Curs 11- 17.12.

2015

Organizarea de stat a Voievodatului Transilvaniei

 Dupa Union Trium Nationum si-au pastrat pozitiile economice si politice doar un nr foarte mic
de feudali romani si anume aceia care au acceptat trecerea la catolicism si maghiarizarea.
 Ceilalti nobili romani au decazut treptat in randul micii nobilimi si apoi chiar in randul taranimii
dependente.
 Atributiile cnejilor si voievozilor romani au fost ingradite:
o de reprezentantii regalitatii maghiare,
o de conducatorii comitatelor, ai scaunelor sasesti si secuiesti
o de marea nobilime laica si ecleziastica.
 Aceasta intrucat in Transilvania, alaturi de nobilimea laica, desemnata prin termenul generic de
nemeș, a existat si o nobilime ecleziastica formata din inalti prelați ai bisericii catolice care in
paralel cu exploatarea de tip feudal, promovau si o sustinuta politica de reprimare nationala a
romanilor din Transilvania, considerati ortodocsi si schismatici.
 In Transilvania, exploatarea feudala a fost mult mai intensa decat cea din Moldova si Tara
Romaneasca, intrucat ea s-a implinit cu oprimarea nationala exercitata de reprezentantii celor 3
natiuni asa-zis privilegiate.
 In Transilvania, datorita dezvoltarii mai accentuate a comertului si mestesugurilor, orasenii a
reprez o categ soc mult mai importanta, care se bucura de o larga autonomie si totodata se
caracteriza printr-o mai pronuntata stratificare sociala.

Organele centrale de conducere ale voievodatului Transilvania

 In epoca voievodatului, Transilvania a avut o organizare proprie, reflectand existenta sa ca

entitate statala autonoma, distincta de cea a regatului maghiar.
 Pana la sf sec 12, dominatia maghiara se exercita doar asupra unui mic terit din NV
Transilvaniei, aflata sub conducerea Marelui Principe, princeps al transilvaniei- documentele
medievale il mentioneaza pe el ca „mercurius princeps” in anul 1111, insa el isi avea resed la
Curtea Regala Maghiara.
 Restul Transilvaniei se afla sub conducerea cnejilor, voievozilor si juzilor romani.
 Constatand ca nu pot supune Transilvania doar prin forta si in ciuda colonizarii masive cu sasi si
secui, maghiarii au fost nevoiti sa accepte formele traditionale de organizare ale romanilor si sa
colaboreze cu nobilimea romana.
 In acest context, s-a constituit voievodatul Transilvaniei, prin extinderea la scara intregului
teritoriu intracarpatic a institutiei autohtone romanesti a voievodatului.
 Primul conducator efectiv al Transilvaniei a fost Leustachiu, mentionat in documente in anul
1176.

1
 a) Voievodul
 Voievozii Transilvaniei, multi de origine romana, desi dpdv formal erau vasalii regelui maghiar,
au reprez dintotdeauna interesele nobilimii locale si in consecinta au cautat sa isi extinda
atributiile si sa inlature dominatia maghiara.
 Unii dintre ei au si reusit sa transforme Transilvania intr-un „regnum distinctum” de „regnum
hungariae”.
 Voievodul Transilvaniei avea atributii administrative, judecatoresti, militare.
 Pe plan administrativ, voievodul il numea pe vice-voievod, pe conducatorul comitatelor si pe
dregatorii Transilvaniei.
 Pe plan judiciar, voievodul era judecator suprem al Transilvaniei.
 Pe plan militar, era comandatul suprem al armatei din Transilvania, pozitie pe care a pastrat-o
nestirbita datorita rolului pe care Transilvania l-a jucat in apararea statului maghiar impotriva
turcilor si tatarilor.
 Atributiile administrative si judiciare ale voievodului au fost limitate de autonomia unitatilor
administrativ teritoriale, comitatele si scaunele sasesti si secuiesti, de privilegiile acordate
bisericii catolice, de atributiile superioare ale regelui maghiar si de faptul ca domnii celorlalte
tari romane aveau in Transilvania intinse feude cum ar fi Fagarasul, Amlasul, Ciceiul, Rodna,
Cetatea de Balta.
 In exercitarea atributiilor sale, voievodul era ajutat de un aparat central de dregatori, asemanator
din Tara Romaneasca si Moldova, dar nu atat de evoluat.
 C.m. importanti dregatori ai transilvaniei:
 vicevoievodul,
 notarul voievodat,
 seful cancelariei voievodale, cu atributii asemanatoare logofatului
 judele curtii voievodale (asemnator vornicului).

b) Congregatia Generala a Nobililor

 Un alt organ central de conducere: Congregatia Generala a Nobililor (Congregatio Generalis
Nobilium). Este o adunare reprezentantilor pe stari, a nobilimii comitatelor, a clerului,
orasenilor si taranilor liberi proprietari de pamant. Din compunerea ei au facut parte si romanii,
ultima congregatie generala a nobililor la care sunt mentionati si nobili romani fiind cea din
1291. Ulterior si in special dupa Unio Trium Nationum, in compunerea congregatiei generale a
nobililor, intrau doar reprezentatii celor 3 natiuni privilegiate.
 Aceasta adunare nu era un organ de stat cu caracter permanent, ci ea era invocata periodic de
voievod, la Turda.
 Atributiile congregatiei= judiciare, administrative, fiscale.
 Existenta ei atesta autonomia Transilvaniei, intrucat nicio lege votata de dieta maghiara nu se
aplica in Transilvania, decat daca era aprobata si de congregatia generala a nobililor.

2
 Organizarea locala a Voievodatului Transilvania

 In zonele locuite exclusiv de romani, subdiviziunile administrativ-teritoriale erau districtele

romane conduse de cneji, voievozi, juzi.
 In regiunile unde printre populatia romaneasca au patruns si maghiarii, subdiviziunile
adminnstrativ-teritoriale erau comitatele impartite in plasi.
 Comitatele erau conduse de un comite numit la origine de regele maghiar, iar din sec al 13lea de
voievodul Transilvaniei.
 In exercitarea atributiiilor sale, comitele era ajutat de un vicecomite si de pretor, care erau
conducatorii plasilor. Acestia din urma erau alesi de congregatia comitatului, alcatuita din
nobilimea locala.
 In zonele unde au fost colonizati secui, dupa modelul vechilor scaune de judecata ale romanilor,
s-au constituit scaune secuiesti, organizate succesiv pana la 7 scaune in sec 15. Acestea alcatuiau
Universitas Siculorum, cu centrul la Odorhei, condusa de un comite al secuilor, numit inital de
regele maghiar, pentru ca, din sec al 15 lea, voievodul Transilvaniei sa devina si comite al secuilor.
 In zonele unde au fost colonizati sasii, s-au organizat tot dupa modelul scaunelor de judecata ale
romanilor scaune sasesti, initial 7, apoi 9, care alcatuiau laolalta, obstea sasilor, Universitas
Saxonum, cu centrul la Sibiu.
 Obstea sasilor se afla sub conducerea unui comite, care formal era reprezentantul regelui
maghiar, dar care de facto se afla sub conducerea voievodului Transilvaniei. Din secolul al 15lea,
comitele sasilor este ales de catre obstea sasilor.

Organizarea de stat a Transilvaniei in epoca principatului dependent de Turcia

 Intre 1541 si 1683, Transilvania a fost organizata ca principat autonom sub suzeranitate otomana,
, la fel ca celelalte tari romane.
 In ceea ce priveste Ungaria, partea central-estica a format Pasalacul de la Buda, iar partea de vest
a intrat in stapanirea casei de Habsburg.
 In timpul principatului, organele centrale de conducere a Transilvaniei erau:
o principele,
o dieta
o consiliul intim al principelui.

1) Principele
 Principele era ales pe viata de catre Dieta si confirmat de sultan, insa Turcia nu a respectat
aceasta regula si de multe ori l-a numit pe principe fara o alegere prealabila din partea Dietei.

3
 Dupa dezastrul Ungariei la Mohaci, Dieta Transilvaniei, intrunita la Turda in 1542, a consfintit
crearea principatului Transilvaniei ca stat autonom tributar Turciei, conditionand alegerea
principelui Transilvaniei de obligatia acestuia de a respecta privilegiile natiunilor nobilimii celor
3, cele 4 religii recepte si legile votate de Dieta. Acest lucru a marcat instaurarea unui regim
nobiliar.
 Totusi, atributiile principelui Transilvaniei erau mai largi decat ale voievodului:
o era comandantul suprem al armatei si judecatorul suprem, fiind titular al lui
dominium eminens.
o Pe plan legislativ:
 convoca Dieta,
 avea drept de initiativa legislativa
 avea dreptul de a ratifica sau de a respinge legile votate de dieta.

o era seful administratiei

o ii numea si revoca pe dregatori si pe alti functionari
o conferea titlurile de noblete
o incheia tratatele cu alte state
o declara starea de razboi si pace

2) Dieta Transilvaniei
 Dieta Transilvaniei, spre deosebire de vechea congregatie a nobililor, dieta este un organ de stat
cu caracter permanent, sedintele sale tinandu-se la Alba-Iulia de regula, sau in alte localitati unde
era convocata de principe.
 Membrii Dietei apartineau celor 3 natiuni privilegiate si celor 4 religii recepte, romanii ortodocsi
fiind exclusi de la viata politica a tarii.

3) Consiliul Intim
 In ceea ce priveste Consiliul intim, el este un organ nou creat in epoca principatului, cu scopul
formal de a-l sfatui pe principe in problemele curente ale vietii de stat.
 In realitate, insa, consiliul intim al principelui exercita un control permanent al activitatii
acestuia, fiind o creatie a regimului nobiliar instaurat in transilvania.
 El era compus din 10-12 membri, recrutati dintre varfurile nobilimii transilvaniei, asa-numitii
magnati. Din consiliu faceas arte si un reprez al biserii catolice.
 Consilierii desfasurau o activitate remunerata, deci pozitia lor nu euna onorifica, ci una efectiva
in viata politica a Transilvaniei.

4
 DREPTUL SCRIS IN TRANSILVANIA IN TIMPUL
VOIEVODATULUI SI PRINCIPATULUI DEPENDENT DE TURCIA

 Dreptul scris al Transilvaniei acestei perioade este marcat, in evolutia sa, de mai multe tendinte:
1. a factorilor locali de a consolida autonomia voievodatului
2. politica centralizatoare prommovata de regii ungari
3. tendinta populatiei majoritare romane de a-si apara traditiile si institutiile
juridice consacrate de legea tarii, inclusiv prin codificarile vechilor obiceiuri realizate sub
presiunea poporului roman si recunoscut oficial de statul maghiar.

 In acest context, in cadrul dreptului scris al Transilvaniei s-au conturat 2 sisteme juridice:
a. dreptul roman transilvanean, care a imbracat forma legii tarii si apoi a
codificarilor realizate pe baza obiceiului pamantului si care a reprezentat sistemul de drept
preponderent cel putin in epoca voievodatului.
b. sistemul juridic discriminatoriu pentru romani, impus de statul maghiar si
reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate (incepand din sec. 15), sistem prin care poporul roman
a fost exclus de la viata politica si juridica a Transilvaniei, sistem care nu a fost niciodata
recunoscut sau asimilat de populatia majoritara romana.

Dreptul scris al voievodatului Transilvaniei cuprinde:

1. decretele regale, date cu privire la privilegiile nobilimii si obligatiile taranilor

iobagi, precum si cu privire a organizarea judecatoreasca, militara, financiara a voievodatului,
dintre care mentionam:

a. Decretul regelui Andre al II-lea din 1222

b. Decretul regelui Carol Robert d'Anjou
c. Decretul regelui Matei Corvin, ,,Maius", dat in 1483

2. Union Trium Natiorum este o hotarare data de reprezentantii celor 3 natiuni

privilegiate, in 1437, prin care s-a stabilit ca puterea politica in Transilvania urma sa fie
exercitata numai de reprezentantii acestor 3 natiuni privilegiate, cu excluderea poporului roman
majoritar.

3. Elementul de drept scris al Transilvaniei in ,,Tripartitul lui Verboczi".

Aceasta este o lucrare cu caracter privat elaborat de juristi in 1514 si 1517, din ordinul regelui
Vladislav al III-lea si care, datorita evenimentelor ce u urmat, nu a fost promulgata oficial,
ramanand o lucrare cu caracter privat, dar care datorita continutului sau s-a aplicat in practica
instantelor de judecata pana la revolutia de la 1848. Utilizarea ei a fost consacrata si in Diploma
Leopoldina. Asa cum rezulta si din denumirea ei, lucrarea are 3 parti, cu privire la:
a. privilegiile nobilimii
b. procedura de judecata
c. situatia juridica a taranilor iobagi, consacrand legarea lor de glie

5
 d. statutul oraselor libere

4. Statutele Tarii Fagarasului reprezinta o legiuire cu caracter de codificare,

pentru ca cuprinde principalele institutii juridice romane ale legii tarii.
 Mult timp, Fagarasul a fost feuda a domnilor Tarii Romanesti, insa la sfarsitul sec. 15, ea a fost
inclusa in ,,universitas saxorum" (obstea sasilor). Acest lucru a insemnat o incalcare a drepturilor
stravechi si s-a lovit de o puternica rezistenta din partea lor, culminand cu o serie de rascoale ce
au avut loc intre 1503 si 1508.
 Printre revendicarile rasculatilor s-a numarat si cea a revendicarii vechilor obiceiuri ale
romanilor, revendicare ce a fost satisfacuta in 1508, prin intocmirea statutelor Tarii
Fagarasului.Statutele Tarii Fagarasului sunt redactate in limba latina. Si in cuprinsul lor, in
preambul, cat si in partea finala se mentioneaza ca s-au dat la propunerea romanilor.
 Textul statutelor redau obiceiuri juridice romane, intr-o forma exact, dar concentrata, pornindu-
se de la ideea ca ele sunt cunoscute foarte bine de populatia romana, care le aplica din generatie
in generatie.
 Dispozitiile lor nu sunt sistematizate, astfel ca dispozitiile de drept civil sunt intercalate cu cele
de drept penal, fara aplicarea vreunui criteriu.
 In materia persoanelor, statutele consacrata stratificarea sociala de tip feudal si discriminarea
dintre diversele categorii sociale feudale. Nobilii romani sunt desemnati prin ,,boirones", iar
taranii sunt desemnati prin ,,rusticii valahii", terminologia fiind asemanatoare cu cea din Tara
Romaneasca.
 In materia casatoriei este prevazuta necesitatea consimtamantului parintilor viitorilor soti, dar si
posibilitatea incheierii casatoriei cu fuga, prin plata uneo amenzi simbolice. Inzestrarea fetelor
este obligatia parintilor (iar dupa moartea acestora fratilor), situatie identica cu cea din Tara
Romaneasca si care reprezinta un corolar al privilegiului masculinitatii. Statutele prevedeau ca
desfacerea casatoriei se poate face prin repudiu, urmat de pierderea zestrei, bunurile dotale
ramanand in stapanirea aceluia dintre soti care respectase obligatiile casatoriei.
 O ampla reglementare este intalnita in materia succesiunilor, in sensul ca daca un boier moare
fara succesori, poate dispune prin testament de 1/3 din bunurile mobile, restul si si bunurile
imobile intrand in stapanirea seniorului sau. Daca cineva moare fara descendenti de sex
masculin, fetele dobandesc bunurile mobile si 1/4 din contra valoarea pamantului, aplicandu-se
privilegiul masculinitatii. La fel ca si in Tara Romaneasca, fata inzestrata de parinti era exlusa de
la mostenirea lor.
 Este reglementata si infratirea pe mosie, cu principalele sale aplicatii.
 In materia proprietatii exista institutii care pastreaza urme ale proprietatii devalmase, desi ea nu
este consacrata in mod expres, cum ar fi sistemul raspunderii colective in materie penala.
 Domeniul dreptului penal este cel mai amanuntit reglementat, fiind sanctionate o multime de
infractiuni, cele mai grave fiind considerate:
a. insurectia impotriva castelanului
b. erezia
c. incendierea
d. violarea de domiciliu
e. falsificarea de moneda (toate pedepsite cu moartea)

 Din analiza dispozitiilor statutelor Tarii Fagarasului, rezulta ca unitatea de continut si aplicare a
obiceiului roman, in toate cele 3 tari romane, inclusiv in teritoriul intracarpatic, unde oprimarea

6
 nationala a poporului roman a reprezentat o constanta a conducatorilor Tarii Romanesti, alesi
numai dintre reprezentantii celor 3 natiuni privilegiate.
 De aceea, este remarcabil ca numai cu 3 decenii inainte de incetarea dependentei Tarii
Romanesti fata de Ungaria, autoritatile au fost nevoite sa recunoasca si sa codifice obiceiurile
romanesti, are s-au pastrat intr-o forma nealterata.

DREPTUL SCRIS IN TRANSILVANIA IN TIMPUL PRINCIPATULUI DEPENDENT

DE TURCIA

 Dupa caderea Ungariei la Mohaci, Dieta Transilvaniei intrunita la Timisoara in 1540 a hotarat ca
pe viitor Transilvania se va conduce dupa legi proprii, iar legile din Ungaria inceteaza sa se mai
aplice in Transilvania, cu exceptia Tripartitului lui Verboczi.
 Totodata, Dieta de la Sighisoara consacra in continuare Unio Trium Nationum, ca fundament al
dreptului public discriminatoriu al Translivaniei.
 Intrucat in epoca principatului dependent de Turcia Dieta Transilvaniei a adoptat un numar
impresionant de legi pentru a acoperi vidul de reglementare, s-a simtit nevoia sistematizarii lor, in
ordine cronologica, sub forma incorporarii in colectii de legi.
 Prima colectie cuprinde legile adoptate de dieta transilvaniei intre 1540-1653 si a fost elaborata
in timpul domniei celor 2 principi racoti, fiind denumita,,aprobatae constitutiones regni
transilvaniae et partium ungariae et isdem anexarum".
 A doua culegere de legi cuprinde legile adoptate de dieta transilvaniei intre 1654-pana la sfarsitul
epocii principatului dependent de turcia. A fost adoptata in timpul domniei principelui Mihai
Apafii, fiind denumita ,, compilatae constitutiones regni transilvaniae et partium ungariae et isdem
anexarum".
 Ulterior, cele 2 culegeri au fost grupate intr-una singura intitulata ,, aprobatae et compilatae
constitutiones regni transilvaniae et partium ungariae et isdem anexarum". in cadrul careia legile
sunt grupate cronologic, pe domenii: dreptul canonic, organizarea de stat, privilegiile feudalilor,
procedura de judecata si diferitele probleme administrative.