APLICAŢII MĂRIMI RELATIVE

APLICAŢIA 1 Calculul mărimilor relative ale dinamicii, de coordonare, de structură şi de

intensitate

Pentru trei agenţi economici ce desfăşoară aceeaşi activitate se cunosc datele:

Tabelul 1
Producţia în Dinamica Nr de salariaţi
Agenţi perioada producţiei (%) în perioada de
economici curentă (mil bază
lei)
A 1400 75 120
B 800 115 70
C 1000 120 90
Total 3200 ... 280
Se cere:
1. Dinamica producţiei pe total.
2. Calculul mărimilor relative permise de datele din enunţ.
3. Calculul mărimilor relative de intensitate pentru fiecare agent economic şi pe total.

Rezolvare:

1. Pentru calcularea dinamicii producţiei pe total trebuie calculată producţia în perioada de

bază pentru cei trei agenţi economici, folosindu-ne de dinamica producţiei pentru fiecare
dintre cei trei agenţi economici şi de valorile cunoscute pentru producţia în perioada curentă:

x1 x * 100
K1  *100 , de unde x0  1
0 x0 K1
0
Astfel vom avea:
1400 *100
x0 ( A)   1866,66mil.
75

800 * 100
x0 ( B)   695,65mil .
115

1000 *100
x0 (C )   833,33mil .
120

Pe total vom avea:

1
 K1 
 x1 
3200
 0,94 sau 94%
0  x0 3394

Deci producţia a scăzut pe total cu 6% în perioada curentă faţă de perioada de bază.

2. Pe baza datelor din enunţ se mai pot calcula mărimile relative de structură şi mărimile
relative de coordonare.

Mărimile relative de structură pentru producţie şi pentru numărul de salariaţi sunt prezentate
în tabelul 2.

Tabelul 2
Agenţi Producţia Structura Nr. salariaţi Structura
economici în perioada producţiei în perioada salariaţilor
curentă (%) de bază (%)
(mil. lei)
A 1400 43,75 120 42,85
B 800 25 70 25
C 1000 31,25 90 32,15
Total 3200 100,00 280 100,00

Mărimile relative de coordonare pentru producţie şi pentru numărul de salariaţi se caculează

raportând valorile fiecărei grupe la valorile grupei bază de comparaţie. În acest sens vom avea:

- pentru producţie:
1400 800
KA   1,75 KB   0,5714
B 800 A 1400

1400 1000
KA   1,4 KC   0,7142
C 1000 A 1400

800 1000
KB   0,8 KC   1,25
C 1000 B 800

- pentru numărul de salariaţi:

120 70
KA   1,7142 KB   0.5833
B 70 A 120

120 90
KA   1,3333 KC   0,75
C 90 A 120

70 90
KB   0,7777 KC   1,2857
C 90 B 70

3. Ca mărime relativă de intensitatea se poate calcula productivitatea medie în perioada de bază,

conform tabelului 3.
Pentru fiecare agent economic se calculează productivitatea folosind formula :
2
 Qi
Wi 
Ti
iar pe total vom avea:

Wi 
Q i

T i

Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul următor, ultima coloană:

Tabelul 3

Agenţi Producţia în Nr. salariaţi în Productivitatea

economici perioada de perioada de în perioada de
bază (mil. lei) bază bază (mil.
( Qi ) lei/pers.)
( Ti ) ( Wi )
A 1866,66 120 15,55
B 695,65 70 9,93
C 833,33 90 9,25
Total 3394 280 12,12

APLICAŢIA 2 Calculul mărimilor relative ale planului, ale dinamicii şi de structură

Pentru trei agenţi economici cu acelaşi profil de activitate se cunosc datele:

Tabelul 1
Ag. Valoarea CA în Procentul sarcinii Procentul
ec. perioada curentă de plan (%) îndeplinirii
(mil. lei) planului (%)
A 200 110 96
B 320 125 104
C 240 115 110

Se cere :
1) Procentul îndeplinirii planului pe total.
2) Procentul sarcinii de plan pe total.
3) Dinamica încasărilor pe fiecare magazin şi pe total.
4) Să se evidenţieze structura cifrei de afaceri în perioada de bază şi în perioada curentă.
5) Să se reprezinte grafic mărimile relative ale planului şi de dinamică pe fiecare agent
economic.

Rezolvare:

3
 1. Pentru a determina sarcina de plan trebuie calculate valorile planificate ale cifrei de
afaceri pornind de la procentul îndeplinirii planului pe fiecare magazin.
x x * 100
K1  1 100, de unde x pl  1
pl (%) x pl K1
pl

200 * 100
x pl ( A)   208,3 mil. lei
96
320 *100
x pl ( B )   307,7 mil.lei
104
240 * 100
x pl ( C )   218,2 mil.lei
110
Pe total vom avea:
K1 
 x1  760  1,0351 sau 103,51%
pl
 x pl 734,2
2. Pentru determinarea sarcinii de plan pe total, trebuie determinate valorile încasărilor
realizate în perioada de bază:

x pl x pl * 100
K pl  *100, de unde x0 
0 x0 K pl
0

208,3 *100
x0( A)   189,36 mil. lei
110
307,7 * 100
x0( B )   246,16 mil. lei
125
218,2 * 100
x0(C )   189,74 mil. lei
115

Pe total vom avea:

K pl 
x pl

734,2
 1,1742 sau 117,42%
0 x o 625,26

3. Dinamica încasărilor pentru fiecare magazin se calculează astfel:

x1
K1 
0 x0
200
K 1 ( A)   1,0561 sau 105,61%
0 189,36
320
K 1 ( B)   1,2999 sau 129,99%
0 246,16
240
K 1 (C )   1,2648 sau 126,48%
0 189,74

4
 Pe total:
K1 
x 1

760
 1,2154 sau 121,54%
0
x 0 625,26

Putem face următoarea verificare pentru indicatorii pe total:

K 1  K 1 * K pl  1,0351 *1,1742  1,2154 (adevărat)

0 pl 0

Din calculele anterioare se poate desprinde concluzia că situaţia cea mai favorabilă s-a
înregistrat la magazinul B ( o creştere de 29,99% faţă de 25% cât s-a prevăzut), iar cea mai
nefavorabilă la magazinul A, unde s-a realizat o creştere de doar 5,61%.

4. Structura încasărilor în perioada de bază şi în perioada curentă este prezentată în

următorul tabel:
Tabelul 2
Valoarea CA (mil lei) Structura CA (%)
Ag. PB PC PB PC
economic
A 189,36 200 30,28 26,32
B 246,16 320 39,37 42,10
C 189,74 240 30,35 31,58
Total 625,26 760 100,00 100,00

5. Reprezentarea grafică a indicatorului îndeplinirii planului, a indicatorului sarcinii de

plan şi a indicatorului de dinamică.
150
104,00 129,99
125,00 126,48
115,00 110,00
120 110,00
105,61
96,00

90

60

30

0
Ag ec. A Ag. ec. B Ag. ec. C
% sarc.de plan %indepl.planului dinamica CA

5
 APLICAŢIA 3 Calculul mărimilor relative ale planului şi de dinamică.

Se cunosc următoarele date despre activitatea unei firme din sectorul comercial:

Tabelul 1
Magazinul Valoarea CA Structura Procentul
în perioada de vânzărilor îndeplinirii
bază (mil lei) planificate (%) planului (%)
A 40 15 95
B 70 25 110
C 95 40 100
D 55 20 105

Ştiind că pe ansamblul firmei mărimea relativă a sarcinii de plan este 1,75, se cere:
1. Valoarea vânzărilor planificate şi efectiv realizate în perioada curentă.
2. Structura vânzărilor în perioada de bază şi în perioada curentă.
3. Mărimile relative ale planului şi ale dinamicii pe fiecare magazin şi pe total firmă.

Notaţii:
x0 - valoarea vânzărilor în perioada de bază
x1 - valoarea vânzărilor în perioada curentă
x pl - valoarea vânzărilor planificate pentru perioada curentă
g 0 - structura vânzărilor în perioada de bază
g1 - structura vânzărilor în perioada curentă
g pl - structura vânzărilor planificate
K pl - mărimea relativă a sarcinii de plan
o

K 1 - mărimea relativă a îndeplinirii planului

pl

Rezolvare:
1. Din enunţ se cunosc mărimea relativă a sarcinii de plan pe total şi suma vânzărilor în
perioada de bază. Astfel se poate afla suma vânzărilor planificate pentru perioada curentă
K pl 
x pl
 1,75  1,75 
x pl
  x pl  455
0 x 0 260
Din structura vânzărilor planificate se poate afla acum valoarea acestora pentru fiecare magazin.
g pl *  x pl 15 * 455
x pl ( A)    68,25
100 100
25 * 455
x pl ( B )   113,75
100
40 * 455
x pl (C )   182
100
20 * 455
x pl ( D )   91
100
6
Din procentul îndeplinirii planului se poate calcula pentru fiecare magazin valoarea vânzărilor
realizate în perioada curentă.
x
K 1  1  x1  K 1 * x pl
pl x pl pl

Vom avea:
x1 ( A)  0,95 * 68,25  64,84
x1 ( B )  1,1 * 113,75  125,13
x1 (C )  1,0 * 182  182
x1 ( D )  1,05 * 91  95,55

2. Structura vânzărilor în perioada curentă se determină pe baza rezultatelor de la punctul 1,

astfel vom avea.

Tabelul 2
Valoarea Valoarea Structura Structura
vânzărilor în efectiv vânzărilor vânzărilor
Magazinul perioda de realizată a în perioada în perioada
bază ( x0 ) vânzărilor ( de bază ( curentă (
x1 ) g0 ) g1 )
A 40 64,84 15,38% 13,87%
B 70 125,13 26,92% 26,77%
C 95 182 36,54% 38,93%
D 55 95,5 21,175 20,43%
Total 260 467,47 100,00% 100,00%

3. Mărimile relative ale planului şi ale dinamicii pe fiecare magazin şi pe total firmă se determină
pornind de la datele din enunţ şi de la rezultatele de la punctul 1, astfel:

Mărimile relative ale planului:

 Pentru fiecare magazin

x pl 68,25
K pl ( A)  * 100  * 100  179,62%
0 x0 40
113,75
K pl ( B )  * 100  162,5%
0 70
182
K pl (C )  * 100  191,57%
0 95
91
K pl ( D )  * 100  165,45%
0 55

7
  Pe total

K pl 
 x pl  455  1,75sau175%
0  x0 260
K1 
x 1

467,47
 1,0274 sau102,74%
pl
x pl 455

Mărimile relative ale dinamicii vor fi:

 Pe fiecare magazin
x 64,84
K 1 ( A)  1   1,621sau162,1%
0 x0 40
125,13
K 1 ( B)   1,7875 sau178,75%
0 70
182
K 1 (C )   1,9157 sau191,57%
0 95
95,5
K 1 ( D)   1,7363sau173,63%
0 55
 Pe total
K1 
x 1

467 ,47
 1,7979 sau179,79%
0
x 0 260

Observaţii:
În perioada curentă nivelul planificat al vânzărilor faţă de perioada de bază a înregistrat o
dinamică de 1,75, adică o creştere relativă de 75%.
Îndeplinirea planului la nivelul ansamblului înregistrează o dinamică medie de 1,0274 cu
o creştere relativă de 2,74%.
Dinamica vânzărilor în perioada curentă faţă de perioada de bază este foarte ridicată, de
1,7979 ori, acestă creştere se datorează vănzărilor din perioada curentă.

8
 PROBLEME PROPUSE

1. Pentru un agent economic a cărei activitate se desfăşoară în trei puncte de lucru se cunosc
următoarele date:

Salariul mediu Nr. salariaţi în Dinamica

Activitate în perioada de perioada numărului de
bază (mil curentă (pers.) salariaţi (%)
lei/pers)
A 7550 57 110
B 5825 43 90
C 6375 30 120

Se cere:
1. Dinamica numărului de salariaţi pe total.
2. Salariul mediu în perioada de bază la nivelului agentului economic.
3. Să se stabilească ce alte tipuri de mărimi relative se pot calcula pe baza datelor din enunţ;
exemplificaţi.
4. Să se reprezinte grafic fondul de salarii, în perioada de bază, pe total, în funcţie de salariul
mediu şi numărul de salariaţi.

2. Pentru un agent economic se cunosc datele:

CA în perioada Nr. salariaţi în Dinamica CA

Filiala curentă perioada (%)
(mld lei) curentă
A 80 40 105
B 70 30 98
C 50 20 110
Se cere:
1. Dinamica producţiei pe total.
2. Productivitatea muncii la nivel de secţie.
3. Să se stabilească ce alte tipuri de mărimi relative se pot calcula pe baza datelor din enunţ;
exemplificaţi.
4. Să se reprezinte grafic producţia pe total în perioada curentă, în funcţie de productivitatea
medie a muncii şi numărul de salariaţi.
3. Se cunosc datele de mai jos despre două societăţi comerciale care desfăsoară aceeaşi
activitate :
Soc. Producţia în perioada Dinamica Nr.salariati în
com curentă (Q1)(mld.lei) producţiei (%) perioada de bază
A 5800 95 120
B 8000 110 180

Se cere :
1. Dinamica producţiei pe total.
2. Calculul mărimilor relative posibile
3. Mărimile relative de intensitate pe fiecare societate şi pe total.
9
4. Se cunosc următoarele date despre activitatea unei firme din sectorul comercial:

Tabelul 1

Magazinul Valoarea CA Structura Procentul

în perioada de vânzărilor îndeplinirii
bază (mil lei) planificate (%) planului (%)
A 100 12 102
B 120 18 105
C 135 30 98
D 185 40 110

Ştiind că pe ansamblul firmei mărimea relativă a sarcinii de plan este 1,20 , se cere:

1. Valoarea vânzărilor planificate şi efectiv realizate în perioada curentă.

2. Structura vânzărilor în perioada de bază şi în perioada curentă.
3. Mărimile relative ale planului şi ale dinamicii pe fiecare magazin şi pe total firmă.

7. Un agent economic dispune de patru magazine pentru care se cunosc datele din tabel:
Valoarea cifrei de afaceri (mil Număr personal
Mag lei)
Realizat Planificat Realizat Realizat Planificat Realizat
in pentru în in pentru în
perioada perioada perioada perioada perioada perioada
de bază curentă curentă de bază curentă curentă
A 205 250 242 32 30 32
B 220 300 283 35 33 34
C 540 700 625 42 40 42
D 1280 1400 1343 85 80 88

Se cere:
1. Să se calculeze toate mărimile relative permise de datele din enunţ;
2. Să se reprezinte grafic rezultatele obţinute la punctul precedent

8. Pentru trei agenţi economici care desfăşoară aceeaşi activitate se cunosc următoarele date:
Valoarea cifrei de afaceri
Dinamica cifrei de afaceri Procentul sarcinii de plan
Agentul economic în perioada de bază
(%) (%)
(mii lei)
A 115 112,3 130
B 127 108,4 150
C 98 103,8 115
Se cere:
1. Dinamica cifrei de afaceri pe total.
2. Procentul sarcinii de plan pe total
3. Indicatorul îndeplinirii planului pe fiecare agent economic şi pe total
4. Structura cifrei de facari în perioada de bază şi în perioada curentă

10
 APLICAŢII MĂRIMI MEDII ŞI INDICATORII VARIAŢIEI

APLICAŢIA 1 Calculul indicatorilor statistici ce caracterizează o serie de date statistice

Volumul producţiei (mii buc) realizate în 8 secţii ale unei societăţi comerciale înregistrează
următoarele valori: 121,2; 131,4; 118,2; 103,4; 112,8; 117,8; 148,5; 119,2.

Se cere:
1. Să se formeze seria privind volumul producţiei prin centralizarea datelor individuale;
2. Să se calculeze volumul mediu al producţiei din societate folosind media aritmetică şi să
se verifice principalele proprietăţi ale acesteia;
3. Să se folosescă pentru aceeaşi serie şi alte tipuri de medii şi să se arate în ce raport de
mărime se află ele faţă de media aritmetică;
4. Să se calculeze indicatorii medii de poziţie;
5. Să se reprezinte grafic seria.

Rezolvare

1. Seria se formează prin ordonarea valorilor. Cu x i se notează termenii individuali,

volumul centralizat este x i

x i 103,4  112,8  117,5  ......  148,5  972,2 mii bucăţi

2. Calculul mediei aritmetice şi verificarea principalelor proprietăţi ale acesteia se face cu

ajutorul tabelului 1:

Calculul mediei aritmetice simple:

x
x i

972,2
 121,525 mii bucăţi
n 8

Tabelul 1
Nr. crt. Volumul xi  x xi  a xi
proucţiei k
(mii buc)
1 103,4 -18,125 0 10,34
2 112,8 -8,725 9,4 11,28
3 117,5 -4,025 14,1 11,75
4 118,2 -3,325 14,8 11,82
5 119,2 -2,325 15,8 11,92
6 121,2 -0,325 17,8 12,12
7 131,4 9,875 28 13,14
8 148,5 26,975 45,1 14,85
Total 972,2 0 145 97,22

11
 Verificarea principalelor proprietăţi ale mediei aritmetice
a. xmin  x  xmax
103,8  121,525  148,5

b.  x  x   0 (vezi tabelul 1)
i

c. x  nx i

8  121,525  972,2

d. x' 
 x i  a
 xa
n
Alegând arbitrar a = 103,4 şi calculând valorile xi  a se obţine:

x' 
 x  a   145  18,125 mii bucăţi
n 8
deci:
x  x'  a ; 121,525-18,125 = 103,4, de unde:
x  x'  a  103,4  18,125  121,125
x 
  ki  x
e. 
n k
Fie k = 10 arbitrar ales, obţinându-se:
x 
  ki  97,22 x
x' '    12,1525 
n 8 k
3. Calculul celorlalte mărimi medii
Tabelul 2
Nr crt Volumul 1 xi2 lg xi
producţiei xi
(mii buc)
1 103,4 0,009671 10691,56 2,014521
2 112,8 0,008865 12723,84 2,052309
3 117,5 0,008511 13806,25 2,070038
4 118,2 0,00846 13971,24 2,072617
5 119,2 0,008389 14208,64 2,076276
6 121,2 0,008251 14689,44 2,083503
7 131,4 0,00761 17265,96 2,118595
8 148,5 0,006734 22052,25 2,171726
Total 972,2 0,066492 119409,2 16,65959
Media pătratică

xp 
x 2
i

119409 ,2
 122,17 mii bucăţi
n 8
Media armonică
n 8
xh    120,31 mii bucăţi
1 0,066492
x
i

12
 Media geometrică
 lg x
16,65959
xg  n x lg x g  
 2,0824
i
i ;
n 8
anti log 2,0824  120,90  x g  120,9 mii bucăţi

Relaţia dintre mărimile medii este:

xh  xg  x  xp
120,31 < 120,9 < 121,525 < 122,17

Abaterile între cele patru medii fiind mici, se poate trage concluzia că pentru acestă serie
orice medie s-ar folosi, ea măsoară suficient de corect tendinţa centrală şi deci media în acest caz
poate fi o valoare tipică.
4. Calculul indicatorilor medii de poziţie
Deoarece seria este una simplă, pentru că nu are termeni care să se repete, nu este cazul să se
calculeze modulul.

Calculul cuantilelor
Calculul medianei
n 1 9
- locul medianei : LMe    4,5
2 2
- valoarea medianei:
x  x5 118,2  119,2
Me  4   118,7 mii bucăţi
2 2
Calculul cuartilelor
n 1 112,8  117,5
LQ1   2,25  Q1   115,15 mii buc.
4 2
Q2  Me
3n  1 121,2  131,4
LQ3   6,75  Q3   126,3 mii buc.
4 2

5. Reprezentarea grafică

Repartiţia secţiilor în funcţie de volumul producţiei

160
140
120
mii bucaţi

100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8
Secţii

13
 APLICAŢIA 2 Calculul indicatorilor statistici ce caracterizează distribuţia judeţelor după
numărul abonamentelor telefonice

Grupe de judeţe după numărul de Număr Frecvenţe cumulate

abonamente telefonice judeţe
Crescător Descrescător
(mii abonamente)
Sub 60 10 10 40
60-90 17 27 30
90-120 6 33 13
120-150 5 38 7
Peste 150 2 40 2
Total 40

Se cere:
1. Să se calculeze numărul mediu de abonamente telefonice prin calculul mediei aritmetice
cu frecvenţe absolute, specificând ce proprietăţi ale mediei aritmetice stau la baza
calculului acestora;
2. Să se calculeze şi celelalte medii şi să se verifice relaţia dintre acestea;
3. Să se calculeze indicatorii medii de poziţie;

Rezolvare

1. Pentru a calcula vechimea medie ne vom folosi de calculele din tabelul 2

Tabelul 2
Grupe de
judeţe după xi ni x i  ni
numărul
abonamentelor
telefonice
Sub 60 45 10 450
60-90 75 17 1275
90-120 105 6 630
120-150 135 5 675
Peste150 165 2 330
Total - 40 3360

Calculul mediei aritmetice pe baza frecvenţelor absolute:

x
 xi  ni  3360  84 mii abonamente/judeţ
 ni 40

2. Celelalte mărimi medii ce pot fi calculate sunt:

- media armonică
- media pătratică
- media geometrică

14
 Tabelul 3
xi ni 1 xi2  ni ni  lg xi
 ni
xi
45 10 0.222222 20250 16.53213
75 17 0.226667 95625 31.87604
105 6 0.057143 66150 12.12714
135 5 0.037037 91125 10.65167
165 2 0.012121 54450 4.434968
- 40 0.55519 327600 75.62194

Media armonică:

xh 
 ni  40  72.04 mii abonamente/judeţ
1
 x  ni
0,55519
i

Media pătratică:

xp 
 xi2  ni 
327600
 90.49 mii abonamente/judeţ
 ni 40

Media geometrică
x g   i  xini  lg x g 
n  ni  lg xi  1,8905485
 ni
 x g  anti log1,8905485  77.72 mii abonamente/judeţ
Verificarea relaţiei dintre mărimile medii:
xh  xg  x  xp
Aşadar,
72.04 < 77.72 < 84 < 90.49
Abaterile dintre medii fiind mici se poate trage concluzia că pentru acestă serie orice medie
s-ar folosi ea indică suficient de corect tendinţa centrală şi deci media în acest caz poate fi o
valoare tipică.

3. Calculul indicatorilor medii de poziţie

Tabelul 4
Grupe de judeţe Frecvenţa ( n i ) Frecvenţe cumulate
după numărul de Crescător
abonamente
30-60 10 10
60-90 17 27
90-120 6 33
120-150 5 38
150-180 2 40
Total 40 -
15
 Calculul modulului
Etape:
- se stabileşte locul modulului dat de intervalul cu frecvenţa maximă
60 < Mo < 90
- se calculează modulul după formula:
Mo  x0  k
1
 60  30
17  10  86.25
1   2 17  10  17  6
- se verifică dacă valoarea modală este inclusă în interval

60 < 86.25 < 90

Calculul cuantilelor
Calculul medianei
Etape:
- se stabileşte locul medianei, dat de intervalul corespunzător primei frecvenţe cumulate

care depăşeşte
n i 1

41
 20,5
2 2
27 > 20,5  Me  60,90
- se calculează mediana utilizând formula:
M e 1
*  ni  1 
1
2
 ni 41
 10
i 1
M e  x0  K *  60  30 2  78.53
nM e 17
- deci, 60 < Me < 90
unde:
x0 – limita inferioară a intervalului median ; K – mărimea intervalului median ;
M e 1
1
2
*  ni  1 – locul medianei în serie ; n
i 1
i – frecvenţele cumulate până în intervalul median;

n M e – frecvenţa intervalului median ; intervalul median este primul interval cu frecvenţa

cumulată crescător mai mare decât locul medianei   n i1
 din seria de repartiţie.
 2 

Calculul cuartilelor
n i 1

41
 10,25  Q1  60,90
4 4
Q2  Me
Q1 1
*  ni  1   ni
1
4 i 1 10,25  10
Q1  x 0  K *  60  30  60.44
nQ1 17
3  41
 30,75  Q3  90,120 
3
4
 ni  1 
4
Q3 1
*  ni  1 
3
4
 ni 30,75  27
i 1
Q3  x 0  K *  90  30  108.75
nQ3 6
16
 Aplicaţia 3 Calculul indicatorilor variaţiei şi indicatorilor de asimetrie

Pentru lucrătorii unei fabrici se cunosc următoarele date cu privire la numărul de piese
executate de fiecare într-o perioadă de timp. (date convenţionale)

Tabelul 1
Grupe de muncitori după Număr lucrători
numărul de piese lucrate
Sub 30 7
30-40 5
40-50 12
50-60 20
60-70 26
70-80 17
Peste 80 13
Total 100

Se cere:
1. Să se reprezinte grafic seria de date folosind frecvenţele reale şi cele cumulate.
2. Numărul mediu de piese realizat de muncitorii fabricii.
3. Indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei.
4. Indicatorii de asimetrie

Rezolvare

1. Reprezentarea grafică a seriei se face cu :

- histograma şi poligonul frecvenţelor;
- ogiva sau diagrama frecvenţelor cumulate;

Astfel vom avea:

Histograma

30
Număr muncitori

25
20
15
10
5
0
20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90
Număr piese lucrate

17
 Poligonul frecvenţelor

30
Număr muncitori 25
20
15
10
5
0
20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90
Număr piese lucrate

Diagrama frecvenţelor cumulate

120
Frecvenţe cumulate

100
80
60
40
20
0
20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90
Număr piese lucrate

2. Calculul numărului mediu de piese lucrate

Pentru acesta se foloseşte fomula mediei aritmetice cu frecvenţe absolute.

x
x n i i

6060
 60,6buc.
n i 100
Tabelul 2
Grupe de muncitori ni ni
după numărul de xi ni x i  ni cumulat cumulat
piese lucrate crescător descrescător
Sub 30 25 7 175 7 100
30-40 35 5 175 12 93
40-50 45 12 540 24 88
50-60 55 20 1100 44 76
60-70 65 26 1690 70 56
70-80 75 17 1275 87 30
Peste 80 85 13 1105 100 13
Total - 100 6060 - -

18
 3. Calculul indicatorilor de variaţie

Indicatorii simpli ai variaţiei:

1) Amplitudinea
- în mărimi absolute

Ax  X max  X min  85  25  60buc

- în mărimi relative

X max  X min 85  25
Ax %   100   100  99%
X 60,6

2) Abaterile individuale de la medie

- în mărimi absolute
d i  xi  x (vezi tabelul 3)
- în mărimi relative
x x
d i%  i  100 (vezi tabelul 3)
x
3) Abaterile individuale de la mediană
Pentru aceasta este necesar să calculăm mai întâi valoarea medianei. Astfel vom avea:
- se stabileşte locul medianei, dat de intervalul corespunzător primei frecvenţe cumulate care

depăşeşte
n
 1 101

i
 50,5
2 2
70 > 50,5  Me  60,70
- se calculează mediana utilizând formula:
M e 1
*  ni  1   ni
1 101
 44
2
M e  x0  K * i 1
 60  10 2  62,5
nM e 26
- deci, 60 < Me < 70
unde:
x0 – limita inferioară a intervalului median ;

K – mărimea intervalului median ;

*  ni  1 – locul medianei în serie ;
1
2
M e 1

n
i 1
i – frecvenţele cumulate până în intervalul median;

n M e – frecvenţa intervalului median ; intervalul median este primul interval cu frecvenţa

  ni  1 
cumulată crescător mai mare decât locul medianei   din seria de repartiţie.
 2 
 
- abaterile individuale de la mediană în mărimi absolute
d Me  xi  Me (vezi tabelul 3)
- abaterile individuale de la mediană în mărimi relative
19
 xi  Me
d Me   100 (vezi tabelul 3)
Me

Tabelul 3
xi ni xi  x xi  x xi  Me xi  Me
 100  100
x Me
25 7 -35,6 -58,7459 -37,5 -60
35 5 -25,6 -42,2442 -27,5 -44
45 12 -15,6 -25,7426 -17,5 -28
55 20 -5,6 -9,24092 -7,5 -12
65 26 4,4 7,260726 2,5 4
75 17 14,4 23,76238 12,5 20
85 13 24,4 40,26403 22,5 36
- 100 -39,2 -64,6865 -52,5 -84

4) Abaterea maximă
- în mărimi absolute
d max  xmax  x  85  60,6  24,4
- în mărimi relative
x x 85  60,6
d max %  max  100   100  40,26%
x 60,6
5) Abaterea minimă
- în mărimi absolute
d min  xmin  x  25  60,6  35,6

- în mărimi relative
x x 25  60,6
d min %  min  100   100  58,74%
x 60,6

Indicatorii sintetici ai variaţiei

Tabelul 4
xi ni x i  x  ni xi  Me  ni x i 
2
 x  ni xi2  ni
25 7 249,2 262,5 8871,52 4375
35 5 128 137,5 3276,8 6125
45 12 187,2 210 2920,32 24300
55 20 112 150 627,2 60500
65 26 114,4 65 503,36 109850
75 17 244,8 212,5 3525,12 95625
85 13 317,2 292,5 7739,68 93925
- 100 1352,8 1330 27464 394700

20
1) Abaterea medie liniară de la medie (vezi tabelul 4)

d
 xi  x  ni  1352,8  13,528
 ni 100

2) Abaterea medie liniară de la mediană (vezi tabelul 4)

d Me 
x i  Me  ni

1330
 13,3
n i 100
3) Dispersia sau varianţa
(vezi tabelul 4)
 x  x 
2
27464  ni
   274,64 
2 i

n
x
i 100
Calculul dispersiei prin metoda momentelor iniţiale
(vezi tabelul 4)

x 
2  xi2  ni 2
x 
394700
 60,6 2  274,64
 ni 100
Calculul simplificat al dispersiei
Tabelul 5
xi ni x a xi'2  ni
x'  i
k
25 7 -4 112
35 5 -3 45
45 12 -2 48
55 20 -1 20
65 26 0 0
75 17 1 17
85 13 2 52
- 100 - 294

 xi 
x n '2
i i
k2  x a  2

294
 10 2  60,6  65 
2

n i 100
 294  19,36  274,64
unde: a este centrul intervalului cu frecvenţa maximă, iar k mărimea intervalului de grupare;

4) Abaterea medie pătratică

 x   x2  274,64  16,57

5) Coeficientul de variaţie
dx 13,528
vx   100   100  22,32%
x 60,6

x 16,57
vx   100   100  27,34%
x 60,6
21
 Observaţie:
Deoarece coeficientul de variaţie are o valoare mai mică decât 35% se consideră distribuţia
ca fiind omogenă. De asemenea cu cât acest coeficient are o valoare mai mică cu atât distribuţia
este mai omogenă.

4. Calculul indicatorilor de asimetrie

Tabelul 6
xi ni x 
3
 x  ni
i x 
4
 x  ni
i

25 7 -315826 11243410
35 5 -83886,1 2147484
45 12 -45557 710689,1
55 20 -3512,32 19668,99
65 26 2214,784 9745,05
75 17 50761,73 730968,9
85 13 188848,2 4607896
- 100 -206957 19469861

1) Momentul centrat de ordinul 3 (vezi tabelul 6)

 (x i  x ) 3 * ni
 206957
3  i
  2069,57
 ni 100
2) Coeficienţii de asimetrie propuşi de Karl Pearson
x  Mo 60,6  68,2  7,6
Cas  ,1  Cas  1  Cas    0,46
 16,57 16,57
3* (x  M e )
C as  ,3  C as  3 unde M o  M e  3 * ( x  M e )

3) Coeficienţii lui Pearson pentru exces şi boltire
2
2 1  
1  3 3  *  3 
2 2  2 
  (x i  x) 2 * ni
 2  42 unde : 2  i
– momentul centrat de ordinul 2
2 n i

 (x i  x) 3 * ni
3  i
– momentul centrat de ordinul 3
n i

 (x i  x) 4 * ni
4  i
– momentul centrat de ordinul 4
 ni
4. Coeficientul de simetrie al lui Fisher (CaF)

 3  2069,57  2069,57
C aF     0,4548
3 16,57 3 4549,54

22
5. Coeficientul de asimetrie al lui Yulle (CaY)
q  q1
C aY  2 unde : q1 = Me – Q1
q 2  q1
q2 = Q3 – Me
– 1 ≤ CaY ≤ 1

6. Coeficientul de asimetrie al lui Bawley (CasB)

q 'q '
C asB  2 1
q 2 ' q1 '
unde : q1’ = Me – D1
q2’ = D9 – Me
Pentru calculul celorlalţi coeficienţi de asimetrie vor trebui calculate valorile pentru modul,
cuartile şi decile conform explicaţiilor din capitolul anterior.
Interpretarea coeficienţilor de asimetrie
Dacă avem:
- coeficienţii > 0 seria prezintă asimetrie la stânga;
- coeficienţii = 0 seria este perfect simetrică;
- coeficienţii<0 seria prezintă asimetrie la dreapta;

Pentru această problemă coeficienţii de asimetrie au valori negative ceea ce înseamnă că

seria prezintă asimetrie la dreapta.
Coeficienţii de aplatizare
 19469861 19469861
C apP  42    258,12
2 274,64 2
75427 ,1296
Interpretare:
- dacă acest coeficient este mai mic de 3 seria este aplatizată;
- dacă acest coeficient este egal cu 3 seria prezintă distribuţie normală;
- dacă acest coeficient este mai mare decât 3 distribuţia este alungită;

Pentru aceasta problemă coeficientul este mai mare decât 3, aşadar distribuţia este alungită.
CapF  CapP  3
Interpretare:
- dacă acest coeficient este mai mic de 0 seria este aplatizată;
- dacă acest coeficient este egal cu 0 seria prezintă distribuţie normală;
- dacă acest coeficient este mai mare decât 0 distribuţia este alungită;

23
 PROBLEME PROPUSE

1. Cifra de afaceri (mii lei) pentru 10 magazine dintr-un centru comercial înregistrează
următoarele valori: 31,2; 20,8; 28,6; 46,3; 25,5; 27,8; 29,2; 22,4; 26,3; 41,5; 39,1.

Se cere:
1. Să se calculeze volumul mediu al producţiei din societate folosind media aritmetică şi să
se verifice principalele proprietăţi ale acesteia;
2. Să se folosescă pentru aceeaşi serie şi alte tipuri de medii şi să se arate în ce raport de
mărime se află ele faţă de media aritmetică;
3. Să se calculeze indicatorii medii de poziţie;

2. Distributia magazinelor dintr-un oras dupa numarul de televizoare vandute într-o luna
generaza urmatoarea serie statistica:

Grupe de magazine după Nr. de magazine

numărul de televizoare vâdute
10-20 2
20-30 5
30-40 8
40-50 7
50-60 17
60-70 13
70-80 8

Se cere:
1. Să se calculeze principalele categorii de mărimi medii;
2. Să se verifice relaţia dintre medii;
3. Să se evidenţieze structura vânzărilor;
4. Să se calculeze indicatorii medii de poziţie.

3. Pentru un agent economic se cunosc datele:

Grupe de salariaţi după valoarea Număr salariaţi

vânzărilor relizate (mil lei)
Sub 100 4
100-140 11
140-180 15
180-220 30
220-260 18
260-300 12
Peste 300 10
Total 100

Se cere:
1. Să se reprezinte grafic distribuţia salariaţilor după valoarea vânzărilor;
2. Să se calculeze indicatorii simpli şi sintetici ai variaţiei;
24
 ANALIZA LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE

Aplicaţia 1 Pentru 10 unităţi economice din acelaşi sector de activitate se cunosc datele
următoare:
Tabelul 1
Nr. crt. Nr. Cifra de afaceri
salariaţi (mld.lei)
1 28 1,7
2 18 1,1
3 22 1,2
4 44 2,2
5 16 0,9
6 12 0,7
7 26 1,5
8 20 1,3
9 30 2,0
10 40 2,3
Total 256 14,9

Se cere :

1. să se argumenteze, cu ajutorul metodelor simple, existenţa, direcţia şi forma legăturii;

2. să se determine parametrii funcţiei de regresie;
3. să se calculeze valorile funcţiei de regresie;
4. să se afle valoarea coeficientului de corelaţie

Rezolvare :

1. Metoda seriilor paralele interdependente presupune ordonarea valorilor caracteristicii

factoriale xi (numărul de salariaţi) şi înregistrarea în paralel a valorilor corespunzătoare ale
caracteristicii dependente yi (cifra de afaceri), după cum se poate vedea în tabelul 2
Tabelul 2
Nr.crt. xi yi (mld.lei)
1 12 0,7
2 16 0,9
3 18 1,1
4 20 1,3
5 22 1,2
6 26 1,5
7 28 1,7
8 30 2,0
9 40 2,3
10 44 2,2

25
 Cele două şiruri de date din tabelul 2 indică existenţa unei legături directe între numărul
de salariaţi şi mărimea cifrei de afaceri. Pentru a putea aprecia şi forma legăturii este necesar să
se traseze graficul de corelaţie (figura 1), care sugerează o legătură de tip liniar.
Cifra de
afaceri 2,5

1,5

0,5

0
0 10 20 30 40 50
Numarul de salariati

Figura 1 Legătura dintre numărul salariaţilor şi cifra de afaceri

2. Aflarea parametrilor funcţiei liniare de regresie necesită rezolvarea următorului
sistem de ecuaţii normale:
na  b xi   y i


a  xi  b xi   xi yi

2

Calculele necesare rezolvării sistemului au fost sistematizate în tabelul 3.

Tabelul 3
Nt.crt. xi yi 2 xiyi 2
xi yi Y xi
0 1 2 3 4 5 6
1 12 0,7 144 8,4 0,49 0,7894
2 16 0,9 256 14,4 0,81 0,9955
3 18 1,1 324 19,8 1,21 1,0985
4 20 1,3 400 2,6 1,69 1,2015
5 22 1,2 484 26,4 1,44 1,3045
6 26 1,5 676 39 2,25 1,5106
7 28 1,7 784 47,6 2,89 1,6136
8 30 2,0 900 60 4,00 1,7167
9 40 2,3 1600 92 5,29 2,2318
10 44 2,2 1936 96,8 4,84 2,4379
Total 256 14,9 7504 430,4 24,91 14,9000

Sistemul de ecuaţii normale este:

10a  256b  14.9


256a  7504b  430.4
cu soluţiile:
a = 0,1712
b = 0,0515

26
 Ecuaţia medie de estimare a legăturii liniare dintre numărul salariaţilor şi cifra de afaceri
este:
Yxi  0,1712  0,0515 xi
Pentru fiecare salariat în plus cifra de afaceri se măreşte cu 0,0515 mld. lei.

3. Valorile ajustate ale cifrei de afaceri se calculează înlocuind fiecare variantă a

caracteristicii factoriale xi în funcţia de regresie (vezi tabelul 3).
Yx1  0.1712  0.0515 *12  0.7894

Yx10  0.1712  0.0515 * 44  2.4678

4. Coeficientul de corelaţie liniară simplă este:

n x i yi   x i  yi
ry / x  
n x 2   x 2  n y 2   y 2 
  i  i    i  i 
10 * 430.4  256 *14.9 489.6
   0.9649
10 * 7504  65536 10 * 24.91  222.01 507.4

Acest rezultat arată o legătură puternică între numărul de salariaţi şi cifra de afaceri. Cu
cât ry/x se apropie mai mult de valoarea 1, cu atât legătura este mai puternică.

Aplicaţia 2 Productivitatea medie şi cifra de afaceri înregistrate de 10 firme dintr-o subramură

industrială se prezintă astfel:
Tabelul 1
Nr. Productivitatea Cifra de afaceri
crt. medie (mil. lei)
0 1 2
1 10 120
2 6 85
3 11 135
4 7 90
5 8 98
6 10 115
7 5 72
8 6 70
9 8 90
10 9 110
Total 80 985

27
Se cere :
1. să se analizeze existenţa, direcţia şi forma legăturii;
2. să se determine parametrii funcţiei de regresie;
3. să se calculeze valorile funcţiei de regresie;
4. să se măsoare intensitatea corelaţiei dintre cele două variabile folosind coeficientul şi
raportul de corelaţie.

Rezolvare :
1. În relaţia dintre cele două variabile factorul de influenţă este productivitatea medie
(xi), iar variabila rezultativă este cifra de afaceri (yi).
Dintre metodele simple de evidenţiere a corelaţiei dintre două variabile am ales metoda
grafică, aceasta oferind cele mai multe informaţii.
Din figura 1 reiese că între productivitatea medie şi cifra de afaceri există o legătură
directă, de tip liniar.
160
Cifra140
de afaceri
120
100
80
60
40
20
0
0 2 4 6 8 10 12

Productivitatea medie

Figura 1 Legătura dintre productivitatea medie (xi) şi cifra de afaceri (yi)

2. Sistemul de ecuaţii normale necesar pentru aflarea parametrilor a şi b ai funcţiei

liniare este:
na  b xi   y i

a x  b x 2 
  i  i  xi y i
Folosind rezultatele calculelor intermediare prezentate în tabelul 2 (coloanele 1- 4), se
obţine sistemul:
10a  80b  985

80a  676b  8249 ,
cu soluţiile: a = 16,5

b = 10,25

28
 3. Valorile teoretice ale cifrei de afaceri (Y xi ) se vor calcula înlocuind fiecare valoare a
variabilei factoriale xi în funcţia de regresie:
Yx i  16.5  10.25x i
Rezultatele calculelor efectuate sunt prezentate în tabelul 2, coloana 6.
Tabelul 2
Nr. xi yi xiyi 2 2 (yi - y)2
xi yi Y xi (yi - Y xi )2
Crt.
0 1 2 4 3 5 6 7 8
1 10 120 1200 100 14400 119 1 462,25
2 6 85 510 36 7225 78 49 182,25
3 11 135 1485 121 18225 129,25 33,06 1332,25
4 7 90 630 49 8100 91,75 3,06 72,25
5 8 98 784 64 9604 98,5 0,25 0,25
6 10 115 1150 100 13225 119 16 272,25
7 5 72 360 25 5184 67,75 18,06 702,25
8 6 70 420 36 4900 78 64 812,25
9 8 90 720 64 8100 98,5 72,25 6642,25
10 9 110 990 81 12100 108,75 1,5625 132,25
Total 80 985 8249 676 101063 988,5 258,2425 10510,5

4. Rezultatele calculelor efectuate pentru determinarea parametrilor a şi b ai funcţiei

liniare de regresie (tabelul 2) pot fi utilizate şi pentru aplicarea formulei de calcul simplificat a
coeficientului de corelaţie:
n  xi y i   xi  y i

n  
ry / x  
  xi  n   yi 
2 2
xi2 yi2
10 * 8249  80 * 985
  0,9876
10 * 676  80 10 *101063  985 
2 2

Această valoare apropiată de 1 indică o legătură foarte puternică între cele două
variabile.
Raportul de corelaţie se determină cu formula:
 y  Y 
2

Ry / x  1
i xi

 y  y 
2
i
, unde:

y
 yi  985  98,5
n 10
Utilizând datele din tabelul 2, calculăm:

258,2425
R y / x  1  0,9876
10510 .5
Coeficientul şi raportul de corelaţie au valori egale, ceea ce confirmă liniaritatea legăturii.
29
Aplicaţia 3 Pentru cincisprezece firme din aceeaşi ramură s-au înregistrat următoarele informaţii
referitoare la o lună de activitate:
Tabelul 1
Nr. Cifra de afaceri Nr. salariaţi Capital tehnic utilizat
Crt. (mil. lei) (pers.) (mld. lei)
0 1 2 3
1 16 12 4,40
2 18 14 4,72
3 14 10 4,08
4 24 19 5,68
5 17 12 4,56
6 22 17 5,36
7 15 12 4,24
8 21 16 5,20
9 25 21 5,84
10 18 12 4,72
11 17 13 4,07
12 19 15 4,33
13 24 18 4,98
14 16 12 3,94
15 17 14 4,17

Se cere:
1. să se studieze legătura dintre cele trei variabile înregistrate şi să se găsească funcţia de
regresie multiplă care exprimă această legătură;
2. să se măsoare intensitatea legăturilor simple între x1 şi y, x2 şi y, x1 şi x2;
3. să se calculeze coeficientul de corelaţie liniară multiplă;
4. să se determine valoarea raportului de corelaţie multiplă.

Rezolvare:
1. În vederea determinării existenţei şi formei legăturii vom folosi metoda seriilor
paralele interdependente (tabelul 2) şi metoda grafică (figurile 1-3).

Tabelul 2
Nr. Număr Capital tehnic Cifra de afaceri
crt. salariaţi utilizat (y)
(x1) (x2)
0 1 2 3
1 10 4,08 14
2 12 3,94 16
3 12 4,24 15
4 12 4,40 16
5 12 4,56 17
6 12 4,72 18
7 13 4,07 17
8 14 4,17 17
9 14 4,72 18
10 15 4,33 19
11 16 5,20 21
12 17 5,36 22
13 18 4,98 24
14 19 5,68 24
15 21 5,84 25
30
 Seriile paralele interdependente arată că există în general o tendinţă de creştere pentru
cele trei variabile.

30
Cifra de afaceri
25
20
15
10
5
0
0 10 20 30
Nr. salariati

Figura 1 Legătura dintre cifra de afaceri (y1) şi numărul de salariaţi (x1)

30
Cifra de afaceri
25
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6 7

Capitalul tehnic utilizat

Figura 2 Legătura dintre cifra de afaceri (y) şi capitalul tehnic utilizat (x2)

25
Nr.salariati
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6 7

Capital tehnic utilizat

Figura 3 Legătura dintre numărul personalului (x1) şi capitalul tehnic utilizat (x2)

31
 Graficele arată că legăturile simple sunt de formă liniară, deci funcţia de regresie multiplă
este:
Y = a0 + a1x1 +a2x2
Estimarea parametrilor acestei funcţii presupune rezolvarea sistemului de ecuaţii
normale:

na0  a1  x1  a 2  x 2   y


a 0  x1  a1  x1  a 2  x1 x 2   x1 y
2


a 0  x 2  a1  x1 x 2  a 2  x 2   x 2 y

2

Efectuând calculele din tabelul 3, sistemul anterior devine:

15a0  217 a1  70,29a 2  283

283a0  3277 a1  1039 .96a 2  4243
70,29a  1039 .96a  334.4987 a  1352 .91
 0 1 2

cu soluţiile:a0 = 24,3 a1 = – 0,84 a2 = 1,42

Tabelul 3
Nr. yi x1 x2 y i2 x1y x2y x1x2 x12 x22
crt.
1 16 12 4,40 256 192 70,40 52,8 144 19,36
2 18 14 4,72 324 252 84,96 66,08 196 22,2784
3 14 10 4,08 196 140 57,12 40,80 100 16,6469
4 24 19 5,68 576 456 136,32 107,92 361 32,2629
5 17 12 4,56 289 204 77,52 54,72 144 20,7936
6 22 17 5,36 484 374 117,92 91,12 289 28,7296
7 15 12 4,24 225 180 63,60 50,88 144 17,9776
8 21 16 5,20 441 336 109,20 83,20 256 27,04
9 25 21 5,84 625 525 146,00 122,64 441 34,1056
10 18 12 4,72 324 216 84,96 56,64 144 22,2784
11 17 13 4,07 289 221 69,19 52,91 169 16,5649
12 19 15 4,33 361 285 82,27 64,95 225 18,7489
13 24 18 4,98 576 432 103,68 89,64 324 24,8004
14 16 12 3,94 256 192 63,04 47,28 144 15,5236
15 17 14 4,17 289 238 70,89 58,38 196 17,3889
Total 283 217 70,29 5511 4243 1352,91 1039,96 3277 334,4987

Funcţia liniară de regresie multiplă este:

Yx 1 x 2  24.36  0,84 x1  1,42 x 2
2. Intensitatea corelaţiei dintre numărul de salariaţi (x1) şi cifra de afaceri (y) se măsoară
cu ajutorul coeficientului de corelaţie:

n  x1 y   x1  y
ry / x 1  
n x 2   x 2  n y 2   y 2 
  1  1     
15 * 4243  217 * 283 2234
   0,9684
 2

15 * 3277  217 15 * 5511  283 2
 2306 . 9495
Intensitatea corelaţiei din capitalul tehnic utilizat şi cifra de afaceri este:

32
 n x 2 y   x 2  y
ry / x 2  
n   x 2  n  y   y 
2  2
 
x 22 2
  
15 *1352.91  70,29 * 283 401,58
  
 2

15 * 334.4987  70,29 15 * 5511  283 2 76,7964 * 2576 
401,58
  0,9028
444,77

Intensitatea corelaţiei dintre numărul de salariaţi şi capitalul tehnic utilizat :

n  x1x 2   x1  x 2
rx 1 / x 2  
n x 2   x 2  n x 2   x 2 
  1  1    2  2 
15 *1039.96  217 * 70,29 346,47
  
 2

15 * 3277  217 15 * 334.4987  70,29 2 2.066 * 76,7964 
346,47
  0,8698
398,32

3. Coeficientul de corelaţie liniară multiplă este:

ry2 / x  ry2 / x  2 * ry / x 1 * ry / x 2 * rx 1 / x 2
ry / x 1 , x 2  1 2

1  rx2 / x
1 2

0,96842  0,90282  2 * 0,9684 * 0,9028 * 0,8698 0,4818

   0,976
1  0,8698 2 0,4936

4. Raportul de corelaţie multiplă se calculează cu formula:

 y  Y 
2

R y / x1 , x2  1
i x1 x2

 y  y 
2
i

Valorile teoretice se obţin înlocuind x1 şi x2 în funcţie de regresie:

Y1 = 24,36 – 0,84*12 + 1,42*4,40 = 20,528
Y2 = 24,36 – 0,84*14 + 1,42*4,72 = 19,3024 ş.a.m.d.
Cifra de afaceri medie este:

y
y i

283
 18.8666
n 15
Valoarea raportului de corelaţie multiplă este:
8,101
R y / x1 , x2  1   0,976
171,733

33
 R r
Deoarece y / x1 , x2 y / x1 , x2
, legătura dintre cele trei variabile este liniară şi nu sunt
necesare alte teste de verificare

APLICAŢIA 4 Cele 10 magazine de acelaşi profil dintr-o localitate se caracterizează prin

următoarele date:

Tabelul 1
Profit 53 61 75 21 26 35 50 39 46 13
(mil.lei)
Nr. 16 18 21 6 7 9 13 11 14 5
salariaţi

Se cere să se măsoare legătura dintre cele două variabile folosind metode neparametrice.

Rezolvare:

În vederea aplicării metodei corelaţiei vom ordona crescător valorile caracteristicii

factoriale X (număr salariaţi), trecând într-o coloană alăturată valorile corespunzătoare ale
caracteristicii dependente Y (profit), după cum se poate vedea în tabelul următor, coloanele 1 şi
2.
Vom acorda câte un rang fiecăruia din cele 10 magazine, în funcţie de numărul
salariaţilor societăţii comerciale (coloana 3) şi nivelul profitului (coloana 4) şi vom măsura
diferenţele dintre cele două ranguri.
Aceste diferenţe vor fi ridicate la pătrat (coloana 5), suma lor urmând a fi folosită pentru
calcularea coeficientului Spearman de corelaţie a rangurilor:

6 d i2 62
rs  1   1  0.9919

n n 1 2
 10100  1
unde: di – diferenţa de rang
n – numărul observaţiilor
rs = 0,9919 (legătură puternică)
Tabelul 1
xi yi R xi R yi 2 Pi Qi
di
1 2 3 4 5 6 7
5 13 1 1 0 9 0
6 21 2 2 0 8 0
7 26 3 3 0 7 0
9 35 4 4 0 6 0
11 39 5 5 0 5 0
13 50 6 7 1 3 1
14 46 7 6 1 3 0
16 53 8 8 0 2 0
18 61 9 9 0 1 0
21 75 10 10 0 0 0
Total 419 - - 2 44 1

34
 Pentru a calcula coeficientul Kendall de corelaţie a rangurilor vom stabili pentru fiecare
magazin în parte numarul total de magazine care au un nivel superior al profitului (coloana 6),
respectiv inferior (coloana 7).
Pentru aceasta vom numara rangurile superioare (respectiv inferioare) Ry care apar dupa
rândul corespunzator magazinului respectiv ,pana la sfarşitul tabelului .
De exemplu , magazinul cu un profit de 46 de mil lei are rangul 6 dupa profit.
Dintre cele patru magazine inscrise pe rândurile urmatoare, 3 ranguri Ry superioare. Este
obligatoriu ca rangurile Rx sa fie ordonate crescator. Folosind totalurile din coloanele 6 şi 7
putem calcula coeficientul Kendall :

rk  2
 P  Q
i i
2
44  1
 0.9555
nn  1 1010  1
rk  0.9555
Datele din tabelul iniţial pot fi folosite pentru a construi un tabel de asociere.
Pentru aceasta am calculat valoarea medie a profitului (41,9 mil. lei) şi numărul mediu de
salariaţi ai unui magazin (12) şi am transformat cele doua variabile analizate in caracteristici
alternative prin restrângerea celor 10 înregistrări în doua grupe : valori sub medie, respectiv peste
medie.
Tabelul 2 Tabel de contingenţă

Profit
Numar mediu (mil.lei)
de salariati
sub 41,9 peste 41,9
sub 12 5 0
peste 12 0 5

Pentru a aprecia intensitatea legaturii se foloseşte coeficientul de asociere (coeficientul Yule),

calculat cu relaţia:

ad  bc 5  5  0  0 25
Q  
ad  bc 5  5  0  0 25
Q 1

35
 PROBLEME PROPUSE
Problema 1
Pentru cei 8 salariaţi dintr-o filială a unei unitaţi economice s-au înregistrat următoarele date :
Vechime (ani) 5 8 6 7 4 7 6 3
Producţie (buc) 23 31 21 26 19 27 23 20
Se cere:
1. să se reprezinte grafic datele şi sa se aleagă funcţia de regresie potrivită
2. să se determine parametrii funcţiei de regresie ;
Problema 2
Într-o societate comercială s-au înregistrat următoarele date :
Încasări medii (mil.lei) 62 84 22 86 34 52 15 30
Salariu lunar (mil.lei) 3,7 5,1 3,2 4,8 3,1 4,2 3,0 3,8
Se cere :
1. calculaţi raportul de corelaţie :
2. determinaţi în ce masură influenţează încasările medii salariului lunar ;
3. estimaţi salariul lunar al unei persoane într-o lună în care încasările sunt de 48 mil.lei.
Problema 3
Despre 15 companii de asigurări se cunosc următoarele date :
Profit (mil.lei) Incasări din prime de asigurare Nr.agenţi
Y (mil.lei) X1 X2
30 238 16
46 283 20
21 192 13
27 211 15
43 314 20
45 258 21
50 237 16
39 245 15
37 293 14
32 208 13
41 237 22
30 215 20
28 263 19
32 282 18
43 251 16
Se cere :
1. mărimea raportului de corelaţie ;
2. ce profit va avea o companie de asigurări cu 22 de agenţi şi încasări din prime de 310 mil.lei.
Problema 4
Opt agenţi economici din acelaşi domeniu de activitate au înregistrat urmatoarele realizări :
Productivitatea medie 560 570 600 610 650 630 640 480
Profit (mil.lei) 48 58 54 58 63 59 52 42
Ştiind că legătura dintre cele doua variabile are caracter liniar, măsuraţi intensitatea acesteia prin
intermediul :
1. raportului de corelaţie ;
2. coeficientului de corelaţie ;
3. coeficientului de corelaţie a rangurilor Spearman ;
4. coeficientului de corelaţie a rangurilor Kendall.
36
 SERII CRONOLOGICE
APLICAŢIA 1 Analiza statistică a unei serii cronologice de intervale
Încasările unei firme de turism au înregistrat în perioada 2008-2016 următoarele valori :
Tabelul 1
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Încasări
(mil. $) 220 216 222 244 245 264 275 276 278
Se cere :
1. să se caracterizeze evoluţia încasărilor folosind indicatorii :
 absoluţi ;
 relativi ;
 medii
2. să se reprezinte grafic seria valorilor absolute ;
3. să se determine trendul de evoluţie pe baza metodelor mecanice şi analitice ;
4. Să se extrapoleze seria pentru anii 2017 şi 2018.

Rezolvare :
1.
A. Calculul indicatorilor absoluţi :
 Nivelul absolut y t  este reprezentat de termenii seriei.
n
 Nivelul totalizat : y
t 1
t =2240

 Modificarea absolută   :
 cu bază fixă  t 1 :  
 t 1  y t  y1 (tabelul 2 , coloana 2)
 2 1  y 2  y1  216  220  4 (mii $)

 9 1  y 9  y1  278  220  58 (mii $)
 cu bază în lanţ  t t 1  :
 t t 1  yt  yt 1 tabelul6.2, coloana3
 2 1  y 2  y1  216  220  4mii$

 9 1  y9  y1  278  276  2mii$
Relaţii între:  t 1 şi  t 1 :
  t t 1  t 1
2 1  3 2    9 8  9 1
 4  6  22  1  19  11  1  2  58

37
  t 1   t 1 1   t t 1

9 1  8 1  9 8
58-56=2
Tabelul 2
Modificarea absolută (mii tone)
Anul Incasari cu bază fixă cu bază în lanţ
(mil.$)  t 1  y t  y1  t t 1  y t  y t 1
A 1 2 3
2008 220 - -
2009 216 -4 -4
2010 222 2 6
2011 244 24 22
2012 245 25 1
2013 264 44 19
2014 275 55 11
2015 276 56 1
2016 278 58 2
Total 2240 - 58
B. Calculul indicatorilor relativi
 Indicele de dinamică (creştere/ descreştere) I  :
 
 cu bază fixă I t 1 (vezi tabelul 3 , coloana 2 )
y
I t 1%   t  100
y1
216
I 2 1%    100  98.18%
220

278
I 9 1%    100  126.36%
220
  
cu bază în lanţ I t t 1 (vezi tabelul 3 ,coloana 3 )
yt
I t t 1%    100
y t 1
216
I 2 1%    100  98.18%
220

278
I 9 8%    100  100.72%
276
Relaţiile între It/1 si It/t-1:
  I t / t 1 =It/1
0,9818*1,0277**1.0072=1,2636
 It/t-1:It-1/1=It/t-1
I9/1:I8/1=I9/8
1,2636 : 1,2545  1,0072
38
 Tabelul 3
Incasari Indicele de dinamică Ritmul Valoarea absolută a
Anul (mil.$) 1% din ritm
Cu bază Cu bază in Cu baza fixă Cu bază in lanţ Cu bază Cu bază in
fixă lant Rt/1=(It/1-1)100 Rt/t-1=(It/t-1- fixă lanţ
yt yt 1)100 y1 yt 1
It/1= It/t-1= At/1= At/t-1=
y1 yt 1 100 100
A 1 2 3 4 5 6 7
2008 220 - - - - - -
2009 216 0,9818 0,9818 - 1,82 - 1,82 2,2 2,20
2010 222 1,0090 1,0277 0,09 2,77 2,2 2,16
2011 244 1,1090 1,0990 10,90 9,90 2,2 2,22
2012 245 1,1136 1,0040 11,36 0,04 2,2 2,44
2013 264 1,2000 1,0775 20,00 7,75 2,2 2,45
2014 275 1,2500 1,0416 25,00 4,16 2,2 2,64
2015 276 1,2545 1,0036 25,45 0,36 2,2 2,75
2016 278 1,2636 1,0072 26,36 0,72 2,2 2,76
Total 2240 - - - - - -
 Ritmul de modificare (creştere/descreştere) (R) :
 cu bază fixă : Rt/1 (vezi tabelul 3, coloana 4)

R t / 1  t / 1 *100  I t / 1  1 *100
y1
R2/1 = (0,9818 – 1)*100 = – 1,82%
…
R9/1 = (1,2636 – 1)*100 = 26,36%

 cu bază în lanţ (vezi tabelul 6.3, coloana 5)


R t / t 1  t / t 1 *100  I t / t 1  1 *100
y t 1
R2/1 = (0,9818 – 1)*100 = – 1,82%
…
R9/8 = (1,0072 – 1)*100 = 0,72%
 Valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării:
 cu bază fixă : At/1 (vezi tabelul 3, coloana 6)
 y
At /1  t /1  1
R t / 1 100
220
A2 /1   2.2mii $
100
…
220
A9 / 1   2.2mii $
100
 cu bază în lanţ (vezi tabelul 3, coloana 7)

39
  t / t 1 y t 1
A t / t 1  
R t / t 1 100
220
A2 /1   2.2mii $
100
…
276
A9 / 1   2.76mii $
100
C. Calculul indicatorilor medii
 Nivelul mediu y : 
Seria cronologică prezentată este o serie de intervale pentru care nivelul mediu se
calculează aplicând formula mediei aritmetice:
n
 yt
2240
y = t 1  248,88 mii $ 
n 9
Încasarea medie anuală a fost de 248,88 mii $.
 Modificarea medie absolută  : 
=
 n / 1 58

 t / t 1
 7,25 mii $ 
n 1 n 1 8
În medie creşterea anuală în perioada 1990-1998 a fost de 7,25 mii $.
 Indicele mediu
I = n 1  I t / t 1  n 1 I n / 1  8 1,2636  1,0296 sau 102,96%
 Ritmul mediu
R =( I -1)100=(1,0296-1)100=2,96%
Încasarea s-a modificat în medie cu 2,96% anual.

2. Pentru reprezentarea grafică a seriei se construieşte cronograma(historiograma).

300
incasarile (mii $)

250

200

150

100

50

0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

anii

Figura 1. Dinamica încasărilor unei firme de turism în perioada 2008-2016

40
3. Determinarea trendului (tendiţei generale)
 Metode mecanice

Metoda modificării medii absolute

Pentru ajustarea termenilor se utilizează relaţia:
Yt=y1+  (t-1)
Metoda indicelui mediu
Yt=y1 I 
t 1

Rezultatele obţinute privind ajustarea termenilor prin aceste două metode sunt
prezentate în tabelul 4, coloanele 2 si 3.
Tabelul 4
Valori ajustate cu:
Anul t yt Modificarea medie absolută Indicele mediu
Yt=y1+  (t-1) Yt=y1 I 
t 1

A 1 2 3
2008 1 220 Y1=220+7,250=220 Y1=220
2009 2 216 Y2=220+7,251=227,25 Y2=2201,0296= 226,51
2010 3 222 Y3=220+7,252=234,5 Y3=2201,0296 2 = 233,21
2011 4 244 Y4=220+7,253=241,75 Y4=2201,0296 3 = 240,11
2012 5 245 Y5=220+7,254=249,0 Y5=2201,0296 4 = 247,22
2013 6 264 Y6=220+7,255=256,25 Y6=2201,0296 5 = 254,54
2014 7 275 Y7=220+7,256=263,5 Y7=2201,0296 6 = 262,08
2015 8 276 Y8=220+7,257=270,25 Y8=2201,0296 7 = 269,83
2016 9 278 Y9=220+7,258=278 Y9=2201,0296 8 = 277,82
Total - 2240 2240,5 2231,32

Metode analitice
Din cronograma prezentată (figura 1), se observă că ajustarea se poate face prin metoda
liniară şi pe baza parabolei de gradul doi.
Pentru ajustarea liniară se utilizează relaţia :
Yt= a + b ti
Pentru calculul parametrilor a si b se aplică metoda celor mai mici pătrate :
 Y  (a  b  t i )
2
t

Sistemul de ecuaţii este:

na  b t i   yi


a t  b t 2  t y
  i i i i
41
 Dacă se pune condiţia ca t i =0, sistemul devine

na   y i
 a 
 yi ; b   t i yi

b t i2   t i y i n  t i2
Calculele necesare rezolvarii sistemului sunt prezentate în tabelul 5.
9a  2240 2240
 a =248,89 ; b  8,96
60b  538 9
Deci:
Yi=248,89+8,96ti
Valorile ajustate sunt prezentate în tabelul 5, coloana 7.
Pentru trendul parabolic, ecuaţia este:
Yi  a  bti  cti2
Sistemul de ecuaţii normale pentru calcularea parametrilor:
Dacă  t i  0 , sistemul devine:

na  c  t i   y i
2


b t i   t i y i
2


a  t i  c  t i   t i y i
2 4 2


Calculele sunt prezentate în tabelul 5
Deci:
9a  60c  2240 a  249,75
 
60b  538  b  8,96
60a  708c  8892 c  0,13
 
Ecuaţia pentru ajustarea prin trendul parabolic este:
Yt i  249,75  8,96t i  0,13ti2 valorile ajustate sunt prezentate în tabelul 5, coloana 9.
Tabel 5
Valori ajustate prin functia
Anul yi ti t i2 ti3 t i4 t i yi t i2 yi liniara parabolică
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9

2008 220 -4 16 -64 256 -880 3520 213,05 212,69

2009 216 -3 9 -27 81 -648 1944 222,00 221,91
2010 222 -2 4 -8 16 -444 888 231,69 231,062
2011 244 -1 1 -1 1 -244 244 239,93 240,13
2012 245 0 0 0 0 0 0 248,89 249,13
2013 264 1 1 1 1 264 264 257,85 258,05
2014 275 2 4 8 16 550 1100 266,09 266,90
2015 276 3 9 27 81 828 2484 275,77 276,34
2016 278 4 16 64 256 1112 4448 288,73 284,37
Total 2240 Σti = 0 Σti2 = 60 Σti3 = 0 Σti4 = 708 Σti yi = 538 Σti2yi = 14892 ΣYi = 2240 ΣYi = 2240,59

42
 4.Extrapolarea (previzionarea) încasărilor pentru urmatorii 2 ani se face ţinând cont că
sunt aceleaşi condiţii. Valorile extrapolate prin metodele folosite la ajustare sunt prezentate în
tabelul 6.
Tabelul 6
Metoda de ajustare Anii
prin:
2017 2018
1 2 3
modificare medie Y2017 = 220 + 7,25*9 = 285,25 Y2018 = 220 + 7,25*10 = 292,5
absoluta
indicele Y2017 = 220*(1,0296)9 = 286,04 Y2018 = 220*(1,0296)10 = 294,51
mediu
functia Y2017 = 248,89 + 8,96*5 = 293,69 Y2018 = 248,89 + 8,96*6 = 302,65
liniara
functia Y2017 = 249,13 + 8,96*5 – 0,13*25 = Y2018 = 249,13 + 8,96*6 – 0,13*36
parabolica 293,00 = 301,55

Aplicaţia 2
Se cunosc urmǎtoarele date privind valoarea importurilor de legume în perioada 1993-2000 :
Tabelul 1
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Modificari fata de anul 40 22 45 36 38 42 47
precedent
Se cere :
1. să se reconstituie seria de valori absolute, ştiind că valoarea importului a crescut în
perioada 2010-2016, în medie, cu 17,86%;
2. să se calculeze indicatorii medii şi să se interpreteze;
3. să se ajusteze seria printr-un procedeu analitic;

Rezolvare :
1. Din datele prezentate rezultă că :
n


t 2
t / t 1  yt  y1  y 2016  y 2009

40 + 22 + 45 + 36 + 38 + 42 + 47 = 270
De asemenea, se ştie că:
_ _ _
R  17.86%  I %  R  100  17.86  100  117.86%
_ y y 2000
I  n 1 2000  7  1,1786
y1993 y1993
Deci:
 y 2016  y 2009  270
  y 2009  125mil.$
 y 2016 
 1,1786   3,16  y 2016  395mil.$
7
y
 2009
43
 Termenii seriei se calculează astfel :
y 2009  125
y 2010  125  40  165
…
y 2015  305  43  348
y 2016  348  47  395
Seria reconstituita este prezentată în tabelul 2.
Tabelul 2
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Importuri 125 165 187 234 268 305 348 395
(mil.$)

2. Indicatorii medii
 modificarea medie absoluta :
n

_  t / t 1
y n  y1 y 2016  y 2009 395  125
 t 2
    38,57mil.$ Importul a crescut in medie
n 1 n 1 8 1 7
cu 38,75 mil.$.
 nivelul mediu:
n
_  yt
2027
y  t 1   253,37 mil.$
n 8
În această perioadă s-au importat în medie, anual, legume în valoare de 253,37 mil.$.
Ritmul mediu a fost dat si pe baza lui s-a calculat indicele mediu.

3. Pentru ajustarea prin metoda analitică se construieşte cronograma (historiograma).

450
400
importuri (mil.$)

350
300
250
200
150
100
50
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

anii

Graficul sugereaza un trend liniar.

Ecuaţia dreptei: yti  a  bti
Sistemul de ecuaţii normale:

44
 na  b ti   yi


a  t i  b  t i   t i y i

2

Cu condiţia ca t i  0 , sistemul de ecuaţii devine:

 n
  yi
 2027
na   yi
 1
a    253,37
i
  n 8
b ti   ti yi
 
2

b   i i 
yt 3193
 19,00

 i t 2 168

Calculele necesare determinîrii parametrilor si valorile ajustate (teoretice) sunt

prezentate în tabelul 3
Tabelul 3
Anii yi ti ti2 y i ti yiti Yt
Yt i  253,37  19 i

2

0 1 2 3 4 5 6
2009 125 -7 49 -875 120,37 21,43
2010 165 -5 25 -825 158,37 43,95
2011 187 -3 9 -561 196,37 87,79
2012 234 -1 1 -234 234,37 0,1369
2013 268 1 1 268 272,37 19,09
2014 305 3 9 915 310,37 28,83
2015 348 5 25 1740 248,37 0,13
2016 395 7 49 2765 386,37 74,47
Total 2027 0 168 3193 2026,96≈2027 275,82

Aplicaţia 3
Se cunosc următoarele date cu privire la numărul de posturi telefonice / 1000 locuitori în
perioada 2009-2016.
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Modificari absolute faţă de
anul precedent (posturi) 8,8 11,1 12,2 7,4 10,4 10,1 15,2 14,6
Modificări relative faţă de
anul precedent (%) 3,54 4,31 4,54 2,63 3,61 3,38 4,92 4,51
Se cere :
1. să se reconstituie seria de valori absolute;
2. să se calculeze toţi indicatorii absoluţi şi relativi.

45
 Rezolvare :
1. Pentru reconstituirea seriei cronologice se utilizează relaţia între modificarea absolută,
modificarea relativă si valoarea absolută a unui procent din ritmul modificării.
 t / t 1 y
At / t 1   t 1
Rt / t 1  100 100
 2009 / 2008 y 2008
De exemplu : A2009 / 2008  
R2009 / 2008 100
8,8 y
A2009 / 2008   2,484  2008
3,54 100
y2008  2,484 * 100  248,4 posturi telefonice
Pentru anul 2016 valoarea indicatorului se poate calcula astfel :
y2016  y2015   2016 / 2015  323.6  14.6  338.2
sau y2016  y2015  I 2016 / 2015  323.6 * 1.0451  338.2

2. Seria reconstituită si indicatorii absoluţi si relativi sunt prezentaţi în tabelul 2.

Tabelul 2
Indicatori Indicatori relativi
Anul yt absoluţi
 t /1  t / t 1 I t /1%  I t / t 1%  Rt / 1 Rt / t 1 At / 1 At / t 1
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
2008 248,4 - - 100 - - - - -
2009 257,2 8,8 8,8 103,54 103,54 3,54 3,54 2,484 2,484
2010 268,3 19,9 11,1 108,01 104,31 8,01 4,31 2,484 2,572
2011 280,5 32,1 12,2 112,92 104,54 12,92 4,54 2,484 2,683
2012 287,9 39,5 7,4 115,90 102,63 15,90 2,63 2,484 2,805
2013 298,3 49,9 10,4 120,08 103,61 20,08 3,61 2,484 2,879
2014 308,4 60 10,1 124,15 103,38 24,15 3,38 2,484 2,983
2015 323,6 75,2 15,2 130,27 104,92 30,27 4,92 2,484 3,084
2016 338,2 89,8 14,6 136,15 104,51 36,15 4,51 2,484 3,236

Aplicaţia 4
Ponderea încasărilor din taxe în bugetul unei universităţi a evoluat în perioada 2008-2016 astfel :

Tabelul 1
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Modificări faţă 3,2 10,3 13,5 19,1 28,3 30,6 31,4 34
de anul 2008 (%)
Se cere :
1. să se reconstituie seria daca ponderea încasărilor din taxe în buget a crescut în anul 2013 faţă
de anul 2008 de 3,1439 ori ;
46
2. să se reprezinte grafic seria reconstituită;
3. să se extrapoleze valorile pentru anii 2017 si 2018.
Rezolvare :
1. Din datele prezentate rezulta că :
 y 2013  y 2008  28,3
 y  13,2
 y 2013   2008
y  3,1439  y 2013  41,5
 2008
Seria de date reconstituită este prezentată în tabelul 2 şi s-a obţinut astfel:
y 2008  13,2
y92009  13,2  3,2  16,4
…
y2016  13,2  34  47,2
Tabelul 2
Anul 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Ponderea
încasăilor din 13,2 16,4 23,5 26,7 32,3 41,5 43,8 44,6 47,2
taxe (%)

2. Reprezentarea grafică se face prin cronograma (histograma).

ponderea incasarilor din taxe

50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

anii

3. Pentru extrapolarea valorilor pentru anii 2017 şi 2018 folosim o metoda mecanică si
una analitică de ajustare, considerând că cele doua metode ajustează cel mai bine fenomenul.
Metode mecanice
Metoda modificării medii absolute
_
Relaţia de ajustare este yti  y1   t  1
_

 y n  y1 y 2016  y 2008 47.2  13.2
t / t 1
    4,25%
n 1 n 1 8 8
Daca fenomenul se desfăşoara în aceleaşi condiţii, valorile pentru anii 2017 si 2018 vor fi :
_
y 2017  y1   11  1  13,2  4,25  10  55,7%
_
y 2018  y1   12  1  13,2  4,25  11  59,95%

47
 Metoda analitica

Graficul sugerează un trend liniar :

yti  a  bti
Aplicând metoda celor mai mici pătrate ţi apoi ecuaţia t i  0 , sistemul de ecuaţii
normale devine :

a
 y i  289,2  32,13
na   y i
  n 9
 
b  t i   t i y i b   i i  276  4,6

2 yt

  t 2 60
Calculele pentru determinarea parametrilor a şi b sunt prezentate in tabelul 3
Tabelul 3
Anii yi ti ti 2 yi ti Yt =32,13 + 4,6*ti
i
0 1 2 3 4 5
2008 13,2 -4 16 - 52,8 13,73
2009 16,4 -3 9 - 49,2 18,33
2010 23,5 -2 4 - 47 22,93
2011 26,7 -1 1 - 26,7 27,53
2012 32,3 0 0 0 32,13
2013 41,5 1 1 41,5 36,73
2014 43,8 2 4 87,6 41,33
2015 44,6 3 9 133,8 45,93
2016 47,2 4 16 188,8 50,53
Total 289,2 0 60 276
 Yt i  289,2

Pentru anii 2017 si 2018 valorile vor fi:

Y2017  32,13  4,6 * 6  59,73%
Y2018  32,13  4,6 * 7  64,33%

48
 PROBLEME PROPUSE
Problema 1
Consumul mediu anual de fructe ( kg/locuitor) din România a cunoscut în perioada 2007 – 2016
urmatoarea evoluţie :
Tabelul 1.1
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Consum (kg)
114,8 123,4 135,3 129,2 134,3 138,5 142,2 140,6 144,8 148,3
Se cere :
1. să se reprezinte grafic seria cronologică ;
2. să se calculeze indicatorii absoluţi , relativi si medii ce caracterizează seria cronologică ;
3. să se ajusteze seria prin metode mecanice si analitice ;
4. să se precizeze metoda care ajustează cel mai bine tendinţa de evolutie a fenomenului ;
Problema 2
Dinamica numărului salariaţilor pentru o societate comercială in perioada 2006-2016 a fost
urmatoarea:
Tabelul 2.1
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
103,57

105,26
Dinamica faţă de anul
89,65

88,46

90,47

102,5

95,12

88,88
91,3

93,3
112

precedent (%)
Ştiind că numărul salariaţilor în anul 2011 a fost de 190, se cere :
1. să se reconstituie seria de date ;
2. să se calculeze toţi indicatorii absoluţi , relativi si medii ;
3. să se ajusteze seria prin metode mecanice.
Problema 3
Numărul total al populaţiei şcolare a României între 2007-2016 este prezentată în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.
Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
2,0380

2,0161

2,0031

1,9873

1,8813

1,8256

1,8023

1,7325

1,7214

1,7003
Nr. elevi
(mil.persoane)

Se cere :
1. să se reprezinte grafic seria ;
2. să se calculeze indicatorii medii ;
3. să se ajusteze seria printr-o metodă analitică şi să se calculeze eroarea medie pătratică a
ajustarii şi coeficientul de variaţie ;
Problema 4
Creşterile înregistrate privind profiturile unei societăţi comerciale în perioada 2010-2016 au fost :
Tabelul 4.1
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Cresteri faţă de anul precedent (mii. $) 25 18 15 4 12 6 8
Se cere :
1. să se reconstituie seria de valori absolute, ştiind că valoarea profitului a crescut în anul 2013
faţă de anul 2012 cu 2,24% ;
2. să se calculeze indicatorii medii şi să se interpreteze ;
49
3. să se ajusteze seria printr-un procedeu mecanic şi unul analitic
– argumentaţi procedeul ales;
4. precizaţi care din cele două procedee ajustează cel mai bine evoluţia profitului în această
perioadă.
Problema 5
Se cunosc următoarele date privind dinamica costului total în cifra de afaceri a unei societăţi
comerciale (2008=100)
Tabelul 5.1
Anii 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Dinamica CT (%) 86,08 84,05 83,27 80,43 81,17 79,23 77,83 75,43

Se cere :
1. să se reconstituie seria de date ştiind că în anul 2012 valoarea costului total a fost de 843,6
mil.lei (în preţurile anului 2008) ;
2. să se reprezinte grafic seria de date ;
3. să se calculeze indicatorii absoluţi , relativi şi medii şi să se interpreteze.
Problema 6
Se cunosc următoarele date privind evoluţia unui fenomen în perioada 2010-2016 :
Tabelul 6.1
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Modificarea absoluta faţă de anul precedent 23 30 24 20 29 26 28
Se cere :
1. să se reconstituie seria de valori absolute cunoscând că fenomenul a crescut anual în medie cu
14,25% ;
2. să se calculeze indicatorii absoluţi, relativi şi medii ;
3. să se ajusteze seria printr-un procedeu mecanic şi unul analitic; argumentaţi procedeele alese;
4. precizaţi care din metodele utilizate ajusteaza cel mai bine fenomenul în această perioadă ;
5. extrapolaţi seria pentru următorii doi ani.

Problema 7
Un fenomen social a evoluat în perioada 2011-2016 potrivit datelor de mai jos:
Tabelul 7.1.
Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Modificarea absolută faţă de anul anterior 5 -4 -9 18 4 10
Se cere.
1. să se reconstituie seria cronologică de valori absolute, ştiind că faţă de 2010, nivelul
fenomenului s-a dublat în anul 2016,
2. să se reprezinte grafic seria reconstituită şi să se ajusteze analitic folosind funcţia liniară;
3. să de determine valorile ajustate ale variabilei cercetate.

50