UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

Studenti: Mohor Georgeta-Cristina

Nadoleanu Marina

BUCUREȘTI, 2018
 Se desfășoară în
America de Nord și
Eurasia la latitudini mari
de la 45 grade până la
Cercul polar.
LOCALIZARE
Include atât câmpii și
podișuri joase, cât și
munții cu înălțimi medii
precum Scandinavia și
Siberia.
 TIP DE CLIMAT:
CLIMAT RECE
CONTINENTAL

Temperaturi:
IARNA: între - MASE DE AER
43grade (IAKUTK)
și -3grade
POLARE
(CHICAGO) MARITIME ȘI
VARA: ajung la 20
ARCTICE
de grade

ELEMENTE
CLIMATICE

Amplitudinile
PREZINTĂ
termice anuale
DOUĂ
ajung la valori
ANOTIMPURI:
ridicate, de la 30
IARNA ȘI VARA
la 60 de grade.

Precipitații
medii auale
400-600 mm
 REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
În Europa de Est și la vest de
Marile Lacuri (SUA), unde
precipitațiile sunt mai bogate
și regimul termic are variații
anotimpuale destul de largi,
râurile au o alimentare mai
bogată cu carcter nivo-pluvial.
Topirea zăpezii în aprilie
coincide și cu o perioadă de
ploi ceea ce face ca debitul să
crească mult, așadar
intevalului aprilie-iunie ii este
caracteristică scurgerea cea
mai ridicată.
Un al doilea interval cu debite
mari este reflectat în lunile
octombrie-noiembrie.
Iarna (ianuarie-februarie)
reprezintă sezonul cu cea
mai redusă scurgere.
La est de Ural și la nord de
Marile Lacuri nord americane,
continentalismul climei este O situație inedită aparține
mult mai accentuat. În timpul râurilor în sud și care au
verilor când cade peste 2/3 din gurile de vărsare în extremul
volumul precipitațiilor nord (Obi,Enisei,Lena).
(maximum în iulie, aproape
20%) se realizează și topirea Fenomenul cel mai frecvent
zăpezilor (iunie). Ca urmare, îl vor reprezenta zăpoarele
debitele cresc relativ repede și (baraje de gheață) în spatele
se mențin cu valori ridicate cărora revărsările și deci
până în luna septembrie după inundațiile vor fi deosebite.
care începe un lung interval
de timp în care acestea scad.
 FORMAȚIUNI
VEGETALE
SPECII:
În Europa: molid (Picea
excelsa,Picea obovota, Picea
fennica) (fig.1), pinul (Pinus silvestris)
(fig.2) , mesteacănul (Betula
verrucosa) (fig.3)
În Siberia: brad (Abies sibirica) (fig4),
zâmbu (Pinus cembra), zadă (Larix
sibirica) (fig5)
În America de Nord, specii de molid
PĂDURI (Picea alba, Picea nigra), pin (Pinus
Urrayana), laricele american, bradul
DE de balsam, tuia (fig.6).
CONIFERE În Europa Centrală și în ținuturile
Marilor Lacuri, coniferele sunt în
amestec cu foioasele.
 Fig.4

Fig.1
Fig.5

Fig.6

Fig.2 Fig.3
 • Ocupă aproape ¾ din suprafață;
• Sunt podzolurile în a căror formare un rol important l-a avut
dirijarea produselor rezultate din descompunerea mineralelor și a
masei organice de la partea superioară a solului către baza
acestuia;
• Podzoluri feriiluviale, elemente aduse prin iluviere: argile, diverse
SOLURILE săruri și oxizi de fier, mangan;
• În Siberia, unde temperaturile scăzute întrețin la adâncime mică un
strat permanent înghetat (pergelisol) s-a dezvoltat un podzol mai
subțire.
 Este variat, de la
câmpii și podișuri
joase până la
munți înalți. Acțiunea principală va fi
a proceselor de îngheț și
Modelarea este Eroziunea laterală dezgheț deosebit de
variată. în albiile râurilor. activă la începutul și
sfârșitul sezonului cald.
Suprafețele înclinate fără
pădure vor suferi
retrageri active prin
dezagregări, iar în
depresiuni vor fi active
fenomenele de
termocarst.
RELIEF
BIBLIOGRAFIE:
Mihai Ielenicz, Laura Comănescu-„Geografia fizică generală cu elemente
de cosmologie”, ed. Universitară