Orasul TG Frumos PDF

Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General
al oraşului Tg. Frumos, jud. Iaşi
Oraşul Târgu Frumos este aşezat în partea de SV a Câmpiei Moldovei, în apropierea zonei de contact
a acesteia cu sectorul NV a Podişului Central Moldovenesc şi cel sudic al Podişului Sucevei. Mai exact
este situat la extremitatea SV a depresiunii Jijia - Bahlui, în zona de confluenţă a pârâului Bahluieţ cu
pâraiele Cucuteni şi Rediu.
Din punct de vedere geomorfologic, oraşul este situat pe valea superioară a râului Bahluieţ, fiind
dezvoltat în principal în zona teraselor acestuia şi într-o mai mică măsură în zona de şes sau pe
interfluvii şi versanţi.
Altitudinea maximă din cadrul oraşului este de 140 m, în partea de N la staţia de 110 KV, iar
altitudinea minimă este de 96 m în şesul Bahluiului, la limita SE a perimetrului. Aceste valori dau o
energie maximă de relief de 55 n, ceea ce înseamnă o fragmentare redusă.
Principalele forme de relief care se diferenţiază în zona oraşului sunt şesurile Bahluieţului şi pârâului
Rediu, terasele Bahluieţului, versanţii deluviali, interfluviul Bahluieţ-Rediu şi glacisurile de contact.
Şesul Bahluieţului se prezintă sub forma unei suprafeţe plane, cu lăţimi de 250 – 500 m, supus parţial
inundaţiilor. Altitudinea absolută este de 100 m în amonte de oraş şi de 85 m aval, realizându-se o
pantă longitudinală de cca. 40‰, care a dat posibilitatea unei colmatări destul de accentuate,
grosimea aluviunilor fiind de 8-10 m.
Litologic şesul este alcătuit dintr-un orizont inferior de 3-5 m, nisipos, cu lentile de nisipuri grosiere şi
pietrişuri, peste care se dispune un orizont superior argilos şi argilos-nisipos de 4-5 m. Apa subterană
apare la 1-3 m adâncime.
Albia minoră a Bahluieţului, regularizată în zona oraşului, a mai estompat caracterul inundabil al
şesului, dar nu în totalitate, existând posibilitatea inundaţiilor pe versant.
În partea de SE a oraşului unde Bahluieţul se uneşte cu pârâul Adâncata, există o zonă întinsă de
mlaştină. La menţinerea caracterului umed al şesului mai contribuie şi o serie de izvoare, ca şi aportul
afluenţilor torenţiali.
Şesul pârâului Rediu, cu lăţimi de 200-300 m, este ocupat în cea mai mare parte de iazul Paharnicului,
în situaţia actuală destul de colmatat şi chiar secat. Litologic este constituit din aceleaşi aluviuni ca şi
şesul Bahluieţului, dar în grosimi mai mici.
La debuşarea în seşul Bahluieţului, pârâul Rediu şi-a etalat un larg con de dejecţie, care fiind mai
ridicat decât nivelul general, a generat o zonă mai uscată, ferită de inundaţii, folosită pentru
construcţii.
Terasele Bahluieţului se desfăşoară pe versantul stâng al văii, prezentându-se sub forma unei singure
trepte cu podul uşor înclinat spre S, cu altitudini relative de 10-20 m la partea inferioară şi 30-40 m
spre nivelul superior. Această treaptă înglobează primele 3 terase aşe Bahluieţului, de 10 m, 20 m,
35-40 m altitudine relativă, diferenţele dintre ele fiind estompate de coluvionare.
Litologic terasele sunt constituite din luturi leossoide cu grosimi de 4-8 m în zona terasei joase şi 10-
12 m în zona terasei înalte, sub care se întâlnesc nisipuri şi poetrişuri. Apa subterană se află la
adâncimi cuprinse între 15-17 m în N şi 13-14 m în zona centrală şi 8-10 m în S, iar spre V de la 4-5 m
şa 6-8 m.
41
Interfluviul Bahluieţ-Rediu se prezintă ca o suprafaţă relativ plană, uscată, ce coboară spre E-SE,
oferind un teren favorabil părţii de SV a oraşului. Litologic este constituită la suprafaţă din luturi
leossoide eluviale.
Versanţii deluviali care mărginesc terasele şi interfluviul, sunt reprezentaţi de racordul terasei
inferioare cu şesul, flancurile văilor Cucuteni şi Adâncata, flancul drept al Bahluieţului. În cadrul
acestora se diferenţiază versanţii cu înclinări mici şi moderate, relativ stabili şi instabili, afectaţi local
de degradări (eroziuni, alunecrări, surpări), aşa cum sunt versanţiii pârâului Adâncata, Cucuteni,
versantul drept al Bahluieţului şi al pârâului Rediu. În categoria aceasta mai poate fi încadrat parţial
racordul terasei cu şesul.
Litologic, versanţii cu înclinări mici şi moderate sunt constituiţi la suprafaţă din aceleaşi luturi cu
caracter leossoid, iar cei cu înclinări accentuate şi cu degradări sunt alcătuiţi dintr-un complex
deluvial cuaternar cu grosimi variabile, format din argile, argile nisipoase, marne, nisipuri; local apare
la zi substratul argilo-marnos sarmaţian.
Glacisurile sunt forme de relief acumulativ dezvoltate la contactul dintre versanţi şi şesuri, constituite
din materiale fine erodate din zonele de terasă şi versanţi, şi depuse peste aluviunile şesului,
supraînălţându-l.
După modul de formare, glacisurile sunt de natură proluvio-coluvială, constituite din depunerile
văilor şi torenţilor la debuşarea în şes (conuri de dejecţie) şi aluviocoluviale, constituite din
depunerile materialelor erodate de pe versanţi şi terase.
Glacisurile sunt relativ uscate, afectate local de inundaţii de pantă, parţial umede, iar litologic sunt
constituite din argile prăfoase, nisipuri prăfoase, prafuri argiloase şi chiar argile, cu apa subterană la
1-3 m.
Din analiza acestor caracteristici geomorfologice ale terenului, pentru indicarea construcţiilor de
fundare şi regimului de înălţime, terenul oraşului a fost zonificat din punct de vedere geotehnic
astfel:
zona bună pentru construcţii, corespunde teraselor, interfluviului şi versanţilor cu înclinări mici şi
moderate, având ca strat de fundare o argilă prăfoasă leossoidă macroporică, sensibilă la
umezire;
zona bună pentru construcţii în urma unor amenajări, corespunde şesurilor şi glacisurilor, având
ca strat de fundare argile prăfoase, local cu proprietăţi contractile; zona poate fi utilizată pentru
construcţii cu condiţia executării lucrărilor hidrotehnice, în vederea evitării inundaţiilor şi
excesului de umiditate;
zona improprie pentru construcţii, corespunde versanţilor deluviali cu înclinări accentuate şi local
cu degradări.
2.2.4 Clima
Din punct de vedere climatic, oraşul se încadrează într-un climat de tip temperat- continental de
nuanţă excesivă, caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi ierni geroase cu viscole.
Temperatura medie anuală a aerului este de 9,30C, având un maxim în iulie între 200C şi 210C şi un
minim în ianuarie între -30C şi -40C şi chiar mai mici pe valea Bahluieţului. Aceste valori dau o
amplitudine termică anuală de 240C şi 250C, ceea ce denotă un continentalism excesiv.
Îngheţul se produce în medie între 10 octombrie (primul îngheţ) şi 10-20 aprilie (ultimul îngheţ).
Numărul zilelor cu îngheţ sunt de aproximativ 121. Umezeala relativă are o valoare medie anuală în
jur de 75‰, cu un maxim iarna şi un minim vara.
42
Precipitatiile medii anuale au o valoare de 502,30 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform, cele mai
mari cantităţi căzând în iunie (65 - 70 mm in medie) iar cele mai mici cantităţi cazând iarna
(18 - 25 mm in medie).
Vânturile dominante sunt cele din direcţia nord-vestică, având valori de 21% (conform staţiei Podu
Iloaiei). Alte direcţii cu frecvenţe relativ ridicate sunt N (9%), SE (8%), V (9%).
Viteza medie a vântului este destul de ridicată (1 – 6 m/s, dar s-au înregistrat şi vânturi cu peste
35m/s), ceea ce poate constitui o premisă pentru valorificarea energiei eoliene.
2.2.5 Hidrografia
Apele de suprafaţă
Teritoriul administrativ al oraşului Târgu Frumos aparţine bazinului hidrografic Bahluieţ, cu cei trei
afluenţi ai săi Rediu, Cucuteni şi Adâncata.
Bahluieţul, afluent de dreapta al râului Bahlui, are o lungime de 40 km şi o suprafaţă a bazinului

hidrografic de 538 km2. Până la Târgu Frumos are o direcţie de NV-SE, după care se îndreaptă spre V
şi confluează cu Bahluiul la Podu Iloaiei. Ca debite, media anuală este de (0,68 mc/s), cu un maxim în
martie (1,93 mc/s) şi un minim în octombrie (0,19 mc/s). Analiza nivelelor arată un nivel mediu anual
de 165 cm, media nivelelor maxime fiind de 282 cm, iar a nivelelor minime de 150 cm. Aceste variaţii
ale nivelelor şi debitelor caracterizează Bahluieţul ca un râu cu scurgere neuniformă, cu regim
hodrologic torenţial, având ca rezultat fenomene de inundaţii.
Pârâul Cucuteni confluează cu Bahluieţul la NV de oraş, are o lungime de 10 km şi o suprafaţă a

bazinului hidrografic de 16 km2.
Pârâul Rediu confluează cu Bahluieţul la S de oraş, are o lungime de 11 km şi o suprafaţă a bazinului

hidrografic de 42 km2.
Ambele pâraie (Cucuteni şi Rediu) au spre zona de confluenţă câte un iaz artificial format prin
bararea cursului lor inferior, dar care în prezent sunt secate. Mai important este lacul Paharnic de pe
Rediu cu o suprafaţă de cca 50 ha.
În partea de E a oraşului curge pârâul Adâncata, care are o lungime de cca 3 km şi este alimentat de o
serie de izvoare cu debite destul de mici, ce apar pe fundul văii.
Apele subterane
Apele subterane, în zona oraşului sunt cantonate în principal la baza depozitelor cuaternare dar şi în
unele lentile nisipoase intercalate în argila sarmatică, cele mai importante fiind acelea din şesul şi
terasele Bahluieţului.
În şesul Bahluieţului apa subterană este întâlnită sub forma a două strate acvifere, unul bazal, în
nisipurile şi pietrişurile aluvionare, şi unul superficial şi discontinuu, cantonat în lentilele nisipoase de
la suprafaţa aluvionară, iar în anotimpurile ploioase se ridică la suprafaţa terenului. În general, apele
subterane din şesuri au debite relativ reduse, sunt bogate în săruri solubile şi sunt dure.
Apele subterane din şesuri au nivelul hidrostatic foarte ridicat (-1/-2 m) şi local chiar la suprafaţa
terenului, iar în terase, sunt cantonate în baza acestora, la adâncimi de 15-17 m, în N oraşului, 13-14
m în partea centrală şi 8-10 m în S. Spre V nivelul hidrostatic se întâlneşte la 4-5 m în zona străzii T.
Vladimirescu şi la 6-8 m la N de aceasta. Apele subterane din terase sunt puse în evidenţă de izvoare
şi emergenţe umede, care menţin permanent umezeala şi generează zone în exces de umiditate, aşa
43
cum este zona din spatele gării.
2.2.6 Solurile
Conform „Studiului Pedologic al oraşului Târgu Frumos”, elaborat de OSPA Iaşi, pe teritoriul oraşului
Târgu Frumos se diferenţiază următoarele clase de sol: Cernisoluri, Luvisoluri, Hidrisoluri, Protisoluri
şi Antrisoluri şi complexe de soluri. Suprafaţa de teren agricol este de 1778 ha.
2.2.7 Vegetaţia şi fauna

Din punct de vedere geobotanic teritoriul oraşului Târgu Frumos aparţine zonei de silvostepă.
Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic
transformate şi modificate antropic.
Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul,
teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa, teiul
pucios, arţarul tătărăsc. Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotişul, cornul,
sângerul, socul, ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de
pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc., voniceriul pitic,
migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul.
Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros,
obsigă, peliniţă, laptele câinelui , etc.
În cadrul zonei de silvostepă se diferentiază fâşii sau areale reduse cu vegetaţie stepică, întâlnite în
lungul văii Bahluieţului, pe forme joase de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri şi conuri
de dejecţie), suprapunându-se în cea mai mare parte vegetaţiei de luncă.
Vegetaţia stepică este formată din pajişti în care se intâlnesc asociaţii de colilie, negară , păiuş, pir,
firuţă cu bulb, bărboasă, pir gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui, ş.a. Izolat, apar tufişuri de arbuşti
pitici ca porumbarul, migdalul pitic, vişinul pitic, trandafirul pitic, măcieşul, păducelul.
Fauna este săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor umane. Mamiferele cele mai
reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul pământului, şoarecele de stepă,
şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele. Mai pot fi menţionate de asemenea,
dihorul, nevăstuica, bursucul.
Pasările caracteristice silvostepei sunt: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura,
sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul,
vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. Dintre păsările răpitoare menţionăm şorecarul comun, gaia.
Amfibienii sunt legaţi de un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, mai reprezentative fiind:
broaştele, buhaiul de baltă.
2.2.8 Obiective industriale şi zone periculoase

Conform Raportului privind starea mediului în jud. Iaşi, 2010, în oraşul Tg. Frumos funcţionează
următoarele unităţi industriale ciu potenţial impact asupra mediului:
 Industria energetică
- Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mica de 50 MW - SC TERMOSERV
TG. FRUMOS
 Procesarea carcaselor de animale în abatoare:
44
- Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mică de 50 tone /zi –

SC AVICOLA SA - ABATOR TG. FRUMOS
 Textile şi - confecţii
- Instalaţii pentru producerea de ţesături şi confecţii textile – SC EUROTEX SRL TG.
FRUMOS
 Construcţii - instalaţii:
- Instalaţii pentru fabricarea mixturilor asfaltice - SC EKY SAM SRL TG. FRUMOS;
- Instalaţii pentru fabricarea betonului pentru construcţii - SC AS CONSTRUCT SA TG.
FRUMOS;
 Eliminarea deşeurilor nepericuloase:
- SC TERMOSERV SA TG. FRUMOS – depozit de deşeuri Adâncata; termen de închidere
2012; depozit neconform;
 Activităţi / instalaţii care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr.1999/13/CE privind limitarea
emisiilor de compuşi organici volatili (COV) provenite din utilizarea solvenţilor organici în
anumite activităţi şi instalaţii.
- fabricarea incălţămintei: 1 instalaţie (SC AURORA SA TG. FRUMOS). La data de
31.12.2009 toate instalaţiile inventariate sub incidenţa Directivei COV solvenţi sunt
conforme.
 Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul poluării
industriale- IPPC ( Directiva 96/61/CE)
- Agricultura: instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o
capacitate mai mare de: 40000 de locuri pentru păsări: SC AVICOLA SA Ferma Tg.Frumos
SC AVI TOP SRL IASI Ferma Tg. Frumos;
Conform aceluiaşi raport, sursele majore de poluare a apelor în oraşul Tg. Frumos sunt:
 S.C. APA VITAL S.A. – staţie de epurare Tg. Frumos; emisar: r. Bahluieţ; volum ape uzate
evacuate: 1,436 mil mc (insufficient epurate); poluanţi specifici: substanţe organice, nutrienţi;
grad de epurare: 84%.
Toate unităţile de mai sus sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Depozitul de
deşeuri Adâncata este singurul depozit neconform din jud. Iaşi, însă el va trebui închis în anul 2012.
2.3 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU
2.3.1 Calitatea aerului

Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluanţi, şi anume:
SO2, NOx şi NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă.
Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul oraşului Târgu Frumos provin în principal
din următoarele surse staţionare:
 arderea combustibililor fosili, în scopul producerii energiei electrice şi termice, sursă
semnificativă de oxizi de azot şi oxizi de sulf;
 arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice, care reprezintă sursa de oxizi de
azot;
 managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor, reprezintă surse
semnificative de amoniac;
 administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, care reprezintă o sursă importantă de
amoniac.
Sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere, reprezintă o altă sursă semnificativă de gaze
acidifiante, atât sub aspect cantitativ, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor acestor surse de
45
emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului).
Poluarea sonoră a localităţii se datorează circulaţiei intense rutiere desfăşurată în principal pe DN 28

/ E 58 şi DN 28 A, precum şi circulaţiei CF.
Pe raza oraşului Tg. Frumos nu există staţii de monitorizare a calităţii aerului.
2.3.2 Calitatea apelor
Apele de suprafaţă
Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare şi prescripţiile tehnice stabilite prin “Normativul privind
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă“
aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006. Pentru secţiunile de potabilizare încadrarea s-a făcut în
conformitate cu H.G.100/2002 - NTPA 013, NTPA 014.
Aprecierea stării ecologice a râurilor, ţinând cont de elementele biologice, hidromorfologice, fizico -
chimice s-a făcut în conformitate cu cele cinci stări ecologice ce exprimă cinci clase de calitate, după
cum urmează: foarte bună – clasa I, bună – clasa a II-a, moderată – clasa a III-a, slabă – clasa a IV-a şi
proastă – clasa a V-a de calitate.
Reţeaua hidrografică din acest teritoriu aparţine bazinului hidrografic al râului Bahluieţ, cu cu cei trei
afluenţi ai săi Rediu, Cucuteni şi Adâncata.
Din acest motiv vom lua în considerare datele referitoare la calitatea râului Bahluieţ pe secţiunea aval
Târgu Frumos.
Încadrarea generală în clase de calitate a râului Bahluieţ:
Secţiune de Anul 2010 - SEM I

control Clasa de calitate I – V, conform Ordinul Ministerului nr. 161/ 2006
aval Târgu indicator Ian. februarie martie aprilie mai iunie
Frumos oxig.diz. I - I I II III
CCOMn IV - - - - -
Amoniu II - I I II I
rez. fix IV - - III III -
Sursa: Raportul privind starea mediului în judeţul Iaşi pe anul 2010 sem.I
Râul Bahlueţ este încadrat ca râu puternic modificat şi artificial şi are următoarea stare de calitate
ecologică (sursa APM Iaşi, raport 2010):
Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total): stare ecologică moderată;
Oxigen dizolvat: stare ecologică moderată
În judeţul Iaşi au fost supravegheate în anul 2008 un număr de 50 surse de poluare cu evacuare a
apelor uzate în curs de apă, printre care şi staţiile de epurare a S.C. APA VITAL S.A. Iaşi secţiile Târgu
Frumos şi Podu Iloaiei care deversează apele uzate în râul Bahluieţ.
Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi ale căror concentraţii trebuie să se încadreze în
limitele maxime admise stabilite prin autorizaţiile de gospodărire a apelor (limite stabilite pe baza
NTPA 001/2005), astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii
naturali.
46
Agent economic Domeniu de activitate Emisar Volum ape Poluanţi specifici la care s-
uzate au înregistrat depăşiri în
evacuate anul 2010 sem I
S.C. APAVITAL S.A. Captare şi Râul 1,581 materii in suspensie,
IAŞI S.A. - secţia prelucrare apă Bahluieţ (insuficient substanţe organice,
Târgu Frumos pentru alimentare epurate) nutrienţi
IAŞI S.A. - secţia prelucrare apă Bahluieţ (suficient substanţe organice,
Podu Iloaiei pentru alimentare epurate) nutrienţi
Sursa: “Raportul privind starea mediului în judeţul Iaşi pe anul 2008”
Staţia de Epurare a oraşului Tg. Frumos are capacitatea proiectatã de epurare mecanobiologica de 80
l/s.
Conform programului de investitii a SC APA VITAL SA Iasi, in anul 2011, unitatea si-a propus sa
reabiliteze Statia de epurare a orasului Tg.Frumos, asigurati din fonduri de coeziune, fiind aprobat
contractul de finantare; la ora actuala SC APAVITAL SA IASI se afla in procedura de licitatie contracte
de lucrari, fiind in derulare Contractul de asistenta tehnica cu firma EPTISA Romania.
Pe lângă evacuarea apelor uzate de la SC Apavital S.A secţiile Târgu Frumos şi Podu Iloaiei, alte surse
potenţiale de poluare a acestor râuri sunt apele reziduale provenite din gospodăriile populaţiei şi
agenţilor economici, dejecţiile animaliere depozitate necorespunzător, deşeurile menajere
depozitate pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, substanţele chimice (insecticide, pesticide,
ierbicide) folosite în agricultură şi ajunse în apele de suprafaţă prin scurgere superficială sau pătrunse
iniţial în pânza freatică prin infiltraţii.
Apele subterane
Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru
a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:
 infiltraţiile de la suprafaţă de substanţe organice sau chimice provenite din activităţi umane;
 depozitări necorespunzătoare de deşeuri menajere, industriale şi dejecţii zootehnice;
 dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor
chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre
aceştia (sau a produşilor de degradare);
 efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru
conservarea factorilor de mediu;
 particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la
mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese;
 surse de apă (captări, fântâni) fără perimetre de protecţie.
Corpul de apa ROPR02 (Lunca si terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi) se situează în stare
chimică slabă. Au fost luaţi în calcul Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform
Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb si valori standard de calitate conform
H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. Probele au fost prelevate din 46 foraje.
2.3.3 Calitatea solurilor

Poluarea solurilor
Conform „Studiului ICPA Bucureşti – Comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi, 2005” preluat de pe
site-ul http://www.icpa.ro/, oraşul Târgu Frumos este vulnerabil la poluarea cu nitraţi din surse
agricole.
Principalul factor care poate cauza poluarea solurilor este depunerea întâmplătoare pe sol a
deşeurilor menajere şi a reziduurilor şi dejecţiilor zootehnice. Dejecţiile zootehnice au un conţinut
47
mare de materie organică uşor biodegradabilă şi de elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg,
microelemente), constituind un îngrăşământ organic foarte recomandat ca fertilizant al solurilor.
Aceste considerente, alături de mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari, impun aplicarea acestora
ca îngrăşăminte pe terenurile agricole în cantităţi moderate şi numai după ce au fost compostate în
condiţii controlate. Administrate în cantităţi prea mari, dejecţiile zootehnice determină apariţia
riscului poluării solului datorită depăşirii capacităţii de absorbţie a solului respectiv.
Un potenţial poluator ar putea fi şi îngrăşămintele chimice, şi substanţele chimice pentru combaterea

dăunătorilor administrate incorect.
Conform „Studiului ICPA Bucureşti – Comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi, 2005”, din punct de
vedere climatic pentru evaluarea vulnerabilităţii la poluarea cu nitraţi, cel mai important parametru
este raportul dintre precipitaţii şi evapotranspiraţia potenţială. Valoarea medie a acestui raport
pentru seria de ani climatici 1961-1990, considerată ca serie de referinţă în studiile privind impactul
climatic, este pentru oraşul Târgu Frumos 792 cu un domeniu de variaţie cuprins între 525 şi 1128.
Din aceste valori rezultă că regimul hidroclimatic nu induce în general transferuri importante de apă
din atmosferă către corpurile de apă prin intermediul solului. În anii cei mai ploioşi valoarea cumulată
anual a precipitaţiilor este mai mare decât cea corespunzătoare evapotranspiraţiei potenţiale ceea ce
induce un transfer de apă, prin sol, către corpurile de apă. Riscul de transfer al nitraţilor către
corpurile de apă este ridicat, în aceşti ani putând să apară procese de tip piston prin care nitraţii
spălaţi sub adâncimea frontului radicular sunt împinşi către corpurile de apă subterană.
Parametrii climatici pe baza cărora se determină perioadele de interdicţie pentru aplicarea

îngrăşămintelor organice sunt data de apariţie a primului înghet (toamna/iarna) şi cea de apariţie a
ultimului îngheţ (primăvara).
Pentru calculul bilanţului de azot se consideră că aplicarea îngrăşămintelor organice din gospodăriile
populaţiei se face pe o suprafaţă care nu depăşeşte cu mai mult de 2,5 km limitele vetrei satului.
Nu există limitări impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apă subterane situate sub
perimetrul comunei asupra încărcării cu animale a terenurilor agricole. În consecinţă valoarea maxim
admisă pentru numărul de animale este dată de Codul de Bune Practici Agricole, fiind de 4.1
UVM/ha. Bilanţul azotului, definit ca diferenţa între cantitatea de azot introdusă în sol sub formă de
îngrăşăminte organice şi cea extrasă din sol prin producţia principală şi secundară a culturilor
agricole, este de -3 kg-N/ha/an. Bilanţul azotului corectat cu aportul adus de populaţie este de
65.862 t-N/ha, adică 19 kg-N/ha/an.
PROGRAM DE ACTIUNE PENTRU COMUNA TARGU FRUMOS privind poluarea solului cu nitraţi:
 Aplicarea ingrasamintelor organice si a celor minerale se va face in zona vulnerabila pe baza
Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de Bune Practici
Agricole. Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice, pentru evitarea scurgerilor
provocate de terenul inghetat sunt:
 interdictie totala cuprinsa intre cea mai tirzie data de aparitie a primului inghet (29 noiembrie) si
cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (21 martie) adica 112 zile.
 interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a primului inghet (17
septembrie) si cea mai tirzie data de aparitie a ultimului inghet (21 mai)adica 246 zile.
 interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului inghet (16
octombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (15 aprilie) adica 181 zile.
 Capacitatile de stocare a gunoiului provenit din activitatile de crestere a animalelor trebuie sa fie
de 6 luni.
48
 In gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decit valoarea de prag (4.1
UVM/ha/an) este necesara intocmirea documentelor privind importurile si exporturile gunoiului
la nivelul fermei, conform modelelor propuse in Codul de Bune Practici Agricole.
 In jurul riurilor din zona vulnerabila trebuie create benzi inerbate cu latimea de 5 m , pentru
diminuarea scurgerilor de nitrati catre corpurile de apa de suprafata. Lungimea acestor benzi va
fi de 1.334 km, ceea ce reprezinta o suprafata de 1.33 ha.
 Pe terenurile cu pante cuprinse intre 5-8% (231 ha) se recomanda cresterea procentului culturilor
de iarna la 30-35% si realizarea de benzi inerbate la baza pantelor. Imediat dupa aplicare,
ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol.
 Pe terenurile cu pante cuprinse intre 8-12% (56 ha) se recomanda acoperirea cu culturi a
terenului in timpul iernii, sau neefectuarea araturii in toamna. La baza pantelor se vor realiza
benzi inerbate de minimum 5 m latime. Imediat dupa aplicare, ingrasamintele organice vor fi
incorporate in sol.
 Pe terenurile cu pante cuprinse intre 12-15% (4 ha) este obligatorie acoperirea cu culturi a
terenului in timpul iernii. La baza pantelor se vor realiza benzi inerbate de minimum 10 m latime.
Imediat dupa aplicare, ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol.
 Pe terenurile cu pante mai mari de 15% (0 ha) se interzic culturile prasitoare. La baza pantelor se
vor realiza benzi inerbate de minimum 10 m latime. Imediat dupa aplicare, ingrasamintele
organice vor fi incorporate in sol.
 Se recomanda impadurirea terenurilor arabile afectate puternic de procesele de eroziune hidrica
(240 ha).
 Pe terenurile afectate de procese de gleizare puternica (263 ha) se recomanda realizarea unor
plantatii de plop si/sau salcii.
 Pe pasunile din zona vulnerabila a comunei TARGU FRUMOS ( 8 ha), se vor acorda un numar de
maximum 32 echivalent UVM autorizatii de pasunat. Acest numar corespunde incarcarii limita de
4.1 UVM/ha/an.
 Comuna TARGU FRUMOS are retele de furnizare a apei si de canalizare, precum si statie de
epurare.
Degradarea solurilor
Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos se deosebesc următoarele zone:
 interfluvii plane sau uşor înclinate, uscate parţial macroporice;
 poduri de terase, libere sau coluvionate, plane sau uşor înclinate, uscate macroporice, sensibile la
umezire;
 şesuri umede şi local foarte umede, cu potenţial de inundabilitate, în parte inundabile;
 glacisuri umede, parţial uscate, afectate local de inundaţii de pantă;
 versanţi cu pante mici şi moderate, stabili, parţial macroporici;
 versanţi cu pante mari şi moderate, stabili şi relativ stabili, local cu degradări;
 versanţi cu pante accentuate, stabili şi relativ stabili cu degradări accentuate;
 conuri de dejecţie;
 cornişe de alunecare sau prăbuşire;
 zone cu exces de umiditate.
Alunecările de teren - sunt forme de degradare care sunt favorizate de relieful cu pante mari,
precum şi de microrelieful frământat de pe versanţi.
Ca urmare a excesului de umiditate prevenit prin inundaţii datorită revărsării, solurile din zonă rămân
o perioadă lungă de timp sub influenţa apei, ceea ce duce la apariţia fenomenului de înmlăştinire, iar
din punct de vedere agrotehnic lucrările solului: arat, însămânţat, întreţinerea culturilor, combaterea
bolilor şi dăunătorilor, recoltatul culturilor şi transportul produselor este întârziat şi îngreunat, iar în
unii ani imposibil de efectuat, solurile respective putând rămâne necultivate (pârloage).
49
În cazul efectuării lucrărilor agrotehnice pe solurile cu un grad ridicat de umiditate are loc fenomenul
de tasare ducând la apariţia hardpanului, distrugerea structurii solului, scoaterea de curele prin
arături şi diminuarea recoltei cu peste 50 %, iar în unii ani chiar compromiterea totală a culturii.
În zonele cu drenaj slab, imperfect sau chiar moderat de pe formele de relief plane sau slab înclinate
s-au format soluri cu diferite grade de stagnogleizare. Fenomenul de gleizare se realizează în zonele
cele mai joase ale teritoriului, acolo unde apa freatică este la mică adâncime (0-3 metri)
Aciditatea – fertilitatea scăzută a solurilor acide este datorată în principal, prezenţa aluminiului liber
în soluţia solului, carenţei unor substanţe nutritive şi regimului aerohidric defectuos. Reacţia solului
prezintă o deosebită însemnătate atât pentru caracterizarea în general a solurilor cât şi pentru
practica agricolă.
Activitatea omului asupra solului trebuie orientată spre o exploatare raţională a acestuia, care va
contribui la formarea, refacerea structurii lor, la menţinerea echilibrului substanţelor fertilizante şi la
combaterea spălării areolare, eliminarea excesului de umiditate, a combaterii şi diminuării poluării
solurilor.
Consecinţele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor
productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate. Cele mai grave efecte
asupra solurilor sunt generate de fenomenele de degradare care determină scăderea potenţialului
productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbări ale modului de folosinţă. De asemenea, poluarea
solurilor cu reziduuri organice şi deşeuri menajere poate avea consecinţe negative asupra apelor,
prin spălări, scurgeri şi infiltraţii, asupra plantelor, animalelor şi omului.
2.3.4 Calitatea vegetaţiei şi faunei

Din punct de vedere geobotanic teritoriul oraşului Târgu Frumos aparţine zonei de silvostepă.
Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic
transformate şi modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar,
alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi, mai rar, stejarul
brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa, teiul pucios, arţarul tătărăsc.
Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros,
obsigă, peliniţă, laptele câinelui, etc.
În cadrul zonei de silvostepă se diferentiază fâşii sau areale reduse cu vegetaţie stepică, întâlnite în
lungul văii Bahluieţului, pe forme joase de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri şi conuri
de dejecţie), suprapunându-se în cea mai mare parte vegetaţiei de luncă.
Referitor la calitatea pajiştilor, acestea au fost deteriorate din cauza păşunatului excesiv.
Neîntreţinerea şi exploatarea iraţională au condus la reducerea numărului şi vitalităţii speciilor
ierboase, înmulţirea plantelor ruderale (buruieni) şi la desfiinţarea temporară sau definitivă a unor
pajişti.
Fauna este săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor umane.
Datorită rolului important al faunei în alimentaţia populaţiei şi în menţinerea echilibrului biologic al

biocenozelor şi ecosistemelor, rezultă necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de
protecţii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate.
50
Conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice constituie o condiţie a dezvoltării

durabile a societăţii. Deşi în multe locuri nivelul poluării a scăzut şi protecţia naturii a fost din ce în ce
mai mult integrată în planurile de dezvoltare, biodiversitatea rămâne totuşi sub ameninţarea unui
mare număr de factori perturbatori.
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

 Nerespectarea regimului silvic de exploatare şi tăieri ilegale, cu impact asupra ecosistemelor
forestiere;
 Braconajul, reprezentat de vânătoare si pescuit de specii de interes comunitar, vulnerabile sau
periclitate sau in perioade prohibite;
 Nerespectarea traseelor turistice şi amenajări improprii de vetre de foc in arii naturale protejate
unde se practică activităţi de turism;
 Păşunatul intensiv, neţinându-se cont de capacitatea de suportabilitate a habitatelor respective.
2.3.5 Măsuri necesare pentru ameliorarea factorilor de mediu

 gospodărirea durabilă a apelor şi dezvoltarea resurselor de apă, satisfacerea cerinţelor de apă
necesare activităţilor socio-economice, protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea supravegherii
meteorologice şi hidrologice, perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor şi
reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei şi hidrologiei pentru realizarea
unui management durabil, în context naţional şi internaţional şi armonizarea cu cerinţele
directivelor UE;
 îmbunătăţirea calităţii aerului în scopul prevenirii, evitării sau reducerii efectelor dăunătoare
sănătăţii umane şi a mediului ca întreg; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; dezvoltarea
sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului;
 evaluarea impactului asupra mediului;
 controlul poluării industriale şi managementul riscului;
 gestionarea deşeurilor prin dezvoltarea sistemelor de management integrat;
 protecţia şi conservarea biodiversităţii, reconstrucţia ecologică;
 extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi reţelei de canalizare;
 controlul strict al depozitării deşeurilor zootehnice, cu respectarea normelor în vigoare;
 recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziune prin consolidări, plantaţii şi alte lucrări
de combatere a degradării solurilor;
 aplicarea de fertilizanţi şi utilizarea raţională a pajiştilor, prin evitarea suprapăşunatului,
păşunatul alternativ pe parcele.
2.4 EVOLUŢIA PROBABILĂ A CALITĂŢII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA

NEIMPLEMENTĂRII PUG
În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă, aer, sol,
biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul
social şi economic, în situaţia neimplementării PUG al oraşului Tg. Frumos.
51
Tabelul 6. Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul Urbanistic General
Factori de Aspect identificat Obiectiv P.U.G. Efecte în cazul

mediu neimplementării –
alternativa,,0”
1. Apă Teritoriul orasului este traversat de Lucrări hidroedilitare propuse pe Riscul de inundaţii este
cursul de apa Bahluiet, prin partea teritoriul Târgu Frumos : crescut şi poate afecta
vestica de cursurile de apa Rediu si  modificarea cursului inferior al calitatea vieţii. Chiar dacă
Cucuteni, iar la limita de est de cursul râurilor prin construirea unor există câteva lucrări de
de apa Adâncata. Regimul hidrologic diguri şi canale, precum şi prin regularizare şi protecţie,
torential al apelor de suprafata ca si realizarea unor bazine acestea nu fac faţă viiturilor,
existenta zonelor cu exces de temporare pe unele porţiuni înregistrându-se fenomene
umiditate impun regularizarea de luncă pentru a reţine apa de inundaţii în trecut.
cursurilor de apa Bahluiet si Rediu. revărsată – pe pârâurile
Regularizări de albii existente: Bahluieţ şi Adâncata;
 Regularizare rau Bahluiet la Tg  realizarea de acumulări cu rol
Frumos: km 2,9 complex, sau pentru atenuare
 Regularizare pârâu Rediu la Tg viituri: acumulări
Frumos: km 0,9 nepermanente sau amenajare
Apele subterane au un debit relativ poldere;
mic si incarcari cu saruri solubile si  dirijarea controlată a apelor
germeni bacteriologici in special cele meteorice;
cantonate in sesuri.  se va asigura protecţia
Pe teritoriul oraşului Tg. Frumos nu sanitară în lungul cursurilor de
există amenajări piscicole (iazuri) sau apă de 30 m de la albiile
amenajări hidrotehnice cu rol de minore, conform Legii Apelor
apărare (lacuri de acumulare, baraje). 107, Anexa nr.2;
Disfuncţionalităţi:  se va respecta HG 930/2005
 Efecte distructive înregistrate ca privind caracterul şi mărimea
urmare a curgerii apei în regim zonelor de protecţie sanitară
torenţial; şi hidrogeologică la captările
 Lucrări insuficiente de apărare a de apă.
malurilor pe râul Iaşi şi pe
pâraiele Bahluieţ, Adâncata
 Existenţa unor zone cu risc de
inundabilitate;
 Nerespectarea zonei de
protecţie a apei, de 30 de m faţă
de orice construcţie;
 Nerespectarea zonelor de
protecţie sanitară în jurul
surselor de apă potabilă,
conform legii apelor nr. 107 cu
respectarea distanţei de 50 m
faţă de posibilele surse de
poluare a apei.
2. Aer  DN 28 (DE E583) leagă oraşul  se propun măsuri de Gradul de degradare al
Roman de municipiul Iași și mai îmbunătăţire a parametrilor drumurilor va creşte.
departe de graniţa cu Republica tehnici pentru reţeaua de Relaţiile de comunicare
Moldova prin Albiţa, face circulaţie conform dintre localităţi se vor
joncţiunea cu DN 28 B dinspre prescripţiilor tehnice în restrânge.
Botoşani şi DN 28 A dinspre vigoare, urmărindu-se Consumul de carburanţi va
Paşcani, oraşul Tg. Frumos fiind adaptarea soluţiilor la creste şi implicit emisiile de
un nod rutier important al condiţiile existente şi utilizarea gaze cu efect de seră.
judeţului Iaşi. infrastructurilor actuale; Nemulţumirea populaţiei şi
 DN 28A pornește din DN28 din  pietruirea întregii reţele de creşterea fenomenului
Târgu Frumos, merge până la drumuri clasificate în drumuri migrator.
Pașcani și mai departe înspre interioare care sunt din Intensitatea traficului pe
Târgu Neamţ, terminându-se în pământ şi reprofilarea lor; DE583 este mare. Apare
DN2 la Moţca.  refacerea şanţurilor de necesitatea unei şosele de
 DN 28B Târgu Frumos – Hârlău - scurgere (decolmatare şi centură. Traseul autostrăzii
Botoșani. execuţii de şanţuri noi) de-a nu intersectează intravilanul
lungul drumurilor aferente
52
Legătura oraşului Tg. Frumos cu oraşului Târgu Frumos;

comunele învecinate se face prin  corectarea unor trasee de
intermediul drumurilor judeţene şi drumuri pentru eliminarea
comunale: curbelor periculoase şi
 DJ 280A Brăieşti – Tg. Frumos – amenajarea unor intersecţii
Cucuteni; rutiere corespunzătoare ale
 D.C. 93 – Tg. Frumos – Braiesti drumurilor;
– Lungani ;  amenajarea profilelor
 DC 96 Tg. Frumos – Buznea; transversale în intravilan
 D.C. 118 – Tg. Frumos – conform PUG - ului oraşului
Cucuteni ; Târgu Frumos;
 DC 120 Tg. Frumos – Costeşti.  îmbunătăţirea stării de
mobilitate a drumurilor
Disfuncţionalităţi judeţene şi comunale
 Uzura îmbracăminţilor urmărindu-se creşterea
carosabile. capacităţii portante prin
 Lipsa unor îmbrăcăminţi consolidarea sistemelor
carosabile permanente corelată rutiere (ranforsări),
cu deprofilarea, uneori modernizări, tratamente
accentuata, pe suprafeţele bituminoase, alegerea soluţiei
carosabile împietruite sau din fiind determinată de condiţiile
pământ. locale şi recomandărilor de
 Elementele geometrice specialitate.
necorespunzatoare ale unei Pe teritoriul administrativ al
mari părţi ale releţei stradale, în oraşului sunt proiectate traseele a
profil transversal şi longitudinal. două importante proiecte:
 Incomodări între tipuri de  Autostrada Iaşi - Tg. Mureş
circulaţie, de exemplu între care va trece prin partea de
circulaţia autovehiculelor şi nord a localităţii Tg. Frumos,
circulatia hipo, circulatia auto si prin extravilan. Autostrada are
pietonală. o lungime de 306,93 km, fiind
 Sistematizare verticală realizată divizata in 3 tronsoane: Targu
defectuos Mures – Ditrau; Ditrau - Targu
Neamt; Targu Neamt - Iasi -
Ungheni
 Şoseaua Ocolitoarea oraşului,
care ocoleste oraşul în partea
de sud pe o lungime de 8 km.
3. Sol Conform OSPA Iaşi, pe teritoriul  Intervenţii în zonele cu riscuri Fenomenele de degradare a
oraşului Târgu Frumos se diferenţiază naturale şi în zonele de sol solului se vor accentua
următoarele clase de sol: Cernisoluri, degradat Dacă nu se iau măsuri pentru
Luvisoluri, Hidrisoluri, Protisoluri şi  Măsuri pentru reducerea prevenirea poluării cu nitraţi,
Antrisoluri şi complexe de soluri. aportului de azot în sol apele subterane şi solurile
Suprafaţa de teren agricol este de  Restricţii in zonele cu riscuri vor fi poluate cu azot din
1778 ha. naturale; surse agricole, cu consecinţe
Poluarea solurilor  Adoptarea PROGRAMULUI DE asupra sănătăţii populaţiei.
Conform „Studiului ICPA Bucureşti – ACTIUNE PENTRU COMUNA
Comune vulnerabile la poluarea cu TARGU FRUMOS privind
nitraţi, 2005” oraşul Târgu Frumos poluarea solului cu nitraţi
este vulnerabil la poluarea cu nitraţi
din surse agricole.
 Utilizarea îngăşămintelor,
creşterea animalelor etc.
Degradarea solurilor
Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos se
deosebesc următoarele zone:
 interfluvii plane sau uşor
înclinate, uscate parţial
macroporice;
 poduri de terase, libere sau
coluvionate, plane sau uşor
înclinate, uscate macroporice,
sensibile la umezire;
53
 şesuri umede şi local foarte

umede, cu potenţial de
inundabilitate, în parte
inundabile;
 glacisuri umede, parţial uscate,
afectate local de inundaţii de
pantă;
 versanţi cu pante mici şi
moderate, stabili, parţial
macroporici;
 versanţi cu pante mari şi
moderate, stabili şi relativ
stabili, local cu degradări;
 versanţi cu pante accentuate,
stabili şi relativ stabili cu
degradări accentuate;
 conuri de dejecţie;
 cornişe de alunecare sau
prăbuşire;
 zone cu exces de umiditate.
4. Sănătatea a. Apă potabilă – Se propune reabilitarea şi Confort al locuitorilor scăzut;
umană Oraşul Târgu Frumos dispune de un extinderea sistemului centralizat Condiţii igenico-sanitare
sistem centralizat de alimentare cu de alimentare cu apă potabilă în precare – periclitează starea
apă pe o lungime de 29,2 km (în anul oraşul Târgu Frumos pe baza de sănătate a populaţiei.
2009), care alimentează blocurile şi următoarelor principii: Scăderea numărului
principalele obiective socio  Îmbunătăţirea distribuţiei apei locuitorilor prin migrare spre
economice din oraş, dar şi o serie de în zonele în care aceasta se urban.
alte locuinţe. Cantitatea de apă efectuează deficitar;
potabilă distribuită la consumatori în  Realizarea unui program
anul 2009 a fost de 766000 mc. continuu de furnizare a apei
Disfuncţionalităţi: către consumatori fără
 Reţeaua de alimentare cu apă întreruperi cauzate de lipsa
existentă este învechită, apei;
funcţionarea acesteia este  Eliminarea pierderilor din
defectuoasă; reţelele de distribuţie;
 Pierderi de apă în sistemul de  Acoperirea întregului teritoriu
alimentare pe reţea şi în administrativ cu reţele de
instalaţiile interioare; distribuţie astfel încât toate
 Pierderile de apă duc la costuri locuinţele să fie branşate la
ridicate în exploatare, consum sistemul centralizat;
mărit de energie, forţă de Pentru acoperirea necesarului de
muncă. apă la nivelul oraşului, pe perioada
 Nerespectarea zonelor de de perspectivă, se va implementa
protecţie sanitară în jurul proiectul „Extindere şi reabilitarea
surselor de apă potabilă, reţelei de apă şi apă uzată în
conform Legii apelor nr. 107 cu judeţul Iaşi” secţiunea –
respectarea distanţei de 50 m „Aglomerare Tg. Frumos apă şi apă
faţă de posibilele surse de uzată” realizat de APA VITAL Iaşi,
poluare a apei 2010”.
b. Apa menajeră – Modernizarea SE a fost recent Confort al locuitorilor scăzut;
In Targu Frumos reteaua de incheiata dar nu s-a adoptat tratare Condiţii igenico-sanitare
canalizare ape uzate este de tip tertiara. precare– apariţia unor focare
unitar.  Extindere retea apă uzată de infecţii.
Schema tehnologică şi funcţională a veche Tg. frumos Poluarea pânzei freatice şi a
acestor sisteme cuprinde colectarea  Canalizarile vechi – reabilitare solului.
şi transportul apelor uzate hidraulica Staţia de epurare în prezent
menajere/pluviale, epurarea şi Daca se considera lungimea este o sursă majoră de
evacuarea în emisar. Lungimea totală curenta de cca 35,4 km, impreuna poluare a apelor de suprafaţă
a colectoarelor de canalizare este de cu acest proiect lungimea totala (conform APM Iaşi), ceea ce
19,3 km, staţia de pompare ape retea AU extinsa pentru face ca râul Bahluieţ să aibă
uzate are o capacitate de 160mc/h. aglomerare Tg. Frumos va creste cu starea de calitate moderată.
Staţia a fost proiectată pentru cca 53,8 km. De asemenea, având în
epurarea mecanică şi biologică a unui Pentru ca apa uzata sa fie vedere că aglomerarea Tg.
54
debit de 77 l/sec vehiculata in mod adecvat catre SE Frumos are mai mult de
Disfuncţionalităţi din toate sectoarele aglomerarii se 10000 locuitori este
 Lipsa unui sistem centralizat de prevede crearea a 6 mici SPAU pe obligatorie treaptă terţiară de
canalizare a apelor uzate reteaua de AU. epurare pentru eliminarea
menajere care să deservească Vechea staţie de epurare va fi nutrienţilor din apa uzată.
toţi locuitorii localităţii; extinsa prin adoptare de treapta
tertiara
c. Deşeuri. Colectarea deşeurilor pe teritoriul Sursă generatoare de
Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos oraşului Târgu Frumos se va face disconfort cu efecte negative
există un depozit pentru deşeuri conform Directivei Europene asupra sănătăţii populaţiei.
menajere: Adâncata / Tg. Frumos, tip Strategiei Naţionale de Gestionarea Risc crescut de afectare a
b; an deschidere / închidere: Deşeurilor şi a Planului Naţional de factorilor de mediu.
1983/2012; capacitate ocupată: Gestionare a Deşeurilor (aprobate Depozitul de deşeuri
75200 mc. Depozitul nu indeplineste prin H.G. nr. 1470/2004) şi a Adâncata va trebui închis în
conditiile de amplasare si/sau Strategiei Judeţene de Gestionare a anul 2012, moment în care va
exploatare impuse de Directiva Deşeurilor Iaşi. intra în funcţiune sistemul de
Nr.99/31/EC (H.G.Nr.349/2005). Colectarea primara, care se va management al deşeurilor
Colectarea si depozitarea deseurilor realiza selectiv propus prin PUG (staţie de
se realizeaza, inca , in amestec. Transportul primar (de colectare) transfer şi depozitare finală la
Colectarea şi transportul deşeurilor se va realiza cu autospeciale de tip depozitul Ţuţora). Procedura
sunt asigurate de 1 operator de monovolum cu trecere consecutiva de închidere a depozitului
salubritate: S.C. TERMOSERV pentru fractii diferite. trebuie începută din timp.
S.A.Tg.FRUMOS Transferul deseurilor cuprinde:
Disfuncţionalităţi  Statie de transfer cu
Amplasarea si administrarea descarcare directa, cap fix de
necorespunzatoare a depozitelor de presare si baterie de
deseuri, lipsa unui control calitativ al containere, Targu Frumos
deseurilor acceptate la depozitare si  Sortarea deseurilor cuprinde
exploatarea necorespunzatoare a linii semiautomate, la Targu
depozitelor , au determinat afectarea Frumos,
calitatii factorilor de mediu  Compostarea deseurilor se va
(apa,aer,sol,vegetatie) in zona realiza in halda, Targu Frumos
limitrofa depozitelor, Depozitarea definitiva se realiza la
Din monitorizarea zonelor viitorul depozit ecologic de la
contaminate , au reieşit depăşiri ale Tutora.
unor indicatori,cum ar fi: CCOMn,
amoniu, reziduu fix, metale grele (Ni,
Cr, Pb), CBO5.
5. Riscuri Zone cu risc de inundabilitate Intervenţii în zonele cu riscuri Drumuri degradate sau
naturale Cursurile de ape de pe teritoriul naturale şi în zonele de sol întrerupte;
oraşului Tg. Frumos se caracterizează degradat Pierderi materiale în
printr-un regim cu frecvente şi gospodăriile populaţiei şi
accentuate variaţii de nivel şi debit. umane.
Acest caracter este materializat în Mărirea suprafeţelor
zona cursurilor superioare prin degradate.
fenomene de eroziune torenţială, iar Risc pierderi umane.
în zona cursurilor medii şi inferioare
prin fenomene de inundaţii.
Zone afectate de alunecări de teren
– nu s-au identificat
6. Schimbări Surse de emisii GES difuze. Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.
climatice Nu sunt identificate utilizări ale
substanţelor interzise prin Protocolul
de la Montreal.
7. Utilizarea de materiale de construcţie Eficientizarea energetică prin: Tăieri de vegetaţie forestieră
Conservarea cu coeficient de transfer termic mare. -reabilitarea termică a clădirilor pentru asigurarea surselor de
resurselor Echipamente de producere a energiei -modernizarea echipamentelor de încălzire şi preparare hrană.
naturale termice cu randamente mici. producere a energiei termice; Eficienţă energetică scăzută.
Folosirea de combustibil cu putere -folosirea de combustibili cu putere
calorică mică. calorică mare, nepoluanţi
Sistem central de încălzire cu - alimentarea cu gaze naturale.
randament scăzut, învechit moral şi -Modernizarea sistemului central
tehnic de încălzire
55
8. Biodiversi- Pe teritoriul oraşului Tg. Frumos nu Nu se fac propuneri Nu sunt efecte

tate există arii naturale protejate
9. Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos - Instituirea zonelor de protecţie a Degradarea continuă a
Patrimoniul există următoarele monumente monumentelor şi siturilor, acestor monumente
cultural istorice : - interdicţia de a se construi fără
 IS-II-a-B-04260 – Ansamblul consimţământul instituţiilor cu
bisericii "Sf. Nicolae” - datează atribuţii stabilite prin lege.
sec. XIX; - Restaurarea cu acordul
 IS-II-m-B-04260.01 - Biserica "Sf. instituţiilor abilitate pentru a nu
Nicolae” - datează din anul distruge valoarea istorică şi
1801; arhitecturală.
 IS-II-m-B-04261 - Fosta şcoală de
fete - datează din anii 1842 -
1859;
 IS-II-m-B-04262 - Gară - datează
din anul 1870;
 IS-II-m-B-04263 - Ansamblul
bisericii "Cuvioasa Paraschiva” -
este localizată pe strada Petru
Rareş nr 5, datează din anul
1541;
 IS-II-m-B-04263.01 - Biserica
"Cuvioasa Paraschiva” - este
localizată pe str. Petru Rareş nr.
5, datează din anul 1541;
 IS-II-m-B-04263.02 - Zid de
incintă - str. Petru Rareş 5,
datează din sec. XVI;
 IS-III-m-B-04327 - Mausoleul
Eroilor români din primul război
mondial - localizat în cimitir;
 IS-IV-m-B-04363 - Casa
memorială a lui Garabet
Ibrăileanu - Str. Cuza Vodă - înc.
sec. XX.
10. Zonarea Suprafaţa totală a intravilanului în S-a pus de acord realitatea din Menţinerea suprafeţei
teritorială prezent este de 736,24 ha. teren cu nevoile şi cererile actuale a intravilanului şi a
- Suprafaţa din intravilan destinată cetăţenilor şi perspectiva pe funcţiunilor nu asigură o
zonei de locuinţe mică în comparaţie termen mediu de dezvoltare a dezvoltare durabilă.
cu existentul; localităţii. Efecte negative asupra
- zone plantate, sport, agrement sunt Se propune introducerea în mediului ce decurg dintr-o
în suprafaţă redusă intravilan a unei suprafeţe de 140,4 zonare necorespunzătoare.
- Se impune majorarea suprafeţelor ha, condiţii în care suprafaţa totală
zonelor pentru locuinţe, spaţii verzi, a intravilanului va creşte la 876,64
gospodărire comunală, transporturi ha. Extinderile se vor face exclusiv
în zone cu posibilitate de
construire. S-au evitat zonele
inundabile, zonele de protecţie a
obiectivelor de interes și alte zone
cu interdictie de construire
11. Spaţii Suprafaţa totală de spaţii verzi este -Amenajarea spaţiilor verzi publice OUG 114/17.10.2007 prin
verzi de 33,4 ha. -Valorificarea spaţiilor publice care se urmăreşte asigurarea
În acest moment procentul inactive, cu vegetaţie în stare unei suprafeţe în intravilanul
suprafeţei ocupate de spaţii verzi proastă, prin amenajarea unor localităţilor de 26 mp spaţiu
este de 7,3% din suprafaţa totală a scuaruri (vegetaţie, plantări de verde / cap de locuitor până
intravilanului, fiecărui locuitor arbori, bazine, fântâni arteziene, în anul 2013 nu va fi
revenindu-i 25,03 mp. bănci), care pot fi folosite ca locuri respectată dacă nu se propun
În prezent administraţia locală are în de odihnă, locuri de întâlnire, locuri suprafeţe noi de spaţiu verde.
plan 2 proiecte: de aşteptare, etc.; Suprafeţele introduse în
 bază sportivă - supraf. de 3556 -Redimensionarea spaţiilor verzi ale intravilan trebuie să prevadă
2
m; domeniului public conf. OUG min. 5% spaţiu verde.
2
 parc - 8166 m . 114/17.10.2007 prin care se
După amenajarea acestor spaţii, urmăreşte asigurarea unei
56
suprafaţa totală de spaţii verzi va suprafeţe în intravilanul localităţilor

2
creşte la 345722 m , iar suprafaţa de 26 mp spaţiu verde / cap de
aferentă fiecărui locuitor va creşte la locuitor până în anul 2013.
2
25,9 m .
12. Necesitatea implicării populaţiei în Supunerea spre dezbatere a PUG, a Degradarea factorilor de
Conştientiza- luarea deciziilor privind lucrările care studiilor şi proiectelor ce se propun mediu.
rea publicului vor avea loc în comună. pentru dezvoltare. Regres economic şi social.
Şcoala – factor de educaţie pentru
un mediu curat şi sănătos.
Din analiza alternativei „0” rezultă că neaplicarea obiectivelor din Planul de urbanism general al
oraşului Tg. Frumos va duce la lipsa premiselor pentru dezvoltarea economică a localităţii; se vor
menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere ceea ce va
crea nemulţumire în rândul populaţiei.
Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Tg. Frumos

Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra
factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expuşi (nesemnificativ = 0, minor = 1, major = 2,
catastrofal = 3), rezultă următorul tabel:
Tabelul 7. Calculul riscului neimplementării măsurilor din PUG

Factorii de mediu EFECTUL
nesemnificativ minor major catastrofal
Apă X
Aer X
Sol X
Sănătate umană X
Riscuri naturale X
Schimbări climatice X
Conservare resurse X
Biodiversitate X
Patrimoniu natural, X
cultural şi istoric
Zonarea teritoriului X
Spaţii verzi X
Creşterea gradului X
de conştiinţă
5 6 1 0
Din matricea de mai sus se poate aprecia că neimplementarea obiectivelor din PUG va avea efecte
minore negative asupra factorilor de mediu ducând în timp la degradarea acestora. Dacă nu se iau
măsuri imediate, este posibil ca efectele minore să se transforme în efecte majore.
În cazul unor fonduri limitate, această evaluare permite administraţiei locale să fundamenteze decizii
prin care să hotărască atacarea cu prioritate a acelor obiective necesare dezvoltării durabile a
localităţii. În alegerea priorităţilor pe primul loc se vor situa obiectivele a căror neimplementare
afectează sănătatea populaţiei.
57
3 CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATĂ SEMNIFICATIV LA IMPLEMENTAREA PUG
3.1 ASPECTE RELEVANTE DE MEDIU
3.1.1 Monumente ale naturii şi monumente istorice

Conform „Listei Monumentelor Istorice a judeţului Iaşi”, pe teritoriul oraşului Târgu Frumos există
următoarele monumente istorice de interes naţional (categoria A) şi de interes local (categoria B):
 IS-II-a-B-04260 – Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” - datează sec. XIX;
 IS-II-m-B-04260.01 - Biserica "Sf. Nicolae” - datează din anul 1801;
 IS-II-m-B-04261 - Fosta şcoală de fete - datează din anii 1842 - 1859;
 IS-II-m-B-04262 - Gară - datează din anul 1870;
 IS-II-m-B-04263 - Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” - este localizată pe strada Petru Rareş
nr 5, datează din anul 1541;
 IS-II-m-B-04263.01 - Biserica "Cuvioasa Paraschiva” - este localizată pe str. Petru Rareş nr. 5,
datează din anul 1541;
 IS-II-m-B-04263.02 - Zid de incintă - str. Petru Rareş 5, datează din sec. XVI;
 IS-III-m-B-04327 - Mausoleul Eroilor români din primul război mondial - localizat în cimitir;
 IS-IV-m-B-04363 - Casa memorială a lui Garabet Ibrăileanu - Str. Cuza Vodă - înc. sec. XX.
Biserica de lemn
Chiar dacă nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iași din anul 2004, această
biserică este cea mai veche din oraş.
Situri arheologice:
58
Baza Pătule - localizată pe strada Ştefan cel Mare nr. 25 - este un sit arheologic încadrat în epoca
neolitică şi aparţinând civilizaţiei Precucuteni III, cu o suprafaţă de 100 000 mp şi a fost descoperită în
anul 1990.
Statiunea Arheologica Targu Frumos Baza Patule

In anul 1990, statiunea Targu Frumos-Baza Patule devenea baza de practica arheologica pentru
studentii Facultatilor de Istorie de la Universitatile din Iasi si Suceava. Timp de saisprezece ani (1990-
2005), sub indrumarea colectivului alcatuit din prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, conf. univ. dr.
Dumitru Boghian, asist univ. dr. Vasile Cotiuga, aproximativ 1000 de studenti, din diferite colturi din
tara (azi profesori de istorie si practicanti ai altor ocupatii), de cele mai multe ori pe cont propriu
(fapt pentru care le adresam multumirile noastre), au contribuit la dezvelirea unei parti (2100 m2)
din cea mai mare statiune precucuteniana tarzie (Precucuteni III), cunoscuta pana acum in Romania
(cca. 10 ha), in care se observa trecerea la faza Cucuteni A a culturii Cucuteni, datata C 14 la 3830 ±
100 bc (5830 ± 100 BP, Lv-2152).
Asezarea se afla amplasata in partea de NNE a vetrei orasului, pe un martor de eroziune, delimitat
din cuesta din dreapta paraului Adancata, afluent de stanga al Bahluietului, la 200 m NNE de fosta
Fabrica de confectii “Donatric SA”, in perimetrul Bazei Patule a fostului RomCereal Iasi, azi
proprietatea S.C Teoval SRL.
De altfel, aceasta asezare reprezinta doar una dintre cele peste saptezeci de statiuni arheologice,
repertoriate in zona orasului Targu Frumos, ale caror vestigii recuperate se afla expuse in Muzeul
Liceului “Ion Neculce” din Targu Frumos http://ionneculce.licee.edu.ro/Muzeu/istoric_muzeu.html),
conturand o deosebita densitate si continuitate de locuire din preistorie si pana in Evul Mediu.
3.1.2 Spaţii verzi, sport, agrement

Conform Legii 313 / 2009 (art.3) spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din
intravilanul localităţilor:
g. spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
h. spatii verzi publice de folosinţă specializată:
a. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale
şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;
b. cele aferente dotarilor publice: creşe, grădinişţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie
socială, instituţii, edificii de cult, cimitire
c. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;
i. spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;
j. spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
k. culoare de protecţie faţă de infrastructură tehnică;
l. păduri de agrement.
Conform „Strategiei de dezvoltare economico-socială a oraşului Târgu Frumos 2008-2015” spaţiile

verzi din intravilan ocupă o suprafaţă de 14,95 ha constând în parcuri (3,6 ha) şi spaţii verzi de
folosinţă generală. Parcurile includ grădina publică (1 ha), esplanada (1,2 ha), plantaţii de aliniament
şi spaţii verzi în jurul blocurilor dar cu toate acestea la nivel de oraş există un deficit de spaţii verzi pe
cap de locuitor.
Oraşul Târgu Frumos dispune de două parcuri şi un teren de sport/stadion care însă necesită lucrări
de consolidare şi modernizare.
În afară de aceste obiective în categoria spaţii verzi intră şi spaţiile de pe malurile râurilor Bahluieţ şi
Valea Adâncă.
59
Suprafaţa totală de spaţii verzi este de 33,4 ha.
În acest moment procentul suprafeţei ocupate de spaţii verzi este de 7,3% din suprafaţa totală a
intravilanului, fiecărui locuitor revenindu-i 25,03 mp.
În prezent administraţia locală are în plan 2 proiecte:

 bază sportivă - supraf. de 3556 m2;
 parc - 8166 m2.
După amenajarea acestor spaţii, suprafaţa totală de spaţii verzi va creşte la 345722 m 2, iar suprafaţa
aferentă fiecărui locuitor va creşte la 25,9 m2.
3.1.3 Obiective industriale şi zone periculoase

Conform Raportului privind starea mediului în jud. Iaşi, 2010, în oraşul Tg. Frumos funcţionează
următoarele unităţi industriale ciu potenţial impact asupra mediului:
 Industria energetică
- Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mica de 50 MW - SC TERMOSERV
TG. FRUMOS
 Procesarea carcaselor de animale în abatoare:
- Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mică de 50 tone /zi –
SC AVICOLA SA - ABATOR TG. FRUMOS
 Textile şi - confecţii
- Instalaţii pentru producerea de ţesături şi confecţii textile – SC EUROTEX SRL TG.
FRUMOS
 Construcţii - instalaţii:
- Instalaţii pentru fabricarea mixturilor asfaltice - SC EKY SAM SRL TG. FRUMOS;
- Instalaţii pentru fabricarea betonului pentru construcţii - SC AS CONSTRUCT SA TG.
FRUMOS;
 Eliminarea deşeurilor nepericuloase:
- SC TERMOSERV SA TG. FRUMOS – depozit de deşeuri Adâncata; termen de închidere
2012; depozit neconform;
 Activităţi / instalaţii care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr.1999/13/CE privind limitarea
emisiilor de compuşi organici volatili (COV) provenite din utilizarea solvenţilor organici în
anumite activităţi şi instalaţii.
- fabricarea incălţămintei: 1 instalaţie (SC AURORA SA TG. FRUMOS). La data de
31.12.2009 toate instalaţiile inventariate sub incidenţa Directivei COV solvenţi sunt
conforme.
 Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul poluării
industriale- IPPC ( Directiva 96/61/CE)
- Agricultura: instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o
capacitate mai mare de: 40000 de locuri pentru păsări: SC AVICOLA SA Ferma Tg.Frumos
SC AVI TOP SRL IASI Ferma Tg. Frumos;
Conform aceluiaşi raport, sursele majore de poluare a apelor în oraşul Tg. Frumos sunt:
 S.C. APA VITAL S.A. – staţie de epurare Tg. Frumos; emisar: r. Bahluieţ; volum ape uzate
evacuate: 1,436 mil mc (insufficient epurate); poluanţi specifici: substanţe organice, nutrienţi;
grad de epurare: 84%.
Conform CSLU Târgu Frumos, alţi agenţi economici potenţiali poluatori pe teritoriul administrativ al
oraşului Târgu Frumos sunt:
 SC Pado Impex SRL,
60
 SC Petrom SA - staţiile 1 şi 2
 SC AS Construct SA,
 SC Remat SA.
Toate unităţile de mai sus sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Depozitul de
deşeuri Adâncata este singurul depozit neconform din jud. Iaşi, însă el va trebui închis în anul 2012.
3.1.4 Reţeaua principală de căi de comunicaţie

Teritoriul oraşului Târgu Frumos este strabătut de următoarele artere rutiere:
 DN 28 / E 58 - traversează localitatea de la E la SV şi de la N la S;
 DN 28 A - traversează V localităţii şi se intersectează cu DN 28 / E 58 în partea de S a oraşului;
 DJ 280 A - traversează S localităţii intersectându-se cu DN 28 / E 58;
 DJ 280 B - traversează localitatea de la NV-S, intersectându-se cu DN 28 / E 58 în centrul oraşului.
Accesul la transportul feroviar este asigurat de linia de cale ferată Iaşi - Paşcani, care trece prin
partea de S a oraşului. Oraşul este deservit feroviar prin intermediul staţiei de cale ferată, amplasată
pe linia Iaşi - Paşcani la km 30-755.
Traficul auto este foarte intens pe aceste artere, influenţând negativ calitatea mediului ambiant prin
emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. Oxidul de azot este unul dintre principalii factori de poluare
care se găsesc în fumul de eşapament emis de motoare. Împreună cu oxidul de sulf, această
substanţă este responsabilă de ploile acide şi de norii care apar deasupra zonelor care se confruntă
cu un trafic intens.
Deficienţele de circulaţie sunt generate în primul rând de configuraţia reţelei stradale (traversarea
oraşului de două artere de circulaţie rutieră majoră şi de CF) neexistând trasee care să ocolească
oraşul traficul rutier derulându-se pe traseele obligate din zona centrală.
Pe teritoriul administrativ al oraşului sunt proiectate traseele a două importante proiecte:

 Autostrada Iaşi - Tg. Mureş care va trece prin partea de nord a localităţii Tg. Frumos, prin
extravilan.
 Şoseaua Ocolitoare a oraşului, care ocoleste oraşul în partea de sud pe o lungime de 8 km.
Referitor la Autostrada Iaşi – Tg. Mureş, proiectul este în curs de avizare. În luna august 2011, ANPM
a luat decizia de respingere a solicitării de acord de mediu datorită unor vicii de procedură privind
participarea publicului la luarea deciziilor. Traseul propus al autostrăzii în jud. Iaşi este prezentat în
fugura de mai jos.
Se precizează că traseul autostrăzii nu intersectează intravilanul oraşului decât pe o porţiune redusă

(propusă a fi introdusă în intravilan) în partea de nord a oraşului.
61
3.1.5 Depozite de deşeuri menajere şi industriale

Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos există un depozit pentru deşeuri menajere cu următoarele
caracteristici:
Denumire depozit / Tip An deschidere /an Supr. Capacit Capacitate

localitate inchidere proiectata (ha) proiectata (mc) ocupată (mc)
Adâncata / Tg. Frumos b 1983 / 2012 2,7 100000 75200
Sursa: “Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, judeţul Iaşi”
Depozitul de deseuri existent nu indeplineste conditiile de amplasare si/sau exploatare impuse de

Directiva Nr.99/31/EC , transpusa in legislatia nationala prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea
deseurilor. Colectarea si depozitarea deseurilor se realizeaza, inca, in amestec.
Sporadic, din depozitele de deseuri se valorifica mici cantitati de deseuri reciclabile (in special hirtiie
si cartoane, deseuri metalice, materiale plastice), sortate, in conditii improprii si neavizate, de catre
persoane neautorizate.
Utilajele folosite nu asigură o compactare corespunzătoare a deşeurilor, iar acoperirea se realizează

sporadic si doar parţial.
Colectarea şi transportul deşeurilor sunt asigurate de 1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERV

S.A.Târgu Frumos.
62
3.2 IDENTIFICAREA SURSELOR SE POLUARE

Principalele domenii care pot reprezenta potenţiale surse de poluare a mediului oraşului Târgu
Frumos sunt agricultura, industria, transporturile şi turismul.
Agricultura este una din sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii
mediului ambiental, generând degradarea sau chiar distrugerea ecosistemelor naturale, poluarea
solului şi a apei.
Conform „Studiului ICPA Bucureşti – Comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi, 2005” preluat de pe
site-ul http://www.icpa.ro/comune_vulnerabile/index.htm, oraşul Târgu Frumos este vulnerabil la
poluarea cu nitraţi din surse agricole.
Activităţile agricole legate de cultura plantelor constituie surse indirecte de degradare, a solului în
principal, dar şi a apelor, prin utilizarea iraţională a terenului, neîntreţinerea sistemelor de
îmbunătăţiri funciare, folosirea fără discernământ a substanţelor chimice ameliorative şi împotriva
dăunătorilor, lucrări agricole inadecvate, etc., în condiţiile existenţei a numeroase terenuri supuse în
mod natural unor acţiuni distructive.
Nerespectarea cu stricteţe a agrotehnicii antierozionale determină degradarea accelerată a calităţii

solului, iar neexecutarea lucrărilor agrotehnice la timp optim determină distrugerea structurii
solurilor. Păşunatul excesiv duce la distrugerea biodiversităţii pe terenurile unde acesta se practică.
Neaplicarea măsurilor de agrotehnică antierozională duce la declanşarea eroziunii accelerate a
solurilor.
Aplicarea erbicidelor şi insecticidelor în agricultură contribuie în mod brutal la reducerea

biodiversităţii în zonele unde acestea se folosesc, iar aplicarea îngrăşămintelor chimice în exces şi în
perioade neadecvate duce la apariţia nitriţilor/nitraţilor în apele curgătoare/apa freatică şi la
eutrofizarea acumulărilor de apă de la baza versanţilor.
Emisiile rezultate din agricultură constau în principal din gaz metan şi amoniac, gaze rezultate din
procesele de fermentaţie enterică şi managementul dejecţiilor animalelor precum şi emisiile din
procese naturale.
Creşterea animalelor în complexe de mari dimensiuni reprezintă o sursă majoră a poluării în

agricultură. Unităţile zootehnice evacuează ape reziduale, dejecţii, deşeuri şi gaze (emisii de amoniac)
scurgeri de azot şi fosfor în sol, în apele subterane şi de suprafaţă.
Industria - ca urmare a exploatării de către acest sector a resurselor naturale, a consumului de

energie, a proceselor de producţie generatoare atât de poluanţi cât şi de deşeuri, activităţile din
sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului.
Activităţile industriale exercită, în mai mare sau mai mică măsură, impacturi multiple asupra tuturor
factorilor de mediu, afectând calitatea aerului, apelor, solului, generând deşeuri de diverse tipuri şi
ocupând suprafeţe de teren pentru depozitarea deşeurilor, consumând resurse naturale şi energie,
ceea ce face necesară reglementarea şi controlul acestora de aşa manieră încât să se asigure
respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile.
Impactul industriei asupra mediului se desfaşoară sub o multitudine de aspecte afectând toţi factorii
de mediu:
poluarea aerului cu poluanţi organici şi anorganici;
poluarea solului prin depuneri atmosferice şi de reziduri;
63
poluarea apei de suprafaţă şi subterană prin emisii neepurate suficient;

poluare fonică.
Transporturile
Circulaţia şi transporturile feroviare concentrează activităţi în staţii, depouri, triaje, care generează
gaze, fum, pulberi, ape şi uleiuri uzate, zgomote, deşeuri. Dacă pentru sursele fixe (staţii, depouri)
există sisteme de protecţie, în principal staţii de epurare, sursele mobile (circulaţia trenurilor) nu
dispun de astfel de sisteme. Problemele de mediu sunt date, în principal, de zgomot dar şi de
inexistenţa sistemelor de protecţie sau funcţionarea necorespunzătoare a celor existente.
Dintre sursele de poluare specifice activităţii feroviare, menţionăm, în principal, staţiile şi depourile
CFR, care au un impact mare asupra mediului.
O altă sursă semnificativă de poluare, îndeosebi a aerului, o reprezintă circulaţia rutieră.
Autoturismele reprezintă surse mobile de poluare, ceea ce favorizează gradul mare de răspândire a
poluanţilor, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de
dispersie.
Starea tehnică necorespunzătoare a unor autovehicule permite emisia unor cantităţi mai mari de
oxid de carbon, de compuşi organici, oxid de azot, diverse particule printre care şi fum, aditivi pentru
carburanţi şi produsele lor de combustie, mirosuri.
Vidul legislativ sau neaplicarea legilor care există referitor la poluarea aerului au avut implicaţii dintre
cele mai negative, şi abia odată cu introducerea de la 1 iulie 1998 a prevederilor Ordinului Ministrului
Transporturilor nr. 537/1997 privind limitele maxime ale emisiilor poluante pentru autoturisme şi
autoutilitare sub 3,5 t (normele EURO 2) probabil că va scădea şi poluarea produsă de emisiile
automobilelor. Aceleaşi prevederi s-au aplicat de la 1 septembrie 1998 pentru emisiile poluante ale
autovehiculelor peste 3,5 t. Din păcate şi aplicarea acestor norme se face destul de diferenţiat şi nu
se aplică pentru moment decât automobilelor importate sau vândute, celelalte beneficiind de
clemenţă pentru o anumită perioadă de timp, ori tocmai acestea din urmă sunt o adevărată
problemă pentru mediu prin starea lor tehnică necorespunzătoare.
Circulaţia şi transporturile rutiere generează zgomote şi trepidaţii, gaze de eşapament (SOX, NOX, CO,
CO2), praf şi pulberi, iar prin sursele fixe (autobaze, garaje, autogări, staţii de mixturi asfaltice)
elimină ape şi uleiuri uzate, deşeuri de cauciuc, gaze şi pulberi, componente uzate.
Problemele de mediu sunt legate de deficienţe de organizare şi funcţionare a categoriilor de trafic în

interiorul localităţii (deficienţe ale reţelei stradale, folosirea unor combustibili de proastă calitate,
exploatarea parcurilor de transport auto cu uzură sporită, etc). Străzile nu mai corespund din punct
de vedere al capacităţii portante şi nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan şi în
profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic. Deplasarea autovehiculelor
este îngreunată şi de închiderea temporară a circulaţiei rutiere la trecerile peste căile ferate.
Turismul
Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism practicată,
în general rezultă impacte de amploare diferită, resimţite la nivelul mediului natural.
Deşi, la prima vedere, activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp, ele pot avea
efecte nedorite, în special atunci când, în dezvoltarea turismului în anumite arii nu se ţine cont de
două condiţii fundamentale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile fiecărei
64
zone.
Turismul acţionează negativ asupra mediului înconjurător generând:

 distrugeri ale solului şi vegetaţiei,
 perturbarea faunei,
 supraîncărcare cu elemente de infrastructură,
 degradarea peisajului prin acumularea deşeurilor,
 poluarea apei, poluarea aerului şi poluarea solului,
 zgomot,
 perturbarea proceselor naturale,
 distrugerea speciilor floristice,
 pescuit şi vânătoare necontrolată.
65
4 ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU RELEVANTĂ PENTRU

PUG
Principalele probleme de mediu relevante pentru PUG sunt:
1. Staţia de epurare a apelor uzate
2. Sistemul centralizat de termoficare a oraşului
3. Autostrada Tg. Mureş – Iaşi şi Şoseaua de centură a oraşului Tg. Frumos
4. Depozitul de deşeuri Adâncata
4.1 STAŢIA DE EPURARE A APELOR UZATE
În judeţul Iaşi au fost supravegheate în anul 2008 un număr de 50 surse de poluare cu evacuare a
apelor uzate în curs de apă, printre care şi staţiile de epurare a S.C. APA VITAL S.A. Iaşi secţiile Târgu
Frumos şi Podu Iloaiei care deversează apele uzate în râul Bahluieţ.
Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi ale căror concentraţii trebuie să se încadreze în
limitele maxime admise stabilite prin autorizaţiile de gospodărire a apelor (limite stabilite pe baza
NTPA 001/2005), astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii
naturali.
Agent economic Domeniu de activitate Emisar Volum ape Poluanţi specifici la care s-
uzate au înregistrat depăşiri în
evacuate anul 2010 sem I
IAŞI S.A. - secţia prelucrare apă Bahluieţ (insuficient substanţe organice,
Târgu Frumos pentru alimentare epurate) nutrienţi
IAŞI S.A. - secţia prelucrare apă Bahluieţ (suficient substanţe organice,
Podu Iloaiei pentru alimentare epurate) nutrienţi
Sursa: “Raportul privind starea mediului în judeţul Iaşi pe anul 2008”
Staţia de Epurare a oraşului Tg. Frumos are capacitatea proiectatã de epurare mecanobiologica de 80
l/s. În urma lucrãrilor de modernizare realizate la staþia de epurare a apelor uzate, fluxul tehnologic
este urmãtorul:
Linia apei:
Treapta mecanicã:
 Gratar cu ochiuri de 40 mm, amplasat în canalul existent, materialul reþinut este evacuat
automat printr-o instalaþie de tip HUBER;
 staþie de pompare ape uzate prevãzutã cu pompe centrifuge submersibile (noi), cu convertor de
frecvenţã comandate prin intermediul senzorilor de nivel minim-maxim;
 instalaþie automatã de sitare, din oþel inoxidabil cu deshidratarea şi evacuarea automatã a
materialului obþinut;
66
 douã instalaþii automate de deznisipat şi separat grãsimi prin flotaþie cu bule de aer fine, având
capacitatea de 40 l fiecare – fucţionarea acestora realizându-se astfel:
o colectarea grăsimilor se face prin raclare şi transmitere în zona de sedimente de unde
grãsimile colectate sunt evacuate în bazinul de aspiraþie al staţiei de pompare ape uzate
de la intrarea în staþie; colectarea nisipului se face prin raclare, preluare cu şnec, ridicare
cu banda transportoare în remorci şi transportate la groapa de gunoi a oraşului Tg.
Frumos; instalaþie automatã de separat nisip;
o la ieºirea din treapta mecanicã dupã ce se unesc cele douã conducte de evacuare a
apelor rezultate de la instalaþiile de deznisipare şi separatie grãsimi este prevãzutã o
instalaþie automatã pentru determinare: suspensii, amoniu (care in prezent este
nefunctionala).
Treapta biologicã:
 bazin in care are loc defosforizarea biologica(V=624 mc) amenajat in bazinul radial cu rol de
decantor primar ce detine si pod raclor ;
 bazin tratare cu namol active, cu nitrificare-denitrificare si stabilizare namol, aerarea realizandu-
se in cele 4 compartimente de aerare . Acestea au fost dotate cu senzori de oxygen dizolvat si
senzori pentru determinarea concentratiei de namol activ;
 decantor secundar (Dn 25m) cu pod raclor si deversor ce permite evacuarea apei limpezite;
 statie automata de preparare si dozare reactivi pentru defosforizare chimica in care are loc
dozrea solutiei de clorura ferica 40% ce se introduce in decantorul secundar pentru precipitarea
fosforului;
 statie de pompare a namolului biologic recirculat si in exces dotata cu 1+1 R pompe submersibile
cu functionare automata si un debitmetru electromagnetic pentru namol;
 statie de masura automata a parametrilor efluentului, care este prevazuta cu debitmetru
electromagnetic si senzori de masurare pentru nitrati, amoniu, fosfor si turbiditate.
Linia Namolului:
 unitate de reactie, ingrosare, stocare si stabilizare namol in exces a carui rezervor are V=18 mc;
 instalatie automata de deshidratare namol;
 unitate de stocare si pompare apa pentru spalarea instalatiei de deshidratare namol;
 transportor elicoidal pentru evacuarea namolului deshidratat in remorca;
 tractor cu 2 remorci basculante pentru transport namol deshidratat; acesta fiind depozitat pe
platformele de namol alcatuite din 5 celule.
Instalatia de deshidratare a namolului poate prelucra zilnic o cantitate de 1420 kg namol in exces, din
care rezulta un volum de namol deshidratat de 7,54 - 8,38 mc/zi.
In cursul anului 2010 debitul mediu al efluentului epurat mecano-biologic a avut valoarea de 45,5 l/s.
Apele uzate epurate in anul 2010 au fost de natura menajera si ape preepurate rezultate din
industria prelucrarii si industrializarii carnii.
Având în vedere că aglomerarea Tg. Frumos are mai mult de 10000 loc. Echiv., este necesar ca staţia
de epurare să fie prevăzută cu treaptă terţiară de epurare pentru eliminarea nutrienţilor din apa
uzată.
Conform programului de investitii a SC APA VITAL SA Iasi, in anul 2011, unitatea si-a propus sa
reabiliteze Statia de epurare a orasului Tg.Frumos, asigurati din fonduri de coeziune, fiind aprobat
contractul de finantare; la ora actuala SC APAVITAL SA IASI se afla in procedura de licitatie contracte
de lucrari, fiind in derulare Contractul de asistenta tehnica cu firma EPTISA Romania.
67
4.2 SISTEMUL CENTRALIZAT DE TERMOFICARE A ORAŞULUI

Alimentarea cu energie termică a blocurilor de locuinţe, a dotărilor de cartier şi a principalelor
obiective social-culturale din oraşul Tg. Frumos se face printr-un sistem de termoficare aflat în
administrarea S.C. TERMOSERV S.A., societate cu acţionar unic Consiliul Local al oraşului Tg. Frumos.
Sursa de agent termic primar o constituie centrala termică de zonă, echipată cu cazane de apă
fierbinte, amplasată la 0,3 km de zona urbană.
Agentul termic pentru încălzire şi apa caldă de consum sunt preparate în cinci puncte termice.
Acestea deservesc un număr de 130 tronsoane de blocuri de locuinţe. Suprafaţa termică echivalentă
totală a consumatorilor racordaţi la punctele termice este 23.494 m2.
Cantitatea totală de energie termică (încălzire şi apă caldă de consum) furnizată de punctele termice
este 14,55 Gcal/h.
Punctele termice sunt echipate cu aparate în contracurent cu fascicule pentru încălzire şi

schimbătoare cu plăci pentru prepararea apei calde de consum. Reţelele termice sunt executate în
soluţia clasică, din ţevi de oţel izolate cu vată minerală, montate în canale termice şi însumează o
lungime de 6,5 km.
Sistemul de alimentare cu căldură al oraşului Tg. Frumos este deficitar atât în ceea ce priveşte
sursele de agent termic primar şi secundar cât şi în ceea ce priveşte reţelele.
Astfel centrala termică de zonă furnizează agent termic primar la parametri necorespunzători, atât
datorită presiunii reduse a gazelor naturale utilizate la cazane cât şi datorită gradului avansat de
uzură al utilajelor.
Cele cinci puncte termice se confruntă în general cu aceleaşi probleme ca şi punctele termice
nemodernizate din municipiul Iaşi: echipamente uzate fizic şi moral, consumuri mari de energie
electrică şi agent termic primar, utilizarea apei netratate, lipsa instalaţiilor de automatizare.
Reţelele termice prezintă un grad avansat de uzură şi în consecinţă înregistrează pierderi mari de
energie termică. Acest lucru este amplificat de prezenţa apei în canalele termice prin refulare din
subsolurile inundate şi reţelele de canalizare.
Toate acestea au condus la creşterea costului energiei termice livrate către populaţie. În aceste
condiţii, la solicitarea asociaţiilor de locatari, a fost redus numărul de ore zilnic de furnizare a
agentului termic şi apei calde de consum.
Alimentarea cu căldură a locuinţelor care nu sunt racordate la sistemul centralizat se realizează în cea
mai mare parte cu sobe cu combustibil solid (lemne, deşeuri agricole etc.).
Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică al oraşului Târgu Frumos
Nr. Sursa Consumuri de energie termică (Gcal/h) Consumatori Reţele termice

crt. termică Încălzire Încălzire alti Apă caldă Total (număr blocuri de secundare
locuinţe consumatori de consum locuinţe) (ml)
1. Punct termic PT1 2,21 2,34 0,80 5,35 29 2300
2. Punct termic PT2 2,33 - 0,55 2,88 33 1250
3. Punct termic PT3 2,50 0,43 0,58 3,51 32 1350
4. Punct termic PT4 1,70 - 0,40 2,1 32 1550
5. Punct termic PT5 0,26 - 0,06 0,32 4 120
68
Nr. Sursa Consumuri de energie termică (Gcal/h) Consumatori Reţele termice

crt. termică Încălzire Încălzire alti Apă caldă Total (număr blocuri de secundare
locuinţe consumatori de consum locuinţe) (ml)
TOTAL 9,00 2,77 2,39 14,16 130 6570
Îmbunătăţirea alimentării centralizate cu căldură implică şi o serie de măsuri în ceea ce priveşte

instalaţiile interioare ale consumatorilor şi chiar clădirile deservite. Astfel pentru eliminarea
pierderilor de energie termică este necesară remedierea instalaţiilor interioare şi în special a
conductelor de distribuţie din subsolurile blocurilor de locuinţe. Într-o foarte mare proporţie acestea
au depăşit durata normală de funcţionare, sunt corodate, cu termoizolaţiile degradate şi
înregistrează pierderi de agent termic şi apă caldă menajeră.
În paralel se recomandă igienizarea subsolurilor inundate şi evacuarea apei care grăbeşte procesul de
corodare a conductelor şi degradarea izolaţiilor termice.
Principala cauză a prezenţei apei în subsoluri o reprezintă instalaţiile interioare de canalizare

degradate, astfel încât repararea lor este o măsură care se impune.
În ceea ce priveşte blocurile de locuinţe sau clădirile cu mai mulţi proprietari ce se vor realiza pe
viitor şi vor fi racordate la sistemele centralizate de alimentare cu căldură, încă din faza de proiectare
a instalaţiilor se va asigura posibilitatea contorizării la nivel de apartament sau proprietar a agentului
termic şi apei calde menajere consumate.
O importanţă mai mare se va acorda izolării termice a clădirilor prin utilizarea unor materiale noi,
uşoare dar cu rezistenţă mare la transfer termic pentru realizarea elementelor de închidere a
construcţiilor. Chiar dacă vor ridica valoarea iniţială a investiţiei, măsurile suplimentare de izolare
termică a construcţiilor se vor dovedi benefice în timp prin importante economii energetice.
Cu toate inconvenientele pe care le prezintă sistemele centralizate vor constitui şi pentru următorii
ani soluţia de alimentare cu căldură pentru cei mai mulţi consumatori din centrele urbane, mai ales
pentru ansamblurile de blocuri de locuinţe.
În paralel cu modernizarea şi eficientizarea acestor sisteme se va urmări descentralizarea alimentării

cu căldură prin extinderea sistemelor local-centralizate şi individuale.
Aceste sisteme, faţă de sistemele centralizate, au o serie de avantaje evidente cum sunt: autonomia
în asigurarea cu energie termică a consumatorilor, cheltuieli mai mici pentru producerea energiei
termice, reţele termice cu lungimi reduse şi implicit pierderi de energie termică mai mici,
posibilitatea unei mai bune reglări a parametrilor şi reducerea consumului de combustibili.
În consecinţă, se propune utilizarea sistemelor local-centralizate mai ales pentru alimentarea cu

energie termică a agenţilor economici şi obiectivelor social-culturale extinse.
Sistemele local-centralizate vor fi adoptate şi în cazul unităţilor de sănătate şi asistenţă socială

(spitale, sanatorii, cămine de bătrâni, etc.) şi unităţilor de învătământ (grupuri şcolare, cămine de
copii, etc.)
Multe dintre acestea sunt în prezent racordate la sistemele centralizate şi datorită fondurilor reduse
de care dispun fac faţă cu greu costului energiei termice.
Având în vedere importanţa acestor obiective se propune dotarea lor, încă din perioada imediat
următoare, cu sisteme proprii de alimentare cu energie termică.
69
Sistemele individuale reprezintă o soluţie alternativă de alimentare cu căldură.
Sistemele individuale prezintă un mare grad de flexibilitate în reglarea parametrilor, înregistrează

cele mai mici consumuri de combustibil, elimină reţelele termice şi pierderile aferente şi implică cele
mai mici cheltuieli pentru producerea energiei termice.
Totodată sistemele individuale dau fiecărui utilizator posibilitatea alegerii regimului dorit de furnizare
a agentului termic pentru încălzire şi apei calde menajere.
Cunoscând în ultima vreme o utilizare pe scară tot mai mare, aceste sisteme reprezintă o soluţie
alternativă pentru alimentarea cu energie termică a locuinţelor individuale, sediilor de firme şi
obiectivelor social-culturale de dimensiuni relativ restrânse.
Sistemele individuale de alimentare cu căldură pot fi întâlnite în număr tot mai mare în ultimul timp
în cadrul ansamblurilor de blocuri de locuinţe sub forma centralelor termice de bloc sau a centralelor
de apartament.
Totuşi, extinderea masivă a sistemelor individuale, mai ales în cadrul ansamblurilor de blocuri de
locuinţe trebuie privită şi sub alte aspecte.
Dintre acestea menţionăm analiza capacităţilor de transport a conductelor de distribuţie a gazelor

naturale şi emisia de noxe în atmosferă prin răspândirea unui număr totuşi mai mare de surse de
poluare, chiar de capacităţi mici, mai ales în zonele centrale, istorice şi de agrement al localităţilor.
De asemenea în cazul echipării unor blocuri de locuinţe cu centrale termice proprii şi deracordării
acestora de la reţelele termice se va verifica în ce măsură este afectat echilibrul hidraulic al
sistemului şi se vor lua măsurile necesare.
4.3 AUTOSTRADA TG. MUREŞ – IAŞI ŞI ŞOSEAUA DE CENTURĂ A ORAŞULUI

Pe teritoriul administrativ al oraşului sunt proiectate traseele a două importante proiecte:
 Autostrada Iaşi - Tg. Mureş care va trece prin partea de nord a localităţii Tg. Frumos, prin
extravilan. Autostrada are o lungime de 306,93 km, fiind divizata in 3 tronsoane:
o Targu Mures – Ditrau
o Ditrau - Targu Neamt
o Targu Neamt - Iasi - Ungheni
In judetul Iasi, autostrada ar urma sa treaca prin 19 comune. Autostrada va incepe din comuna
Ungheni, apoi va trece prin Golaiesti, Aroneanu, Victoria, Popricani, Rediu, Letcani, Dumesti, Podu
Iloaiei, Baltati, Ion Neculce, Târgu Frumos, Strunga, Costesti, Helesteni, Pascani, Stolniceni-Prajescu,
Miroslovesti si va iesi din judet pe teritoriul comunei Motca. In judetul Iasi, viitoarea autostrada se
intinde pe 96,6 km, cu doua benzi pe sens, o latime de 26 m, parapet metalic intre sensuri si cu 5
noduri rutiere.
Referitor la Autostrada Iaşi – Tg. Mureş, proiectul este în curs de avizare. În luna august 2011, ANPM
a luat decizia de respingere a solicitării de acord de mediu datorită unor vicii de procedură privind
participarea publicului la luarea deciziilor. Traseul propus al autostrăzii în jud. Iaşi este prezentat în
fugura de mai jos.
Se precizează că traseul autostrăzii nu intersectează intravilanul oraşului decât pe o porţiune redusă

(propusă a fi introdusă în intravilan) în partea de nord a oraşului.
70
 Şoseaua Ocolitoarea oraşului, care ocoleste oraşul în partea de sud pe o lungime de 8 km.
Soseaua va ocoli Târgu Frumos printr-o bucla în drumul european E 583. Soseaua va incepe
dinspre Strunga, va merge prin zona iazului Paharnic, va supratraversa soseaua spre Brătesti, va
continua spre Ion Neculce, si va iesi undeva in zona piriului Gugii, undeva spre Baltati. Va
supratraversa si calea ferata in satul Prigoreni, in dreptul fermelor de porci.
Proiectul şoselei ocolitoare de la Tirgu Frumos a fost demarat de Compania Nationala de Autostrazi si
Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), beneficiar si initiator al proiectului. Aceasta şosea are
rolul de a devia traficul greu care vine de la Pascani si Hârlau pe DN 28/E 583. Proiectul mai prevede
cinci pasaje rutiere pentru trafic comercial si trei poduri noi.
71
În continuare se prezintă principalele efecte asupra factorilor de mediu a proiectelor de drumuri şi măsurile de diminuare a acestor efecte. Fiecare
proiect, în funcţie de decizia etapei de încadrare din procedura EIM, va fi supus evaluării de mediu şi, după caz, evaluării adecvate, unde se vor detalia şi
analiza fiecare impact în parte.
Factor de mediu Efecte posibile - Proiecte pentru construcţia / reabilitarea de drumuri Măsuri de prevenire/reducere/compensare
Soluri şi geologie Construcţie Limitarea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau permanent
Schimbarea temporară a folosinţei terenurilor (loturile ocupate de şantier, Prevederea în proiect a măsurilor de protecţie împotriva alunecărilor de
punctele de lucru şi drumurile temporare de acces şi de transport, gropile de teren/eroziunii terenurilor şi a poluării solului şi apei prin dotări pentru
împrumut, stocarea pământului vegetal şi a rocilor din excavaţii pentru interceptarea şi tratarea scurgerilor de apă de pe suprafaţa drumului
utilizare ulterioară în lucrări de peisagistică sau umpluturi etc.) şi efecte Utilizarea unor echipamente şi echipamente de construcţie dotate cu
ulterioare cum ar fi deteriorarea profilului de sol motoare mai puţin poluante
Redistribuirea încărcării geologice, modificarea stării de tensiune a masivelor, Respectarea de câtre şoferii vehiculelor de transport şi utilajelor de
activarea alunecărilor de teren şi eroziunii pantelor construcţii a rutelor de transport prestabilite
Degradarea solului în zona săpăturilor Măsuri destinate prevenirii şi controlului poluării: Buna întreţinere a
o Decopertarea şi îndepărtarea solului vegetal echipamentelor de transport şi construcţie, Manevrarea şi transportul
o Compactarea solurilor materiilor prime şi materialelor din excavaţii, Depozitarea temporară a
o Eroziunea solului şi alunecări de teren stratului de sol vegetal decopertat şi a rocilor din excavaţii numai în
Poluarea solului şi modificarea în continuare a calităţii solului sub acţiunea locurile special destinate şi în condiţii adecvate, Managementul celorlalte
poluanţilor datorită: deşeuri, Managementul staţiilor de preparare a asfalturilor şi betoanelor
o Împrăştierii pe sol sau infiltrării de substanţe poluante ca urmare a Prevenirea proceselor de eroziune a solurilor în timpul exploatării
evacuărilor necontrolate sau accidentale de hidrocarburi (uleiuri, drumului prin întărirea şi reabilitarea la timp a structurii acestuia
lubrifianţi, combustibili, vopsele, solvenţi) pe amplasament şi pe Utilizarea unor produse anti-inghet mai puţin poluante
drumurile publice în urma utilizării şi întreţinerii maşinilor şi Interceptarea/ colectarea şi tratarea apei încărcate cu poluanţi în
echipamentelor inclusiv la staţiile de preparare a asfalturilor şi instalaţii adecvate; evacuarea efluentului tratat potrivit prevederilor
betoanelor, etc. legale
o Depunerii pe sol a pulberilor potenţial contaminate cu alţi poluanţi
atmosferici rezultaţi din săpături, traficul de transport, staţiile de
asfalt, betoniere, încărcarea şi descărcarea materiilor prime, etc.
o Depunerii pe sol a substanţelor poluante (SO2, NOx şi metale grele)
din precipitaţii
o Împrăştierii pe sol a scurgerilor din reţeaua de canalizare şi de apă
încărcată cu lianţi, lapte de ciment şi suspensii de pe platformele de
preparare a betoanelor sau din locurile în care se utilizează betoane
o Infiltrării în sol a levigatului din depozitele necontrolate de deşeuri şi
materiale de construcţie
Operare
Schimbări permanente ale folosinţei terenurilor
Erodarea şi poluarea solului pe traseul drumului, datorită scurgerii apelor
meteorice pe taluzurile drumului
72
Degradarea solului pe traseu datorită lucrărilor de întreţinere a taluzurilor
Poluare accidentală, incidentala şi sezonieră a solurilor în urma:
o Împrăştierii pe sol şi infiltrării de substanţe poluante ca urmare a
accidentelor rutiere sau defecţiunilor (mai ales, dar nu numai, din
transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanţe
utilizate la întreţinerea drumurilor, zăpezii topite încărcate cu
produse chimice anti-inghet sau nisip
o Depunerii pe sol a substanţelor poluante din trafic (SO2, NOx şi
metale grele) în urma precipitaţiilor
Apă de suprafaţă Construcţie Bunele metode de proiectare şi construcţie cu scopul de a limita/
şi apă subterană Redirecţionarea temporară a cursurilor de apă, perturbarea temporară a altor restricţiona activităţile ce conduc la modificarea / perturbarea cursurilor
elemente morfologice şi/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) şi de aici de apă
eventuale influente temporare asupra pânzei freatice; în special în zona unor Măsurile destinate prevenirii şi controlului poluării atât, în faza de
structuri hidrotehnice precum poduri, podeţe, viaducte, etc.; depinde de construcţie cât şi în cea de operare sunt similare celor descrise la
structura caracteristicilor de proiectare şi/sau de metoda de construcţie capitolul Sol şi geologie.
adoptată
Poluarea apelor de suprafata şi contaminarea apei subterane cu modificarea
calităţilor fizice, chimice şi biologice datorita acelorasi cauze descrise mai sus
pentru soluri şi celor similare care afectează direct caracteristicile apei si
implicit ale mediului acvatic.
Operare
Deviere permanentă a albiei cursului de apă, modificare permanentă a altor
elemente morfologice şi/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) şi de aici
influente asupra pânzei freatice (v. mai sus)
Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită scurgerii pe taluzurile
drumului a apelor meteorice care au spălat suprafaţa carosabilă.
Poluare accidentală, incidental şi sezonieră a apelor de suprafaţă şi subterane
ca urmare a:
o Substanţelor poluante provenite din accidente rutiere sau defecţiuni
(mai ales, dar nu numai, din transportul mărfurilor lichide),
scurgerilor incidentale de substanţe utilizate la întreţinerea
drumurilor, zăpezii topite încărcate cu produse chimice anti-inghet
sau nisip
o Depunerii substanţelor poluante din trafic (SO2, NOx şi metale grele)
în urma precipitaţiilor
Efecte potenţiale pozitive
În cazul proiectelor de modernizare de drumuri, în faza de exploatare pot fi
identificate şi efecte benefice:
Creşterea fluidităţii circulaţiei cu efecte benefice de reducere a emisiilor
73
poluante şi indirect a poluării apelor meteorice
Alte măsuri de prevenire/ reducere a poluării apelor inclusiv colectarea
riguroasă şi tratarea apelor meteorice şi evacuarea efluentului epurat
Introducerea facilitatilor de epurarea apelor în spatiile de servicii, parcări, etc.
Calitatea aerului Construcţie Reducerea emisiilor de gaze şi de pulberi prin:
Poluare atmosferică datorită: o Inspecţii tehnice auto la vehiculele de mărfuri şi utilajele de
o Pulberilor potenţial contaminate cu alţi poluanţi atmosferici rezultaţi construcţii
din săpături, traficul de transport, staţiile de asfalt, betoniere, o Aspersarea periodică cu apă în timpul transportului a
încărcarea şi descărcarea materiilor prime etc. materialului excavat şi spălarea cu apă a roţilor vehiculelor
o Emisiilor de poluanţi atmosferici proveniţi din transport şi de la pentru diminuarea emisiilor de pulberi
utilaje de construcţie motorizate; acestea constau din emisiile de o Supravegherea transportului materialelor vrac; supravegherea
pulberi de la motoare diesel, NOx, compuşi organici volatili, monoxid locurilor de depozitare a materialelor din săpături
de carbon şi diferiţi alţi poluanţi atmosferici periculoşi, inclusiv o Controlul încălzirii, preparării şi aşternerii straturilor de asfalt
benzen. o Controlul curăţeniei pe carosabilul drumurilor utilizate in
Operare perioada de constructie si a drumului care face obiectul
Construcţia de drumuri noi şi modernizarea celor existente poate avea atât proiectului in perioada de operare
efecte pozitive cât şi efecte negative asupra calităţii aerului: Reducerea impactului în zona critică de o parte si de alta a axului
o Efectele negative constau din poluare atmosferică datorită: emisiilor drumului prin:
provenite de la vehicule şi prafului antrenat de roţile vehiculelor o Întreţinerea zonelor destinate serviciilor
o Dimpotrivă, devierea circulaţiei în afara zonelor construite poate crea o Acoperirea cu iarbă a zonelor critice, precum marginile de
o mai bună calitate a aerului în zonele în care circulaţia s-a redus drum
semnificativ Surse de impact rezultat din efectele unor măsuri de prevenire/ reducere
Natura şi însemnătatea efectelor proiectelor de construcţii rutiere asupra Dacă nu sunt atent controlate, stropirea cu apă şi spălarea roţilor
calităţi aerului trebuie evaluate cu grijă, luându-se în considerare condiţiile vehiculelor nu ar face decât să modifice modul de transport al pulberilor.
iniţiale ale calităţii aerului din diferite puncte din zona de influenţă a Norii de praf (pana de poluare cu pulberi) vor fi înlocuiti de noroi în apa
proiectului şi noile condiţii de trafic: care se scurge pe taluzuri şi care apoi poate bălti în zonele mai joase.
o În cazul unui drum nou: calitatea aerului se poate inrautati în
imediata vecinătate a tronsonului de drum, dar se poate îmbunătăţi
în zonele locuite traversate de drumurile existente, datorită scăderii
intensitatii traficului pe acestea.
o În cazul modernizării drumurilor urbane, se poate obţine acelaşi
efect: calitatea aerului poate fi influentata negativ prin creşterea
intensităţii traficului şi pozitiv prin fluidizarea circulaţiei
Impactul poluării atmosferice asupra factorilor de mediu precum sănătatea
populaţiei (efecte asupra bolilor respiratorii inclusiv reacţiilor alergice),
vegetaţie (prin expunere la NOx datorită impurificării), solul, apele de
suprafaţă şi subterane, construcţii (prin creşterea agresivităţii atmosferice
încărcate cu gaze acide NO2, SO2) este tratat în subcapitolele corespunzătoare.
Zgomot şi vibraţii Construcţie Includerea criteriilor acustice în proiectarea drumului:
74
Circulaţia vehiculelor motorizate, traficul şi activitatea utilajelor de construcţie o Suprafaţa carosabilului şi, dacă este cazul, tipurile de căptuşeli
vor genera zgomot ce poate afecta muncitorii, populaţia şi animalele care pentru tuneluri
stationeaza sau se deplasează în vecinătatea punctelor de lucru. o Relaţia reciprocă dintre geometria drumului şi cea a terenului
Vibraţiile generate în faza de construcţie din activităţi precum detonări, înconjurător (în măsura în care aceasta este cunoscută în faza
excavaţii, extracţie de roci, fundarea diferitelor structuri, plantarea pilonilor, de proiectare)
trafic greu mai ales pe suprafeţe denivelate, pot: o Tipul şi poziţia barierelor antifonice ţinând cont de elementele
o cauza diferite grade de deteriorare a fatadelor şi/sau structurii micrometeorologice precum diferenţe de intensitate a vântului
clădirilor şi termocline sau alte elemente ca de exemplu intrări şi ieşiri
o afecta maşinile sau echipamentele sensibile la vibraţii existente de pe proprietăţile învecinate, pentru care trebuie
o cauza perturbarea activitătilor din vecinătatea sursei de vibratii, rezervate spaţii deschise
disconfort pentru populatie si chiar afectarea sanatatii populatiei in o Geometria structurilor din zona înconjurătoare
cazul vibratiilor de nivel ridicat o Localizarea denivelărilor pentru reducerea vitezei amplasate de
Operare obicei în zonele construite şi care fac să crească poluarea
Zgomotul rutier generat de traficul motorizat poate crea disconfort pentru sonoră, mai ales dacă pe drum circulă vehicule mari si în special
populaţia din localitatile traversate sau limitrofe, mai ales în cazul drumurilor noaptea
pe care se circulă mai rapid, în apropierea intersecţiilor şi pe porţiunile Includerea măsurilor adecvate în Planul de management al construcţiei:
ascendente; zgomotul poate afecta şi animalele din vecinatate. o Stabilirea programului de lucru (ore pe zi) în care se vor
Însă drumurile noi care redirijează circulaţia în afara localitatilor au şi un desfăşura activităţile de construcţie de drum
impact pozitiv de reducere a traficului si deci a zgomotului în zonele locuite. o Organizarea traficului de şantier în vederea limitării frecvenţei
Se consideră în general că vibraţiile din exploatare (vibraţia drumului produsă de traversare a zonelor rezidenţiale
de traficul rutier) nu pot cauza vibraţii perceptibile pentru structura o Prevederea şi utilizarea unor bariere antifonice temporare
constructiilor amplasate în apropierea unor suprafeţe de drum netede şi bine acolo unde este cazul
întreţinute. Limitarea impactului zgomotului provenit din trafic asupra zonelor
rezidenţiale din vecinătatea drumului prin:
o Elaborarea unui plan de organizare a traficului de şantier în
vederea limitării frecvenţei de traversare a zonelor rezidenţiale
o Stabilirea şi controlul respectării limitelor de viteză si tonajului
pentru camioanele care traversează zone rezidenţiale
o Efectuarea de măsurători de control al nivelului de zgomot
rutier în vederea adoptării măsurilor de corecţie a poluării
fonice excesive
o Instalarea de panouri antifonice suplimentare fata de cele
prevazute initial de-a lungul carosabilului acolo unde este
necesar (de remarcat că geometria structurilor din zona
înconjurătoare se modifică în timp)
Clima Emisiile provenite de la vehiculele cu motor reprezintă o contribuţie Prevederea prin proiect a tipului adecvat şi a pozitiei barierelor
importantă la concentraţiile de CO2 atmosferic şi deci la încălzirea globală. Nu antifonice ţinând seama de elementele de micrometeorologie precum
este însă necesar să se trateze acest aspect în cadrul EIM, atâta vreme cât intensitatea vântului şi termoclinele
emisiile atmosferice de poluanţi principali şi gaze cu efect de seră (SO2, CO2, Instalare de parazăpezi permanente sau temporare
75
NOx, pulberi) au fost calculate prin analiza cererii şi au fost incluse în studiul de Semnalizare adecvată şi includerea de sisteme de monitorizare şi
fezabilitate. avertizare
Dimpotrivă, condiţiile climatice/meteorologice pot influenţa activităţile de Programarea activitătilor de constructie corelat cu caracteristicile
construcţie ca şi pe cele de exploatare şi întreţinere; în acest capitol trebuie elementelor climatice
discutate asemenea influenţe. De exemplu: diferenţele de intensitate a
vântului si termoclinele pot influenţa nivelul de zgomot prin refractarea
undelor sonore; temperaturile foarte ridicate pot genera incendii ale vegetaţiei
din vecinatatea traseului şi reacţii în lanţ provocate de fum şi accidente;
consecinţele temperaturilor scăzute, viscolelor şi îngheţului trebuie rezolvate
prin măsuri adecvate de prevenire/ reducere a efectelor
Fauna Dispariţia ireversibilă a faunei sedentare sau care se deplasează lent din Măsuri destinate atenuării efectelor directe asupra apelor de suprafată si
perimetrul noului drum şi din toate zonele de acces, zona şantierului, zonele de subterane, solului, vegetatiei, calităţii aerului şi măsuri de reducere a
operare a echipamentelor grele utilizate în construcţie şi săpături, depozitelor zgomotului (conform celor de mai sus)
temporare de materiale generate din excavaţii, etc. Asigurarea de coridoare biologice /pasaje pentru deplasarea
Perturbări datorită activităţii generale, iluminatului pe timp de noapte, nestingherita a speciilor de faună, de exemplu coridoare de dirijare a
zgomotului şi vibraţiilor din zonele de săpături/construcţie ce pot tulbura liliecilor şi alte ecrane de protecţie pentru animale
mamiferele, păsările şi reptilele din vecinătatea acestor zone Asigurarea de coridoare verzi pentru reptile şi mamifere mici; se pot
Fragmentarea habitatelor cu efectele sale ulterioare: împiedicarea recolonizării proiecta podeţe de scurgere care să permită şi utilizarea în acest scop
zonelor de către speciile care au dispărut pe plan local; restricţionarea Asigurarea plaselor de siguranţă pentru porţiunile sensibile de drum şi
accesului la resurse disponibile sezonier sau răspândite pe suprafeţe mari; componentele structurale; de exemplu garduri pe marginea drumurilor
divizarea unor populaţii continue mari în grupuri populaţionale mai mici şi mai pe segmentele în care sunt construite poduri noi
izolate care la rândul lor devin vulnerabile la scadere endogamica (deprecierea Lucrările de construcţie să se desfasoare în afara sezonului de
vigorii si capacitatii de reproductie a urmasilor prin consangvinizare); creşterea reproducţie a animalelor protejate identificate în apropierea
riscului de declin populaţional şi dispariţie amplasamentului lucrărilor
Modificarea habitatelor acvatice şi/sau terestre datorită efectelor poluării sau Reducerea probabilităţii accidentelor rutiere şi a mortalităţii directe
schimbărilor morfologice
Modificări de comportament: Multe specii nu vor mai traversa spaţiile deschise
din apropierea drumului datorită ameninţării răpitorilor
Creşterea mortalităţii animalelor prin coliziune în trafic
Stres cauzat de creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii în rândul păsărilor,
liliecilor şi altor mamifere mici care pot chiar să părăsească zonele apropiate
drumului
Flora Dispariţia ireversibilă a vegetaţiei din perimetrul noului drum şi din toate Măsurile de mai sus destinate prevenirii si reducerii efectelor asupra
zonele drumurilor de acces, amplasamentele de şantier etc.; tăierea sau solului, apelor de suprafaţă şi subterane şi calităţii aerului si cele pentru
scoaterea copacilor/arbuştilor izolaţi şi distrugerea plantaţiilor de iarbă/flori în prevenirea şi reducerea numărului de accidente şi incidente în timpul
cazul proiectelor de modernizare a drumurilor urbane construcţiei şi în traficul de serviciu
Distrugerea potenţială totală sau parţială a vegetaţiei de pe amplasamentul Măsurile specifice de protecţie a vegetaţiei în etapele de construcţie şi
noului drum prin decopertarea solului, tăierea şi defrişarea vegetaţiei; operare, precum:
distrugerea parţială a vegetaţiei în cazul proiectelor de modernizare a o conservare maximă a vegetaţiei arboricole (salvarea cât mai
76
drumurilor multor arbori şi arbuşti de la tăiere în zonele de lucru),
Efecte indirecte provocate de: depunerea pulberilor pe sol şi pe plante, o îmbrăcarea arborilor şi arbuştilor cu plase protectoare şi
expunerea la impurificare cu NOx, modificarea calităţii solului şi/sau apei stropirea lor cu apă pentru spălarea prafului depus
subterane, modificări ale nivelului pânzei freatice, scurgere de poluanţi, o Refacerea în cât mai mare măsură a vegetaţiei în zonele
scurgeri de carburant şi deversări din fluxurile de evacuare, accidente care pot afectate
cauza distrugerea arborilor plantaţi pe marginea drumului. o Impiedicarea/ starpirea promptă şi eficientă a oricărei
răspândiri ulterioare a speciilor invazive periculoase.
Fiinţe umane Perturbări demografice în localităţile traversate de drumul modernizat Proiectare şi construcţie
Perturbare, disconfort şi risc crescut de boli respiratorii transmise pe calea Reducerea riscurilor pentru sănătatea la locul de muncă
aerului pentru populaţie şi muncitori în fazele de construcţie şi exploatare, Utilizarea echipamentelor de protecţie individuală şi a uniformelor de
datorate zgomotului, vibraţiilor şi poluării atmosferice lucru adecvate fiecarui sezon.
Risc crescut de accidente de circulaţie legat de îmbunătăţirea condiţiilor de Utilizarea carburanţilor, echipamentelor de înaltă calitate în activitatile
deplasare cu mare viteză; poate fi contracarat de reducerea numărului de de transport şi construcţie
accidente rutiere datorită îmbunătăţiri condiţiilor de fluidizare şi siguranţă în Controlul emisiilor
trafic Reducerea mortalitatii prin prevenirea accidentelor datorita asigurarii
Efecte pozitive asupra sănătăţii populatiei datorită îmbunătăţirii calităţii aerului mijloacelor de traversare a drumului în condiţii de siguranţă (pasarele
şi reducerii poluării în zonele locuite în care traficul a fost diminuat sau au fost şi/sau pasaje subterane)
îmbunătăţite condiţiile de circulaţie Reducerea riscurilor pentru sănătate la locul de muncă şi în zonele
Efecte sociale cu caracter pozitiv prin îmbunătăţirea condiţiilor de transport rezidenţiale
(reducerea timpului de deplasare, a congestionării traficului şi accidentelor de Măsuri tehnice: utilizarea de utilaje/ echipamente noi, foarte eficiente şi
circulaţie) care pot apoi influenţa dezvoltarea economică a zonei, noi fiabile la construcţia drumului
posibilităţi de investiţii şi dezvoltare socială în zonele mai liniştite şi mai puţin Măsuri organizatorice: introducerea unei mai bune organizări a muncii –
poluate ale localităţilor degrevate de trafic trasee strict delimitate pentru utilajele de construcţii, program şi
calendar de lucrări
Măsuri medicale: bună cooperare cu serviciile de medicină a muncii de
resort
Operare
Reducerea riscurilor pentru sănătatea publică din punct de vedere al
zgomotului şi vibraţiilor, poluării atmosferice şi accidentelor de circulaţie
Monitorizarea calităţii aerului
Măsurare efectivă a debitului de trafic şi poluării fonice după punerea în
exploatare a drumului proiectat
Introducerea de noi măsuri de reducere a zgomotului şi poluării adaptate
la rezultatele monitorizării
Peisajul Efectele asupra structurii fizice şi esteticii peisajului depind de schimbările de Includerea în proiectul rutier a considerentelor de amenajare
scară şi dimensiuni introduse prin structurile proiectului comparativ cu peisagistică, inclusiv prin plantarea zonelor adiacente, pantelor şi
caracteristicile peisajului existent (înălţime, dimensiuni în plan şi omogenitate) taluzurilor, care ajută şi la consolidarea (biologică) a acestor structuri:
Efectele asupra valorii vizuale a peisajului pentru receptori: persoane care trebuie determinată poziţia exactă a plantărilor, suprafeţelor/lungimii
locuiesc în aşezări limitrofe – receptori mai sensibili datorită expunerii segmentelor plantate, speciile utilizate pe baza compatibilităţii cu
77
permanente la proiect după construcţia lui; viitorii utilizatori ai drumului – cerinţele ecologice pentru anumite specii şi cu condiţiile climatice şi
receptori mai puţin sensibili. edafice)
Fiecare tip de impact ca şi nivelul de însemnătate al acestuia poate fi diferit şi Propunerea de măsuri pentru punerea in evidentă a peisajelor cu valoare
trebuie evaluat pe diferite tronsoane ale proiectului în raport cu caracteristicile deosebită aflate în raza vizuală a utilizatorilor drumului.
iniţiale ale peisajului şi probabilitatea prezenţei receptorilor.
Efectele semnificative localizate asupra peisajului vor apărea cel mai probabil
în punctele de realizare a intersecţiilor, viaductelor şi podurilor
Patrimoniu Ca şi în cazul altor proiecte majore care presupun săpături, există riscul Sunt incluse măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de
cultural descoperirii unor obiective de patrimoniu arheologic încă necunoscute obiective în condiţiile legii.
(arheologie şi Creşterea agresivităţii chimice a aerului atmosferic ca şi vibraţiile pot influenţa
arhitectură) mediul construit, inclusiv monumentele arhitectonice şi arheologice
Bunuri materiale Evaluarea trebuie să se refere la orie efecte potenţiale altele decât Măsurile obişnuite de prevenire a accidentelor
(altele decât exproprierea, între care: Măsuri destinate atenuării efectelor directe asupra calităţii apei şi apei
patrimoniul Efecte directe datorate accidentelor în fazele de construcţie şi exploatare, care subterane, solului, aerului
cultural) duc la distrugerea sau deteriorarea respectivelor bunuri Măsuri de prevenire/ reducere a efectelor indirecte inclusiv prin
Efecte indirecte, ca de exemplu: asupra surselor individuale de alimentare cu compensare, precum refacerea sistemelor de irigaţii şi reţele noi şi
apă (ce pot fi afectate de modificările nivelului sau calităţii pânzei de apă reabilitate de alimentare cu apă
freatice); asupra resurselor materiale pentru activităţi agricole (reducerea
resurselor de apă, deteriorarea reţelelor de irigaţii) şi/sau asupra culturilor;
asupra serelor, dacă există, prin depunerile de pulberi; asupra construcţiilor
(pagube provocate de vibraţii, agresivitate chimica atmosferică, degradarea
faţadelor datorită depunerilor de praf)
Trebuie menţionat de asemenea impactul pozitiv, ca de exemplu creşterea
turismului şi a cantităţilor de mărfuri şi alte bunuri transportate
78
4.4 DEPOZITUL DE DEŞEURI ADÂNCATA

Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos există un depozit pentru deşeuri menajere cu următoarele
caracteristici:
Denumire depozit / Tip An deschidere /an Supr. Capacit Capacitate

localitate inchidere proiectata (ha) proiectata (mc) ocupată (mc)
Adâncata / Tg. Frumos b 1983 / 2012 2,7 100000 75200
Sursa: “Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, judeţul Iaşi”
Depozitul de deseuri existent nu indeplineste conditiile de amplasare si/sau exploatare impuse de

Directiva Nr.99/31/EC , transpusa in legislatia nationala prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea
deseurilor. Colectarea si depozitarea deseurilor se realizeaza, inca, in amestec.
Sporadic, din depozitele de deseuri se valorifica mici cantitati de deseuri reciclabile (in special hirtiie
si cartoane, deseuri metalice, materiale plastice), sortate, in conditii improprii si neavizate, de catre
persoane neautorizate.
Utilajele folosite nu asigură o compactare corespunzătoare a deşeurilor, iar acoperirea se realizează

sporadic si doar parţial.
Colectarea şi transportul deşeurilor sunt asigurate de 1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERV

S.A.Târgu Frumos.
Având în vedere că depozitul urmează să se închidă în anul 2012, procedura de închidere trebuie
demarată urgent, ţinând cont de durata procedurii. În continuare sunt prezentate câteva aspecte
relevante privind închiderea depozitului, conform prevederilor HG 349/2005 si a normativului tehnic
privind depozitarea deseurilor aprobat prin ord. 757/2004.
Propunere
de Plan cuprinzand operatiunile de inchidere si urmarire post închidere conform prevederilor HG
349/2005 si a normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin ord. 757/2004
Situaţia conformării depozitului cu legislaţia specifică

Depozitului de deşeuri Adâncata este catalogat ca fiind neconform cu legislaţia specifică privind
depozitarea deşeurilor. Pentru stabilirea unor măsuri obiective şi fezabile din punct de vedere
economic şi tehnic, este necesară o evaluare concretă a gradului de neconformitate. Pentru acesta s-
a realizat o analiză de paralelism între cerinţele legislative şi realitatea din teren, astfel putându-se
identifica cu exactitate neconformităţile depozitului în raport cu mediul şi sănătatea populaţiei.
Relaţia de paralelism este prezentată în tabelul de mai jos.
Situaţia conformării depozitului cu cerinţele legislative
Cerinţă generală de conformare, în acord cu prevederile Grad de conformare

HG 349/2004 privind depozitarea deşeurilor
1. Cerinţe generale la amplasarea şi proiectarea Se vor analiza condiţiile în care a fost amplasat şi proiectat
depozitului depozitul
1.1. Cerinţe generale pentru amplasarea unui depozit Depozitul Adâncata, ca de altfel majoritatea depozitelor de
deşeuri neconforme din ţară a fost înfiinţat ad-hoc, fără
1.1.1. Amplasarea unui depozit de deşeuri se face ţinându- existenţa unui proiect care să cuprindă studiu de
se seama de planurile de urbanism general şi de planurile fezabilitate, proiect tehnologic, studiu de necesitate etc.
de urbanism zonal. Locaţia Depozitului a fost aleasă într-o şedinţă a Consiliului
79
1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform unei Local, fără a se consulta specialişti şi fără a se analiza
scheme specifice. impactul asupra mediului.
1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate
1.1.4. Distanţele minime de amplasare faţă de anumite Nu s-a ţinut cont de planurile de urbanism general sau
repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza zonal. Amplasamentul a fost ales fără a se analiza mai
concentraţiilor de poluanţi în atmosferă, estimate în cadrul multe alternative şi fără a se ţine seama de criteriile de
unor studii de evaluare a impactului asupra mediului şi bază în alegerea amplasamentului
sănătăţii. Până la apariţia legislaţiei cu privire la protecţia mediului
1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt: (1995), depozitul de deşeuri nu necesita o autorizaţie
▪ Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice: specifică de mediu. Abia în anul 2004, în urma realizării
▪ Criterii climatice: bilanţurilor de mediu, s-a putut emite o autorizaţie de
▪ Criterii economice: mediu cu program pentru conformare. Acesta conţinea
▪ Criterii suplimentare: măsuri minimiale care să asigure protecţia factorilor de
1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care mediu.
caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al
condiţiilor menţionate anterior sau al măsurilor de
remediere care trebuie luate respectă legislaţia de mediu
în vigoare.
1.2. Cerinţe generale la proiectarea şi realizarea unui Se vor analiza condiţiile de proiectare şi realizare a
depozit depozitului Adâncata
1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte Depozitul a fost amplasat într-o zonă depresionară
următoarele: naturală. Nu au fost făcute prognoze de generare a
a) dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu deşeurilor.
volumul total de deşeuri ce urmează a fi acceptat la Perioada de exploatare a depăşit 18 ani. La momentul
depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza închiderii, depozitul va avea 19 ani de funcţionare.
prognozelor de dezvoltare municipală ori zonală;
b) perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.
1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte: Nu există un proiect al depozitului. Amplasamentul
a) natura şi provenienţa deşeurilor care urmează să fie acestuia a fost stabilit ad-hoc. Deşeurile pur şi simplu au
depozitate; fost depozitate în grămadă fără un plan.
b) cantităţile de deşeuri care vor fi eliminate final prin
depozitare;
c) tehnologiile de tratare a deşeurilor înainte de depozitare
şi/sau în incinta depozitului;
d) modul de realizare a bazei depozitului, adică:
e) sistemul de colectare, înmagazinare şi valorificare a
gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere
controlată a gazelor de depozit;
f) organizarea tehnică a depozitului, utilităţile;
g) instrucţiunile de exploatare a depozitului;
h) procedura de închidere a depozitului;
i) sistemul de control şi de supraveghere a depozitului;
j) măsurile de siguranţă în timpul exploatării, cum ar fi
prevenirea incendiilor, prevenirea şi combaterea exploziilor
şi planul de intervenţie în caz de accidente sau avarii într-
un depozit;
k) măsuri pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare:
deratizare, dezinsecţie;
l) măsuri de protecţie a muncii.
1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie Cota finală a depozitului va fi atinsă în anul 2012. Prin
realizată acoperirea finală cu continuarea acţiunii de Planul de măsuri pentru închidere, se vor prevedea
captare a gazelor de depozit şi a drenării apelor infiltrate sisteme de acoperire a depozitului, captare şi tratare a
prin stratul de sol vegetal. gazelor de depozit şi a levigatului
1.3. Cerinţe generale pentru impermeabilizarea
depozitelor
1.3.1. În vederea protecţiei solului şi a apei subterane şi de Digurile de protecţie sunt naturale. La partea nordică a
suprafaţă, baza, taluzurile interioare ale digurilor de depozitului nu există nici un dig de protecţie
protecţie şi acoperişul depozitelor trebuie
impermeabilizate.
1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat şi proiectat astfel În timpul funcţionării, taluzurile interioare ale depoziutlui
încât să satisfacă condiţiile necesare pentru a preveni nu au fost impermeabilizate suplimentar. Se realizează
poluarea solului, apei subterane şi/sau de suprafaţă şi a doar o impermeabilizare naturală printr-un strat de argilă a
80

Orasul TG Frumos PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Orasul TG Frumos PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General

al oraşului Tg. Frumos, jud. Iaşi

Bahluieţul, afluent de dreapta al râului Bahlui, are o lungime de 40 km şi o suprafaţă a bazinului

Pârâul Cucuteni confluează cu Bahluieţul la NV de oraş, are o lungime de 10 km şi o suprafaţă a

Pârâul Rediu confluează cu Bahluieţul la S de oraş, are o lungime de 11 km şi o suprafaţă a bazinului

cum este zona din spatele gării.

2.2.7 Vegetaţia şi fauna

2.2.8 Obiective industriale şi zone periculoase

- Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mică de 50 tone /zi –

2.3 CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

2.3.1 Calitatea aerului

emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului).

Poluarea sonoră a localităţii se datorează circulaţiei intense rutiere desfăşurată în principal pe DN 28

Pe raza oraşului Tg. Frumos nu există staţii de monitorizare a calităţii aerului.

2.3.2 Calitatea apelor

Încadrarea generală în clase de calitate a râului Bahluieţ:

Secţiune de Anul 2010 - SEM I

2.3.3 Calitatea solurilor

Un potenţial poluator ar putea fi şi îngrăşămintele chimice, şi substanţele chimice pentru combaterea

Parametrii climatici pe baza cărora se determină perioadele de interdicţie pentru aplicarea

2.3.4 Calitatea vegetaţiei şi faunei

Datorită rolului important al faunei în alimentaţia populaţiei şi în menţinerea echilibrului biologic al

Conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice constituie o condiţie a dezvoltării

Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

2.3.5 Măsuri necesare pentru ameliorarea factorilor de mediu

2.4 EVOLUŢIA PROBABILĂ A CALITĂŢII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA

Factori de Aspect identificat Obiectiv P.U.G. Efecte în cazul

Legătura oraşului Tg. Frumos cu oraşului Târgu Frumos;

 şesuri umede şi local foarte

8. Biodiversi- Pe teritoriul oraşului Tg. Frumos nu Nu se fac propuneri Nu sunt efecte

suprafaţa totală de spaţii verzi va suprafeţe în intravilanul localităţilor

Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Tg. Frumos

Tabelul 7. Calculul riscului neimplementării măsurilor din PUG

3 CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

3.1 ASPECTE RELEVANTE DE MEDIU

3.1.1 Monumente ale naturii şi monumente istorice

Statiunea Arheologica Targu Frumos Baza Patule

3.1.2 Spaţii verzi, sport, agrement

Conform „Strategiei de dezvoltare economico-socială a oraşului Târgu Frumos 2008-2015” spaţiile

Suprafaţa totală de spaţii verzi este de 33,4 ha.

În prezent administraţia locală are în plan 2 proiecte:

3.1.3 Obiective industriale şi zone periculoase

3.1.4 Reţeaua principală de căi de comunicaţie

Pe teritoriul administrativ al oraşului sunt proiectate traseele a două importante proiecte:

Se precizează că traseul autostrăzii nu intersectează intravilanul oraşului decât pe o porţiune redusă

3.1.5 Depozite de deşeuri menajere şi industriale

Denumire depozit / Tip An deschidere /an Supr. Capacit Capacitate

Depozitul de deseuri existent nu indeplineste conditiile de amplasare si/sau exploatare impuse de

Utilajele folosite nu asigură o compactare corespunzătoare a deşeurilor, iar acoperirea se realizează

Colectarea şi transportul deşeurilor sunt asigurate de 1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERV

3.2 IDENTIFICAREA SURSELOR SE POLUARE

Nerespectarea cu stricteţe a agrotehnicii antierozionale determină degradarea accelerată a calităţii

Aplicarea erbicidelor şi insecticidelor în agricultură contribuie în mod brutal la reducerea

Creşterea animalelor în complexe de mari dimensiuni reprezintă o sursă majoră a poluării în

Industria - ca urmare a exploatării de către acest sector a resurselor naturale, a consumului de

poluarea apei de suprafaţă şi subterană prin emisii neepurate suficient;

O altă sursă semnificativă de poluare, îndeosebi a aerului, o reprezintă circulaţia rutieră.

Problemele de mediu sunt legate de deficienţe de organizare şi funcţionare a categoriilor de trafic în

Turismul acţionează negativ asupra mediului înconjurător generând:

4 ORICE PROBLEMĂ DE MEDIU RELEVANTĂ PENTRU

4.1 STAŢIA DE EPURARE A APELOR UZATE

4.2 SISTEMUL CENTRALIZAT DE TERMOFICARE A ORAŞULUI

Punctele termice sunt echipate cu aparate în contracurent cu fascicule pentru încălzire şi