18.

HONUIREA
isare, de vitezd, redus6, in care adaosul de
iere a granulelor abrazive din barele de honuit
principal al maginii o migcare de
a realiza o formd geometrica de o
afelelor cilindrice interio are.

18.1. Cinematica procesului

Cinematica procesului cuprinde un ansamblu de
doua migcari: o rotatie, executatd de
reguld de hon gi o miqcare de translatie, executatd
de semifabricat, atunci cdnd honuirea se
face cu menlinerea manuald a piesei honuite sau, de
scula, in cazul honuirii pieselor grele,
figura 18.1.

a). b),

Fig. 18.1. Cinematica procesului de honuire: interioard (a), exterioard(b)

18,2, Materiale
Degi ofelul 9i fonta sunt materiale honuite in mod obignuit, procedeul
se aplicd la o
garrfi' latgd' de materiale incep6nd cu materiale moi ca aliajele de aluminiu p6na la materiale
extrem de dure clm ar fi, de exemplu, carburile metalice. Honuirea
d. asemenea,
procedeul de suprafinisare a materialelor ceramice qi plastice. "rt",
Dimensional, se pot honui, tn mod obignuit, alezaje cuprinse intre 1,587
mm qi762 mm
ia|, in func{ie de performanlele maginii de honuit, domeniul poate fi extins pdnd
la 1270 mm.
Alezajele cu aproape orice raporl lungime / diametru po1 fi honuite. De
exemplu: in industria
petroliera s-au honuir alezale pentru care raportul dimensiunilor este
de 307 iar la extrema
cealalti se situeazd alezaje de 38,1 mm in diamelru;i 0,397 mm lungime, deciraportul
este de
U96.
Structural - honuirea vizeazd, alezaje cilindrice, deschise sau infundate, conice,
alezaje
previzute cu canale de pand sau caneluri interioare qi exterioare.
In tabelul 1, sunt prezentate exemple de aplicare a metodelor de honuire.
 Tabelul
Comentarii

Prelucrarea suprafelelor interioare ale

cilindrilor hidraulici din font[, inlocuind rectificarea
de finisare gi lepuirea. Adaosul de prelucrare
0,101 - 0.127 mm.

Cilindrul hidraulic din figurd are 10065 mm

lungime gi O:762 rrrm. Pentru a preintdmpina
deformarea sculei, aceasta este prevdzutd cu doi
suporfi. S-a honuit o jumdtate din lungimea
alezajului gi apoi, rdsucind piesa, cealalti jumdtate.
Adaos de prelucrare - 6,35 mm pentru a obline o
toleranfd de 0,0508 rrrm pentru ovalitate si
rectilinitate.

Un ac de dozare pentru benznd. cu d:9.525

mm gi 25,4 mm lungime (honuire exterioara), din
otel cu confinut redus de carbon, a fost honuit la o
toleranfa de t0,0025 run. Adaos de prelucrare
0.0508 mm.

La honuirea rolilor dintate elicoidale se poate

indeparta pdna la 0,05 mm adaos de prelucrare. Un
angrenaj elicoidal cu diametrul I27 mm poate
prezenta o coreclie a profilului evolventic , de 0,0076
lrrm, a excentricit[1ii de 0,0101 mm.

18.3. Adaosul de prelucrare

O reguld generald in honuire este de a indepdrta de doud ori mai mult material dec6t cel
vizar de eroarea existentd pe piesa. De exemplu: dacd un cilindru are o ovalitate sau o
conicitate de 0,05 rrrm va fi necesard indepartarea a peste 0,10 mm.
Honuirea nu este un procedeu economic pentru indepartarea cantitdlilor mari de
material, dar sunt situalii in care se preferd cregterea ponderii honuirii la atinserea
dimensiunilor finale, in dauna rectificdrii sau burshierii.
-68-
 Ex': unica metodd practica de finisare a luburilor oblinute prin laminare este honuirea.
Adaosul de prelucrare poate ajunge la 6,35 mm indepartarealui fdcAndu-se
cu 32,7i ;rnl;;
pentru olel moale gi 13,38 cm'/min pentru otel cdlit cu 60HRC.

18.4. Metode de honuire

Dimensiunea 9i forma pieselor sunt, de obicei, fbctorii majori care determind dacd
honuirea manuald sau mecanic[ este mai potrivita. La aceasta se adaugi
dimensiunea
producfiei, toleranlele de realizat, disponibilitalile echipamentului gi ale muncitorilor
calificati
etc.
Honuirea manuald - este cel mai des folositd gi adesea preferatd pentru finisarea
pieselor pe care un muncitor este capabil sa le gina in mAnd (diametrul de 25,4+127
mm gi
lungimi de pAni la 457 mm). in producfia de masd, honr-rirea manuala succede cdteodatd
honuirea mecanicd in vederea realizdrri toleranlei frnale, manual, de cdtre mecanici
calificati.
Avantajele honuirii manuale :
o -Tolerantele oblinute sunt extrem de strdnse iar precizia dimensionald este superioard
variantei mecanice av0nd in vedere cd muncitorul poate aplica diferite grade de corectie
fiecirei suprafele honuite funclie de prezenla evazdrti, conicitalii sau altoi neregularitdti pe
care muncitorul calificat le mdsoara in timp real (in timpul prelucrdrii).
o -lnvestiliile pentru fixarea pieselor gi timpul auxiliar aferent schimbarii acestora se
reduc. Pentru piese mai grele se pot folosi suporli.
Honuirea mecanicd se poate dovedi mai economicd decdt cea manualb la prelucrare
suprafelelor mici in produclia de serie (>50000 piese) sau, evident, pentru piesele care nu pot
fi sustinute manual.

18.S.Regimul de lucru
Alegerea vitezei de rotalie a honului se lace functie de:
a. materialul semifabricatui;
b. duritatea suprafelei de prelucrat;
c. rugozitatea doritd a suprafelei prelucrate;
d. numdrul gi lalimea barelor de honuit;
Dtn cauza variabilelor citate, viteza de rotalie nu poate fi standardtzatd,. Yttezele
prezentate in tabelul 2 folosesc ca punct de plecare experienlele cazurilor concrete. Vitezele
pot fi mai mari de 180m/min dar, uneori, se urmdregte o mic;otare avitezei.
Tabelul2
Yiteza periferica de
Materialul Duritate Yiteza rectilinie
honuit rotatie a honului
IHB] Vlm/minl alternativi V..1 [m/min]
200-300 24,4-54,9 21 15
Otel 330-450 18,3-45.7 5 18,3
s0-65rrRC 24^3-39.65 1 8,3

200-450 6,1-143,35 1/1 /1

Fontd
50-65HRC 1s,25-19,825 aA /1

Aluminiu 61-r43,35 24,4

120-140 61-743,35 24,4
Aliaj de cupru
I 80-200 45,7 5-54.9 24,4

Traiectoria unei granule abrazive pe suprafala prelucratd este o elice spre dreapta Ia
miqcarea de translalie a honului intr-un sens gi o elice spre stAnga la migcarea lui in sens
contrar. Unghiul de inclinare a liniilor elicoidale este

-69-
 -'v]+.
tsp =
in honuirea mecanic[, o practici obignuitd este de a stabili vitezade rotajie gi, apoi, de
a varia viteza relativd pentru,oblinerea unghiului de inclinare dorit.
Se urmdregte ca B= P0 - 45'l p: 30" fiind solufia consideratd ca optim6.
Presiunea de honuire
Se stabilegte prin incercdri; in general este cuprinsa in intervalul 10-30 daN/cm2.
Aceasta se asigur6, de cele mai multe ori, hidraulic.
Presiunea trebuie menlinutd constantd automat pentru compensarea uzurii pietrei gi
a
cregterii diametrului alezajului prelucrat. O presiune insuficientd duce la micaorarea
adaosului
indepdrtat, in timp ce o presiune excesivd, prin distrugerea mai rapidd a abrazivului,
conduce
la:
. suprafatd mairugoasdl
o un consum mai mare de abraziv;
o cre$terea timpului auxiliar pentru inlocuirea barelor abrazive.
Datele din tabelul 2, bazate pe honuirea manual5 cu o singurE bard, abrazivl, arata de ce
ma$inile pentru honuit trebuie sd foloseascd o gamd largd de presiune ale barelor de honuit pe
suprafala generatd.

Tabelul3
Diametru Lungime Lungime bard Grosimea Aria barei
alezaj alezaj abrazivil Presiune
barei abazive abrazive in
lmml lmml lmml lmml contact [mm2l IdaN/cm2]
6,35 38,1 31,75 1,779 56,77 39,93
12,7 76,2 57.1s 3,683 210,32 10,82
15,875 gg,g h1\ 5,5 88 354,83 6,39
15,875 228,6 190,5 5,588 1064.s1 1,109

Fluide pentru honuire

Utilizarea fluidelor de agchiere la honuire vrzeazE:
o favorizarea actiunii de agchiere, uddnd piesa metalica gi barele de honuit gi, astfel,
preintAmpindnd imbdc sirea co rpurilor abrazive.
o menlinerea unei temperaturi a piesei aproape constantd (15 - lS 0C; qi minimizarea,
in acest mod, a varialiei dimensionale datoratd dilataliei gi contractiei semifabricatului.
Uleiul mineral este in mare mdsurl utilizat in procesul de honuire. Uleiuri minerale
similare acelora folosite pentru alte operalii de agchiere se dovedesc satis{bcatoare dac6 o
parte de ulei este diluat cu 4 parli petrol lampant.
Materiale abrazive
Barele de honuit se realizeazd, dn corindon, oarbura de siliciu sau diamant- cu liant
ceramic, bachelita, plut6, carbon sau metal.
Seleclia abrazivului depinde, in principal, de compozilia gi duritatea materialului de
honuit, cerinlele finisarii qi costuri. Dacd criteriul alegerii tipului de abraziv, AlzO: sau SiC se
poate face in funcfie de durabilitatea barei abrazive,Ia alegerea pietrelor de diamant se are in
vedere costul lor. Cu toate cd barele din diamant sunt de 20 ori mai scumpe ca cele de AlzO:
sau SiC, acestea sunt de neinlocuit la prelucrarea unor materiale ca WC, materiale ceramice
etc.

-70-
 18.6. Scule specifice
Forme constructive de scule pentru honuirea manuald sunt prezentate in tabelul4.
Tabelul4
Figura - Comentarii
Scula cu singurd bard
abraz.ivil Este cel mai simplu tip.
Elementele componente: dorn,
pan6, tdlpi de ghidare. Cele doud
talpi paralele stabilizeazd, 9i
ghideazd, scula. Centrarea este
mentinutd prin intermediul talpilor
(bronz,, fontd, o[el, mat, plastice.
Prelucreazd alezaje cu 0:1,58
101 mm. Pentru lungimi de pdna la
757 mm, se folosesc doi sau mai
multi suporli montali in linie.

Prelucrarea alezajelor cu calnale de pand.

Prelucrarea gaurilor
infu ndatefara disco
ntinuitdti

:)i\
l Prelucrarea gdurilor inf.rndate cu
discontinuitdti

Prelucrarea a doua alezqe separate

un obstacol

Scule pentru honuirea mecanici (Tabelul 5)

De obicei, honurile au bare abrazive dispuse la distanle egale in jurul circumferinlei gi
pot sau nu sd includa elemente de ghidare. Conurile controleazd presiunea barelor abrazive in
a$a fel incdt aceasta fie constantd. Sculele pot prezentamodificdri in functie de aplicatie.

-7 t-
 Tabelul5
Nr.
crt. Figura - Comentarii

5o.pqr
preTfp""l
tr

flFrnllrrH

ilsrE
de extiftdtrs

fi ft rltr"l '* * /s'.J p']r t

Scula asa . nt l2 suporli ai barelor

abrazive pe cir-, -l! 1-,rl prelucrat, numdrul lor
poate ajunge 1a24.

6l
5ru{a i*iflr:rlfr

bh
5rr.: lu
I ni llr'rr ni

F'ia trd
Fi esn
Pentru honuirea simultana a 5 lagdre de 69,85mm, scule cu 6 grupuri de bare
dar fdrd ghidaje (a) poate menline precizia pentru rectiliniaritate pAna Ia 0,0508 mm,
Aceasta pentru cd raportul lungime diametru face imposibila oblinerea unei scule cu
rigiditate suficientd.
Scula, proiectatd ca in figura b, poate asigura o precizie d,e 0,0254 nrm pe
intreaga lungime a celor 5 sduri.

-72-