Sunteți pe pagina 1din 1

326______________________________ V IR GI L M AXIM

CAPrroLULin

Inapoi Ia Gherla
înainte de plecarea la Gherla au fost aduşi de la Timişoara 10-12 tineri din grupurile
de rezistenţă, arestaji în munji; a doua noapte au şi fost luap: şi nu s-a mai auzit nimic
despre ei. în noaptea aceea fuseseră adunafi de prin toate închisorile cei care luptaseră
în munţi cu securitatea şi purtaţi cu trenul morţii prin toată ţara fară apă şi hrană, până
ce mureau. Timpul s-a îmbunătăţit şi am fosttrimişi înapoi la Gherla. Problemele create
după moartea lui Stalin au amânat şi procesul Ţurcanu. Ne-am regăsit foştii târgşoreni:
Costică Lupoaie, Titi Stoica, Aurel Obreja, Dumitru Neagu. în drum spre Gherla am
schimbat păreri cu privire la ce s-ar mai putea întâmpla. Era greu să desluşeşti viitonil
căci noi gândeam rajional. Ei nu gândesc, ci diavolul îi inspiră: neexistând Dumnezeu
pentru ei, se predau de bunăvoie celui rău şi, odată luapl în primire, ei nu mai sunt ai lor,
ci ai celui ce le porunceşte şi ei execută. Lăsarea în voia lui Dumnezeu şi rugăciunea
permanentă, erau singurele noastre arme în fa{a lor, ca depiiufi.
La Gherla era o srtuaţie nouă. Munca în fabrică încetase, iar penitenciarul Gherla
era plin de oameni care, fară activitatea febrilă a tumătorilor, începeau să se dezme-
ticească din teroarea care-i abrutizase. Ca să nu se lege prietenii, de care stăpânirea
setemea, erau mutaţi la o săptămână-două, dintr-o cameră m alta, amestecaţi, împrăştiaţi,
astfel încât, cu ciripitori printre noi, să nu reuşim să realizăm încrederea reciprocă. Aşa
1-am cunoscut pe profesorul Zdru, din Focşani, arestat cu un grup de elevi prin 1947;
dintre ei Constantin Brandrabur, fiisese cu noi la Jilava. împreună cu profesorul uni-
versitar Petrescu şi cu Victor Isofăchescu, învăţător, am ţinut în cameră prelegeri, cu
subiecte îndeosebi din viaţa creştină a primelor veacuri de prigoană. fricercam să redăm
încrederea în purtarea de grijă divină, căci mulţi purtau încă stigmatele fricii, insuflate
de teroarea de până atunci.
într-una din camerele prin care am trecut am regăsit o mare parte dintre studenţii
caretrecuseră prin camera 99: fraţii Scutaru, Ion şi Mfliai, macedoneanulZcrta, Bărcuţan,
Vasile Pătraşcu, Alexandru Ghica, Fotin, Aurel Popa, Gelu Gheorghiu, Nelu Păunescu,
Mihai Timaru, moş Piticaru şi un ţăran din Intregalde, Sigismund Bal, care îmi povestise
despre ftatele meu Alexandru şi despre arestarea lui.
Se afla atunci în forfecare un evreu care protesta continuu, ameninţând pe bătăuşi
că va fi eliberat în curând şi va deccm^)ira această acţiune. Lăsa să se înţeleagă că
este victima unei cxsifuzii şi că poziţia lui în minister îi va da posibilitatea să clarifice
problema. Se numea Weiss sau Wiesmann?! într-o bună n a fost luat şi nu s-a mai ştiut
nimic de el. Tot atunci au fost aduşi doi bărbaţi în vârstă de 40-45 de ani, verii Socaciu.
Toader, fusese prun gardian la Doftana prin anii '37-'38. După venirea comuniştilor, în
1944-1945 a fost pus sub urmărire, acuzat ca legionar, pentru că la prq)unerea depnuţilor

S-ar putea să vă placă și