Unul dintre cele mai frecvente subiecte de discuție nu doar în cadrul claselor de condiție

medie, ci cam peste tot, este conspirația. Indiferent că e vorba despre puterile politice locale ori
așa-zisa ”Ordine Mondială”, mintea omului a perceput-o ca forță care îi poate hotărî ori pecetrlui
soarta prin numeroase și diverse mijloace: de la constrângeri economice și sociale până la decizii
impuse prin lege cu care el, personal, consumatorul de conspirații, nu e de acord. De altfel
conspirațiile pot fi privite în mai multe chei despre care vom vorbi mai încolo. De ce sunt atrași
oamenii de conspirații? Ce anume îi face să creadă sau să nu creadă în conspirații? Cum
raportăm conspirațiile la lumea reală? Ce rol are conspirația în vremurile noastre? Cum ia naștere
și de ce ia naștere conspirația? Iată o serie de întrebări care vor constitui obiectivele acestei
discuții.

Înainte de toate este necesar să definim cât mai amănunțit conspirația. DEX ne oferă o definiție
vagă – ”acțiune secretă și ilegală îndreptată împotriva conducătorilor statului sau a ordinii
publice” și ne propune o serie sinonimică cuprinzătoare - complot, conjurație, uneltire.