Sunteți pe pagina 1din 5

Granulatia materialelor abrazive

Profesor : Tonoiu Sergiu Student : Udeanu Cristian Grupa : 641 AA

2012-2013
1

Granulatia materialelor abrazive


1.Generalitati
Obiect si domeniu de aplicare Prezentul se refera la granulatia materialelor abrazive macinate si sortate utilizate la fabricarea abrazivilor pe suport.Prevederile prezentului standard nu se refera la granule abrazive din diamant si nitrura de bor cubica. Clasificare In functie de marimea particulelor abrazive se clasifica in 2 grupa : -granule -micropulberi Notarea Notarea granulatiei materialelor abrazive se face prin indicarea numarului de granulatie urmat de numarul prezentului standard. 2.Compozitia granulometrica Compozitia granulometrica a granulelor este conform tabelului 1.

Granulatie

Rest Rest cumulat Ciurul pentru Ciurul Ciurul pe sau ciurul sau sau ciurul sita sau sita sita sau 1,l, sita 2,l, 3,l, sitele m m m 2,l, 2,%, m
max

Rest cumulat pe ciururile sau sitele 2+3 % 144 266 428 144 144
2

Ciurul sau sita 4,l,


m

Rest cumulat pe ciururile sau sitele 2+3+4 % 619 759 866 619 619

Ciurul sau sita 5,l,


m

Rest cumulat pe ciururile sau sitele 2+3+4+5


%

12 16 20 24 30

3350 2360 1700 1400 1180

0 0 0 0 0

2360 1700 1180 1000 850

1 3 7 1 1

2000 1400 1000 850 710

1700 1180 850 710 600

1400 1000 710 600 500

92 96 98 92 92

Trecere Prin ciur sau sita 5% max 8 4 2 8 8

36 40 50 60 80 100 120 150 180

1000 710 600 500 355 300 212 180 150

0 0 0 0 0 0 0 0 0

710 500 425 355 250 212 150 125 106

1 7 3 1 3 1 7 3 2

600 425 355 300 212 180 125 106 90

144 428 266 144 266 144 428 266 155

500 355 300 250 180 150 106 90 75

619 866 759 619 759 619 866 759 6212

425 300 250 212 150 125 90 75 63

92 98 96 92 96 92 98 96 90

2 4 8 4 8 2 4 10 10

Observatie : l latura interioara a ochiului ciurului sau sitei Compozitia granulometrica a micropulberilor este conform tabelului 2 :

Granulatie

ds0 max m

ds3

max m

ds50 marimea
m

Abateri admise
m

Raport ds95 ul m ds3/ds50 min 1,40 1,42 1,45 1,49 1,59 1,60 1,67 1,75 1,84 1,94 44,5 39,2 34,2 29,6 25,2 21,5 18,0 15,1 12,4 10,2

Raportul ds95/ds50

240 280 320 360 400 500 600 800 1000 1200

110 101 94 87 81 77 72 65 63 58

81,7 74,0 66,8 60,3 53,9 48,3 43,0 38,1 33,7 29,7

58,5 52,5 46,2 40,5 35,0 30,2 25,8 21,8 18,3 15,3

2 2 1,5 1,5 1,5 1,5 1,0 1,0 1,0 1,0

0,76 0,75 0,74 0,73 0,72 0,71 0,70 0,69 0,68 0,67

Observatii : ds0 dimensiunea maxima admisa a unei particule sedimentate ds3 dimensiunea corespunzatoare la maxim 3 % din proba ds50 dimensiunea medie a particulelor sedimentate la 50 % din proba ds95 dimensiunea corespunzatoare la minim 95 % din proba.

Dimensiunile granulelor abrazive influenteaza in mare masura marimea aschiilor detasate,rugozitatea suprafetelor prelucrate ,productivitatea aschierii.
3

Granulatiile materialelor abrazive se impart dupa dimensiuni in trei grupe : -granule cu dimensiuni intre 2500 si 150 m ; -pulberi cu dimensiuni intre 160 si 40 m ; -micropulberi cu dimensiuni intre 40 si 3 m. Notarea granulatiilor pentru granule si pulberi se face prin numere care reprezinta marimea granule in sutimi de milimetru astfel : -granule cu numerele 200,160,125,100,80,63,50,40,32,25,20,16 -pulberi cu numerele 12,10,8,6,5,4. Notarea granulatiilor micropulberilor se face cu litera M urmata de un numar care exprima dimensiunea maxima in m a micropulberii astfel : M40,M28,M20,M14,M10,M7,M5. Granulele abrazive de la suprafata discului abraziv aschiaza simultan un strat de material de la suprafata piesei,detasand un numar foarte mare de aschii marunte.Pe masura ce muchiile lor ascutite se uzeaza,granulele abrasive tocite se desprind din masa de lianta,lasand locul pentru altele noi,ceea ce face ca discul abraziv sa-si mentina capacitatea de aschiere pana la consumarea sa integral;acest process poarta numele de auto-ascutire.Pentru ca desprinderea granulelor uzate sa se realizeze in mod correct,trebuie ca liantul utilizat la confectionarea corpului abraziv sa fie ales corect,in functie de materialul prelucrat : daca liantul este prea moale,granulele se desprind prea usor,iar daca este prea dur,granulele uzate nu se pot desprinde iar discul se va incarca cu aschii.pierzandu-si capacitatea de aschiere. O particularitate a granulelor abrasive este data de faptul ca unghiurile de degajare ale micro-taisurilor sunt,in general,negative;acestea,impreuna cu vitezele mari de aschiere si cu tocirea granulelor pe timpul prelucrarii,conduc la forte de frecare mari si deci la cantitati mari de caldura degajata in zona de aschiere,ceea ce reclama utilizarea lichidelor de racire-ungere. Granulatia discurilor abrasive se alege in functie de gradul de netezime impus suprafetei rectificate,de tolerantele prescrise piesei prelucrate,proprietatile materialului de prelucrat si de marimea adaosului de prelucrare.Pietrele cu granulatie mare se utilizeaza pentru prelucrari de degrosare sau in cazul materialelor moi (cupru,alama) care ar incarca usor piatra.Pietrele cu granulatie fina se utilizeaza la rectificarea materialelor dure si la prelucrari de finisare. Granulatia,care caracterizeaza marimea granule abrasive si se masoara in m.Se mai poate da si in numarul de ochiuri pe tol si al sitei prin care trece respectica granula.Dupa marimea granulelor acestea se clasifica astfel :
4

-granulatie grosolana (6-24) -granulatie medie (30-60) -granulatie fina(70-180) -granulatie foarte fina(pulberi si micropulberi)(peste 220) Alegerea granulatiei pentru corpul abraziv se face in functie de ductibilitatea materialului de prelucrat,aceasta fiind mai mare cu cat materialul este mai ductile.De asemenea cu cat suprafata trebuie sa fie mai fina se allege o granulatie mai fina. Pentru cresterea productivitatii granulatia se ia mai grosolana. La rectificare granulatia cea mai utilizata este cuprinsa intre 600-20 m.

Bibliografie : -Granulatia materialelor abrazive STAS 12289/1-89 -Popescu Scule aschietoare