Gîrleanu Cristiana

11F

`TABEL SINTETIZATOR CU TIPURI DE MEDII DIN ZONA TEMPERATĂ

Tipuri de medii Mediul Mediul stepei și Mediul pădurilor Mediul pădurilor

mediteranean deșerturilor de foioase de conifere
Caracteristici ale temperate siberiano-
mediilor canadiene
geografice

-in arii cu climat -40º-50º (chiar -40º-55º lat. N, -se mai numeste
Poziţia geografică subtropical 55º) lat. N in ariile si pădurea
- desf.în latitudine (aprox 30º-40º -in interiorul temperat-umede boreală, deoarece
- răsp. regională lat. N şi S). continentelor şi moderat- se extinde
-in jurul M. -pătrunde şi în continentale. numai în
Mediterane, in sud-estul ţării -se regaseste pe emisfera nordică,
California, partea noastre, se suprafeţe aproximativ între
centrala a Chile, continuă pe la mai întinse în 50-65º
extrem. S a nordul Mării Europa de Vest şi latitudine, unde
Africii, S-V si S Negre, până la Centrală, în iarna domină
extrem al Volga şi Ural. teritorii din anticiclonul
Australiei. -in America de vestul şi estul canadian şi
Nord, stepa se Americii de Nord, siberian,
numeşte prerie, o parte a cu aer rece şi
în America de arhipelagului dens.
Sud – pampas, japonez, partea -se regaseste la
iar în Africa nordică a Chinei, nord de fâşia
meridională – partea sudică a pădurilor de
veld. Islandei şi partea foioase, din
-stepa form. vestică a Peninsula
fâşii largi în jurul Scandinaviei. Scandinavă până
deşerturilor din la Oceanul
Asia Centrală. Pacific şi din
-deşerturile de la estul Canadei
latitudini medii până în Alaska.
sunt localizate în
interiorul
continentului
asiatic – Gobi,
Kîzîl-kum, Kara-
kum, Ustiurt,
Ţungar,
Taklamakan, sau
între munţii
înalţi din vestul
S.U.A. ( statele
Nevada şi Utah).
 -sezon de vara -climat -regim termic şi -clima temperată
Cond. climatice lung, cald si uscat continental pluviometric mai rece, cu ierni
- temperaturi ce alterneaza cu excesiv uniform lungi de 5 – 8
- precipitaţii unul de iarna de -in stepa, (influenţa luni, cu
- vânturi iarna relativ circulatia oceanică are un precipitaţii
bland si umed. predominanta a rol dominant solide,
-uneori, invaziile aerului este moderator). dar puţine.
de aer tropical dinspre V, care -precipiatii de -media lunii
accentueaza trecand de cateva 500-1200 mm/an celei mai reci
deficitul hidric lanturi muntoase -diferente mari coboară sub -
din sol, si de aici, (Mtii Coastelor, de temperarura 40ºC, iar
necesitatea Mtii Stancosi, intre anotimpul minimele
irigatiilor pentru Alpii, Carpatii), de vara si cel de absolute au
anumite culturi. pierd din iarna, cu ninsori. înregistrat - 63ºC
umiditate, ajung -domina la Snag (în NV
in int. vanturile de vest, Canadei) şi -
continentelor dar apar uneori si 78ºC la
destul de uscate, invazii de aer Oimeakon (în NE
de aceea tropical sau Siberiei).
precipitatiile scad subpolar. -vara este foarte
sub 400 mm/an scurta, cu
-amplitudinea temperaturi ce
termina este de depasesc cu putin
peste 25º - 30ºC 10ºC.
-cant. redusa de
precipitatii
ajunge doar
plantelor
ierboase.

-in cazul
deseturilor,
climatul este mai
arid, cu
precipitatii
reduse, sub 250
mm/an, si
temperaturi de
peste 35ºC.
-rezultantă a -stepe: ierburi -păduri cu arbori -caracteriste
Vegetaţia condiţiilor de joase, xerofile din cu frunze late, cu sunt padurile de
- caracteristici climă şi a familia coronament dens rasinoase-
generale intervenţiilor gramineelor. şi continuu, care taigaua siberiana,
-specii antropice -mici palcuri de cad în cu specii de:
valoroase/reprezen îndelungate. padure (stejar perioada rece a molid, brad,
tative -arborii vesnic pufos, brumariu) anului. pin
verzi alterneaza sau arbusti -caracterista este -in Siberia de Est
cu cei cu frunze (maces, litiera de frunze, predomină
cazatoare. porumbar). care vor intra laricele şi zada.
 -vechile paduri -deserturi: mult dupa putrezire in -in ţinuturile
de stejar verde, mai săracă, cu formarea joase,
de pluta, pin de smocuri ierboase humusului. mlăştinoase se
Alep, cedru de şi esenţe -arborii cei mai întâlnesc mai
Liban au fost lemnoase izolate, reprezentativi multe specii de
majoritar precum sunt stejarul şi plop, salcie,
inlocuite de saxaulul. fagul, la care se mesteacăn.
tufarisuri dese: adaugă alte specii -in pădurile
maquis sau de foioase (arţar, canadiene (din
garriga (laur, frasin, ulm, provincia
mirt, dafin, carpen, tei ş.a.) Columbia
cimbru, - pe văile umede Britanică) apar
levantica, se specii de talie
rozmarin); nu au dezvoltă pâlcuri foarte mare –
valoare mare de păduri, cu Sequoia gigantea,
economica insa sălcii, plopi, arini la care se adaugă
protejeaza (numite în ţara molidul alb,
versantii noastră zăvoaie). bradul de balsam.
impotriva
eroziunii solului.
-in California,
veg. de tufarisuri
se numeste
chaparral.
-in S Australiei,
veg carac. include
fagul austral,
feriga
arborescenta,
eucaliptul etc.

-sacali, genie, -stepe: rozătoare -specii de păsări, -taigaua

Fauna reptile (soparle, (iepure, hârciog, reptile şi siberiană : elanul,
vipere, broaste popândău), mamifere, cerbul, căprioara,
testoate, păsări (dropia, precum: hermelina,
scorpioni. prepeliţa, mistreţul, zibelina, veveriţa,
-in pad. de potârnichea), viezurele, ursul brun
eucalipt - ursul şopârle. jderul, cerbul, -pădurea
Koala. căprioara, lupul, canadiană : ursul
-deserturi: vulpea, pisica negru, lutra,
mamifere mai sălbatică etc. vizonul, castorul.
puţine, adaptate
la uscăciune:
cămila cu două
cocoaşe (cămila
bactriană),
antilopa
saiga, pisica
pătată, vulpea şi
 lupul de deşert;
mai puţine sunt
şi păsările
(găinuşa de
deşert, cucuveaua
de nisip),
şopârlele.

-roscate-castanii -predomina -brune şi brun- -permafrost,

Soluri -pe rocile cernoziomurile, roşcate de inghetat pana in
calcaroase de bogate in humus, pădure, bogate în adanc (până la
dezv terra rossa. foarte fertile. elemente 300-400m),
minerale şi dezgheţul
organice atingând vara
provenite din numai pătura
litiera padurilor superficială de
sol (stratul activ).
-podzol, foarte
acid, cu fertilitate
scazuta
-foarte vechi si -transformarea -a evoluat şi s-a -mai pronunţat
Intervenţia evident stepelor în intensificat în în pădurea
antropică -consta in: păşuni şi terenuri ultimul secol, europeană şi mai
terasari ale unor arabile, cu ajungandu-se la redus în
terenuri in panta, importante un peisaj pădurea
lucrari de irigatii, suprafeţe puternic canadiană sau
despaduriri si irigate. indistrualizat, cu taigaua siberiană.
defrisari (uneori -fauna iniţială a o mare -exploatarea
irational ptr fost înlocuită de concentrare a resurselor
obtinere de cirezi de vite. pupulatiei si de minerale din
terenuri agricole, -in deşerturi puuternica aceste zone
pasuni, așezări, intervenţia influenta urbana (cărbuni -
cai de antropică nu bazinul
comunicatii); lipseşte cu Peciora,
asta explica desăvârşire, Tungusk, Kolîma,
frecventa astfel incat petrol - Alaska,
eroziunilor, punerea în fier - Labrador) a
alunecarilor de valoare a unor dus la
teren si a zăcăminte dezvoltarea unor
solurilor minerale şi aşezări omeneşti
degradate. folosirea cu
-agricultura se irigaţiilor (în Asia caracter
carac. prin: Centrală) au industrial.
culturi de cereale prilejuit apariţia
(garu, porumb, de noi aşezări
ovaz), plante omeneşti.
tehnice, livezi de
maslini, citrice,
vita-de-vie.