Universitatea de Vest Timioara

Facultatea de Sociologie i Psihologie

Psihologie Clinic i Consiliere Psihologic
______________________________________________________________________

Psihologia dezvoltrii
Singurtatea prezentare general
Singurtatea si dependenta de spatiul virtual
Danescu Lucian
PCCP anul I

______________________________________________________________________
Timioara
2015

Singuratatea prezinta un spectru de cauze si forme de manifestare atat de vast, incat o

abordare exhaustiva a subiectului devine o provocare considerabila. Singuratatea este definita
grosso modo ca o experienta universala, pe care fiecare individ a trait-o macar o singura
data in viata, caracterizata de regula printr-un sentiment de izolare, lipsa de afectiune si
intelegere, respingere.
Omul este prin definitia sa- o fiinta sociala si de aceea singuratatea este resimtita sub
forma acelei discrepante intre dezideratul social si relatiile sociale actuale, evident o sursa de
insatisfactie si un motiv de izolare. Ea nu reprezinta neaparat o forma de mizantropie, ci
poate aparea ca o manifestare a incapacitatii individului de a se regasi in societate si de a
dezvolta niste relatii interumane functionale. Singuratatea este, fara tagada, o experienta
subiectiva, resimtita diferit de oameni in functie de propriile lor trasaturi de persoanalitate,
temeperament si de propriile afinitati. In timp ce unii dintre noi se simt singuri chiar si atunci
cand sunt incojurati de oameni sau se regasesc intr-un context social activ, altii se pot
considera impliniti atunci cand petrec timp singuri, pictand, citind sau pur si simplu
meditand.
In acest eseu ne propunem sa facem o scurta prezentare a cauzelor singuratatii, o trecere
in revista prin teoriile singuratatii si vom pune in cele din urma accentul pe relatia dintre
singuratate si dependenta de internet, o relatie in care cauza si efectul par sa devina
intersanjabile.

Cauzele singuratatii
Ca un rezultat general al studiilor realizate pentru a determina cauzele si tipologia
singuratatii, izolarea sociala si singuratatea se manifesta cu precadere la persoanele care sunt
predispuse la anumite afectiuni si boli mintale. Singuratatea este o componenta
omniprezenta, spre exemplu, la persoanele care sufera de depresie, anxietate generalizata sau
diferite fobii. Ea este folosita de individ care un fel de tehnica de autoaparare in fata a tot
ceea ce el poate considera invaziv sau periculos pentru integritatea sa fizica sau psihica.

Sentimentul de singuratate insa afecteaza cel putin o data in viata toti indivizii, in
absenta sau prezenta unei predispozitii la boli psihice. Clinicienii contemporani si cercetatorii
care au studiat acest subiect au gasit o seriede cauze ce determina aparitia sentimentului de
singuratate sau a dorintei de insingurare: o relatie disfunctionala parinti-copii, prezenta unor
deficite de dezvoltare, experimentarea unor relatii intime dezamagitoare sau chiar
marginalizarea sociala, cea din urma afectand cu precadere persoanele ce fac parte dintr-un
mediu social precare sau cele care provin dintr-un mediu social diferit de cel in care sunt
nevoiti sa se integreze (sa luam, spre exemplu, cazul imigrantilor, care, de cele mai multe ori,
se simt exlcusi din societatea in care incearca sa se identifice sau chiar discriminati).
Intr-adevar, rezultatele in cazul majoritatii studiilor arata ca persoanele cu diferite
afectiuni si boli psihice experimenteaza sentimentul de singuratate mai intens si mult mai
persistent, dar uneori singuratatea in sine poate sta la baza unor astfel de afectiuni.

Teoriile singuratatii
In functie de cele doua componente ale singuratatii cognitiva (discrepanta intre relatiile
sociale dorite si relatiile sociale actuale calitativ sau cantitativ) si afectiva (experiente
emotionale negative) se pot disemina doua directii in care merg teoriile singuratatii: Teoria
nevoii sociale si Teoria procesarii cognitive.
Teoria Nevoii Sociale (Bowlby, Sullivan, Weiss), sustine ca singuratatea este de fapt o
reactie la un deficit relational, care apare atunci cand relatiile interpersonale ale unui individ
nu ii satisfac nevoile sociale. Ea este de fapt rezultatul unei incapacitati de integrare sociala,
survenind in momentul in care individul nu simte ca face parte dintr-un grup de prieteni ce au
interese si activitati comune. Sentimentele predominante sunt de excluziune, marginalizare,
plictiseal i agitaie. Ca sa intelegem mai bine, sa luam exemplul unui copil abandonat de
parinti, care nu s-ar putea simti atlfel decat abandonat, exclus si anxios.
Cealalta teorie, Teoria Procesrii Cognitive (Peplau, Miceli, Morasch, Perlman), se opune
celei precedente, sustinand ca de fapt singuratatea nu apare ca reactie la niste nevoi sociale
nesatisfacute, ci din nemultumiri legate de relatiile percepute. In alta ordine de idei,
singuratatea apare odata cu discrepanta dintre ceea ce spera individul sa obtina dintr-o relatie
2

sociala si ceea ce obtine in realitate. Conform acestei teorii, singurtatea apare ca rezultat a
dou categorii de evenimente: (a) o schimbare n relaiile sociale reale ale individului de
exemplu un divort, o separare sau decesul unei persoane dragi, (b) o schimbare n relaiile
sociale dorite ale individului de exemplu un copil care se mut intr-o scoala noua se poate
atepta nerealist c i va face uor prieteni noi sau ca se va bucura imediat de aprecierea
profesorilor.
Conform acestei teorii, singurtatea apare ca rezultat a dou categorii de evenimente: (a)
o schimbare n relaiile sociale reale ale individului de exemplu decesul unei persoane
dragi, (b) o schimbare n relaiile sociale dorite ale individului de exemplu un copil care se
mut ntr-un cartier nou se poate atepta nerealist c i va face uor prieteni noi.

Singurtatea i sntatea fizic si mentala

Mai multe studii au concluzionat ca singuratatea poate fi un predictor pentru mortalitate
si morbiditate si ca mai poate fi asociata si cu cu tulburri de personalitate i psihoze, suicid,
afectarea performanelor cognitive i declinul cognitiv, risc crescut de boala Alzheimer, creterea
simptomatologiei depresive.
Fizic, ea poate determina aparitia unor boli cardiovasculare (tensiune arteriala crescuta,
boli coronariene, saturatie de oxigen deficitara) si poate determina si incurajarea sedentarismului
si creste astfel riscul obezitatii.
In ceea ce priveste gradul de afectare al sanatatii mintale, pe lng creterea simptomelor
depresive, singurtatea crete i nivelul de stres, anxietate, agresivitate, scade stima de sine i
optimismul.

Singuratatea si dependenta de spatiul virtual

Dupa cum stim deja cu totii, secolul 21 este o epoca dominta de tehnologia informatiei,
informatia, sub toate formele ei in scris, auditiv, vizual a devenit extrem de usor accesibila
oricui si oriunde. Evident, un uz al internetului echilibrat poate fi benefic de cele mai multe ori,
intrucat se poate ajunge la o econimie de timp, la oprimizarea programului personal, la
transmiterea sau receptarea unor informatii mai rapid si poate uneori mai coerent, insa, folosit in
3

exces si pe o lunga perioada de timp, internetul poate determina ceea ce cunoastem drept
dependenta de internet sau utilizare patologica a internetului.
Exista foarte multe studii al caror obiect l-a facut relatia dintre internet si singuratate.
Dupa cum am mentionat anterior, in aceasta relatie delimitarea cauzei si a efectului devine destul
de dificila, intrucat cele doua se pot determina foarte usor una pe cealalta, in functie de fiecare
individ in parte. Exista persoane care devin dependente de internet si de realitatea virtuala,
intrucat nu mai gasesc satisfactie in realitatea concreta, care le face sa se simta singure, la fel
cum exista si persoane care devin singure din pricina mirajului pe care o lume aparent perfecta si
usor de adaptat propriilor pretentii si proiectii mentale il ofera.
In general, persoanele care dezvolta o dependenta de internet sun persoanele inactive
social, cu o stima de sine scazuta sau care prezinta deja un comportament anxios sau depresiv.
Dependenta de internet este asociata cu persoanele al caror nivel de singuratate este destul de
crescut. Bineinteles, alte variabile atunci cand vine vorba de relatia singuratate dependenta de
internet sunt varsta, genul, trasaturile de personalitate si stilul de viata.

Strategii de intervenie:
O solutie pentru a diminua sentimentul de singuratate in cazul persoanelor dependente de
internet ar fi gasirea unor activitati care sa la antreneze social. Spre exemplu, o persoana care
petrece foarte mult timp pe retelele de socializare ar putea participa la o intalnire reala cu
persoanele pe care le considera mai apropiate ca distanta sau ca afinitati din lista de prieteni de
pe retelele respective. Un alt exemplu ar fi persoanele care petrec foarte mult timp vizionand
singure filme pe site-urile de profil. Acestea ar putea incepe sa frecventeze un cinematograf,
unde sa mearga insotite de un prieten apropiat sau de un grup de prieteni.
In ceea ce priveste actiunea specialistilor, acestia ar trebui sa tina cont daca pot sa aplice
niste schimbari in stilul de viata sau in patternul comportamental al persoanelor dependente de
internet.
In concluzie, singuratea, desi un sentiment universal, ca a reusit sa transceanda toate
epocile istorice si toate contextele sociale posibile, pare sa fi devenit coplesitoare in acest secol
4

pe care chiar noi in definim ca al vitezei. Important este sa nu uitam ca traim printre oameni si ca
propriul nostru statut de om ne obliga sa ne amintit mereu ca omul este o fiinta sociala, datoare
sa se integreze intr-o societate si sa se identifice cu paradigmele ei comportamentale.

Bibliografie:
1
Gotlib, I.H., & Hammen, C.L. (1992). Psychological aspects of depression:
Toward a
cognitive-interpersonal integration.Chichester, UK: Wiley.
2
Ami Rokach The Causes of Loneliness of People with Psychological Disorders,
Psychology Journal, 2011 ISSN: 1931-5694 Vol. 8, No. 4 www.psychologicalpublishing.com, pp.
149-162, 2011 Psychological Publishing
3
BAHADIR BOZOGLAN,1 VEYSEL DEMIRER2 and ISMAIL SAHIN3 Personality
and Social Psychology Loneliness, self-esteem, and life satisfaction as predictors of Internet
addiction: Scandinavian Journal of Psychology, 2013, 54, 313319
4
mit Morsnbl The association of internet addiction with attachment styles, personality
traits, loneliness and life satisfaction, International Journal of Human Sciences, Volume: 11
Issue: 1 Year: 2014
5
Hamburger, Y. A.,& Ben-Artzi, E. (2000). The relationship between extraversion and
neuroticism
and the different uses of the internet. Computers in Human Behavior, 16,441-449.
6 Erwin, B. A., Turk, C. L., Heimberg, R. G., Fresco, D. M., & Hantula, D. A. (2004). The
internet:
Home to a severe population of individuals with social anxiety disorder?. Journal of Anxiety
Disorders, 18, 629-646.