Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie
Alaska
Caracterizare morfoclimatică
Drăgnescu Daniel
Galeș Cateluța
Cuprins
Clima din Juneau este una oceanică în zonele sudice și subpolară înspre nordul acestei părți a
statului.
Această regiune în care se încadrează și orașul Juneau este singura zonă din Alaska în care
temperatura medie din timpul zilei este de peste 0°C în lunile de iarnă.
Temperatura medie anuală este de 5,6°C.
Conform graficului temperaturilor, cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în luna ianuarie,
de -4.6°C, iar cele mai ridicate se ating în lulie cu o valoare de 17.7°C.
Din punct de vedere al proceselor geomorfologice, se remarcă cel de îngheț-dezgheț ce se
remarcă în special după trecerea iernii.
Acesta are un efect asupra rocilor pe care le sfarmă în fragmente colțuroase .
Orașul Fairbanks este localizat în partea centrală.
Clima din interiorul Alaskăi, respectiv în orașul Fairbanks este una subpolară tipică.
Una dintre cele mai ridicate și scăzute temperaturi din Alaska s-au înregistrat în zona orașului
Fairbanks.
Vara temperaturile pot ajunge în jurul valorilor de 30-35°C iar iarna se pot înregistra minime de
până la -52°C.
Temperatura medie anuală este de -2,45°C.
Conform graficului, cele mai scăzute temperaturi se remarcă în luna ianuarie, de -27.2°C iar cele
mai ridicate temperaturi se înregistrează în luna iulie, de 22.6°C.
Ca și procese geomorfologice determinante se remarcă cuplul îngheț-dezgheț.
Orașul Barrow este localizat în partea nordică a Alaskăi.
Clima din partea de nord a Alaskăi este polară, iernile fiind lungi și geroase iar verile scurte și
răcoroase.
Fiind localizat la nord de cercul polar arctic, aici se înregistrează cele mai scăzute temperaturi.
Iernile sunt lungi și geroase iar verile scurte și răcoroase.
Temperatura medie anuală este de -11,25°C.
Conform graficului, cele mai scăzute temperaturi se înregistrează în lunile ianuarie-februarie, de
-29,1°C, pe când, cele mai mari temperaturi se ating în luna iulie, de 8,3°C.
Și aici se remarcă procesul de îngheț-dezgheț.
2.2.Precipitațiile și procesele geomorfologice determinante
În orașul Juneau precipitațiile medii anuale sunt de 1581 mm/an datorită poziției sale în
apropiere de golful Alaska.
Acestea au o distribuție inegală de-a lungul anului, cele mai multe înregistrându-se în lunile
septembrie și octombrie, de 219 mm.
Cele mai puține precipitații se ating în luna aprilie, de 75 mm.
În orașul Fairbanks precipitațiile sunt de 275 mm/an datorită poziției sale în partea centrală dar și
datorită prezenței munților care constituie barieră orografică în calea maselor de aer.
Și în acest caz, precipitațiile sunt distribuite neuniform.
Cele mai multe dintre acestea se înregistrează în luna iulie, de 55 mm iar cele mai puține se ating
în luna martie, de 6 mm.
În orașul Barrow, precipitațiile medii anuale sunt de 115mm/an datorate de poziția geografică pe
care o are.
Precipitațiile de-a lungul anului sunt neuniforme, valoarea maximă fiind în luna august, de 27
mm iar valoarea minimă regăsindu-se în luna martie, de 2 mm.
3.Caracteristici biopedogeografice și importanța în modelarea reliefului
În Alaska arctică perioada de vegetație se limitează la 2 luni și jumătate dintr-un an, flora
reducându-se la cel mult 200 de specii.
Vegetația arctică este relativ uniformă și se caracterizează prin aceleași specii de ierburi de
tundră, mușchi și licheni (Claudonia), semiarbuști pitici ca și în Eurasia.
Vara plantele tundrei polare înfloresc și prezintă un peisaj aparte, datorită florilor albastre de
Lupinus, a celor galbene ale macului arctic și a celor roșii de Saxifraga. (Nicolau. M., 1973)
Cele 8,5 milioane de hectare de pădure susțin că Alaska este o mare regiune feorestieră, ce
înaintează în nord până la linia ce marchează cercul polar, unde crește mesteacănul Canadian
(Betula papyrifera) și plopul canadian (Populus balsamifer). Aceste păduri în partea de sud sunt
împărțite în două: Tongass și Chugach.
Solurile de pe teritoriul Alaskăi sunt cele de tundră montană, podzoluri, soluri montane dar și
permafostrul.
Permafrostul ocupă o suprafață de 80%.