Netezirea suprafetelor sferice

1. Definirea procedeului

Netezirea reprezinta prelucrarea finala ce urmareste obtinerea unor rugozitati minime si a unei precizii
dimnsionale si geometrice foarte ridicate a suprafetei.

Fig 1 Metode de netezire

In figura de mai sus sunt prezentate toate metodele de netezire, insa pentru netezirea suprafetelor
sferice vom detalia procedeul de lepuire.

Lepuirea este un procedeu de finisare a suprafețelor cu muchiile așchietoare geometric nedefinite ale
granulelor abrazive libere, dispersate într-un lichid sau încorporate într-o pastă abrazivă, așchierea
producându-se prin deplasarea relativă a sculei de lepuit față de piesa de prelucrat (la lepuirea
mecanică) sau a unei piese-pereche care își transferă forma (contra-piesă cu rol de sculă de lepuit, la
lepuirea mecano-manuală), granulele abrazive individuale efectuând traiectorii de așchiere neordonate.

Scopul lepuirii este reprezentat de îmbunătăţirea rugozităţii suprafeţei prelucrate, mărirea preciziei
dimensionale, micşorarea abaterilor de formă. Se foloseşte pentru superfinisarea calelor plan paralele, a
căilor şi elementelor de rulare ale microrulmenţilor, a suprafeţelor de măsurare ale unor intrumente ca:
micrometre, şublere, calibre, a suprafeţelor de lucru la prismele şi cuţitele balanţelor de precizie, pentru
plachete din ferite, cuarţ, germaniu, siliciu.

2. Caracteristicile procesului de lepuire

Lepuirea se evidențiază față de alte procedee de prelucrare a suprafețelor pieselor, prin următoarele
caracteristici:

• Multe tipuri de piese de prelucrat pot fi procesate fără să fie fixate.

• Sunt prelucrabile economic suprafețe cu adaosuri de prelucrare de până la 0,2...0,5 mm.
• Prelucrarea precisă și ultra-precisă pot fi executate într-o singură operație tehnologică.
• Pot fi prelucrate componente cu grosimi foarte mici, de până la 0,1 mm.
• Se pot respecta cele mai exigente condiții de precizie a suprafețelor și rugozitate (Ra = 0,05...0,012
μm); abaterile de la planitate: 0,05...0,3 μm
• Efectul de încălzire minimă previne deformații termice nedorite și schimbări structurale în
materialul piesei prelucrate.
• Pentru materiale compozite este garantată o calitate consistentă a prelucrării.
• Este posibil să fie prelucrate mai multe piese într-o singură operație tehnologică.
• Se obțin ajustaje strânse (precise) între supafețele în contact ale pieselor conjugate, de exemplu
între pistonașul și bucșa elementului pompei de injecție

3. Schema de principu

Fig.2 Lepuirea suprafetelor sferice

Lepuirea suprafeţelor sferice (fig.1) se realizează între două discuri de lepuit excentrice. Discul superior
este plan, iar cel inferior are un canal cu o traiectorie după o spirală arhimedică, canal prin care piesele
(de exemplu bile de rulment) înaintează de la periferie, unde sunt introduse dintr-un buncăr de
alimentare, spre centru, unde sunt evacuate în containerul cu piese prelucrate. Adaosul de prelucrare
este îndepărtat în timpul acestei înaintări de către materialul abraziv existent în zona de lucru.

Performanţele lepuirii:

• precizie dimensională: treapta 0,1...1

• rugozitate Ra în domeniul 0,025...0,1 µm

• abateri minime de formă, 1...5 µm pentru suprafeţe plane şi cilindrice, în cazuri speciale chiar 0,1 µm;
abaterile de la plan-paralelism pot ajunge la 0,02 µm.

La realizarea preciziei un rol important îl are şi metoda de măsurare utilizată, care trebuie să asigure
performanţe superioare celor impuse piesei, de aceea utilizându-se metode interferometrice de
măsurare.

4. Scule folosite la procedeul de lepuire

Sculele de lepuit presupun existenţa a două elemente:

• scula propriu-zisă care garantează obţinerea formei piesei

• pasta abrazivă care realizează îndepărtarea materialului de pe suprafaţa de prelucrat.

Scula trebuie să aibă o formă cât mai simplă pentru a nu introduce erori datorate execuţiei. Se folosesc
scule plane pentru prelucrarea suprafeţelor plane, cilindrice exterioare sau sferice şi scule de formă
conjugată suprafeţei de prelucrat: dornuri – pentru alezaje segmenţi circulari – pentru arbori.

Fig 3 Sculele folosite la prelucrarea de netezire

Materialul sculei trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:

• să fie destul de moale, pentru a permite imprimarea granulelor abrazive în suprafaţa sa

• să fie destul de dur, pentru a îşi menţine forma

• să fie omogen, pentru a se uza uniform

• să fie uşor prelucrabil

• să fie ieftin

Materialul cel mai indicat este fonta perlitică cu o duritate de 150...200 HB. Se mai utilizează: lemnul de
tei (pentru prelucrări fără pretenţii de precizie dimensională), sticla (pentru prelucrări foarte precise
unde interesează plan-paralelismul suprafeţelor), bronzuri sau oţeluri de scule. Pastele de lepuit se
compun din abraziv şi liant. Abrazivii utilizaţi sunt sub formă de micropulberi şi pot fi împărţiţi în două
grupe mari, în funcţie de scopul urmărit prin lepuire. Dacă se urmăreşte precizia dimensională, se
utilizează micropulberi de electrocorindon, carborund, diamant, carbură cubică de bor, cu granulaţii
M10....M60 [µm]. Dacă se urmăreşte netezirea suprafeţelor se folosesc abrazivi moi: oxizi de crom, oxizi
de fier, oxizi de aluminiu, chiar argilă, cu o granulaţie M1...M7.

5. Masini de lepuit

Masinile de lepuit au o constructie simpla, subansamblul cel mai important fiind dispozitivul de lepuit,
care are o forma specifica tipului de suprafata prelucrata.
Fig. 4 Masini de lepuit