Psihologia Poporului Roman

Concluziile unei cercetari facute o data

la 100 de ani: Cum suntem, cum
credem ca suntem si cum vrem sa fim
• psihologia românilor poate fi abordată în mai
multe paradigme:
• (1) cum suntem (profilul psihologic de suprafaţă);
• (2) cum am putea fi (profilul psihologic de
adâncime/potenţialul pe care îl avem);
• (3) cum credem că suntem (autostereotipuri);
• (4) cum cred alţii că suntem (heterostereotipuri) şi
• (5) cum vrem să fim (modelul psiho-cultural ideal).
• Daniel David, directorul fondator al Departamentului de
Psihologie Clinica si Psihoterapie de la Babes-Bolyai,
vorbeste pentru prima data despre rezultatele preliminare
ale lucrarii de proportii pe care o conduce. Folosind teste
psihologice internationale adaptate pe populatia
romaneasca, a refacut lucrarea lui Motru - "Psihologia
poporului roman". Iar profilul rezultat indica faptul ca
romanii trec usor dintr-o stare emotionala in alta, au o
autonomie redusa, sunt ambitiosi, boemi, dar si
indisciplinati. Iar spiritul gregar, despre care Motru spunea
acum aproape 100 de ani ca ne defineste, ramane si astazi
una dintre trasaturile poporului roman.
 profilul psihologic de adancime al
poporului roman
• adica trasaturile relativ stabile, nascute in
urma evolutiei istorice intr-un anumit
contextul geografic.
• Pattern-uri posibile ale profilului psihologic
de suprafata la romani (coloana II), in
comparatie cu americanii (coloana III), in
baza dimesiunilor fundamentale de
personalitate din profilul psihologic de
adancime (Coloana I)
• 1. Extraversiunea este mai ridicata la romani decat la
americani, atunci cand este evaluata de altii dar este
fara diferente semnificative statistic cand este vorba de
autoevaluare. La acest nivel o componenta importanta
este Spiritul Gregar, care este mai ridicat la romani
decat la americani (asa cum bine anticipa Constantin
Radulescu-Motru);
• Din dictionar : Spirit (sau instinct) gregar = spirit sau
instinct care îndeamnă pe unii oameni să se
supună orbește, să-și piardă cu totul
individualitatea în mijlocul mulțimii din care fac
parte
• 2. Deschiderea psihologica este mai ridicata la
americani decat la romani, cand este
autoevaluata, si este mai ridicata la romani decat
la americani, cand este vorba de evaluarile facute
de altii (heteroevaluare);
• 3. Constiinciozitatea este mai ridicata la americani
decat la romani;
• 4. Agreabilitatea este mai ridicata la americani
decat la romani;
• 5. Nevroticismul este mai ridicat la romani decat
la americani."
• Dimensiunile Big Five
Nevrotismul
• Romanii: Flexibilitate afectiva / Trec usor dintr-o
stare emotionala in alta
Americanii: Au o stabilitate emotionala mai mare
/ Flexibilitate afectiva mai scazuta
Extraversiunea
• Romanii: Calzi in relatii interpersonale; Au spirit
gregar / Autonomie redusa
Americanii: Independenti; Autonomi / Rezervati
• Deschiderea
• Romanii: Accepta autoritatea si traditiile / Schimbarea este
perceputa ca dificila
Americanii: Gandire critica; Hobby-uri / Flexibilitatea in
optiuni poate ameninta stabilitatea
Agreabilitatea
• Romanii: Ambitiosi / Suspiciosi
Americanii: Incredere in oameni / Complianta
Constiinciozitatea
• Romanii: Creativi; Boemi / Indisciplina
Americanii: Ordine si autodisciplina / Flexibilitate fata de
reguli mai redusa
 profilul de suprafata al poporului
roman
• poate cuprinde urmatoarele trasaturi importante:
(1) Profil Psihologic Pozitiv, caracterizat prin
urmatoarele aspectele: flexibilitate/dinamism afectiv,
spirit gregar/caldura in relatii interpresonale, respect
pentru autoritate, ambitie si creativitate;
(2) Profil Psihologic Negativ, caracterizat prin
urmatoarele aspecte: instabilitate afectiva, autonomie
redusa, rezistenta la schimbare, suspiciune si invidie,
lipsa disciplinei;
(3) Profil Psihologic Mixt - construit pe dimensiunile Big
Five descrise mai sus.
• elementul care face diferenta intre societatea
romaneasca si cele la care aspiram este
contextul socio-cultural. Citat: "Uitandu-ma
la diaspora romaneasca in stiinta si/sau la
muncitorii romani din strainatate pot vedea
performanta si respectul de care se bucura
acolo cei mai multi (ex. daca in tara se mai
contamineaza cu reguli ca 'las' ca merge si
asa', acolo devin adesea modele de urmat!)”
• Este contextul socio-cultural de acolo cel care scoate
din profilul nostru de adancime tot ceea ce este mai
bun si limiteaza expresia aspectelor negative. Asadar,
daca ne pasa de tara aceasta si de poporul acesta,
atunci eu cred ca este sarcina unei noi generatii de
intelectuali (definita nu prin varsta, ci prin valorile
asumate!) de a construi un nou 'Ethos' al poporului
roman, care sa foloseasca maximal potentialul din
profilul psihologic de adancime, determinand printr-un
context socio-cultural modern un profil psihologic de
suprafata care sa ne transforme intr-un popor fericit si
respectat, cu contributii cheie la civilizatia umana.
• ETHOS – definitie
• 1. Ansamblu de trăsături specifice unui
grup social sau unei epoci; fizionomie
morală, moralitate.
• 2. Specific cultural al unei colectivități
• Pentru asta este nevoie insa de o schimbare de
paradigma la toate nivelurile, schimbare care
poate sa fie facuta in beneficiul tuturor doar de
cei care gandesc altfel si carora le pasa! Nu va fi
usor - vechile paradigme prin oamenii lor aflati
in pozitii de putere sociala se vor opune explicit
sau prin inselatorii suave -, dar este o datorie a
oricarui om care este patriot sa-si asume riscurile
si sa duca reactiile negative si mizeriile care vor
veni asupra lui, in numele unor valori care vor
servi tara si pe cei mai multi cetateni romani"
 Obiectivul elaborarii profilului
psihologic
• "atunci cand elaborezi profilul psihologic al
unui popor faci anumite generalizari care,
evident, surprind tendintele generale,
tipologice si nomotetice, nu toate aspectele
idiografice ale fiecarui membru al poporului
respectiv. Un astfel de profil general este insa
foarte informativ daca doresti sa gandesti
politici publice si proiecte de tara"
 Alte trasaturi
• Trasatura esentiala a romanilor este
neincrederea in oameni. Preocuparea pentru
binele altora nu depaseste zona familiei. Si
tot romanii cauta puterea sociala, "dar in
mod ipocrit, conform unei culturi colectiviste
in care nu da bine sa arati ca vrei sa iesi din
rand, isi ascund aceasta dorinta sub masca
modestiei si sacrificiului pentru altii (ex. 'eu
nu as vrea puterea, dar oamenii imi solicita
asta...')".
• utilizarea puterii se face intr-o paradigma
feminina, caracterizata prin discutii si
cautarea consensului. Dar din cauza ca
cinismul social si scepticismul sunt ridicate,
adesea aceste discutii spre consens sunt
grevate de certuri/neintelegeri, nu se ajunge
la planuri concrete, iar leadership-ului adesea
i se refuza respectul cuvenit (ex.
carisma/valoarea).
 Cum suntem (profilul psihologic de
suprafata) si de ce am ajuns asa
• Profilul psihologic de suprafata este in unele
segmente incomplet dezvoltat, neexprimand
potentialul pe care il avem. Astfel, potentialul
ridicat pentru inteligenta cognitiva/emotionala,
creativitate si invatare nu este valorificat.
Structura de personalitate, adesea defensiva,
sustine uneori prea multe aspecte negative (ex.
cinism/scepticism/mizantropie, etc.).
Comportamentul este unul care nu se supune
usor normelor si regulilor.
• Pe de alta parte avem o mare nevoie de a ne
dovedi valoarea (potentialul), ceea ce ne face
competitivi in munca; intr-adevar, daca conditiile
socio-culturale sunt prielnice, competitivitatea se
traduce si in performanta (ex. vezi performanta
romanilor din strainatate in mediul academic).
Munca (ca modalitate de afirmare sociala),
familia (contextul sigurantei) si religiozitatea
(care ne da sens si semnificatie in viata) sunt
cele trei repere majore care definesc viata
romanilor.
• Acestea sunt constranse de o trasatura
cardinala a romanilor, si anume neincrederea
in oameni; aceasta se generalizeaza de la
straini la cunoscuti/prieteni, exceptie facand
familia unde, dimpotriva, compensam cu o
incredere foarte mare
• O cultura colectivista este caracterizata de
neincrederea in straini, neincredere care la
romani, amplificata de un nivel scazut de
autodeterminare si spirit civic, s-a generalizat
intr-o neincredere cronica, inclusiv asupra
cunoscutilor.
Cultura romanilor promoveaza
heterodeterminarea (influenta traditiei/religiei),
in dauna autodeterminarii (autonomie in decizie)
si a pragmatismului (interesul personal), in dauna
spiritului civic.
• Romanii au un stil cultural represiv si evitativ,
ceea ce ii face sa fie defensivi. Defensivitatea se
poate exprima in complexe de inferioritate
si/sau, daca acestea sunt compensate, in
complexe de superioritate. In ceea ce priveste
complexele de inferioritate spre exemplu, romanii
au aspiratii similare tarilor vestice (ex. SUA), dar
adesea sunt mai neincrezatori ca le pot realiza si
se simt mereu datori sa faca auto si
heterocomparatii cu altii mai buni pentru a se
valida.
• Romanii au scoruri mai mici la valori ca
universalism (preocuparea pentru binele
general), benevolenta (bunavointa,
preocuparea pentru binele celor cunoscuti),
hedonism (cautarea placerii), stimulare
(cautarea noului) si autodeterminare
(autonomie/independenta), dar aparent,
pentru a face o impresie buna, se pot
prezenta ca acordand importanta acestor
valori.
• Foarte interesant, la romani universalismul
este secundar benevolentei, ceea ce inseamna
ca preocuparea pentru binele altora nu
depaseste la romani zona familiei si ajunge
uneori maxim pana la persoanele pe care le
cunosc. Asta arata un individualism egoist
care nu este opus colectivismului, ci il poate
fundamenta in forme foarte specifice (ex.
familial); opus colectivismului este
individualismul benevolent si universalist.
• Romanii au insa scoruri ridicate la realizare (a
arata ca sunt competenti), putere (a obtine
statut social) si conformism (la normele
existente). Interesant, scorurile la traditie si
securitate sunt astazi la un nivel mediu (dar
uneori sunt exacerbate pentru a face o impresie
buna). Probabil ca traditia este vazuta in prezent
mai ales ca nevoie, romanii fiind gata a renunta la
ea daca nu mai aduce un beneficiu sau daca
apare altceva mai bun (asa cum a facut de altfel
majoritatea popoarelor).
• Foarte probabil ca securitatea a fost un factor
important in influentarea normelor socio-
culturale a romanilor mai ales in trecut, dar
aceste norme socio-culturale derivate din
nevoia de securitate se perpetueaza astazi,
desi in prezent securitatea este mai bine
asigurata (ex. prin intrarea in NATO si UE).
• Autonomia are un statut interesant la romani. Atunci
cand este evaluata ca opinie, romanii se considera la
fel de autonomi ca americanii si turcii; chinezii,
germanii si spaniolii se simt cei mai autonomi, iar rusii
si ucrainienii se simt cei mai putin autonomi. Cand este
evaluata ca atitudine (ex. direct, in cadrul valorilor
emancipative, si/sau in forma autodeterminarii sau
conformismului), autonomia romanilor este mai
scazuta. Asadar, luand in calcul si situatia chinezilor,
opinia romanilor ar putea reflecta aici mai degraba
modul in care cred si/sau isi doresc acestia sa fie, decat
situatia in care sunt cu adevarat.
• Relatia romanilor cu religia este foarte interesanta. Asa cum am
spus mai sus, sfidarea, indoiala si relativismul sunt mai scazute, iar
conformismul crescut, ceea ce ii face predispusi spre supunere la
dogme (in acest caz religioase). Intr-adevar, romanii au un nivel
crescut de religiozitate si vad religia ca foarte importanta in viata lor
(au incredere foarte mare in biserica). Desi sunt foarte increzatori in
dezvoltarea stiintifica (ex. in dezvoltare tehnologiei; in universitati),
daca stiinta s-ar ciocni cu religia, 50.2% dintre romani ar alege
religia. Dar religia este vazuta echilibrat: (1) nu doar ca
norma/ceremonie religioasa, ci si ca mijloc de a face bine oamenilor
si (2) nu doar ca facand sens pentru viata de apoi, ci si ca facand
sens (a ajuta) in viata de acum.
• Pe termen lung, transgenerational, aceste
elementele din profilul psihologic de suprafata
pot fi asimilate in profilul psihologic de
adancime.
Cum am putea fi (profilul psihologic de
adancime)
• Profilul psihologic de adancime, potentialul pe care il
avem, este unul la nivelul altor tari/culturi moderne si
democratice, astfel incat, prin prisma acestui profil,
romanii sunt perfect integrabili in lumea moderna
(UE, NATO, etc.). Acest profil deriva din interactiunile
mediului socio-cultural, ecologic si biologic/genetic,
sustinand apoi aceste medii. Astfel, avem potential
ridicat (ex. comparabil cu francezii, britanicii,
americanii) pentru inteligenta cognitiva/emotionala,
creativitate si invatare. Structura de personalitate
permite atat expresii pozitive, cat si negative,
depinzand de noi pe care le modelam socio-cultural.
• Este o nesansa extrem de mare ca mediul socio-
cultural din tara nu ne permite exprimarea si
valorificarea potentialului pe care il avem in
profilul psihologic de suprafata; adesea romanii
trebuie sa mearga in tari asezate ca sa exceleze
si sa-si poata realiza potentialul bun pe care il au.
Aceasta opozitie reala intre potential bun-
valorificare deficitara apare si in perceptiile
romanilor bazate pe analize de etnopsihologie, ca
autostereotip national
 Cum credem ca suntem si de ce
credem asa
• Acest demers genereaza mai ales autostereotipuri
ale romanilor. Avem o parere buna despre noi,
considerand ca suntem persoane 'calde' (ex.
primitoare/ospitaliere/tolerante/altruiste, etc.)
si 'inteligente' (ex. inteligente/creative/cu abilitati
peste medie, etc.). Cinstea, care aparea ca o
caracteristica autoatribuita importanta a
romanilor atat in analizele din 1988, cat si in
cele din 1993 (vezi Chelcea, 1994), incepe sa
dispara in analizele din 2005 si 2007 (vezi
Glaveanu, 2007) si nu ocupa o pozitie importanta
nici in analizele noastre din 2014/2015.
• Personalitatea este considerata ca una
pozitiva, cu umor, compensand
comportamentele mai negative (ex.
indisciplina), pe care le contextualizam,
definindu-le nu ca o caracteristica stabila, ci
una situationala.
• Ne vedem astazi ca alternand intre (a)
individualism (mai egoist) vs. colectivism, (b)
perseverenta (mai ales din interes si/sau
incapatanare) vs. neperseverenta/autodisciplina
scazuta si (c) autonomie vs. gregarism. Aceasta
imagine dominant pozitiva este absolut
necesara din punct de vedere psihologic pentru
a ne forma stima de sine-imaginea/identitatea
sociala/predictibilitatea/justificarea prezentului,
tinand cont de faptul ca profilul de suprafata nu
este foarte incurajator in acest sens.
• Elementele negative din aceasta imagine apar
doar pentru a da credibilitate aspectelor
pozitive, fiind de asemenea atenuate: (a)
individualismul, desi prezentat ca egoist, este
extins pentru a include si familia (automat
devenind astfel 'grija pentru familie') si (b)
neperseverenta/autodisciplina scazuta poate fi
oricand depasita, daca 'ne intereseaza ceva'
si/sau daca 'vream noi neaparat asta'.
• Pe scurt spus, ne consideram ospitalieri,
inteligenti, cu simtul umorului, patrioti,
adaptati/bine orientati si prietenosi;
recunoastem ca in comparatie cu atributele de
mai sus, onestitatea,
autodisciplina/constiinciozitatea si educatia
sunt mai scazute
 cum cred altii ca suntem
• Altii ne vad mai ales patrioti si adaptati/bine
orientati, dar restul autostereotipurilor noastre
de mai sus sunt minimizate de acestia. Mai
recent, romanii sunt asociati cu
Dracula/vampiri, mai ales in SUA, si cu
comportamente antisociale mai putin
constiincioase, mai ales in Europa de Vest.
Interesant, partea de lipsa de constiinciozitate din
heterostereotipurile fata de romani este
recunoscuta si in autostereotipurile romanilor.
 cum ii vad romanii pe ceilalti

1. Americanii - puternici, populari/cu umor,

patrioti;
2. Britanicii - inteligenti/educati, onesti, patrioti;
3. Chinezii - patrioti, onesti, muncitori, inteligenti;
4. Francezii - patrioti, inteligenti/educati, boemi;
5. Germanii - muncitori, onesti, inteligenti;
6. Maghiarii - patrioti, adaptati/bine orientati,
asertivi/hotarati;
7. Rusii - patrioti, adaptabili/bine orientati,
asertivi/hotarati.
• Romanii ii prefera pe britanici, americani si
francezi, apoi pe germani, si mai la urma pe
maghiari si rusi
 Cum vrem sa fim (modelul psiho-
cultural ideal)
• Diferentele dintre 'cum suntem'/'cum putem
fi', pe de o parte, si 'cum credem ca
suntem'/'cum cred altii ca suntem', pe de alta
parte, sunt generatoare de stres psihologic,
stres care la randul sau intareste mecanismele
de aparare care mentin discrepanta. Se intra
astfel intr-o cerc vicios, care ne mentine in
starea defensiva.
• Modelul psiho-cultural ideal al romanilor - cum
vrem sa fim - este definibil in proiectia lor
psihologica: 'cum cred ca sunt'. Vestea buna este
ca desi romanii 'se cred' asa 'cum nu sunt', totusi
'se cred' asa 'cum ar putea sa fie'. Asadar, as
spune ca proiectia lor - 'cum cred ca sunt' - nu
reprezinta o iluzie pozitiva, ci un optimism realist.
De aceea, in cazul romanilor exista o sansa
foarte mare pentru dezvoltare si evolutie in
directia unui model psiho-cultural ideal.
 Cum ar trebui sa arate acest model
psiho-cultural ideal?
• Simplu spus, sa creeze cetateni inteligenti, creativi,
adaptabili social, cu un bagaj de cunostinte
declarative si procedurale vast, cu o personalitate
care sustine comportamente prosociale (ex.
altruism/deschidere spre oameni/optimism/empatie,
etc.). Vrem sa vedem niste cetateni
autonomi/independenti, capabili de o solidaritate
sociala formidabila, generoasa, specifica societatilor
individualiste creatoare de institutii sociale moderne,
dincolo de comunitatea colectivistilor nascuta din
siguranta in comun a unor cetateni nesiguri pe ei
(care in Romania a generat adesea 'clanuri' si 'gasti').
• Toate acestea vor putea sustine apoi o
sanatate psihica si fizica buna, cu impact
pozitiv asupra cresterii sperantei de viata si a
fericirii. Dezvoltarea acestei componente
psihologice poate sa fie parte a unui proiect
de tara, prin care Romania sa nu fie doar o
tara care a aderat la spatiul european, ci una
bine integrata in acest spatiu.
• Predictie :facand o politica educationala,
socio-culturala si economica inteleapta - dar
chiar si in ciuda acestora, ca urmare a
presiunii administrativ-economice a UE (si a
infuziei de capital din UE) si a tinerilor romani
din tara si diaspora -, Romania va fi nu doar o
tara care a aderat la spatiul european, ci una
perfect integrata si performanta in acest
spatiu.
• ca esenta (in profilul psihologic de adancime),
romanii sunt integrati in cultura europeana, doar
ca au fost opriti in drumul lor de blocajele istoriei,
ultimul fiind perioada comunista. Cat de repede
se poate face tranzitia astfel incat profilul
psihologic de adancime sa devina unul de
suprafata? Depinde de cat de repede se pot
coaliza indivizii-cetatenii autonomi pentru a crea
retele sociale moderne care sa inlocuiasca ca
influenta comunitatea colectivistilor.
• Tinand cont de contextul european in care ne-
am integrat, cred ca maximum o generatie
(20 de ani) va face tranzitia definitiv, dar
speranta este ca schimbarea se poate
intampla in anumite segmente (ex.
economice, academice, etc.) si mai repede, ca
sa nu mai avem generatii de sacrificiu."
 Sursa
• https://danieldavidubb.wordpress.com/2015/
03/25/despre-psihologia-romanilor-
avanpremiera-ii-a-lucrarii-psihologia-
poporului-roman-de-daniel-david/
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!

LUCIA PANTEA