Psihologia poporului român

Dumitru Drăghicescu
„Dacă activitatea societăţii în care ne dezvoltăm noi este sporadică,
intermitentă, anarhică, incoerentă, astfel va fi şi sufletul, caracterul şi
mintalitatea noastră” (Dumitru Drăghicescu)

Coman Andreea Cerasela

Anul I, Master APIE
 Dumitru Drăghicescu
Dumitru Drăghicescu s-a născut în data de 4 mai 1875 în
Zăvoieni, județul Vâlcea și a fost un diplomat, filozof, politician
și sociolog român.
În ceea ce privește activitatea sa politică, a fost deputat și
senator în 1925, iar după Primul Război Mondial l-a însoțit pe
Nicolae Titulescu la Liga Națiunilor. Între anii 1934-1936 a fost
primul ambasador plenipotențiar al României în Mexic.
Împreună cu Traian Vuia publică lucrări istorice și etnografice,
precum și articole în presa franceză. Scopul acestor lucrări era
de a reliefa politica de deznaționalizare a autorităților țariste și
ungare față de popoarele aflate sub dominația lor. Titlurile celor
trei broșuri scrise de Drăghicescu sunt : "La Transylvanie", "La
Bessarabie" și "Les roumains de Hongrie", în care se
argumentează caracterul românesc al provinciilor supuse
maghiarizării, respectiv rusificării.
La 14 septembrie 1945, Dumitru Drăghicescu s-a sinucis,
lăsând în urmă o contribuție semnificativă pentru cultura
românească.
Dumitru Drăghicescu este autorul cărții pe care am
folosit-o în redactarea acestui proiect. Cartea se
intitulează "Din psihologia poporului român" și este
prima mare monografie a sufletului românesc, aparută
la începutul veacului al XX-lea.
În această lucrare, Dumitru Drăghicescu aduce în
prim plan frumusețea limbii române, fără
neologismele în exces de astăzi, dar și o descriere
profundă a aspectelor pozitive și negative, a
motivațiilor lăuntrice care-l determină pe român să fie
așa cum este. 
În studiul său, autorul folosește diverse metode și
mijloace de cercetare, precum și surse diferite :
istoria, filozofia, folclorul, diferite anchete sociale,
analiza literaturii culte, studiul personal asupra
activității sociale și mentale românești, precum și
analiza biografică și caracterul personaltățiilor :
"....Prin mijlocirea societății, istoria este aceea care
făurește și modelează mintea și caracterul unui
popor."
 A veni din Orient sau a veni din Occident...
 A veni din Occident sau a veni din Orient înseamnă a veni din două lumi cu
totul diferite.
 "Apucăturile, obiceiurile, superstițiile și chipul de viață al popoarelor din
jurul tău, cu care trăiești zilnic și al căror atingere nu o poți evita, radiază și
se impun cu scopul de a te cuceri înainte de a-ți da seama".
 Orientul a înrăurit asupra noastră prin slavi și Biserică și de-a dreptul prin turci
și greci.
 Pornind de la comparația mentalității vechilor greci, a romanilor, a francezilor,
englezilor, germanilor, rușilor, autorul ajunge la concluzia că " românii sunt o
rasă occidentală cu obiceiuri orientale" deoarece au "o inteligență și o
închipuire vioaie, isteață, dar un caracter slab, moale, schimbător".
 Motivul acestora este că "românii au împrumutat moravurile și viciile
popoarelor care i-au guvernat și protejat...de la greci lipsa lor de bună-
credință în afaceri, de la principii fanarioți amestecul lor de josnicie și
vanitate, de la ruși desfrâul lor, de la turci lenevia, iar polonezii i-au înzestrat
cu divorțul lor".
 Grecii...
 Moștenirea lăsată de grecii moderni ale cărei urmări sunt vizibile și
astăzi sunt sărăcirea și pustierea țării, dar și înstrăinarea orgoliului
"către sfârșitul veacului al XVII-lea Țările Române se văzură aproape
cu desăvârșire părăsite de vechii lor locuitori care trecuseră Carpații
și Dunărea și pe care îi găsim, până azi, pe întreg Malul Dunării de la
Porțile de Fier până la mare".
 Turcii..
 Venirea turcilor în Europa, căderea țării noastre sub turci și întinderea stăpânirii
otomane au influențat modul de trai, vestimentația, obiceiurile și apucăturile
românilor.
 Astfel, fiecare obicei turcesc împrumutat, fiecare modă turcească imitată
introducea în sufletu nostru sămânța corupției și trândăviei, care aveau ca scop
degradarea și degenerarea popoarelor.
 "Șalvarii, niște pantaloni, precum se știe, foarte largi, antereul cu mâneci lungi
și plutitoare peste care se pune o altă haină cu mâneci despicate, sau giubeaua
cu mânecile largi și scurte, toate acestea poartă pecetia unei vieți de lene și
trândăvie".
 Aceste haine sunt făcute special pentru a-l introduce pe om într-o viață goală,
lipsită de orice fel de activitate, o viață adormită în care omul abia simte că
trăiește.
 De asemenea, se consideră că nicio sclipire de minte ingenioasă nu putea să se
ascundă sub acele căciuli imense, care cântăreau kilograme.
 Românii au preluat din Orient un alt obicei, nu tocmai favorabil ci anume
acela de a mânca, a bea cafea și a fuma tutun.
 Influența turcilor și a altor neamuri înrudite precum tătarii, kumanii a atins
și literatura noastră tradițională prin introducerea unor locuțiuni, obiceiuri
și basme : a fi în apele lui, a înghite hapul, basmu lui Cheleș Împărat,
Chelbea Năzdrăvanul.
 Muzica românească este înlocuită cu cea otomană, în care lăutarii recitează
unele balade românești pe ritmuri turcești, așa numitele manele din zilele
noastre. Tot de la turci s-au împrumutat și unele instrumente muzicale
precum cobza, naiul, geamparalele și cavalul.
 Influența otomanilor și-a făcut prezența și la nivelul morfologic al limbii
române prin împrumuturi de cuvinte dar și a prefixelor și sufixelor
turcești : alai, bacșiș, belea, chilipir, caraghios, rachiu, samsar, tabiet.
 Trăsătura dominantă cu care românul s-a ales după ani îndeungați de
ocupare turcească este pasivitatea, lipsa de energie, un soi de a se opune și
de a rezista prin resemnare și indiferență.
 Ortodoxia...
 O influență nefastă asupra formării
psihologiei poporului român a avut-o
ortodoxia, pătrunsă în spațiul carpato-
danubian, în primul rând prin
intermediul călugărilor greci : "Mai
târziu, vom vedea că sub scutul
religiei, călugării greci vor cuceri
această țară, și vlaga mănoaselor
noastre câmpii va fi confiscată și
trimisă pe nimic afară din țară.
Moșiile cele mai rodnice și Autorul contestă ideea foarte des
binecuvântate se vor îngrămădi în atestată, cum că biserica și legea
mâinile călugărilor și ale preoților creștină au salvat neamul românesc de
greci, vicleni, fațarnici, drept preț al la pieire : "S-a zis și se repetă foarte
mântuirii și al vieții viitoare, pe care ei des că biserica și legea creștină ne-au
scăpat neamul și țara de la pieire. Iată
le hărăzeau prea lesne încrezătorilor
un lucru afirmat de toti și prea puțin
români “. controlat"
 În literatura de specialitate...

 În lucrarea "Sufletul neamului românesc. Calități bune și defecte", Constantin

Rădulescu Motru scoate în prim plan trăsăturile poporului român, evidențiind că
principala caracteristică este spiritul de turmă și ghidarea după "gura lumii" : "Nu
este țară în hotarele lumii civilizate, în care gura lumii sau gura satului să aibă mai
multă trecere ca în țara noastră. Cele mai multe dintre convingerile românilor sunt
întemeiate pe zvonul public și numai foarte puține pe dovezi adunate personal“.
Apreciere personală...
 În opinia mea, istoria a jucat rolul cel mai important în formarea
caracterului poporului român. Dacă de la daco-romani am câștigat
trăsături precum : vitejia, curajul, buna-credință, de la turci ne-am
atribuit trăsături precum : lenea, pasivitatea, lipsa de energie și
indiferența.

 În concluzie, eu asociez formarea profilului psihologic cu formarea

caracterului unui copil. Un copil imită, învață și își atibuie acțiuni
pe care le vede la părinți, la cei din jurul său, la cei cu care
interacționeaza. Așa se poate spune și despre poporului român, că la
baza formării trăsăturilor sale principale au stat daco-romanii sau
geto-dacii, iar mai târziu influențele popoarelor cu care a
interacționat, influențe cărora trebuia să se supună în mod
obligatoriu.
Bibliografie

 Autori

1. Dumitru Drăghicescu, Din psihologia poporului

român, reeditată, Editura Vicovia, Bacău, 2013.
 Site-uri internet
http://dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/despre-p
sihologia-poporului-roman
https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/dumi
tru-draghicescu-din-psihologia-poporului-roman-1907.
pdf
https://protectiaconsumatoruluideliteraturacontemporan
a.wordpress.com/2010/10/24/
https://vechisirare.files.wordpress.com/2015/10/psiholo
gia-poporului-roman.pdf