Psihologia Poporului Roman Concluziile unei cercetari

facute o data la 100 de ani: Cum suntem, cum credem ca

suntem si cum vrem sa fim
de Raluca Pantazi HotNews.ro
Luni, 30 martie 2015, 17:23 Actualitate | Esenial

Daniel David
Daniel David
Foto: danieldavidubb.wordpress.com
Trasatura esentiala a romanilor este neincrederea in
oameni. Preocuparea pentru binele altora nu depaseste
zona familiei. Si tot romanii cauta puterea sociala, "dar in
mod ipocrit, conform unei culturi colectiviste in care nu da
bine sa arati ca vrei sa iesi din rand, isi ascund aceasta
dorinta sub masca modestiei si sacrificiului pentru altii (ex.
'eu nu as vrea puterea, dar oamenii imi solicita asta...')".
Concluziile apartin unuia dintre cele mai importante studii
din ultima suta de ani, "Psihologia Poporului Roman.
Profilul Psihologic al Romanilor" - lucrare coordonata de
reputatul psiholog Daniel David.

Daniel David, directorul fondator al Departamentului de

Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Universitatii
Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, este coordonatorul
grupului de psihologi ce reface lucrarea filosofului
Constantin Radulescu Motru - "Psihologia poporului
roman".

Lucrul la noul studiu, numit "Psihologia Poporului Roman.

Profilul Psihologic al Romanilor", a inceput in 2013, s-au
folosit teste psihologice internationale adaptate pe
populatia romaneasca, iar cercetarea integrala va fi
publicata in prima jumatate a acestui an, la aproape 100 de
ani de la aparitia profilului realizat de Constantin
Radulescu-Motru.

Pana la aparitia studiului integral, Daniel David, care este

profesor de stiinte cognitive clinice la UBB, profesor
universitar adjunct la Mount Sinai School of Medicine New-
York, SUA, si formator in psihoterapie rational-emotiva si
cognitiv-comportamentala la Albert Ellis Institute, SUA, a
publicat in Revista Sinteza si pe blogul sau o noua serie de
concluzii ale cercetarii.

Daniel David anunta care sunt "concluziile de baza cu

referire la psihologia romanilor":

"Cum suntem (profilul psihologic de suprafata) si de ce am

ajuns asa
Profilul psihologic de suprafata este in unele segmente
incomplet dezvoltat, neexprimand potentialul pe care il
avem. Astfel, potentialul ridicat pentru inteligenta
cognitiva/emotionala, creativitate si invatare nu este
valorificat. Structura de personalitate, adesea defensiva,
sustine uneori prea multe aspecte negative (ex.
cinism/scepticism/mizantropie, etc.). Comportamentul
este unul care nu se supune usor normelor si regulilor.

Pe de alta parte avem o mare nevoie de a ne dovedi

valoarea (potentialul), ceea ce ne face competitivi in
munca; intr-adevar, daca conditiile socio-culturale sunt
prielnice, competitivitatea se traduce si in performanta (ex.
vezi performanta romanilor din strainatate in mediul
academic). Munca (ca modalitate de afirmare sociala),
familia (contextul sigurantei) si religiozitatea (care ne da
sens si semnificatie in viata) sunt cele trei repere majore
care definesc viata romanilor. Acestea sunt constranse de o
trasatura cardinala a romanilor, si anume neincrederea in
oameni; aceasta se generalizeaza de la straini la
cunoscuti/prieteni, exceptie facand familia unde,
dimpotriva, compensam cu o incredere foarte mare.

Acest profil psihologic de suprafata deriva din modul in

care mediu socio-cultural interactioneaza cu profilul
psihologic de adancime. Sub aspect psiho-cultural romanii
cauta puterea sociala, dar in mod ipocrit, conform unei
culturi colectiviste in care nu da bine sa arati ca vrei sa iesi
din rand, isi ascund aceasta dorinta sub masca modestiei si
sacrificiului pentru altii (ex. 'eu nu as vrea puterea, dar
oamenii imi solicita asta...').

Apoi, utilizarea puterii se face intr-o paradigma feminina,

caracterizata prin discutii si cautarea consensului. Dar din
cauza ca cinismul social si scepticismul sunt ridicate,
adesea aceste discutii spre consens sunt grevate de
certuri/neintelegeri, nu se ajunge la planuri concrete, iar
leadership-ului adesea i se refuza respectul cuvenit (ex.
carisma/valoarea).

O cultura colectivista este caracterizata de neincrederea in

straini, neincredere care la romani, amplificata de un nivel
scazut de autodeterminare si spirit civic, asa cum
spuneam, s-a generalizat intr-o neincredere cronica,
inclusiv asupra cunoscutilor.

Cultura romanilor promoveaza heterodeterminarea

(influenta traditiei/religiei), in dauna autodeterminarii
(autonomie in decizie) si a pragmatismului (interesul
personal), in dauna spiritului civic.

Romanii au un stil cultural represiv si evitativ, ceea ce ii

face sa fie defensivi. Defensivitatea se poate exprima in
complexe de inferioritate si/sau, daca acestea sunt
compensate, in complexe de superioritate. In ceea ce
priveste complexele de inferioritate spre exemplu, romanii
au aspiratii similare tarilor vestice (ex. SUA), dar adesea
sunt mai neincrezatori ca le pot realiza si se simt mereu
datori sa faca auto si heterocomparatii cu altii mai buni
pentru a se valida.

Romanii au scoruri mai mici la valori ca universalism

(preocuparea pentru binele general), benevolenta
(bunavointa, preocuparea pentru binele celor cunoscuti),
hedonism (cautarea placerii), stimulare (cautarea noului) si
autodeterminare (autonomie/independenta), dar aparent,
pentru a face o impresie buna, se pot prezenta ca
acordand importanta acestor valori.

Foarte interesant, la romani universalismul este secundar

benevolentei, ceea ce inseamna ca preocuparea pentru
binele altora nu depaseste la romani zona familiei si ajunge
uneori maxim pana la persoanele pe care le cunosc. Asta
arata un individualism egoist care nu este opus
colectivismului, ci il poate fundamenta in forme foarte
specifice (ex. familial); opus colectivismului este
individualismul benevolent si universalist.

Romanii au insa scoruri ridicate la realizare (a arata ca sunt

competenti), putere (a obtine statut social) si conformism
(la normele existente). Interesant, scorurile la traditie si
securitate sunt astazi la un nivel mediu (dar uneori sunt
exacerbate pentru a face o impresie buna). Probabil ca
traditia este vazuta in prezent mai ales ca nevoie, romanii
fiind gata a renunta la ea daca nu mai aduce un beneficiu
sau daca apare altceva mai bun (asa cum a facut de altfel
majoritatea popoarelor).
Foarte probabil ca securitatea a fost un factor important in
influentarea normelor socio-culturale a romanilor mai ales
in trecut, dar aceste norme socio-culturale derivate din
nevoia de securitate se perpetueaza astazi, desi in prezent
securitatea este mai bine asigurata (ex. prin intrarea in
NATO si UE).

Autonomia are un statut interesant la romani. Atunci cand

este evaluata ca opinie, romanii se considera la fel de
autonomi ca americanii si turcii; chinezii, germanii si
spaniolii se simt cei mai autonomi, iar rusii si ucrainienii se
simt cei mai putin autonomi. Cand este evaluata ca
atitudine (ex. direct, in cadrul valorilor emancipative,
si/sau in forma autodeterminarii sau conformismului),
autonomia romanilor este mai scazuta. Asadar, luand in
calcul si situatia chinezilor, opinia romanilor ar putea
reflecta aici mai degraba modul in care cred si/sau isi
doresc acestia sa fie, decat situatia in care sunt cu
adevarat.

Relatia romanilor cu religia este foarte interesanta. Asa

cum am spus mai sus, sfidarea, indoiala si relativismul sunt
mai scazute, iar conformismul crescut, ceea ce ii face
predispusi spre supunere la dogme (in acest caz religioase).
Intr-adevar, romanii au un nivel crescut de religiozitate si
vad religia ca foarte importanta in viata lor (au incredere
foarte mare in biserica). Desi sunt foarte increzatori in
dezvoltarea stiintifica (ex. in dezvoltare tehnologiei; in
universitati), daca stiinta s-ar ciocni cu religia, 50.2% dintre
romani ar alege religia. Dar religia este vazuta echilibrat:
(1) nu doar ca norma/ceremonie religioasa, ci si ca mijloc
de a face bine oamenilor si (2) nu doar ca facand sens
pentru viata de apoi, ci si ca facand sens (a ajuta) in viata
de acum.

Pe termen lung, transgenerational, aceste elementele din

profilul psihologic de suprafata pot fi asimilate in profilul
psihologic de adancime.
Cum am putea fi (profilul psihologic de adancime)
Profilul psihologic de adancime, potentialul pe care il
avem, este unul la nivelul altor tari/culturi moderne si
democratice, astfel incat, prin prisma acestui profil,
romanii sunt perfect integrabili in lumea moderna (UE,
NATO, etc.). Acest profil deriva din interactiunile mediului
socio-cultural, ecologic si biologic/genetic, sustinand apoi
aceste medii. Astfel, avem potential ridicat (ex. comparabil
cu francezii, britanicii, americanii) pentru inteligenta
cognitiva/emotionala, creativitate si invatare. Structura de
personalitate permite atat expresii pozitive, cat si negative,
depinzand de noi pe care le modelam socio-cultural.

Este o nesansa extrem de mare ca mediul socio-cultural

din tara nu ne permite exprimarea si valorificarea
potentialului pe care il avem in profilul psihologic de
suprafata; adesea romanii trebuie sa mearga in tari asezate
ca sa exceleze si sa-si poata realiza potentialul bun pe care
il au. Aceasta opozitie reala intre potential bun-valorificare
deficitara apare si in perceptiile romanilor bazate pe
analize de etnopsihologie, ca autostereotip national (vezi
Iacob, 2003). [...]
Cum credem ca suntem si de ce credem asa
Acest demers genereaza mai ales autostereotipuri ale
romanilor. Avem o parere buna despre noi, considerand ca
suntem persoane 'calde' (ex.
primitoare/ospitaliere/tolerante/altruiste, etc.) si
'inteligente' (ex. inteligente/creative/cu abilitati peste
medie, etc.). Cinstea, care aparea ca o caracteristica
autoatribuita importanta a romanilor atat in analizele din
1988, cat si in cele din 1993 (vezi Chelcea, 1994), incepe sa
dispara in analizele din 2005 si 2007 (vezi Glaveanu, 2007)
si nu ocupa o pozitie importanta nici in analizele noastre
din 2014/2015.
Personalitatea este considerata ca una pozitiva, cu umor,
compensand comportamentele mai negative (ex.
indisciplina), pe care le contextualizam, definindu-le nu ca
o caracteristica stabila, ci una situationala.

Ne vedem astazi ca alternand intre (a) individualism (mai

egoist) vs. colectivism, (b) perseverenta (mai ales din
interes si/sau incapatanare) vs.
neperseverenta/autodisciplina scazuta si (c) autonomie vs.
gregarism. Aceasta imagine dominant pozitiva este absolut
necesara din punct de vedere psihologic pentru a ne forma
stima de sine-imaginea/identitatea
sociala/predictibilitatea/justificarea prezentului, tinand
cont de faptul ca profilul de suprafata nu este foarte
incurajator in acest sens.

Elementele negative din aceasta imagine apar doar pentru

a da credibilitate aspectelor pozitive, fiind de asemenea
atenuate: (a) individualismul, desi prezentat ca egoist, este
extins pentru a include si familia (automat devenind astfel
'grija pentru familie') si (b) neperseverenta/autodisciplina
scazuta poate fi oricand depasita, daca 'ne intereseaza
ceva' si/sau daca 'vream noi neaparat asta'.

Scurt spus, ne consideram ospitalieri, inteligenti, cu simtul

umorului, patrioti, adaptati/bine orientati si prietenosi;
recunoastem ca in comparatie cu atributele de mai sus,
onestitatea, autodisciplina/constiinciozitatea si educatia
sunt mai scazute (vezi si David, in pregatire; Hunyady,
2003).

[...]

O subcategorie a acestui punct 3 se refera la cum cred altii

ca suntem. Acest demers genereaza mai ales
heterostereotipuri fata de romani. Sunt putine studii
riguroase de acest tip cu referire la romani. Incerc insa o
sinteza a concluziilor la care am ajuns. Altii ne vad mai ales
patrioti si adaptati/bine orientati, dar restul
autostereotipurilor noastre de mai sus sunt minimizate de
acestia. Mai recent, romanii sunt asociati cu
Dracula/vampiri, mai ales in SUA, si cu comportamente
antisociale mai putin constiincioase, mai ales in Europa de
Vest. Interesant, partea de lipsa de constiinciozitate din
heterostereotipurile fata de romani este recunoscuta si in
autostereotipurile romanilor.

O alta subcategorie a acestui punct se refera la cum

credem ca sunt altii (heterostereotipuri ale romanilor).
Asadar, cum ii vad romanii pe ceilalti (dupa David, in
pregatire; Hunyady, 2003):
1. Americanii - puternici, populari/cu umor, patrioti;
2. Britanicii - inteligenti/educati, onesti, patrioti;
3. Chinezii - patrioti, onesti, muncitori, inteligenti;
4. Francezii - patrioti, inteligenti/educati, boemi;
5. Germanii - muncitori, onesti, inteligenti;
6. Maghiarii - patrioti, adaptati/bine orientati,
asertivi/hotarati;
7. Rusii - patrioti, adaptabili/bine orientati,
asertivi/hotarati.

Romanii ii prefera pe britanici, americani si francezi, apoi

pe germani, si mai la urma pe maghiari si rusi (dupa
Hunyady, 2003).
[...]
Cum vrem sa fim (modelul psiho-cultural ideal)
Diferentele dintre 'cum suntem'/'cum putem fi', pe de o
parte, si 'cum credem ca suntem'/'cum cred altii ca
suntem', pe de alta parte, sunt generatoare de stres
psihologic, stres care la randul sau intareste mecanismele
de aparare care mentin discrepanta (David, 2012). Se intra
astfel intr-o cerc vicios, care ne mentine in starea
defensiva.

Modelul psiho-cultural ideal al romanilor - cum vrem sa

fim - este definibil in proiectia lor psihologica: 'cum cred ca
sunt'. Vestea buna este ca desi romanii 'se cred' asa 'cum
nu sunt', totusi 'se cred' asa 'cum ar putea sa fie'. Asadar,
as spune ca proiectia lor - 'cum cred ca sunt' - nu
reprezinta o iluzie pozitiva, ci un optimism realist. De
aceea, in cazul romanilor exista o sansa foarte mare pentru
dezvoltare si evolutie in directia unui model psiho-cultural
ideal.

Cum ar trebui sa arate acest model psiho-cultural ideal?

Simplu spus, sa creeze cetateni inteligenti, creativi,
adaptabili social, cu un bagaj de cunostinte declarative si
procedurale vast, cu o personalitate care sustine
comportamente prosociale (ex. altruism/deschidere spre
oameni/optimism/empatie, etc.). As vrea sa vad niste
cetateni autonomi/independenti, capabili de o solidaritate
sociala formidabila, generoasa, specifica societatilor
individualiste creatoare de institutii sociale moderne,
dincolo de comunitatea colectivistilor nascuta din
siguranta in comun a unor cetateni nesiguri pe ei (care in
Romania a generat adesea 'clanuri' si 'gasti'). Toate acestea
vor putea sustine apoi o sanatate psihica si fizica buna, cu
impact pozitiv asupra cresterii sperantei de viata si a
fericirii. Dezvoltarea acestei componente psihologice poate
sa fie parte a unui proiect de tara, prin care Romania sa nu
fie doar o tara care a aderat la spatiul european, ci una
bine integrata in acest spatiu.

Predictia mea este ca facand o politica educationala, socio-

culturala si economica inteleapta - dar chiar si in ciuda
acestora, ca urmare a presiunii administrativ-economice a
UE (si a infuziei de capital din UE) si a tinerilor romani din
tara si diaspora -, Romania va fi nu doar o tara care a
aderat la spatiul european, ci una perfect integrata si
performanta in acest spatiu.
Ce se va mai pastra din profilul psiho-cultural actual (ex.
profilul psihologic de suprafata)? Eu cred ca putin,
deoarece, ca esenta (in profilul psihologic de adancime),
romanii sunt integrati in cultura europeana, doar ca au fost
opriti in drumul lor de blocajele istoriei, ultimul fiind
perioada comunista. Cat de repede se poate face tranzitia
astfel incat profilul psihologic de adancime sa devina unul
de suprafata? Depinde de cat de repede se pot coaliza
indivizii-cetatenii autonomi pentru a crea retele sociale
moderne care sa inlocuiasca ca influenta comunitatea
colectivistilor.

Tinand cont de contextul european in care ne-am integrat,

cred ca maximum o generatie (20 de ani) va face tranzitia
definitiv, dar speranta este ca schimbarea se poate
intampla in anumite segmente (ex. economice, academice,
etc.) si mai repede, ca sa nu mai avem generatii de
sacrificiu."

Articolul integral il puteti citi pe blogul lui Daniel David

Reputatul psiholog Daniel David precizeaza ca, "pentru a

intelege corect profilul psihologic al romanilor, am analizat
toate studiile de specialitate publicate pana in ianuarie
2015 pe aceasta tema si am demarat o serie de studii
proprii. Totalul subiectilor care au intrat in studiile
analizate/derulate de noi depaseste 50.000 de romani, din
diverse zone ale tarii, cu varste de la 2 ani la +80 (multe
analize fiind pe esantioane reprezentative national)".

Acesta precizeaza ca "profilul psihologic al romanilor este

unul statistic, care nu poate fi aplicat la un individ, ci poate
fi utilizat in situatii in care se doreste a se face politici
publice si proiecte relevante pentru tara si/sau grupuri
mari".

Citeste si:
Avanpremiera unui studiu de proportii despre romani: Care
este profilul psihologic al poporului roman
Psihologia poporului roman: un nou studiu de proportii
despre romani, inceput de un grup de psihologi din Cluj