Sunteți pe pagina 1din 14

Agregatele si mortarele

1|Page
Cuprins

1. Generalitati ……..………………………………………………………..…………... 3
2. Clasificarea agregatelor …..………………………………………………………. 4
3. Caracteristici geometrice …………………….………………………………….. 6
4. Caracteristici fizice…………………………………….……………………………..7
5. Caracteristici chimice ………………………………………………………………8
5.1 Determinari privind durabilitatea ………………….……………………… 8
6. Alte standard pentru agregate.……………………..
…………………………………………………………. 9
7. Agregate minerale usoare.………………………….…………….. ……………10
8. Statii de sortare si concasare…………………………………………………..12
9. Preturi……………………………………………………………………………………13
10. Bibliografie…………………………………………………………………………….14

2|Page
1. Generalitati
Agregatele sunt materiale granulare provenite din sfaramarea naturala sau artificiala a
rocilor sau obtinute prin alte procedee. Ele se utilizeaza la prepararea mortarelor si
betoanelor precum si la alte lucrari de constructii.

Principalul act normative referitor la agregate este SR EN 13242-2003. La acesta se


adauga normativele din seriile EN 932, EN 933, EN 1097, EN 1367 si EN 174

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa, radiatie
solara sau inghet. Nu se admit ca agregate in mortare si betoane materialele provenite din
roci feldspatice sau sistoase.

Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului


folosit la prepararea mortarelor si betoanelor.

2. CLASIFICAREA AGREGATELOR
Exista mai multe criterii de clasificare:

3|Page
a) In functie de marimea granulelor:

-provenite din sfaramarea naturala a rocilor (agregate de balastiera):

• Nisip 0-8 mm

•Pietris 8-63 mm

•Piatra mare 63-125 mm

•Balast (amestec natural) 0-31,5 sau 0-63 mm

- provenite din sfaramarea artificiala a rocilor:

•Filer 0-0,125 mm si nisip de concasare 0-8 mm

•Piatra sparta 8-63 mm

•Piatra sparta mare 63-125 mm

b) In functie de natura lor avem:

- agregate minerale

- agregate organice

c) In functie de provenienta exista:

- agregate naturale (cele de mai sus)

- agregate artificiale (obtinute prin tehnologii industriale)

d) In functie de densitatea in gramada in stare afanata si uscata exista:

- agregate usoare - ρg<1200 kg/m3 (proiect EN 13055)

- agregate grele - ρg>1200 kg/m3

e) In functie de forma granulelor:

- agregate poliedrice (de balastiera, de concasare – mai ales cele dublu concasate)

- agregate lamelare (de balastiera si uneori de concasare)

4|Page
- agregate aciculare (de concasare; nu sunt utilizabile in mortare si betoane de ciment)

f) In functie de compozitia granulometrica se pot utiliza doua tipuri de agregate:

- cu granulozitate continua (contin toate clasele de granulozitate sau sorturile – - dupa


denumirea mai veche)

- cu granulozitate discontinua (nu contin toate clasele de granulozitate pana la granula


maxima a agregatului folosit)

3. CARACTERISTICI GEOMETRICE

5|Page
Se numeste sortare trecerea agregatelor printr-un set de site (ciururi) standardizate
(vezi si EN 933- 2/98). Se numeste clasa de granulozitate (sau granulara) agregatul care
ramane intre doua site consecutive din seria standardizata. Se poate nota cu d/D (d – cea
mai mica dimensiune a ochiurilor sitei -inferioare; D – cea mai mare dimensiune a
ochiurilor sitei - superioare). Se numeste subdimensiune materialul care trece prin sita
minima si supradimensiune materialul care ramane pe sita maxima dintre cele utilizate
pentru descrierea granulozitatii agregatului.

Exista trei posibile combinatii de site (cu ochiuri patrate):

• seria de baza: 0; 1; 2; 4; 8; 16; 31,5 (32); 63 mm

•seria de baza + seria 1: 0; 1; 2; 4; 5,6 (5); 8; 11,2 (11); 16; 22,4; 31,5; 45; 56; 63; 90 mm

•seria de baza + seria 2: 0; 1; 2; 4; 6,3 (6); 8; 10; 12,5 (12); 14; 16; 20; 31,5; 40; 63; 80 mm.

Determinarea granulozitatii (claselor de granulozitate d/D) se face conform EN 933-


1/97. Granulometria trebuie sa respecte conditiile din tabelul 2 din SR EN 13242/2003.
Conform acestui tabel se definesc categoriile de agregate (notate G): GG (agregat grosier),
GF(agregat fin) si GA (agregat amestec).

4. CARACTERISTICI FIZICE

6|Page
Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier se determina prin coeficientul LOS
ANGELES (conform EN 1097-2/98). In functie de coeficientii L.A.agregatele se impart in
categorii conform cu tabelul 9 din normative. De exemplu: LA20, LA25, LA30, LA35, LA40,
LA50, LA60, LADECLARAT, LANR (nu se solicita). Proba LA se realizeaza prin uzura
agregatelor intr-un tambur rotitor, in prezenta a 11 bile din otel. Urmeaza cernerea.

Rezistenta la fragmentare se poate determina si cu metoda prin impact (un ciocan cade
de la o inaltime de 370 mm de 10 ori asupra probei). Urmeaza cernerea. Categoriile in care
se impart agregatele conform incercarii prin impact se noteaza SZ. De exemplu: SZ18, SZ22,
SZ26, SZ32, SZ35, SZ38, SZDECLARAT, SZNR(cand nu se solicita incercarea).

Rezistenta la uzura a agregatului grosier se determina cu aparatul micro-DEVAL,


conform EN 1097-1/96. Aparatul consta in 1-4 cilindrii orizontali care se pot roti. In
cilindrii se introduc agregatele si o cantitate de bile de otel cu diametrul de 10 mm.
(Numarul de rotatii si viteza de rotire sunt standardizate). Urmeaza cernerea
probei.Conform tabelului 11 din normative, agregatele se impart – dupa coeficientul micro-
DEVAL (MDE), in mai multe categorii: MDE 20, MDE 25, MDE 50, MDE DECLARAT si MDE
NR (cand nu se solicita).

Alte caracteristici fizice care se mai determina sunt: densitatea granulelor si absorbtia de
apa (conform EN 1097-6/200).

5. CARACTERISTICI CHIMICE
Caracteristicile chimice care se studiaza pentru agregate sunt (conform EN 1744-1/98):

7|Page
• cantitatea de sulfat solubil in acid (categorii notate cu AS),

• cantitatea totala de sulf (categoriile fiind notate cu S),

• determinarea altor constituienti, care altereaza stabilitatea si intarirea betonului,


stabilitatea volumului si compozitiei zgurilor de furnal sau de otelarie,

• componentii solubili in apa,

• impuritatile.

5.1 DETERMINARI PRIVIND DURABILITATEA


Se executa urmatoarele tipuri de determinari:

• actiunea radiatiei solare asupra rocilor bazaltice (rezistenta SONNENBRAND, notata SB);
EN 1367- 3/01 si EN 1097-2/98,

• rezistent la inghet-dezghet (standarde EN 1367-1/99 si EN 1367-2/98); categoriile sunt


notate cu F,

• absorbtia de apa (EN 1097-6/2000) ca proba legata si de rezistenta la inghet-dezghet;


categoriile sunt notate cu WA.

Standardul SR EN 13242/2003 prevede si metodologia de evaluare a conformitatii


calitatii agregatelor, controlul productiei de agregate, notarea si descrierea acestora,
marcarea si etichetarea loturilor livrate catre consummator.

6. ALTE STANDARDE PENTRU AGREGATE

8|Page
Avand in vedere diversitatea domeniilor de utilizare a agregatelor s-a considerat
necesara si realizarea unor standarde specifice domeniilor respective. Structura generala a
acestor normative este asemanatoare cu SR EN 13242-2003. Apar mici diferente, de cele
mai multe ori referitoare la valori numerice sau la anumite particularizari.

Trebuie mentionate urmatoarele normative:

• EN 12620/2003 – Agregate pentru betoane (este particularizat nisipul la domeniul 0-4


mm, Φmax = 63 mm, filerul este definit de limitele 0-0,125 mm si intre determinari apare si
continul de elemente cochiliere),

• EN 13139/2003 – Agregate pentru mortare,

• EN 13043/2003 – Agregate pentru amestecuri bituminoase (mortare si betoane


asfaltice),

• EN 13383-1/2003 – Anrocamente,

• EN 13055/2003 – Agregate usoare.

In aceste normative mai sunt cerute, de la caz la caz, si incercari ca:

• determinarea cantitatii de cloruri (la agregate de origine marina) sau de CaCO3,

• determinarea stabilitatii volumice ca diminuarea prin uscare (apropiata de determinarea


anterioara a infoierii nisipului),

• determinarea rezistentelor la fragmentare, uzura, slefuire sau abraziune datorita


pneurilor cu crampoane.

7. AGREGATE MINERALE USOARE

9|Page
Se caracterizeaza prin:

• densitate in gramada in stare afanata <1200 kg/m3,

• structura poroasa si permeabilitate mare la apa,

• rezistente mecanice la inghet/dezghet si conductivitate termica mici.

Sunt utilizate la obtinerea de mortare si betoane usoare, cu proprietati termo si


fonoizolatoare.

Dupa densitatea in gramada in stare afanata se clasifica in:

- agregate foarte usoare - ρg< 600 kg/mc

- ρg < 600 kg/mc mijlocii - 600<ρg < 900 kg/mc

- ρg < 600 kg/mc - ρg > 1200 kg/mc

a) Agregate usoare naturale : provin din roci magmatice obtinute prin solidificarea magmei
in prezenta vaporilor de apa :

- piatra ponce – obtinuta prin solidificarea magmei in prezenta vaporilor de apa sau gaze;

- scoria bazaltica – obtinuta prin racirea brusca a magmei sau lavei vulcanice in prezenta
vaporilor de apa;

- tuful vulcanic – format din depozite de cenusa vulcanica, cimentate natural cu calcar si
argila;

- diatomitul – provenita din acumularea scheletelor diatomee (continut bogat in silice)

b) Agregate usoare artificiale –reprezinta produse secundare industriale (zgura de furnal,


sparturi ceramice, steril ars, cenusa de termocentrala), fie sunt fabricate special (perlit,
expandate):

- zgura de furnal – topita este racita brusc fie cu vapori de apa sub presiune sau cu aer
umed prin introducere in bazine cu apa; se obtine astfel fie o expandare, fie o granulare.

10 | P a g e
- Agloporitul – se obtine prin sintetizarea (incalzire prin presare) a unor sterile de la minele
de carbune sau de la prepararea carbunilor, a unor cenusi de termocentrala, bogate in
materiale combustibile;

- Sparturile ceramice – sunt sfaramaturi de produse ceramice (caramizi, tigle, tuburi de


drenaj) ce pot fi utilizate in betoane ca inlocuitor de pietris;

- Granulit – obtinut prin expandarea argilei expandabile (bogate in Fe2O3) prin incalzire la
11000C; produsul se obtine sub forma de granule sferice cu suprafata vitrificata si
structura poroasa; se livreaza pe sorturi si se utilizeaza la prepararea betoanelor usoare de
umplutura, pentru betoane usoare portante si pentru. betoane armate si precomprimate;

- Perlitul expandat – se obtine prin expandarea rocii perlit natural (roca vulcanica sticloasa
cu un continut ridicat de alcalii si apa si cu structura stratificata lamelara sau fibroasa); se
prezinta sub forma de nisip cu granule sub 5 mm. si se utilizeaza ca agregat pentru
mortarele si betoanele termoizolante. 5 AGREGATE ORGANICE

a) naturale – vegetale – deseuri ca : talas, rumegus, coji de orez. Acestea, inainte de a fi


folosite se mineralizeaza cu : clorura de calciu, sulfat de fier, hidroxid de calciu etc, cu
scopul evitarii degradarii prin putrezire si a maririi aderentei la pasta de ciment.

b) Artificiale – obtinute prin expandarea compusilor macromoleculari tip stiropor, ampora,


deseuri de cauciuc, etc.

11 | P a g e
8. Statii de sortare si concasare
Staţiile sunt destinate prelucrării agregatelor minerale utile din cariere şi balastiere. Prin concasare se face
prelucrarea primară, după care urrnează prelucrarea secundară şi sortarea.

Aceste stații fiind compuse din utilaje independente, Rogranex printr-o strânsă colaborare
cu beneficiarii, proiectează staţille in funcţie de dorinţa beneficiarului şi rezerva destinată prelucrării:
capacitate până la 300 t/h

• prelucrare în carieră,
• prelucrare în balastieră,
• sortare, spălare,

• sortare, spălare, granulare,

• concasare, sortare, spălare, granulare,

• grad de automatizare până la comandă prin calculator.

12 | P a g e
9. Preturi
PRETURI PIATRA SPARTA SI BALAST PENTRU DRUMURI SI PODURI
Preturi nisip:
Toate preturile sunt exprimate in EURO/UM si nu contin TVA

 nisip nespalat 0-3 mm (0-4 mm) = 13,70 EURO/mc


 nisip nespalat 0-7 mm (0-8 mm) = 12,28 EURO/mc
 nisip nespalat 3-7 mm (4-8 mm) = 13,14 EURO/mc
 nisip spalat 0-3 mm (0-4 mm) = 15,71 EURO/mc
 nisip spalat 0-7 mm (0-8 mm) = 14,57 EURO/mc
Preturi nisip balast si piatra sparta pentru drumuri

13 | P a g e
 nisip spalat 3-7 mm (4-8 mm) = 15,14 EURO/mc
 pietris 7-15 (8-16) mm = 10 EURO/mc
 pietris 15-30 mm (16-31 mm) = 9,14 EURO/mc
 balast 0-70 mm = 8 EURO/mc
 piatra sparta 8-15 mm = 17,14 EURO/tona
 piatra sparta 15-25 mm = 16,28 EURO/tona
 piatra sparta 25-40 mm = 15,71 EURO/tona
 refuz de ciur = 12,85 EURO/mc
 praf de piatra = 0.10 EURO/kg

10. Bibliografie
http://www.rodev.ro/preturi-agregate-pret-nisip-balast-balastru-pietris-piatra-sparta-de-cariera-pentru-
drumuri-refuz-de-ciur-margaritar-piatra-bruta.htm

https://ro.scribd.com/doc/120703689/AGREGATE-PENTRU-MORTARE-SI-BETOANE

https://ro.scribd.com/document/94148675/Agregate-Pt-Betoane-Si-Mortare

https://rogranex.ro/produse/statii-de-concasare-granulare-sortare/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Balast_(material_de_construc%C8%9Bie)

14 | P a g e

S-ar putea să vă placă și