei NEETs pe sexe în EU-28 și România, 2014-2018 ....................... 41
Grafic nr. 13 - Rata de ocupare a tinerilor 20-29 ani, din România și UE, evoluție 2014-2018 .. 41
Grafic nr. 14 – Dinamica ratei de ocupare pentru populația 55 – 64 ani .................................... 62
Grafic nr. 15- Structura populației ocupate pe cele două medii de rezidență (urban, rural) ....... 67
Grafic nr. 16 - Structura populației ocupate pe sectoare economice .......................................... 68
Grafic nr. 17 - Distribuția ocupării pe medii rezidențiale și nivel de educație .............................. 69
Grafic nr. 18 - Rata de ocupare pe sexe în UE și România ........................................................ 78
Grafic nr.19 - Rata șomajului pe sexe în UE și România ........................................................... 79
Grafic nr. 20 – Proporția persoanelor expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale în funcție
de a 5-a chintila de venit în România și UE (%) ......................................................................... 91
Grafic nr. 21- Proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială în UE și
România, între 2008 și 2017 (%) ................................................................................................ 91
Grafic nr. 22 – Proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială în UE și
România între 2008 și 2017(%) .................................................................................................. 92
Grafic nr. 23- Rata de participare la formarea profesională continuă (ultimele patru săptămâni),
în România și UE femei și bărbați între 25 și 65 ani (%) .......................................................... 108
Grafic nr. 24 - Rata ocupării 20-64 ani în țările UE-28, evoluție 2014 și 2018 .......................... 141
Grafic nr. 25– Impactul politicii de ocupare (diferența între total populație ocupată ca urmare a
acțiunii politicilor de ocupare și total populație fără acțiunea politicilor de ocupare), perioada
2014 - 2018 ............................................................................................................................... 141
194
Grafic nr.26 – Dinamica impactului politicii de ocupare în rata de ocupare, populația 20-64 ani
.................................................................................................................................................. 142
Grafic nr. 27 – Evoliția BAS și a Bugetului de Măsuri Active din BAS, în perioada 2014 - 2018
.................................................................................................................................................. 144
Grafic nr. 28 - Dinamica structurii populației active totale, prognozată pe grupe de vârstă, 2019-
2028 .......................................................................................................................................... 162
Grafic nr. 29 - Dinamica structurii populației active de sex masculin, prognozată pe grupe de
vârstă, 2019-2028 ..................................................................................................................... 162
Grafic nr. 30 - Dinamica structurii pe grupe de vârstă a populației active de sex feminin,
prognozată 2019-2028 .............................................................................................................. 163
Grafic nr. 31 - Dinamica structurii pe grupe de vârstă a ........................................................... 163
Grafic nr. 32 - Dinamica structurii pe grupe de vârstă a populației ocupate de sex masculin,
prognozată 2019-2028 .............................................................................................................. 164
Grafic nr. 33 - Dinamica structurii pe grupe de vârstă a populației ocupate de sex feminin,
prognozată 2019-2028 .............................................................................................................. 164
Grafic nr. 34 – Dinamica rezilienței economice 2001 – 2017 și previziuni pentru 2018 – 2020 165
Grafic nr. 35. - Arhitectura sistemului de indicatori ai SNO 2014-2020 ................................... 171
195
Lista Tabele
Tabel nr. 1- Evoluția nivelului de taxare și impozitare a muncii, în perioada 2014-2018 ............ 10
Tabel nr. 2 - Sumar al indicatorilor ”Social Scoreboard”, pentru România, 2017 ....................... 12
Tabel nr. 3 - Strategia de ocupare a forței de muncă 2014 – 2020, obiectiv general și specifici 23
Tabel nr. 4 - Planul de Ocupare ANOFM și realizarea lui .......................................................... 34
Tabel nr. 5 – Intervenția logică în construirea obiectivului specific 1 ......................................... 43
Tabel nr.6 - Nivelul indicatorului 7 din totalul de 10 indicatori de performanță managerială ai
ANOFM între 2014- 2017 ........................................................................................................... 51
Tabel nr. 7 - Logica intervenției strategice .................................................................................. 63
Tabel nr. 8 – Intervenții specifice pe categorii de șomeri, sinteză .............................................. 63
Tabel nr. 9 - Dinamica structurii ocupaționale în mediul rural între 2014 si 2018 ....................... 68
Tabel nr. 10- Dinamica structurii populației ocupate pe grupe de vârstă și medii rezidențiale ... 69
Tabel nr. 11 - Dinamica populației inactive în vârstă de muncă pe grupe de vârstă și medii de
rezidență ..................................................................................................................................... 70
Tabel nr. 12 - Dinamica populației inactive din mediul rural după nivelul de educație ............... 70
Tabel nr. 13 - Corespondența nevoi-măsuri în cadrul obiectivului specific 2 .............................. 71
Tabel nr. 14- Distribuția salariului brut de bază în luna octombrie pe sexe și grupe majore de
ocupații (ISCO-08), în România .................................................................................................. 80
Tabel nr. 15– Evaluarea logicii intervențiilor ............................................................................... 81
Tabel nr. 16 - Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a persoanelor de 18 ani
și peste, după activitatea principală (%) ..................................................................................... 93
Tabel nr. 17- Logica intervențiilor ............................................................................................... 94
Tabel nr. 18 - Evoluția populației ocupate pe nivel de educație EU-28 și România ................. 109
Tabel nr. 19 - Corespondența nevoi - măsuri ........................................................................... 111
Tabel nr. 20- Cheltuielile cu finanțarea formării profesionale prin sistemul ANOFM în România
între 2014-2017 ........................................................................................................................ 121
Tabel nr. 21- Evoluția numărului de participanți la formare profesională prin sistemul ANOFM și
a persoanelor angajate în urma acestor cursuri ....................................................................... 121
Tabel nr.22 - Evoluția numărului de șomeri care au participat la programe de formare
profesională continuă între 2014 și 2018 .................................................................................. 130
Tabel nr 23 - Cele mai importante provocări privind ocuparea forței de muncă în România .... 135
Tabel nr. 24 - Rezultatele testelor de semnificație și evidențierea factorilor principali ............. 145
Tabel nr. 25 - Dinamica structurii pe grupe de vârste a populației în vârstă de muncă 15-64 ani
.................................................................................................................................................. 146
Tabel nr. 26 - Ratele de activitate şi de ocupare în România, pe grupe de vârste a populației în
vârstă de muncă 15-64 ani, 2009 - 2018 .................................................................................. 147
Tabel nr. 27- Efectele evoluţiei structurii demografice asupra variației totale a ratelor de
ocupare, ratelor de activitate şi ratelor de şomaj în România, 2009-2018 ............................... 148
196
Tabel nr. 28 - Dinamica structurii populației în vârstă de muncă 15-64 ani, după nivelul de
pregătire .................................................................................................................................... 149
Tabel nr. 29- Ratele de activitate şi de ocupare în România, pe nivel de pregătire a populației în
vârstă de muncă 15-64 ani, 2009 - 2018 .................................................................................. 149
Tabel nr. 30 - Rata șomajului pe nivel de pregătire a populației în vârstă de muncă 15-64 ani,
2009 - 2018 ............................................................................................................................... 150
Tabel nr. 31 - Efectele evoluţiei nivelului de instruire a populației în vârstă de muncă 15-64 ani,
asupra variaţiei totale a ratelor de ocupare, ratelor de activitate şi ratelor de şomaj în România,
2009-2018 ................................................................................................................................. 151
Tabel nr. 32 - Comparație privind efectele evoluției demografice și a nivelului de instruire a
populației în vârstă de muncă ,15-64 ani, asupra variaţiei totale a ratelor de ocupare, ratelor de
activitate şi ratelor de şomaj în România, 2009-2018 ............................................................... 151
Tabel nr. 33 - Prognoza populației active, ocupate și șomere 20-64 ani la orizontul 2025-2028
.................................................................................................................................................. 160
Tabel nr. 34 - Dinamica ratei de ocupare pentru populația 20-64 ani pe grupe de vârstă ........ 160
Tabel nr. 35 - Dinamica ratei de ocupare pentru populația 20-64 ani de sex masculin pe grupe
de vârstă ................................................................................................................................... 161
Tabel nr. 36 - Dinamica ratei de ocupare pentru populația 20-64 ani de sex feminin pe grupe de
vârstă, prognozată 2019 - 2028 ................................................................................................ 161
Tabel nr. 37- Alternative pentru criteriile de analiză ................................................................. 170
Tabel nr 38 - Sub-Sistemul de indicatori ai SNO 2014-2020 asociat măsurilor asumate spre
implementare de către ANOFM în anul 2018 ........................................................................... 172
Tabel nr. 39 - Tipologia măsurilor după finalitatea directă sau indirectă în ocupare a indicatorilor
pe măsuri, direcții și obiective specifice .................................................................................... 172
Tabel nr. 40 - Tipologia măsurilor descrisă după tipul de tranziție în ocupare și termenul după
care apare efectul în ocupare ................................................................................................... 174
Tabel nr. 41 - Aspecte care cer o atenție sporită – condiționalități critice pentru îndeplinirea
țintelor SNO 2014-2020 ............................................................................................................ 175
Tabel nr. 42- Instituții responsabile cu implementarea măsurilor active destinate stimulării
ocupării independente, a termenelor de realizare și a efectului în ocupare ............................. 176
197

2019 ANALIZA SOCIO ECONOMIC A DOMENIULUI OCUPARE 2014-2020 Faza II PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2019 ANALIZA SOCIO ECONOMIC A DOMENIULUI OCUPARE 2014-2020 Faza II PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul: ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ A DOMENIULUI

Contract de finanțare nr: 32/PSCD/22.08.2018

Faza II. STUDIU DE EVALUARE A REZULTATELOR POLITICILOR

R2. STUDIU DE EVALUARE A REZULTATELOR POLITICILOR DE

Capitolul 1. Metodologie de evaluare a gradului de realizare a obiectivelor din Strategia Națională de

În acest capitol se prezintă cadrul în care se desfășoară evaluarea, cu mențiunea că este

1.1. Contextul evaluării

Implementarea Strategiei Naționale de Ocupare a Forței de Muncă 2014-2020 (SNOFM 2014-

Sursa: date Eurostat: Calculat pe baza PIB în prețurilor curente

În perioada de implementare a SNOFM 2014-2020, dinamica ocupării în România a fost

Sursa: Date Eurostat

Analiza evoluției indicatorilor condiționalităților specifice SNOFM, pune în evidență

Sursa: Date Eurostat

Faptul că dezvoltarea sectoarelor economice se află pe o tendință de reechilibrare este

Grafic nr. 4 - Dinamica exportului de produse ”high-tech” , în perioada 2014-2018 ( modificări

Sursa: Date Eurostat

Sursa: Date Eurostat

Ø În perioada 2014-2018, costurile cu forța de muncă au crescut semnificativ, depășind creșterile

RO; 2016; 8,5 RO; 2017; 8

RO; 2014; 4,2

Sursa: Date Eurostat

Tabel nr. 1- Evoluția nivelului de taxare și impozitare a muncii, în perioada 2014-2018

2.014 2.015 2.016 2.017 2.018

Sursa: date ANOFM

1.1.2 Analiza sistemelor de monitorizare la nivel european

Deoarece orice proces de evaluare de politică publică se bazează pe datele și informațiile

Tabel nr. 2 - Sumar al indicatorilor ”Social Scoreboard”, pentru România, 2017

Ieșiți timpuriu din educație și formare (% din populația cu

În Recomandările Comisiei pentru țara noastră, în cadrul ”Semestrului European” se arăta: că

1.1.2. Analiza mecanismului de monitorizare și evaluare al SNOFM 2014-2020

Mecanismul de monitorizare și evaluare pentru implementarea SNOFM 2014-2020 a fost

În procesul de monitorizare este prevăzută și oferirea de feed-back. Comitetul interministerial,

1.2. Sursele de date și informații

Analiza gradului de îndeplinire a SNOFM se va realiza utilizându-se informații din documente

Dintre sursele statistice evidențiem doar câteva:

În cadrul evaluării gradului de îndeplinire a rezultatelor SNOFM s-a utilizat metoda de

În procesul de evaluare a rezultatelor SNOFM se face o analiză riguroasă a activităților

Abordarea metodologică a ținut cont de procesele cheie în cadrul demersului de evaluare:

Modalitatea de prezentare a evaluării, ca bloc analitic, va conține:

Metoda de cercetare a îmbinat analiza documentară a strategiilor și politicilor naționale și

Limitele acestei evaluării sunt datorate următoarelor aspecte:

Evaluarea gradului de realizare a obiectivelor strategiei este una intermediară și presupune cu

Întrebările de evaluare propuse au fost:

În cadrul acestui capitol se evaluează gradul de îndeplinire a obiectivului general al

În perioada 2014-2020, efortul legislativ și instituțional din România s-a concentrat pe

Obiectiv general enunțat în SNOFM 2014-2020

2.1. Analiza coerenței interne și a logicii intervențiilor din Planul de acțiuni

Lansarea SNOFM 2014-2020 a constituit expresia interesului și eforturilor autorităților publice

Analiza logicii intervențiilor

Grafic nr.8 - Evoluția curbei Beveridge în România, perioada 2008-2018

Sursa: date LFS-EUROSTAT

Pe de altă parte, România se confruntă cu provocări cu privire la o serie de indicatori ai

Implementarea SNOFM în perioada 2014-2018 a impus și a generat un context legislativ

Eficacitatea realizării obiectivului general al SNOFM în perioada 2014-2018

În perioada de referință, analiza gradului de realizare al indicatorilor de performanță25 din

Tabel nr. 4 - Planul de Ocupare ANOFM și realizarea lui

Contractul de Performanță Managerială, încheiat conform Legii 202/2006, și semnat între

b) Manifestarea unor tendințe care necesită îmbunătățirea performanței:

În cadrul acestui capitol se va analiza și evalua gradul de îndeplinire a rezultatelor

3.1. Evaluarea obiectivului specific 1: Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea

I. Analiza dinamicii indicatorilor specifici situației tinerilor pe piața muncii

Sursa: date Eurostat

Rata șomajului tinerilor pe sub-categorii de vârstă a evoluat pe un trend descrescător,