STATISTICĂ PSIHOLOGICĂ

Curs 1
Introducere

Psih. Dr. Paul Sârbescu

În programul de azi...
 Introducere despre Statistica Psihologică

 Condiţii curs şi seminar

 Primele noţiuni generale

De ce studiem Statistica?

 Psihologia s-a desprins de Filozofie, devenind astfel o ştiinţă

de sine stătătoare, datorită posibilităţii de a testa/verifica
teoriile emise.

 Orice practică/intervenţie psihologică validată ştiinţific se

bazează pe un număr ridicat de studii ce atestă eficienţa şi
validitatea acesteia.
Cunoştinţele acumulate la Statistică
sunt folositoare şi la alte discipline?
 Anul I, semestrul I – Psihologie Experimentală
 Anul II, semestrul II – Testare Psihologică. Evaluarea
Aptitudinilor şi a Personalităţii
 Anul III, semestrul II – Metodologia Cercetării şi Analiza
Datelor
 Master Psihologia Muncii, Psihologie Organizaţională şi a
Transporturilor (PMOT): anul I, semestrul I – Metodologia şi
standardele de cercetare în psihologie
 Master PMOT: anul I, semestrul II – Validarea şi utilizarea
testelor psihologice
La ce ajută Statistica după
terminarea facultăţii?
 Testare psihologică (obţinerea permisului auto, permisului de
port-armă, medicina muncii, etc.)
 Cercetare
 Data processing/cercetare de piaţă
 (indirect) Programul SPSS este cel mai utilizat soft de
statistică la nivel internaţional, cu utilizări în domenii foarte
variate (marketing, cercetare de piaţă, economie, medicină,
resurse umane, etc.)
Condiţii prezenţăcurs

 Luni, 16:20 – 17:50, A33, săptămâna pară (7 cursuri)

 Prezenţa nu este obligatorie
- nu există un număr minim de prezenţe pentru a intra în
examen
- nu veţi fi depunctaţi pentru un număr scăzut de prezenţe
- nu veţi primi bonus pentru un număr ridicat de prezenţe
Condiţii prezenţăseminar

 Marţi, Joi, 13:00 – 17:50, 029, săptămânal (13 seminarii)

 Minim 8 prezenţe pentru a putea intra în examen
- dacă lucraţi sau faceţi două facultăţi – minim 4 prezenţe
 Prezenţele nu se recuperează
 Prezenţele condiţionează intrarea în prima prezentare
Condiţii evaluare (1)
 Sarcina “Experimentul”
 Sarcină de grup (4-6 studenţi)
 Sarcină comună cu Psihologia Experimentală
 Realizarea unui experiment şi prezentarea rezultatelor obţinute
într-o sesiune de postere
 Data: (probabil) înainte de sesiune
 Pondere din nota finală: 30%
 Punctaj: 1-10 puncte (minim 5 puncte pentru a promova)
 Sarcina condiţionează intrarea în prima prezentare
 Sarcina nu se poate reface (punctajul obţinut rămâne)
Condiţii evaluare (2)

 Sarcina de seminar
 Sarcină individuală
 Rezolvarea unor aplicaţii/probleme cu ajutorul programului
SPSS
 Data: (probabil) ultimul seminar
 Pondere din nota finală: 30%
 Punctaj: 1-10 puncte (minim 5 puncte pentru a promova)
 Sarcina condiţionează intrarea în oricare prezentare
 În caz de nepromovare, sarcina se va susţine din nou
Condiţii evaluare (3)

 Examenul
 Grilă + aplicaţie SPSS
 Data: în sesiune
 Pondere din nota finală: 40%
 Punctaj: 1-10 puncte (minim 5 puncte pentru a promova)
Bibliografie

 Hohn, M. (2007). Metodologia cercetării în psihologie.

Volumul I: Statistică descriptivă. Timişoara: Editura
Universităţii de Vest.
 Hohn, M. (2009). Metodologia cercetării în psihologie.
Volumul II: Aplicaţii. Timişoara: Editura Universităţii de Vest.
 Sava, F.A. (2011). Analiza datelor în cercetarea psihologică
(Ediţia a doua). Cluj-Napoca: Editura ASCR.
 Sârbescu, P. (2010). Statistică aplicată în psihologie. Manual
aplicativ. Timişoara: Editura Universităţii de Vest.
 Noţiuni introductive:
Statistica Descriptivă
 Statistica descriptivă – realizarea unei radiografii cât mai exacte
a realităţii, fără a face însă inferenţe de la nivelul eşantionului
la studiat la nivelul populaţiei din care acesta face parte
 Statistica descriptivă univariată – analizează un singur aspect
al realităţii (o singură variabilă)
 Statistica descriptivă bivariată – descrie evoluţia a două
variabile
 Statistica multivariată – analizează simultan cel puţin trei
variabile
Măsurarea variabilelor

 Cum au fost măsurate variabilele de interes?

 Patru scale de măsurare:
 Scala nominală
 Scala ordinală
 Scala de intervale
 Scala de proporţii
Scala nominală

 Este cunoscută şi sub denumirea de scală calitativă/categorială

 Cuprinde răspunsuri (categorii) care nu sunt ierarhizabile
 Ex. 1: Apartenenţa religioasă: ortodox, catolic, protestant, etc.
 Ex. 2: Etnie: Română, Maghiară, Romă, etc.
 Dacă variabila conţine doar două răspunsuri posibile, indiferent
dacă aceste pot fi ierarhizate sau nu, avem de-a face tot cu o
scală nominală
 Ex. 3: Genul: Masculin, Feminin.
Scala ordinală

 Este cunoscută şi sub denumirea de scală de ordine/ierarhică

 Permite ordonarea (ierarhizarea) răspunsurilor în funcţie de un

criteriu
 Ex. 1: Cât de des citiţi (cărţi)?

● Foarte rar ● Rar ● Din când în când ● Des ● Foarte des

 Ex. 2: Cât de des ieşiţi, în medie, în oraş (baruri, cluburi, etc.)?

● Zilnic ● De 4-5 ori pe săptămână ● De 2-3 ori pe săptămână

● O dată pe săptămână ● Mai puţin de o dată pe săptămână
Scala de intervale

 Este o scală numerică

 Permite determinarea cu precizie a distanţelor dintre valori
 Ex. 1: Un scor de 15 puncte la o probă de empatie
 Ex. 2: Un scor de 63 puncte la o probă de asertivitate
 În absenţa unor etaloane clare, nu putem interpreta scorul
obţinut
Scala de proporţii

 Este o scală numerică

 Valoarea zero nu este aleasă la întâmplare (avem un punct de
reper)
 Ex. 1: Viteza de reacţie – 180 ms
 Ex. 2: Venitul lunar – 1600 lei
Atenţie!

 Aproape orice variabilă poate fi măsurată prin mai multe scale

de măsurare
 Ex. Nivelul de şcolarizare
 Scală nominală: şcolarizat, neşcolarizat
 Scală ordinală: studii primare, studii medii (liceale), studii
post-liceale, studii universitare, studii post-universitare
 Scală de intervale: scoruri privind nivelul cunoştinţelor
generale
 Scală de proporţii: numărul de ani de şcoală absolviţi (8, 12,
15, 20, etc.)
Reprezentări grafice

 Reprezentarea grafică = o metodă intuitivă de a observa

distribuţia datelor
 Unele dintre cele mai întâlnite grafice sunt:
 Diagrama circulară (“plăcinta”; eng. Pie)
 Diagrama cu bare (eng. Bar chart)
 Histograma (eng. Histogram)
 Poligonul frecvenţelor
Diagrama circulară

 Specifică scalelor de tip nominal

 Fiecare “felie” reprezintă o categorie
Diagrama cu bare

 Specifică scalelor de tip ordinal

 Fiecare bară reprezintă o categorie
Histograma

 Specifică scalelor de intervale şi de proporţii (numerice)

 Fiecare bară reprezintă o clasă (scorurile brute sunt grupate în
mai multe clase)
Poligonul frecvenţelor

 Specific scalelor de intervale şi de proporţii (numerice)

 Fiecare punct reprezintă valoarea centrală a unei clase
Vă mulţumesc pentru atenţie!

paul.sarbescu@yahoo.com