Geografia Asiei, Australiei si Oceaniei

Curs 2 -Structura geologica si relieful

Placi tectonice

Placa Eurasiatica, Placa Pacifica, Placa Filipineza (medie), Placa Indo-australa, Placa
Araba (ruperea de Africa), Placa Anatoliana (Turcia), Placa Iraniana

Evolutia paleogeografica

In N: str. De varsta precambiana

Pen Araba- aproape toata precambiana

India: reg precambriana

-3 blocuri cristaline (China, Coreea )

-In timpul Paleozoicului cutari hercinice :M. Altai (hercinica), M. Ural (hercinica),
M.Tian-Shan (hercinica)

-In timpul erei Mezozoice: cutari in N-E Siberiei, S-E Asiei, M. Verhoivansk, N
Vietnamului

-Cutari neozoice:cuaternar alpino-himalayene:Pen Araba, India, Turcia, Caucaz,

Himalaya.

Relieful

Unitati montante:

Peste 8000 metri : Himalaya, Karakorum (la N-V DE Himalaya, al doilea vf. din lume
K2)

Peste 7000 metri: Kunlun (7700 m- N Tibetului)

-Hindukush (Afganistan, Pakistan vf.maxim)

-Pamir (7500 m-Tajikistan)

-Tian-Shan (China, Kazakstan,Kirghizstan )

1
Peste 5000 metri: Caucaz (Armenia, Georgia, Azerbaidjan)

-Ararat (Turcia-vulcanic)

-Maoke (parte indoneziana a Noiii Guniee )

-Alborz (N Iranului- vulc, 5600 m)

Peste 4000 metri:Altai (China,Mongolia, Kazakstan)

-Zagros (V Iran )

-Kinabalu (Borneo)

-Kamceatka

Muntii de tip bloc :Gatii de Vest (2700 m- India)

-Hejaz-Asir-Yemen (V. Pen.Arabe)

Podisurile:

Pod Tibet (la N de Himalaya, S-V Chinei, 4500-5000 m alt)

Pod.Decan (S Indiei)

Pod. De Loess (China )

Pod.Central Siberian (Enisei-Lena)

Pod. Anatoliei (Ankara)

Pod. Yunnan (rel carstic -S Chinei- 2000 m alt)

Pod.Iranului (desertic)

Pod. Kazakstanului (500-1000m ) temp cont, 400 mm, stepa

Pod. Armeniei (vulcanic)

Campiile:

C. Mesopotamiei (Tibru+Eufrat, cea mai mare parte Irak)

C.Gangelui (N Indiei )

C.Indusuuli (Pakistan

2
C.Manciuriei (N-E Chinei)

Marea Campie Chineza (E Chinei)

C.Siberiei de Vest (M.Ural-Enisei, trav de Obi)

C.Turanului( Asia centrala-desertica)

C.Mekonkului (Cambodgia-Vietnam)

C.Central Thailandeza

Tipuri de relief:

1. Relief desertic: Desertul Rub al- Khali (S pen. Arabe)

Desertul Nefud (N Arabiei ) -nisipoase

Desertul Negev (Israel )-pietros

D.Kevir (Iran)

D.Lut (Iran- pietors)

D. Thar (India-Pakistan)- nisipos

D.Gobi (granita dintre China si Mongolia- desert rece

D.Karakum (Turkmenistan)

D.Kâzâlcum (Uzbekistan)

2. Relief vulcanic

E si S-E Asiei

Pinatuba-Indonezia

India - vulca.vechi-bazalte

Siberia (Pod Central Siberian)

3. Relief carstic

Pod de piatra- China

Ha Long Bay

3
Pesterile Mulea si Nich (Borneo)

Valea Qadisha (Liban)

4. Relief litoral

1. Tarm cu delte :Gange, Mekon, Lena, Irawaddy- M, Andaman

2. Tarm cu estuare :Obi, Enisei, Yangtze

3. Tarm cu recife de corali :Maldive, Asia de S-E, Marea Rosie, S Japoniei

4. Tarm cu mangrove :Asia de S-E, G.Bengal, S. Chinei

5. Tarm de tip ria/riass :S-E Chinei, S si S-V Pen Coreea

Curs 3- Clima si apele

Clima

Temeratura medie anuala: cresterea temeperaturi de la N la S, cele mai ridicate temp

sunt in SV , S, SE

Temp lunii ianuarie:

-cele mai coborate temp. :Siberia, Mongolia, Tibet

-cele mai ridicate temp:Indonezia, India, Indochina

Verhoiansk:-46 °C

Palembang:-27 °C (Sudul Insulei Sumatra)

Izoterma de 0° -S Asiei Centrale,temp ian -5 °C

Temp lunii iulie:

-cele mai ridicate temp in regiunile desertice din zona tropicala si subtropicala

-cele mai mici temp:Siberia si zonele montane inalte

Norilsk:13 °C

Riad: 35°C

Platoul vulcanic-Gabdom Beryan-Desertul Lut :70,7°C

4
Precpitatii atm.:

-cele mai multe precpipatii: India (SV ), Indonezia, S Chinei

-cele mai putine precipitatii:ariile desertice si N extrem

Cherrapungi- pp medii 11.777 mm/an

- cele mai multe pp iulie (3300 mm)

Abu Dhabi - pp medii- 90 mm/an

Musonul SV-Gatii de vest

Musonul SE- de la G.Bengal la N Pakistanului

-la N de Bengal se intalneste reg muntoasa (2000 m ) si descarca multe pp pe latura

sudica a muntilor

Polul ploilor: Mawsynran la 15 km de Cherrapunji -11,871 mm

Fenomene climatice extreme:

Taifunuri/cicloni tropicali :E, SE, S (Golfului Bengal, Bangladesh )Zapezi mari

:Japonia, furtuni de nisip ,Tsunami

Hidrografia:

1. Raurile

a) apartin baz Oceanic Arctic: Obi, Enisei, Lena, Kolima

b) apartin baz Oceanic Pacific:Amur, HuangHe, Yangtze, Mekong

c) apartin baz Oceani Indian:Gange, Indus, Brahmaputra,Irawaddy,Tigru, Eufrat

d) se varza in M.Medit:Litani, Rioni, Orontes

e) Din reg endorice: Iordan, Amu Daria, Tarim

Obi:C. Siberiei de vest, izv din M.Altai

Enisei:N Mongoliei

Lena: M.Baikal

Amur: N Mongoliei- M.Ohotsk

5
Huang He -Pod Tibet- M.Galbena

Chang Jiang(Yangtze)-Tibet (cel mai lung din Asia )

Raul Rosu -N Vietnam

2. Lacuri :M.Caspica, L.Baikal (tectonic), Balhas (N Kazakstan), Marea Moarta, L.

Toba (vulcanic ), Hanka, Urmia

3. Mlastini: Vasiugan (Siberia de vest)

4. Apele subterane: ape geotermale (Japonia), Gheizere (Kamceatka)

Curs 4-Zonele bioclimatice

1. Zona de tundră

Localizare:

- nordul Siberiei

- insulele arctice

Climă polară

Flora:mușchi, licheni, ierburi, arbuști (mesteacănul pitic, salcia polară)

Faună: ursul polar,vulpea polară,boul moscat.lemingul cafeniu, bufnița polară,păsări

migratoare, mamifere marine

Soluri:Permafrost

Tiksi (5000 loc.; port la Marea Laptev)

- temp.medie în ianuarie: -30ºC

- temp.medie în iulie: 8ºC

- precipitații medii: 300 mm/an

Insula Wrangel (sit protejat UNESCO)

-cuprinde cea mai mare populație de morse de Pacific

6
-este cel mai nordic loc de cuibărit pentru mai mult de 100 de specii de păsări
migratoare

-apele din jurul insulei reprezintă un major loc de hrănire pentru balenele cenușii

2. Taigaua siberiană

Localizare:

- partea central-sudică a Siberiei,de la Ural la Kamceatka

Climă subarctică

Flora:molidul siberian, bradul siberian, pinul siberian, laricele dahurian

Fauna:ursul brun, râsul, lupul cenușiu, samurul (zibelina),hermina (hermelina),

elanul, cerbul moscat siberian, foca de Baikal

Solurile:podzol, permafrost (nord)

Iakutsk (300 mii loc.)- temp.medie în ianuarie: - 41ºC

- temp.medie în iulie: 18,5ºC

- precipitații: 250 mm/an

Parcul Național Șorski

-localizat în sud-vestul Siberiei (300 km sud de Kemerovo)

-peste 90% din parc este împădurit

3. Zona pădurilor temperate cu frunza căzătoare și a pădurilor de amestec

Localizare:

- nordul și nord-estul Chinei

- nordul Japoniei

- Peninsula Coreea

- cursul inferior al Amurului - Munții Sihote Alin

7
Climă temperat continentală umedă

3.1. Zona pădurilor de amestec

Localizare:

- cursul inferior al Amurului – Munții Sihote Alin

- nord-estul Chinei

Flora:pinul coreean, bradul manciurian, pinul siberian pitic, stejarul mongol.frasinul

manciurian, teiul de Amur

Fauna:tigrul siberian (tigrul de Amur), leopardul de Amur,ursul negru asiatic

pisica sălbatică de Amur,cerbul roșu

Habarovsk (situat la confluența Amur-Ussuri; 616 mii loc.)

- temp. medie în ianuarie: -20°C

- temp.medie în iulie: 21°C

- precipitațiile medii: 680 mm/an

3.2. Zona pădurilor temperate cu frunza căzătoare

Localizare:

- nordul Japoniei

- nordul Chinei (Câmpia Chinei de Nord)

- Peninsula Coreea

Flora:fagul japonez,teiul japonez. frasinul manciurian

Fauna:lupul, mistrețul, vulpea roșie, cerbul, ursul negru asiatic, macacul japonez

Seul: temp.medie în ianuarie: -3°C

temp.medie în august: 25°C

precipitații medii: 1450 mm/an

8
Parcul Național Bandai-Asahi

-al treilea cel mai mare parc național din Japonia (186 mii ha)

-localizat în partea central-nordică a insulei Honshu

4. Zona de stepă

Localizare:

- nordul Kazahstanului

- sudul Câmpiei Siberiei de Vest

- centrul și estul Mongoliei

- centrul Turciei (Podișul Anatoliei)

- nordul și nord-estul Chinei

Climă semiaridă

Flora:ierburi (graminee): Stipa lessingiana,Stipa capillata, Poa pratensis

Fauna:antilopa saiga (Kazahstan), calul sălbatic takhi (Mongolia), gazela mongolă

oaia sălbatică Argali (Mongolia),lupul cenușiu, păsări (vulturul auriu)

Nur-Sultan (1 mil. loc.)-din 1997 capitala Kazahstanului,a doua cea mai rece capitală
după Ulan Bator

temp. medie în ianuarie: -14°C

temp. medie în iulie: 22°C

precipitațiile medii: 320 mm/an

Parcul Național Hustai (Khustain Nuruu)

-localizat la 100 km vest de Ulan Bator, la marginea vestică a stepei mongole

-în 1992 a fost reintrodus calul takhi (calul lui Przewalski)

9
5. Vegetația zonelor deșertice

5.1. Deșerturile reci

- Asia Centrală (Karakum, Kâzâlkum)

- sudul Mongoliei (Gobi)

- nordul și nord-vestul Chinei (Taklimakan)

Climă deșertică

Flora:Saxaul, Tamarix, Calligonum,Salsola

Fauna:cămila bactriană,gazela cu coadă neagră (Goitered),asinulul sălbatic mongol

(kulanul),ursul de Gobi,boa de nisip, vulturul bărbos

Dalanzadgad (25 mii loc.)

temp. medie în ianuarie: - 15°C

temp. medie în iulie: 21°C

precipitațiile medii: 126 mm/an

5.2. Deșerturile fierbinți

Localizare:

- Peninsula Arabă

- Iran

- vestul Indiei

- Pakistan, Afganistan (SV)

- sudul Israelului

Climă deșertică

Flora:Saxaul (Haloxylon persicum), Acacia, Ziziphus spina-christi,Tamarix nilotica

,Zygophyllum qatarensis

Fauna:dromaderul, antilopa oryx, hiena dungată, leopardul arab, ghepardul iranian

lupul arab,reptile

10
Riyadh (7 mil.loc)

temp.medie în ianurie: 14°C

temp.medie în iulie: 35°C

precipitații medii: 104 mm/an

Parcul Național Kavir (Iran)

- ghepardul asiatic/iranian (Acinonyx jubatus venaticus), specie critic amenințată

6. Vegetația mediteraneană

Localizare:

- vestul și sudul Turciei

- Cipru

- vestul Libanului și Siriei

- nordul Israelului

Climă mediteraneană

Flora:măslin, roșcov, migdal, cedru de Liban,pin de Alep, stejar auriu (Cipru)

Fauna:muflonul, hiena dungată, șacalul auriu, reptile, vipera palestiniană, păsări

Tel Aviv (445 mii loc.)

temp.medie în ianuarie: 12°C

temp.medie în august: 26°C

precipitații medii: 580 mm/an

Pădurea Cedrii lui Dumnezeu (Horsh Arz el-Rab)

-parte a sitului UNESCO Valea Qadisha și Pădurea Cedrii lui Dumnezeu

-un rest din vechile păduri de cedru (Cedrus libani) ce acopereau Munții Libanului

-localizată pe versanții văii Qadisha (Valea Sfântă)

11
7. Pădurile subtropical umede

Localizare:

- centrul și sudul Chinei

- sudul Japoniei

- sudul extrem al Peninsulei Coreea

- Taiwan

Climă subtropical umedă

Flora:stejarul albastru japonez,magolia, amelia, laurul japonez, arborele de camfor

bambusul

Fauna:ursul panda uriaș, panda roșu, maimuța aurie cu nasul cârn, ursul negru asiatic

Takinul, pisica sălbatică Iriomote, vidra japoneză de râu

Shanghai

temp.medie în ianuarie: 4,5°C

temp.medie în iulie: 28°C

precipitații medii: 1170 mm/an

8. Pădurile tropical umede

Localizare:

Asia de Sud-Est (mai ales în

Indonezia, Filipine și Malaezia)

- India (Coasta Malabar, NE Indiei)

- sudul extrem al Chinei

Climă tropical umedă

Flora:arbori (Dipterocarpus, Shorea),liane, epifite,plante carnivore,Raflesia arnoldi

Amorphophallus titanum

12
Fauna:urangutanul, gibonul, rinocerul, tigrul, leopardul, tapirul,elefantul,pangolinul

Medan (2,1 mil.loc. /4 mil.agl.urb.) - Sumatra

temp. medie în ianuarie: 26°C

temp.medie în mai/iunie: 27°C

precipitații medii: 2260 mm/an

9. Păduri tropical uscate și vegetație ierboasă

Localizare:

- India peninsulară

- Indochina (părțile interioare)

Climă tropical musonică (prezența unuisezon secetos prelung)

Flora:tecul (Tectona grandis), salul (Shorea robusta)

Fauna:tigrul bengalez, leul asiatic (India), rinocerul, elefantul indian,gaurul

cobra regală, păunul

Hyderabad (12 mil. aglom.urb.)

temp.medie în ianuarie: 22°C

temp.medie în mai: 33°C

precipitații medii: 830 mm/an

13
Curs 5- Populatia si orasele Asiei

Mărimea populației: Asia: 4,6 miliarde de locuitori (aproape 60% din populația
mondială).în 1950 populația era de 1,4 miliarde de locuitori.

1. China – 1,43 miliarde loc.

2. India – 1,38 miliarde loc.

3. Indonezia – 273 milioane locuitori

4. Pakistan – 220 mil.loc.

5. Bangladesh – 164 mil.loc.

6. Japonia – 126 mil.loc.

7. Filipine – 109 mil.loc.

8. Vietnam – 97 mil.loc.

9. Turcia – 84 mil.loc.

10. Iran – 84 mil.loc.

Vechimea populării

Homo georgicus (Georgia) – 1,8 mil. ani

Pithecanthropus erectus (Omul de Java) – 1,6 mil. ani

Homo erectus pekinensis (Omul de Pekin) – 400 mii ani

Arii de civilizație timpurie:

Mesopotamia ,văile fluviilor Indus și Gange, cursul mijlociu și inferior al fluviului

Huang He

Mari imperii care au apărut în Asia:

Imperiul Persan (sec. VI-V î.Hr)

Imperiul Mongol (sec. XIII)

Imperiul Otoman (maxima expansiune în sec. XVI-XVII)

14
Puteri coloniale în Asia:Anglia, Franța, Olanda, Portugalia, Spania, Rusia

Cele mai vechi civilizații ale omenirii:Civilizația mesopotamiană,Civilizația văii

Indusului,Civilizația chineză,Imperiul Persan.

Densitatea populației: 150 loc/km²

Valori ridicate:

Macao (21600 loc/km²)

Singapore (8360 loc/km²)

Hong Kong (7140 loc/km²)

Bangladesh (1260 loc/km²)

Coreea de Sud (530 loc/km²)

Filipine (peste 370 loc/km²)

- regiuni: Câmpia Gangelui, Câmpia Chinei de Est, Câmpia Manciuriei, insulele Java,
Luzon și Honshu.

Valori reduse:

Kazahstan (7 loc/kmp)

Turkmenistan (13 loc/kmp)

Arabia Saudită (16 loc/kmp)

- regiuni: Siberia,Tibet, ariile deșertice.

Dinamica populației

- reducerea semnificativă a natalității și a mortalității în ultima jumătate de secol;

- creșterea speranței de viață;

- speranță de viață ridicată: Hong Kong, Japonia sau Singapore (peste 82 ani);

- speranță de viață scăzută: Afganistan (60 ani), Yemen (64), Pakistan (66) sau
Cambodgia (68);

15
- fertilitate ridicată: Timorul de Est (4,1 copii/femeie), Afganistan (4,5), Yemen (3,8),
Irak (3,7);

- fertilitate redusă: Coreea de Sud (1,1 copii/femeie), Singapore (1,2 ), Macao (1,2),
Hong Kong (1,3);

Mobilitatea populației

- migrațiile interne: migrațiile spre zonele urbane și regiunile dezvoltate economic.

- migrațiile intracontinentale: spre Golful Persic (în EAU, din cei 9,9 mil.loc., circa 9
mil. sunt străini);

- migrații intercontinentale: spre Europa, Australia, America de Nord;

Stuctura populației

Structura etnolingvistică și rasială

- state omogene etnolingvistic: Japonia, Coreea de Sud, Armenia, Iordania.

- state eterogene etnolingvistic: Indonezia, India, Iran, Afganistan, Pakistan, Filipine,

Nepal.

Structura religioasă

Toate marile religii ale lumii au apărut aici;

- hinduism: India, Sri Lanka

- islamism: Peninsula Arabă, Indonezia, Pakistan, Bangladesh, Iran, Turcia,

Malaysia, Asia Centrală.

- budism: Thailanda, Laos, Cambodgia, Sri Lanka, China (alături de confucianism și

taoism), Japonia (alături de șintoism).

- creștinism: Georgia, Armenia, Cipru, Filipine, Rusia, Kazahstan.

- iudaism: Israel

Structura pe medii

- gradul de urbanizare al Asiei este de 51%.

16
- populație predominant urbană: Singapore (100%), Qatar (96%), Kuwait (96%),
Israel (93%), Japonia (92%);

- populație predominant rurală: Sri Lanka (82%), Nepal (79%), Cambodgia (76%),
Afganistan (74%), Tadjikistan (73%), Timorul de Est (67%);

Orașele Asiei

Vechimea orașelor

1.Orașe antice:Uruk, Ur, Lagaș,Nippur, Babylon, Ierusalim, Susa, Harappa,

Pataliputra

Ruinele orașului Uruk

- oraș important al Sumeriei (mileniul IV î.Hr.)

- conform legendei, a fost întemeiat de regele Ghilgameș

Persepolis (Orașul perșilor)

- capitală a Imperiului Persan (Ahemenid),

în sec. VI-IV î.Hr

- distrus de Alexandru cel Mare în 330 î.Hr

- sit UNESCO

2. Orașe medievale:Buhara, Samarkand, Teheran, Bagdad, Agra, Angkor,Malacca

Kyoto

Buhara -Uzbekistan

- oraș muzeu (centrul orașului – sit UNESCO)

3. Orașe coloniale:Kolkata (Calcutta), Mumbay (Bombay),Jakarta, Manila, Colombo

Yangon (Rangoon), Ho Chi Minh, Singapore

Ho Chi Minh

- capitala coloniei franceze Cochinchina,

numită Saigon

17
- cel mai mare oraș al Vietnamului ( 8 mil.loc)

Yangon(Rangoon)

-cel mai mare oraș din Myanmar (5 mil.loc. în 2018)

Mărimea orașelor (Sursa: ONU, 2018)

În Asiei sunt 20 de orașe cu peste 10 milioane de locuitori (aglomerația urbană/aria

metropolitană în 2018):

Tokyo – 37,4 milioane locuitori

Delhi – 28,5 mil.loc.

Shanghai – 25,5 mil.loc.

Mumbay – 19,9 mil.loc.

Beijing – 19,6 mil.loc.

Dhaka – 19,5 mil.loc.

Osaka (Kinki/Osaka-Kobe-Kyoto) – 19,2 mil.loc.

Karachi – 15,4 mil.loc.

Chongqing – 14,8 mil.loc.

Kolkata (Calcutta) – 14,6 mil.loc.

Istanbul – 14,7 mil.loc.

Manila – 13,4 mil.loc.

Tianjin – 13,2 mil.loc.

Guangzhou – 12,6 mil.loc.

Shenzhen – 11,9 mil.loc.

Lahore – 11,7 mil.loc.

Jakarta – 10,5 mil.loc.

Bangalore – 11,4 mil.loc.

Chennai (Madras) - 10,4 mil.loc. Bangkok – 10,1 mil.loc.

18
Curs 6 - Economia Asiei

Industria

Industria energetică

-în Asia se găsesc importante zăcăminte de petrol:

1. zona Golfului Persic: Arabia Saudită (primul producător din Asia), Iran, Irak,
Emiratele Arabe Unite, Kuwait;

2. zona Mării Caspice: Kazahstan, Azerbaidjan, Turkmenistan;

3. Siberia (mai ales Câmpia Siberiei de Vest);

4. alți producători: China, Indonezia, Malaysia etc.

-principalii producători de gaze naturale sunt: Rusia (Câmpia Siberiei de Vest), Iran,
Qatar, Arabia Saudită, Turkmenistan;

-cele mai mari zăcăminte de cărbune sunt în: China (aproape jumătate din producția
mondială), Indonezia, India, Siberia, Kazahstan, Vietnam.

Industria energiei electrice

Se produce în:- termocentrale: China (în special pe cărbune), India;

- hidrocentrale: Trei Defilee (22500 MW), Saian-Șușenskaia (pe Enisei – 6400 MW)

- atomocentrale: Japonia, Coreea de Sud

- energie geotermală: Indonezia, Filipine, Japonia

- energie solară, eoliană: China (cel mai mare producător de energie eoliană și solară),
Japonia, India

Industria metalurgică:

- China este cel mai mare producător de oțel al lumii și un important producător de
Al, Cu sau Pb;

- Japonia - locul 2 mondial la producția de oțel

- India

- Coreea de Sud (combinatul siderurgic Pohang)

19
- Indonezia - producții de cupru și aur (mina Grasberg)

- Uzbekistan - aur (mina Muruntau)

- Iran - cupru

- Thailanda, Sri Lanka - pietre prețioase

- Siberia - minereuri neferoase

Industria petrochimică:

- India (Jamnagar)

- Coreea de Sud (Ulsan)

- Arabia Saudită (Ras Tanura)

- Kuwait (Mina Al-Ahmadi)

- China

- Rusia (Omsk)

Industria constructoare de mașini

-autovehicule:

- China este cel mai mare producător de autovehicule al lumii (25,7 milioane unități în
2019)

- Japonia: locul 3 mondial (9,7 milioane)

- India (4,5 mil.)

- Coreea de Sud (3,9 mil.)

- Thailanda, Turcia, Indonezia

- nave:

- Coreea de Sud este cel mai mare producător mondial (Ulsan: mare șantier naval);

- Japonia (Nagasaki)

- China

-aeronautică:

20
- China, India, Japonia, Israel

Industria electronică și electrotehnică:

- Japonia: Toshiba, Sony, Canon

- Coreea de Sud: Samsung, LG

- China: Lenovo, Huawei

- Taiwan: ASUS

Industria textilă și a confecțiilor:

-în Asia, mari producători sunt: China, India, Bangladesh, Pakistan, Vietnam sau
Turcia

AGRICULTURA

Cultura plantelor

Cereale:

- se remarcă, mai ales, cultura orezului: China (cel mai mare producător mondial),
India, Indonezia, Bangladesh, Thailanda, Filipine;

- ce mai cultivă: grâu (India, Pakistan, Turcia, Iran), porumb, sorg, mei (India);

Plante tehnice și comerciale:

- trestie de zahăr: India, Filipine, China

- bumbac: China, India, Uzbekistan, Pakistan

- cafea : Vietnam, Indonezia, India, Yemen

- ceai: China, India, Sri Lanka

- palmieri de ulei: Indonezia, Malaysia, Thailanda

- arbori de cauciuc: Indonezia, Malaysia, India

- cocotieri: Indonezia, Filipine

- tutun: Filipine, Turcia

- viță de vie: Israel, Liban, Georgia, Turcia

21
- pomi fructiferi: citrice, măslini, curmali, banani, mango, rodii

Creșterea animalelor

- porcine: China (primul producător mondial), Vietnam, Filipine

- bovine, bubaline (bivoli): India, statele din sud-estul Asiei (se cresc, mai ales, pentru
munca câmpului);

- ovine, caprine, cămile, cai (mai ales în regiunile aride și semiaride): India, Pakistan,
Iran, Afganistan, statele Asiei Centrale, Mongolia, China (nord-vest);

- pui/păsări de curte (rațe în China);

- iaci: Tibet

- reni: nordul Siberiei

- viermi de mătase: China, Japonia, Coreea de Sud

- pescuit/ferme piscicole: China, Japonia, Coreea de Sud, Vietnam

TURISMUL

Principalele destinații turistice din Asia în 2018:

China (locul 4 mondial): 63 de milioane turiști străini

Turcia (locul 6 mondial): 46 mil.

Thailanda (locul 9 mondial): 38 mil.

Japonia: 31 mil.

Hong Kong: 29 mil.

Malaysia: 26 mil.

Macao: 18,5 mil

Arabia Saudită: 18 mil.

India: 17,4 mil.

Dubai: 16 mil.

22
TRANSPORTURILE

1.Transporturile feroviare

- Transsiberianul - cea mai lungă cale ferată din lume

- Transtibetanul (Qinghai-Tibet) - stația Tanggula se află la 5068 m

- tenuri de mare viteză: Japonia, China, Coreea de Sud, Taiwan;

- gările cu cel mai mare trafic sunt în Japonia: Shinjuku (Tokyo), Shibuya (Tokyo)

- linie maglev (levitație magnetică): Shanghai

2. Transporturile maritime și fluviale

-principalele porturi maritime:

- Shanghai (cel mai mare din lume la traficul de mărfuri containerizate)

- Singapore

- Shenzhen (China)

- Hong Kong

- Pusan (Coreea de Sud)

- dintre primele 10 porturi din lume la transportul de mărfuri containerizate, 7 sunt din
China (conform World Shipping Council, 2018);

- transporturi fluviale: Chang Jiang, Gange, Mekong, Irrawaddy, Enisei, Obi, Lena.

3.Transporturile aeriene

Conform Airports Council Internațional, aeroporturile cu cel mai mare trafic din 2018
sunt:

Beijing (Chaoyang-Shunyi): peste 100 mil.pasageri (locul 2 mondial, după Atlanta);

Dubai: locul 3 mondial (89 mil.pasageri)

Tokyo (Haneda Airport): locul 5 (87 mil.pasageri)

Hong Kong: locul 8

Shanghai: locul 9

23
Curs 7- China

UNITĂȚI MAJORE DE RELIEF

Relieful este compus în proporție de 70% din munți, podișuri și dealuri.

1. China de Sud-Vest

Munții Himalaya

- Everest (8848 m)

- cutări alpine și bogat relief glaciar

Munții Karakorum (8611 m)

Munții Kunlun (Vf. Muztag,7723 m) – formează marginea nordică a Podișului Tibet

Podișul Tibet -4500 m altitudine medie

Podișul Yunnan-Guizhou - bogat relief carstic

2. China de Nord-Vest

Munții Tian Shan (Vf. Tomur, 7439 m) – munți vechi, formați în paleozoic, cu un
bogat relief glaciar

Depresiunea Tarim- depresiune tectonică între Tian Shan și Kunlun ocupată, în mare
parte, de deș. Taklimakan

Deșertul Taklimakan- – depresiune tectonică între Tian Shan și Altai

Depresiunea Jungaria

3. China de Est

Câmpia Manciuriei-(Câmpia Chinei de Nord-Est)

Munții Hingganul Mare

Câmpia Chinei de Nord

Deșertul Gobi- deșert temperat cu ierni foarte rec

Podișul de Loess - grosimi ale stratului de loess cuprinse între 50 și 80 m, vârstă

cuaternară

24
Munții Chinei de Sud

25
CLIMA CHINA

- China se află sub influența musonilor (cele mai multe precipitații cad vara);

- munții Himalaya și Qinling sunt bariere climatice;

- climă tot mai rece și mai uscată de la sud la nord;

- cele mai multe precipitații (peste 2000 mm/an) cad în sudul/sud-estul Chinei;

- în nord și nord-vest (Gobi, Tarim) cad sub 100 mm/an.

- iernile cele mai reci (cu excepția zonele înalte) sunt în nord-est (ex. Harbin).

Tipuri de climă

- în extremitatea sudică (ex. insula Hainan): climă tropical musonică;

- în partea centrală și sudică (la sud de Munții Qinling): climă subtropical umedă;

26
- în partea nordică (ex. Beijing) și nord-estică: climă continental umedă;

- în partea nordică (ex. Podișul de Loess) și nord-vestică: climă semiaridă și deșertică

(deșerturi reci);

- în sud-vest clima este specifică munților și podișurilor înalte;

Guangzhou(sudul Chinei)

- climă subtropical umedă

- temperatura medie în ianuarie: 13°C

- temperatura medie în iulie: 28,5°C

- precipitații: 1700 mm/an

Beijing(nordul Chinei)

- climă continental umedă

- temperatura medie în ianuarie: - 4°C

- temperatura medie în iulie: 26°C

- precipitațiile: 750 mm/an

HIDROGRAFIA

Mari sisteme hidrografice:

Chang Jiang

- cel mai lung fluviu din Asia și al treilea din lume (6300 km)

- importantă arteră de navigație

Huang He (Fluviul Galben)

– străbate Podișul de Loess

- în trecut și-a schimbat gura de vărsare de mai multe ori și a produs inundații
devastatoare

Amur (Heilong Jiang)

Zhu Jiang (Fluviul Perlei)

27
Mekong (Lancang Jiang)

Brahmaputra (Yarlung Zangbo)

Indus

Principalele lacuri:

Qinghai

- cel mai mare lac (4300 kmp)

- lac tectonic și sărat din vestul Chine

Poyang(la sud de Yangtze)

- are o suprafață variabilă

Tai

VEGETAȚIA ȘI FAUNA

Tipuri de vegetație:

- păduri de conifere în munții din nord-est (Hingganul Mare)

- păduri de foioase și de amestec (în nord și nord-est)

- stepă în nord și nord-est

- vegetație deșertică în nord-vest

- păduri subtropicale permanent verzi în centru și sud-est

- păduri tropicale în sud (Yunnan, Hainan)

- pajiști alpine în Tibet și munții înalți

- mangrove pe coasta sudică

Specii faunistice periclitate:

,- panda gigant, leopardul zăpezilor, maimuța aurie cu nasul cârn, delfinul de râu
chinez, aligatorul chinez, tigrul chinez

28
POPULAȚIA

- 1,43 miliarde locuitori în 2020 (18,5% din populația Terrei)

- foarte veche umanizare (Homo erectus pekinensis)

- în octombrie 2015: sfârșitul politicii unicului copil

- în 1971 fertilitatea era de 5,4 copii/femeie

- în 2020 rata fertilității este estimată la 1,7 copii/femeie

- densitatea medie: 150 loc/kmp

- peste 200 loc/kmp în câmpiile din nord și nord-est

- 2 loc/kmp în Tibet

- 91% populație etnia han și 55 minorități naționale recunoscute (tibetani, mongoli,

uiguri)

- budism, confucianism, taoism, islamism (în nord-vest), creștinism.

ORAȘELE

- orașe din Antichitate (Xi’an, Luoyang)

- 61% grad de urbanizare (în 1990 era de 26%)

- cele mai mari aglomerații urbane în 2018:

1. Shanghai (25,5 milioane locuitori) - cel mai mare și mai dezvoltat economic

2. Beijing (19,6 mil.loc.)

3. Chongqing (14,8 mil.loc.)

4. Guangzhou (12,6 mil.loc.) -în trecut se numea Canton)

5. Tianjin (13,2 mil.loc.)

6. Shenzhen (11,9 mil.loc.)

29
ECONOMIA

- veche tradiție meșteșugărească, agricolă și comercială;

- după 1949 (Mao Zedong): naționalizarea mijloacelor de producție, colectivizarea

agriculturii, dezvoltarea industriei grele;

- după 1978 (Deng Xiaoping): reformarea economiei, înființarea zonelor economice

speciale (Shenzhen) – puternică dezvoltare economică;

- resurse minerale considerabile dar insuficiente în unele cazuri:

cărbune (locul 1 mondial)

petrol (consumul de petrol este mai mare decât producția)

gaze naturale (insuficiente)

minereuri (Fe, Al, Sn, Cu, Pb, Zn, Ni).

- mare producător de energie electrică (mai ales pe baza cărbunelui);

- cel mai mare consumator de energie al lumii;

Sectoare industriale majore:

- industria metalurgică: cel mai mare producător de oțel;

- construcții de mașini: cel mai mare producător de autovehicule

(25,7 milioane unități în 2019);

- industria chimică

- materiale de construcție: cel mai mare producător de ciment din lume

- industria textilă și a confecțiilor

- industria jucăriilor

Regiuni economice majore:

- Delta Chang Jiang: Shanghai, Hangzhou, Ningbo

- Delta Râului Perlei: Guangzhou, Shenzhen, Hong Kong

- Regiunea Golfului Bohai: Beijing, Tianjin

30
Agricultura

- mare producător agricol

- suprafață irigată vastă

- primul producător mondial de cereale (orez, porumb, grâu, sorg)

- mare producător de bumbac, ceai, soia, sfeclă de zahăr, legume, fructe

- se cresc porci, oi, capre, bovine, pui, cămile, iaci, viermi de mătase

- pescuit (ferme piscicole)

China: cel mai mare producător de orez al lumi

TURISMUL

- prima destinație turistică din Asia și a patra din lume

(63 milioane turiști străini în 2019)

Beijing, Shanghai, Xi‘an, Luoyang, Yunnan, Hong Kong, Macao, Tibet

TRANSPORTURILE

- densă rețea rutieră în estul Chinei

- Transtibetanul (din 2006 legatură Beijing-Lhasa)

- vastă rețea de linii ferate pentru trenuri de mare viteză

- linie maglev din 2003

- dintre primele 10 porturi ale lumii în transportul de mărfuri, 7 sunt din China:

-Shanghai (cel mai mare din lume)

-Shenzhen

-Ningbo-Zhoushan

- transporturi fluviale: Chang Jiang, Marele Canal

Podul Hong Kong - Zhuhai - Macao

- cel mai mare pod maritim din lume (55 km), cuprinde un tunel submarin de 6,7 km

31
- mari aeroporturi:

Aeroportul Internațional Beijing (peste 1000 de milioane pasageri, locul 2 mondial)

Aeroportul Internațional Hong Kong (locul 8 mondial)

Aeroportul Internațional Shanghai/Pudong (locul 9 mondial)

Curs 8-Japonia

GEOLOGIA ȘI RELIEFUL

- situată la contactul plăcilor euroasiatică, pacifică și filipineză

- 200 de vulcani (50 de vulcani activi): Fuji (3776 m) – altitudinea maximă din țară

- cutări terțiare (Alpii Japonezi: Hida, Kiso, Akaishi)

- recife de corali în sud

- grad ridicat de fragmentare

- relief predominant montan: 85% munți și dealuri (74% munți)

- câmpii litorale și în zonele de vărsare ale râurilor mai importante: câmpiile Kanto,
Osaka, Nobi

- Alpii Japonezi: partea centrală a insulei Honshu, cu altitudini de peste 3000 m și

relief glaciar

RELIEF

Muntele Fuji (3776 m) – altitudinea maximă din Japonia

Alpii Japonezi

Câmpia Kanto

32
CLIMA

- clima variază de la nord la sud și de la vest la est;

- clima este influențată de:dispunerea latitudinală (2800 km NE-SV),

relieful montan prin altitudine și orientare (barieră climatică), circulația musonică

,curenții oceanici Kuroshiwo (cald) și Oyashiwo (rece)

- climă temperată (continental umedă) și subtropical umedă;

- Hokkaido are clima cea mai rece, cu ierni lungi și temperaturi care coboară la -15°C

pe coasta NV (la Sapporo media lunii ianuarie este de – 4,6°C, iar precipitațiile de

1100 mm/an);

- sudul insulei Honshu și insulele Kyushu și Shikoku au o climă blândă iarna

(la Tokyo media lunii ianuarie este de 5°C);

- în august-octombrie au loc taifunuri;

- iarna cad ninsori abundente în insula Honshu, mai ales pe latura vestică;

- precipitațiile medii anuale sunt mai bogate în vest decât în est (ca urmare a

precipitațiilor de iarnă).

Sapporo – situat în nordul Japoniei

- climă temperată (continental umedă)

- temperatura medie în ianuarie: - 4,6°C

- temperatura medie în august: 21,7°C

- precipitațiile medii: 1130 mm/an

Tokyo - situat pe coasta estică

- climă subtropical umedă

- temperatura medie în ianurie: 5°C

- temperatura medie în august: 27°C

33
- precipitațiile medii: 1400 mm/an

Niigata – situat pe coasta vestică

- climă subtropicală umedă

- temperatura medie în ianuarie: 2°C

- temperatura medie în august: 26°

- precipitațiile medii: 1780 mm/an

Naha – situat în sudul Japoniei

- climă subtropicală umedă

- temperatura medie în ianuarie: 16°C

- temperatura medie în iulie: 28°C

- precipitațiile medii: 2040 mm/an

HIDROGRAFIA

- râuri scurte și repezi: Shinano (367 km - cel mai lung), Tone (are cel mai mare bazin

hidrografic), Ishikari;

- lacuri cu suprafețe reduse: tectonice (Biwa - 670 km²), vulcanice (Akan),

litorale (Saroma - în NE insulei Hokkaido), antropice;

- bogate ape subterane, incusiv geotermale;

Râul Tone

Lacul Biwa

(670 km²)

Beppu - oraș din insula Kyushu, permanent învăluit în aburi

- 3000 de izvoare fierbinți

34
VEGETAȚIA ȘI FAUNA

- țară puternic împădurită (67% - din care 18% păduri primare);

- plantații întinse de cedru japonez, larice japonez și pin roșu japonez;

- păduri de conifere boreale în Hokkaido și regiunile înalte din rest;

- păduri temperate cu frunza căzătoare (fag japonez, tei japonez);

- păduri permanent verzi pe coasta central-sudică, pacifică a insulei Honshu și în

Kyushu și Shikoku (magnolii, camelii, stejari albaștri japonezi);

Fauna:cocorul japonez (simbol național) - Rezervația cocorului japonez Kushiro

macacul japonez, ursul negru asiatic, cerbul Sika, vidra japoneză,pisica sălbatică
Iriomote, crabul păianjen japonez, salamandra uriașă japoneză

Parcuri naționale: Ogasawara, Shiretoko

P.N Yakushima

- protejează o pădure temperat umedă primitivă

din munții insulei Yaku

- cuprinde o floră bogată (1900 specii și subspecii),

inclusiv cedrul japonez (Cryptomeria japonica),

cu exemplare vechi de peste1000 de ani.

POPULAȚIA

- umanizare din Paleolitic (cultura Jomon);

- sec. VIII: formarea statului Yamato: fondarea orașelor Nara (710) și Kyoto (794);

- 1542: în Japonia ajung primii europeni (portughezii);

- din 1603: autoizolare (șogunul Tokugawa Jeyasu)

- 1868-1912: perioada Meiji: trecerea la o societate modernă și capitalistă;

- 1941: atacarea bazei americane Pearl Harbour;

35
Populația: 126,5 milioane locuitori;

- speranța de viață de peste 80 ani: grad ridicat de îmbătrânire a populației;

- populație în scădere: în 2050 se estimează că populația va fi de 95 mil.loc.,

din care 40% peste 64 ani;

- 99% sunt japonezi, șintoiști și budiști

- în Hokkaido se întâlnește populația ainu (circa 25 mii).

ORAȘELE

- grad ridicat de urbanizare (92%);

- cele mai vechi orașe sunt din Evul Mediu;

- din a doua parte a secolului al XVI-lea apar orașe, în special, în jurul unor castele:
Osaka, Nagoya, Tokyo, Himeji;

- intensă urbanizare la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, odată

cu dezvoltarea porturilor (Yokohama, Kobe, Nagasaki) și a industriei;

- Mari arii metropolitane:

Tokyo: 37,4 milioane locuitori (Tokyo, Yokohama, Kawasaki, Chiba, Saitama);

Osaka - Kobe - Kyoto: 19 mil.loc.

Nagoya: 9,5 mil.loc.

- alte aglomerații urbane importante: Fukuoka-Kitakyushu (5,5 mil.loc.), Shizuoka –

Hamamatsu (2,9 mil.), Sapporo (2,6 mil.loc.), Hiroshima (2 mil.loc.), Sendai (2
mil.loc);

- în general, 13 orașe au peste un milion de locuitori;

- Megalopolisul japonez (Taiheiyo): se întinde din regiunea Kanto până în nordul

insulei Kyushu.

Yokohama (3,5 mil.loc.)

- al doilea oraș ca mărime, după Tokyo

- mare centru portuar și industrial,

36
-sediul companiei Nissan.
Kawasaki (1,3 mil.loc.)

– important centru industrial (industrie grea și high tech)

- situat între Tokyo și Yokohama.

Kyoto (1,4 mil.loc.)

- fostă capitală imperială a Japoniei pentru 1000 ani;

- centru al industriei IT și electronice;

- centru cultural și turistic;

- sit UNESCO (monumentele istorice ale vechiului Kyoto).

Megalopolisul japonez (Taiheiyo)

Tokyo, Yokohama, Kawasaki, Nagoya, Osaka, Kyoto, Kobe, Hiroshima,Fukuoka

Fukuoka (1,4 mil.loc.)

- cel mai mare oraș din I.Kyushu

ECONOMIA

- a treia putere economică a lumii;

- miracolul economic japonez în perioada postbelică;

- 1973 - șocul petrolifer: restructurarea economiei (se pune accent pe tehnologizare);

- resurse naturale din import (foarte săracă în resurse minerale);

Ramuri industriale majore:

-siderurgie

-construcții de mașini (automobile, nave, locomotive): Toyota, Honda, Nissan,

Mazda, Mitsubishi, Suzuki, Isuzu;

-electronică și electrotehnică: Panasonic, Toshiba, Sony, Canon, Sharp, Fujitsu

petrochimie.

- zone industriale majore:

37
-Keihin: în regiunea Kanto (Tokyo, Yokohama, Kawasaki)

-Keihanshin: regiunea Kinki (Osaka, Kobe, Kyoto)

-Chukyo (Nagoya)

Agricultura

- 12% din suprafață utilizată agricol: orez, grâu, orz, soia, cartofi, ceai, trestie de

zahăr, portocali, mandarini, piersici, legume;

- sunt 2 mari regiuni agricole:Japonia de Nord (la nord de Tokyo), cu o singură recoltă
pe an: orez, ovăz, grâu, sfeclă de zahăr;

-Japonia de Sud, cu 2 recolte anual, din care una de orez vara;

- se cresc porcine, bovine, pui;

- pescuit și sericicultură.

TURISMUL

- în 2019 a primit 31 de milioane turiști străini;

- destinații și obiective turistice: Kyoto (Pavilionul de Aur), Nara (templul Todai-ji)

Tokyo,Hiroshima, Castelele din Osaka și Himeji, P.N. Fuji-Hakone-Izu,Templul

șintoist Itsukushima (sit. UNESCO)

TRANSPORTURILE

- transporturi feroviare bine dezvoltare: trenuri de mare viteză;

- tunelul feroviar Seikan (54 km) – leagă insulele Honshu de Hokkaido;

- transporturi navale - porturi mari: Tokyo, Kobe, Yokohama, Nagoya;

- transporturi aeriene: aeroporturile Haneda din Tokyo (locul 3 în Asia și 5 mondial)

și Kansai (Osaka)

38
39