CAPITOLUL 3 Caracteristicile stilului arab

Arhitectura, precum intreaga arta islamica, este caracterizata printr-o deosebita migala. Cladirile arabesti, fie ele vechi sau noi, se caracterizaza prin eleganta, rafinament si o atentie deosebita acordata detaliilor. Arhitectura islamica cuprinde o gam larg de stiluri, att laice cat si religioase de la fondarea Islamului pn n prezent, care influeneaz proiectarea i construcia de cldiri i structuri n cultura islamic. !in aceste patru tipuri, vocabularul de arhitectura islamica este utilizat pentru" moschei, madrasa si alte asezaminte parareligioase, mausolee, turnuri, arhitectura civila cat si la cldiri de importan mai mic, cum ar fi baile publice, fntni i arhitectura pe piaa intern. Moscheile hipostile sunt simbolul celui mai pur islam primitiv. Apar uneori inovatii sau elemente de evolutie, de e#emplu dispozitivul in forma de $%& 'in Africa de (ord) care accentueaza, cel mai adesea prin mici cupole, un a# central si zidul *iblei. Aspectul general al acestor moschei insa este dominat de efectul multitudinii infinite de coloane 'la Cordoba). +oscheea cu i,an-uri 'in Iran)" o singura intrare pe o latura, o curte in centru, ale carei patru fatade sunt dominate de cate o mare sala boltita 'i,an), deschisa direct spre curte. I,an-ul -iblei este in general mai mare decat celelalte si preceda o mare sala cu cupola in care se afla mihrabul. .estul moscheii cuprinde fie bolti paralele sustinute de stalpi, fie mici cupole pe travei patrate. Madrasa si alte edificii parareligioase Cu numeroase variante locale, madrasele cuprindeau o intrare maiestuoasa, vizibila din strada, o curte, unul sau mai multe i,anuri pentru invatatura, o sala de rugaciune, spatii de locuit si uneori mormantul fondatorului. /an*ah-ul 'manastire pentru ordine mistice) si ribat-ul 'casa unde se retrageau $soldatii credintei&) erau ornate cu portaluri si i,anuri sau cu cupole ridicate deasupra mormintelor fondatorilor. 0nul dintre elementele specifice arhitecturii islamice si foarte des intalnit este arcul. !intre cele mai folosite merita mentionat arcul in plin centru, intalnit si in arhitectura occidentala, arcul persan, arcul cu lambrechin sau arcul potcoava, folosite frecvent in 1pania si in +agreb. In ceea ce priveste suportul, sunt folosite deopotriva coloanele si stalpii care pot fi dreptunghiulari, patrati sau in forma de cruce.

Fig. 1 Cupola sta cii! Ierusalim "coloa e# http$%%sha&u&a.blogspot.com%'(()%()%cupola*sta cii*di *ierusalim.html Cupolele sunt de asemenea reprezentative pentru arhitectura orientala. 2le sunt folosite atat la cladirile laice cat si la moschei. Inca din secolul 34, cupolele sunt dublate, in sensul ca e#ista un spatiu intre partea interioara a cupolei si cea e#terioara, acest lucru facand posibila construirea unor cladiri mai inalte.

Fig. '+edere de i terior parte a cupolei pri cipale ale Moscheea ,elimi-e di .dir e! Turcia. http$%%///.iturism.ro%fotografii.php0po1a2113ida24())3album2.dir e! 5'(Moscheea5'(,elimi-e 5 cupola ceap6 este un dom a crui form seamn cu ceapa, dup care acestea este denumita. Astfel de cupole sunt de multe ori mai mari dect n diametru tambur pe care acestea sunt stabilite, precum i nlimea lor de obicei, mai mare dect limea lor. 2ste forma predominant pentru cupole biserica din .usia cea mai mare parte pe .us biserici ortodo#e) i 6avaria, 7ermania ales dar poate fi, de asemenea, gsite n mod regulat n Austria, 2uropa de 2st, +ughal India, 5rientul +i8lociu i Asia Central.

Acesta este acoperit de un acoperi de tip baldachin i mpodobit cu ornamentele, cum ar fi caramida decorative si de lucru igl, corni e, arcuri i inscripii, cu tranziia de la arborele de la galeria de obicei sportive mu-arnas. Iniial simplu n stil, de origine un minaret n timp poate fi determinat de nivelul su de ostentaie.

Fig.3 7etaliu de coperti e ceapa pri8i d Catedrala ,f9 tul +asile di Mosco8a http$%%///.cresti ortodo:.ro%biserica*lume%catedrala*sfa tul*8asile*mosco8a*;<;=).html

Musharab-*ul este un artificiu folosit la ferestre prin care cel dinauntru poate vedea afara dar nu poate fi vazut. Aceste musharab9-uri sunt adevarate broderii realizate in lemn sau in marmura, iar modelele lor sunt de o frumusete rara.

Fig. > e:emplu de musharab http$%%emiratesfu .blogspot.com%'(()%(;%istoria*prmei*caramide*arabe.html Ca elemente decorative in arhitectura islamica se folosesc deseori mozaicul, ceramica, sculptura si pictura. Coloritul viu este o caracteristica dominanta a acestui stil. .eprezentarile

figurative sunt rare, cu e#ceptia miniaturilor persane, datorita religiei siite. !ecoratiile in faianta sau in piatra ofera in schimb magnifice compozitii geometrice 'arabescuri) si florale. 7eometria decorului si a compozitiei si tehnicile de constructie a boltilor si cupolelor se regasesc in crearea si raspandirea de-a lungul intregii lumi musulmane a singurei forme arhitecturale si decorative care constituie inventia e#clusiva a islamului. 2ste vorba de mu?arbas care este asemanat cu o stalactita, o combinatie de celule curbilinii in trei dimensiuni, care permite acoperirea oricarui spatiu arhitectural, ca si atenuarea sau modularea oricaror tranzitii intre suprafete.:le#ibilitatea formei acestor mu?arbas le permiteau chiar sa suporte motive ornamentale sau reprezentari figurative 'la ;alermo).

Fig. 4 e:emplu de mu?arabas

Fig.; e:emplu de colorit 8iu

http$%%emiratesfu .blogspot.com%'(()%(;%istoria*prmei*caramide*arabe.html http$%%storage(.dms.mpi teracti8.ro%media%>(1%>(1%;3;(%';'1;;)%1%ierusalim.@pg 5 alta tehnica specific arabeasca, e#trem de interesanta si de ingenioasa in acelasi timp este abla?*ul. %ehnica aceasta consta in incrustarea in pereti, urmarind niste modele precise si atent lucrate, a unor pietre de diferite culori si marimi. !ecoratia este cea care face interesante castelele omeiade pentru istoria artei musulmane" fresce, mozaicuri de paviment, picturi murale si sculpturi in ghips. %emele figurative ale acestor decoratii sunt de o bogatie nemaiintalnita" printi in glorie, muzicieni, dansatoare, scene de vanatoare, persona8e, animale, scene erotice, constelatii si alte numeroase subiecte.%ensiunea dintre lu# si ascentism va ramane multa vreme o caracteristica a artei musulmane. Arhitectura 2vului +ediu din 5ccident a fost sensibil influenat 'mai ales n 1icilia i

1pania) de tradiiile arhitecturii arabo-musulmane" ferestre duble, arce de diferite genuri, creneluri, cupole, arcade sau bolte poligonale i segmentare, suprafee traforate, decoraie policrom cu ceramic emailat. Arcul n form de potcoav 'aprut mai nti n <=>, n moscheia oma9azilor din !amasc) a fost mult folosit de arabi, pentru posibilitile sale att structurale ct i decorative. !e asemenea, arcul trilobat, cel dantelat 'polilobulat), cel ascuit, arcul orb, acesta din urma frecvent n arhitectura arabo-musulman i stilul mude8ar, transmindu-se pn i n arhitectura unor catedrale engleze 'din !urham de pilda, sau din (or,ich). !in arhitectura arab provine i arcul obtuz, cunoscut n Anglia sub numele de ?arc %udor?.

Fig.< Moscheea Ome-a1ilor 7amasc http$%%>.bp.blogspot.com%A7eOrUlItA B%,-Ae&C?l@tI%AAAAAAAAC;o%D>BDduO;lB (%s>((%'.EMoscheeaEUmeia1ilorE7amasc.FPG Mi arete sunt distinctiv elemente arhitecturale moschei islamice - turle, n general, inalte, cu ceap-coroane n form sau conice, de obicei, fie n picioare liber sau mai inalt decat orice structura de spri8in asociate @ forma de baz include o baz, a#, si galerie. 2le ofer un punct de contact vizual i sunt folosite pentru chemarea la rugaciune (adhan). 0n minibar este un amvon n moschee n cazul n care Imam 'lider de rugciune), standuri de a livra predicile (khutbah) sau n Aussainia n cazul n care vorbitorul sta i prelegeri congregaie. +inibar este, de obicei ca o form de turn mic, cu un acoperi a subliniat si scari care au dus la ea. 0nii cred c este de decorare a parte din 1unnah, din contr profetul +ohammed a avut numai o platform cu B pa i. +inibar este situat n partea dreapt a mihrab, de ni care indic direcia de rugciune 'adic spre +ecca).

Fig. = Mi ibar a Helebi Molla Moscheea http$%%e ./i&ipedia.org%/i&i%MollaA5C35=<elebiAMos?ue Arabes?ue este un motivul artistic ce se caracterizeaz prin aplicarea formelor geometrice i modele combinate de plante i animale.Arabes-ie-urile sunt, dup cum indic numele lor, elemente de art islamic adesea gsite la decorarea zidurilor de moschee.;entru musulmani, aceste forme, luate mpreun, constituie un model infinit care se e#tinde dincolo de lumea material vizibil. +ai mult, motivul artisitic arabes-ue transmite o spiritualitate cert.1e utilizeaza de asemenea caligrafe decorative islamice n loc de imagini, care au fost Aaram 'Interzis).

Fig ) caligrafe decorati8e http$%%e ./i&ipedia.org%/i&i%IslamicAcalligraphAproape n fiecare moschee i n mod tradiional, toate casele i cldirile din zonele din lumea arab trebuie s conin o curte cunoscut ca un sahn, care sunt ncon8urate pe toate laturile de camere i, uneori, o arcad.

Fig.1( Model de ,ah http$%%e ./i&ipedia.org%/i&i%,ah Construirea de sate si orase era o ocazie de a e#prima idealurile statului islamic. Ascentismul care caracterizeaza islamismul isi gaseste e#presia in simplitatea formei si respectul pentru spatiu. Arabii din secolul al 4II-lea, care aveau o mostenire arhitecturala modesta, nu au fost niciodata departe de desert si de vasta sa intindere. Incaperile spatioase si lipsa distragerilor sunt foarte potrivite pentru respectarea ritualurilor si pentru rugaciune. ;entru ca islamismul interzice reprezentarile antropomorfe si zoomorfe, toate ornamentarile erau abstracte. Aceasta regula nu a fost niciodata pe deplin respectata, adeseori putand fi intalnite reprezentari florale@ caligrafia rafinata este mult mai des intalnita. 1crierea *ufic 'araba veche) este foarte stilizata, asemeni unui cifru, putand fi greu descifrata chiar si pentru un specialist in arabistica. Aurul si argintul nu erau privite cu ochi buni, astfel ca aceste materiale au fost rar folosite. 1tucul, sculptat in modele delicate, a fost introdus in secolul al 3III-lea, in timp ce folosirea mozaicului 'zellige) verde, albastru, negru si rosu a devenit populara in secolul al 3I4-lea. !upa moda andaluza, piese complicate din fier, cu modele abstracte, erau folosite pentru grila8ele usilor si ferestrelor si pentru felinare. ;entru arabi, rolul estetic al cladirilor, atat de important in 5ccident, isi pierde din importanta in fata functiei practice de definire a unui spatiu, tendinta accentuata prin porti imense, impresionante, curti interioare si uriase ziduri defensive. 5 poarta mica intr-un zid va duce intr-o curte splendida, posibil cu o fantana ce picura incetisor, loc propice pentru meditatie sau doar pentru odihna- o oaza personala departe de caldura, zgomotul si praful de afara. Adesea pavata cu mozaic, cu pereti si stalpi care spri8ina balcoane din stuc si lemn sculptat, curtea se deschide spre cer, iar toate camerele au priveliste spre ea. 7i astia Oma--ada 'CCD-<E=, capitala" !amasc) 1e creeaza tipul clasic al moscheii, cu o curte patrata 'sahn), incon8urata de arcade, in care se gaseste fantana pentru ablutiuni. 0rmeaza o sala hipostila, cu zidul de fundal orientat spre +ecca '-ibla), in care este practicata o nisa 'mihrab).

Arcele sunt frante sau in forma de acolada. !ecoratia era florala sau geometrica. 2#emple reprezentative" +oscheea lui 5mar din Ierusalim 'inceputa in CFG), cu un plan octogonal, +oscheea din !amasc '<=<-<DC), cu curte interioara. 7i astia Abbasida '<G>-DHEF, capitala" 6agdad) Arhitectura in aceasta perioada are o orientare spre traditia sassanida. +aterialul cel mai folosit este caramida, iar ca element tipic este de semnalat arcul cu functii mai mult decorative. !ecoratia este, de asemenea, florala sau geometrica. 2#emple" +oscheea 1amarra 'dupa FG<), cu celebrul minaret cu rampa in spirala '+ala,i9a), +oscheea %ari* /hana din !emghn 'sec 4III). Iordul Africii !inastiile Aghlabita, :atimita '><=-DD<=), A99ubita 'DD<=-DHG=) si 2poca +amelucilor 'DHE=-DEH=). 2#emple" +oscheea /airouan '%unisia, dupa C<=@ primul minaret cunoscut" CHE), +oscheea Ibn %ulum 'Cairo, F<C-F<>), +oscheea Al Azhar 'Cairo, ><=-><>), +oscheea Al Aa*im 'Cairo, >>H-D=DD), +oscheea Al-A*mar 'Cairo, DDHH-DDHE), +oscheea 1alih %al-ai 'Cairo, DDEE-DDCG), +oscheea 1ultanului Aassan 'Cairo, DBEC-DBCH), +oscheea lui IuJAit 6e9 'Cairo, DGCF-DG>E). Persia si Asia Ce trala Arhitectura persana +oscheile persane, acoperite cu faianta, pe tonuri de albastru, cu intrarea formata de un mare portal 'i,an, cu o schema mostenita de la arhitectura parta si sassanida) si, ca si in 0zbe*istan ' 6uhara, 1amar*and), cupole-bulb. 2#emple" +oscheea !8uma 'Ispahan, sec 3I), +as8id-iKami 'Ispahan, sec 4III-34), +as8id-i-1hah 'Ispahan, sec 34II). A1erbaid@a ;e langa edificul de cult 'moscheea), edificiul cel mai caracteristic al erhitecturii azere este mausoleul, in forma de turn, de obicei cilindric, cu interiorul boltit si e#teriorul placat cu ceramica, inchipuind desene geometrice. 2#emple" +inaretul 1ini**ala '6a*u, a doua 8umatate a sec I3), %urnul :ecioarelor 'turn de aparare cu opt niveluri, inalt de HCm, cu ziduri de G-Em grosime, din 6ahu, sec 3II), +ausoleul din 6arda 'inceputul sec 3I4), ;alatul 1irvansahilor 'sec 34). I dia Arhitectura indo-islamica preia de la cea persana domul cu bulb si portalul monumental I,an. 2#emple" +inaretul /utb-+inar '!elhi, sec 3III-3I4), +ausoleul lui Auma9un '!elhi, DECE), +ausoleul %a8-+ahal 'Agra, DCBH-DCEB). %urcii selgiucizi Arhitectura lor este mai putin masiva decat cea persana, cu volumele articulate mai suplu. 2#emple" Cifte +inare '2rzurum, DHEB), Ince +inare '/on9a, DHEH-DHFD).

Turcii otoma i +oscheele otomane se inspira nemi8locit din 6iserica Iustiniana 1fanta 1ofia din Constantinopol, adaugandu-se la intrare o curte apro#imativ patrata. 2#emple" +oscheea lui 6aiazid 'Istanbul, DE=D), +oscheea sultanului Ahmed 'Istanbul, D<C<). ,pa ia '2miratul de Cordoba, <DD-DHBC) Arhitectura 2miratului de Cordoba este o imbinare originala intre arhitectura islamica 5ma99ada si arhitectura bizantina. Caracteristica este folosirea arcului in forma de potcoava si a arcului polilobat. 2#emple" +oscheea din Cordoba '<FC, sec 4III-3), Alcazarul din 1evilla 'sec 3I4), ;alatul Allhambra din 7ranada 'sec 3II-3I4, cuprinde elemente de ma#im interes" curtea leilor, curtea mirtilor, sala $de Los .e9es&). Maroc Arhitectura marocana este puternic influentata de islam, insa factorii specifici tarii au modificat sablonul oriental. Aflandu-se la confluenta rutelor comerciale din Africa, 1ahara si +editerana, +arocul a suferit un aflu# lung si neintrerupt a diferite stiluri straine. Caramizile nearse si materialele de slaba calitate au impus o arhitectura mai rudimentara. 2sentele de ste8ar, de pin si de cedru sunt folosite din belsug la decorarea interioara a caselor mai mari sau a palatelor. +a8oritatea moscheilor din +aroc au un aspect simplu la e#terior. 0sa de la intrare, bogat ornamentata, si minaretul sunt cele mai remarcabile trasaturi e#terne, iar acoperisul este in general simplu, acoperit cu tigle smaltuite de culoare verde 'culoarea Islamului).1i aici este folosit arcul in forma de potcoava si cel polilobat. 2#emple" zidurile orasului .abat 'sec 3II), ;oarta din +arra*ech, %urnul +oscheii /outoubia. In +aroc, traditia impune ca edificiile sa respecte o inaltime moderata, pentru ca minaretul moscheii sa domine peisa8ul.

6I6LI57.A:I2 ;acurariu, !., Istoria artelor de la origini pana in prezent, editura 4ictor, D>>>, 6ucuresti. MMM, 7hid complet. +aroc, editura A-uila MMM, Larousse, Istoria artei, editura 0nivers enciclopedic, H==C, 6ucuresti. http"NNemiratesfun.blogspot.comNH==>N=CNistoria-prmei-caramide-arabe.html http"NN,,,.e-scoala.roNarabicNarhitectura-araba.html http"NNdacoromania>.go.roNnrBHNculturaOsiOcivilizatieOaraba.htm http"NNaltmarius.ning.comNprofilesNblogsNcivilizatia-araba-moscheea