1.

Globul Pamantesc care se invarte, concentrandu-se pe locul in care se afla

Parcul Nationala cu un bold (melodie dinamica!!!!!) (PREZUMTIV)
2.De la atomi la lac, apoi la soare (ceva metode neconventionale) + discurs
motivational + chipurile noastre ce apar dupa efectele speciale de explozie +
efecte pirotehnice (BUM BUM!)
3. Precum Morgan Freeman...
4.Antrenanrea publicului prin mijloace interactive
5.DISCURS: De la isignifiant la materie, de la cea mai mica forma de viata la
titanii naturii, prin
negura timpului, pana la panorama lumii vii.
De ce omul ar da in natura care l-a spirjinit spre a urca catre cele mai inalte
culmi ale civilizatiei...? (pentru partea cu BUM BUM) (Schimbam planul cu
chipurile noastre)
6. Haideti sa povestim despre un parc national cu un nume aparent
complicat, dar care deschide portile spre o lume fascinanta a homeostaziei.
(HARTA)
Idei: - Parcul Naional Domogled-Valea Cernei se afl situat n estul Jud. CaraSeverin, ocupnd suprafaa de 23. 185 ha i n vestul Jud. Mehedini ocupnd
suprafaa de 8. 220 ha i respectiv n vestul Jud. Gorj cu o suprafa de 29.
806 ha. Din punct de vedere geografic, Parcul se ntinde peste bazinul rului
Cerna, de la obrie pn la confluena cu rul Belareca, peste masivul
Munilor Godeanu i al Munilor Cernei pe versantul drept i respectiv Munilor
Vlcanului i Munilor Mehedini pe versantul stng.
-Soluri: n conditiile unei uniformitatii litologice, prin predominarea pe de o
parte a grupei de sisturi cristaline asociate cu roci eruptive si cu roci
sedimentare vechi (gresii, conglomerate), iar pe de alta parte marnocalcare si
calcare nvelisul de sol este relativ uniform si sufera modificari altitudinale n
general regulate. Principalele grupe de soluri ntlnite n cuprinsul Parcului
National Domogled-Valea Cernei se pot clasifica astfel:
1. Soluri brune podzolite (local soluri argiloiluviale podzolice), soluri brune si
brune acide (BP, B);
2. Soluri brune podzolite si brune acide (BP, Bo);
3. Soluri brune si soluri brune podzolite (BM, BP);
4. Soluri brune acide (Bo);
5. Soluri brune acide si soluri brune podzolice feriiluviale (Bo, Bfe);
6. Soluri brune acide, subalpine, podzoluri humico-feriiluviale si soluri brune

podzolice feriiluviale (AB);

7. Podzoluri humico-feriluviale si soluri podzolice brune feriiluviale(P);
8. Rendzine (negre si brune), soluri brune si roca la zi;
9. Soluri aluviale si aluviunile.
-Clima:Prin pozitia sa geografica, bazinul Cernei este supus predominant
circulatiei atmosferice de vest si sud-vest. Astfel, cu exceptia sectorului
nordic al zonei, respectiv sectorul nalt al Muntilor Godeanu si partial al
Muntilor Cernei, n tot timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masa
de aer umed si cald de origine mediteraneana si oceanica, care determina
valori mai crescute ale temperaturii aerului, dect n restul tarii.
n timpul verii exista un grad mai mare de instabilitate termica, evidentiat
de frecventa averselor nsotite de descarcari electrice.
Ciclonii mediteraneeni transporta aerul umed, care la ntlnirea cu muntii
din bazinul Cernei, da nastere la precipitatii orografice, fenomenul fiind mai
frecvent n lunile noiembrie-decembrie, cnd cad ploi abundente. n perioada
rece se face simtita si actiunea anticiclonului siberian, care determina uneori
producerea ninsorilor si a viscolelor n bazinul Cernei, dar de durata si
intensitate redusa.
Faptul ca Valea Cernei este protejata de masive muntoase nalte, n special
n partea de nord, varietatea litologica, fragmentarea accentuata a reliefului,
existenta a numeroase abrupturi, n unele locuri adevarati pereti stncosi,
gradul de acoperire cu vegetatie determina pe suprafata parcului o serie de
topoclimate.
Relieful dispus n trepte de la peste 2000 m altitudine pna la 168 m n
zona Baile Herculane, determina o varietate a temperaturilor medii anuale,
de la 00 C pe naltimile Muntilor Godeanu, pna la aproape 110 C n partea
inferioara a bazinului. La Baile Herculane, cu toate ca ne aflam n plina
regiune de munte, temperatura medie multianuala este de 10,50 C la fel ca
n Cmpia Romna, Dobrogea Centrala si Cmpia Crisanei.
Variatia n naltime a temperaturii aerului se modifica de la un anotimp la
altul, chiar de la o luna la alta, diferentele cele mai mari fiind n lunile cele
mai reci sau cele mai calde.
Fluctuatia altitudinii izotermelor s-a facut resimtita att n formarea
solurilor, ct si n etajarea vegetatiei, un fapt caracteristic fiind, un strat de
situare a padurilor de fag direct sub vegetatia etajului alpin. Caracteristic
zonei este ca primaverile sunt mai timpuri si ca trecerea de la iarna la
primavara se face fie brusc, fie prin alternarea invaziilor de aer rece si cald.

Prelungirea procesului de desprimavarare si naintarea lui treptata spre

partea superioara a bazinului se manifesta favorabil n alimentarea retelei
hidrografice din topirea treptata a zapezii.
Precipitatiile variaza n functie de altitudine fiind mai accentuate la
naltimile 1600-2000 m, la peste 2000 m, temperaturile scazute si aerul mai
putin umed elibereaza cantitati reduse de precipitatii.
Repartitia anuala a precipitatiilor prezinta doua maxime si doua minime
anuale, datorita influentei oceanice si mai ales a celei mediteraneene.
Influenta mediteraneana este destul de accentuata, masele de aer umed fiind
canalizate pe culoarul Cernei si marind gradul de umezeala si provocnd
cantitati mari de precipitatii la Cerna Sat si naltimile bazinului superior de
pna la 1200-1300 m.
"Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de la nceputul
verii sa fie mai timpuriu la Baile Herculane fata de Toplet si Orsova, iar la
Cerna Sat mai timpuriu dect n bazinul inferior.
Diferentele de nivel din cuprinsul bazinului Cernei, orientarea generala si
deschiderea culoarului spre sud, sud-vest, largirile din bazinul superior si
dispunerea perpendiculara a culmilor secundare determina o mare varietate
a conditiilor climatice, ceea ce indica existenta mai multor topoclimate.
-Flora: Datorita complexitatii aspectelor stationale, fizico-geografice si
climatice, Parcul National Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o
diversitate floristica remarcabila, inventarul floristic bogat nsumnd 1110
specii de plante vasculare (superioare).
Diversitatea florei luxuriante din aceasta regiune a atras botanisti straini
nca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea (Griselini 1780).
Bogatia inegalabila a florei din acest areal a fost descoperita de Kitaibell
n1800 cnd recolteaza primele holotipuri ale acestor meleaguri. Lui Rochel i
revine meritul de a fi extins reteaua cercetarilor floristice n zona banatului
descriind primele noutati floristice.
Lucrari publicate n baza cercetarilor efectuate n aceasta regiune apartin
lui Rochel (1828), Schuster (1829), Schwarzott (1831), Heuffel (1858), Degen
(1901), Hayek (1912-1916).
Cornus mas - Corn, Foto: Andrea Cristescu Cotinus coggygria - Scumpia,
Foto: Andrea Cristescu Cytisus hirsutus - Drob de munte, Foto: Veronica
Cristescu Fraxinus ornus - Mojdrean, Foto: Veronica Cristescu Hedera helix Iedera, Foto: Veronica Cristescu
Pinus Nigra ssp. Banatica - Pinul Negru de Banat - Veronica Cristescu

Rhododendron kotschyi - Smrdan, Foto: Andrea Cristescu Ruscus aculeatus Ghimpele, Foto: Dragos Cocos Euphorbia amygdalocdes - Alior, Foto:
Veronica Cristescu Fritilaria meleagris - Laleaua pestrita, Foto: Dragos Cocos
Din totalul de plante superioare (1110 specii) 66 specii sunt taxoni
periclitati, rari si n parte endemici, existnd n Parcul National DomogledValea Cernei specii rare necunoscute n alte parti ale tarii: Vicia truncatula (un
neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanica),
Cerastium banaticum (cornutul banatean), Lamium bithynicum (urzica
moarta originara din Bithynia).
Datorita conditiilor stationale deosebite - relief calcaros - si-au gasit refugiul
n aceasta regiune, ndeosebi pe calcare, numeroase endemisme: Linum
uninerve (in galben de Banat), Primula aurica ssp.serratifolia (ciubotica
cucului banatean), Hypericum rochelii (pojarnita lui Rochel), Dianthus
giganteus (scaunul cucului) etc.
Att Domogledul ct si valea mijlocie si cea inferioara a Cernei ramn
refugiul ideal pentru unele din cele mai atragatoare si rare specii balcanice si
mediteraneene: Aristolochia pallida (marul lupului), Seseli rigidum (buruiana
vntului) - 110 specii mediteraneene - .
Ruscus aculeatus specie ntalnita pe suprafata parcului national, apare n
anexa 5 a Legii 462/2001 - specii de plante si de animale de interes
comunitar ale caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor
de management.
Lamium galeobdolon - Galbenita, Foto: Veronica Cristescu Lathyrus vernus Pupezele, Foto: Veronica Cristescu Ornithogalum umbelatum - Balusca, Foto:
Dragos Cocos Primula auricula ssp. serratifolia - Ciubotica cucului banatean,
Foto: Veronica Cristescu Ruscus hypoglossum - Cornisor, Foto: Dragos Cocos
De asemenea speciile Lycopodium selago (Huperzio selago), Lycopodium
annotinum si Leucobryum glaucum sunt trecute n anexa 5 a Legii 462/2001,
pentru a caror prelevare si exploatare sunt necesare masuri de management.
Totodata Cladonia L.subgenus Cladina se ntalneste sub forma urmatoarelor
taxoni: Cladonia fimbriata, C.f.var.simplex, C.chlorophaea, C.ch.f.costata.
Analiza areal-geografica a florei din parcul national arata ca alaturi de
speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se ntalnesc 106 specii
alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii
balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice
(1,0%), existnd elemente eurasiatice, central europene si europene 509
specii (circa 45,9%).
n Parcul National Domogled-Valea Cernei din cele 30 asociatii descrise 9

sunt absolut endemice dintre care amintim: As.Asplenio-Silenetum petraeae,

Danthonio-Chrysopogonetum grylii, Telekio-Alnetum incanae. n afara celor 9
cenotaxoni de baza se mai ntalnesc doi cenotaxoni superiori sistematic
alianta Micromerion pulegi si Danthonio-Brachypodion, ce amplifica valoarea
stiintifica sub raport biologic, geobotanic si ecologic al regiunii.
Pajistile din etajul alpin (1500-1800m) sunt reprezentate de urmatoarele
specii Juniperus sabina (cetina de negi), Juniperus communis nana (ienupar),
Pinus montana (jneapan) si Vaccinium myrtillus (afin). Totodata pajistile
alpine au n componenta multe graminee ca Festuca rubra (paiusul rosu),
Festuca supina etc.
Iris variegata - Stnjenel, Foto: Irina Goia Asplenium ruta-muraria - Ruginita,
Foto: Alexandra Balita Hepatica transsilvanica - Crucea voinicului, Foto:
Alexandra Balita Syringa vulgaris - Liliac, Foto: Andrea Cristescu Linum
uninerve - Inul galben de Banat, Foto: Irina Goia
Pe teritoriul parcului national exista specii de plante sub protectie stricta
oriunde s-ar afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsita de lege:
Nigritella nigra (sngele voinicului), Trollius europaeus (bulbucul de munte),
Rhododendron kotschyi (smirdar)-ntalnit pe locurile stncoase din etajul alpin
-, Iris graminea (stnjenelul), Crocus moesiacus (brndusa galbena).
ncepnd cu anul 2004 s-au organizat voluntariate stiintifice inventarinduse flora, microfauna si chiropterele din zona Prisacina. Datele obtinute n
urma acestor actiuni se regasesc n baza de date a Administratiei.
-Fauna: Primele date privind cercetarea faunei (insecte, pasari) din regiunea
Parcului National Domogled-Valea Cernei de catre, Johann Centurius von
Hofmannsegg din Dresda, apar nca din anul 1794.
Datorita elementelor biogeografice, biologice, climatice Parcul National
Domogled-Valea Cernei gazduieste o fauna foarte bogata si interesanta,
ntalnindu-se aici numeroase specii de animale de mare valoare stiintifica,
unele unice n tara sau chiar n lume, excelnd prin diversitatea insectelor.
Parcul National Domogled-Valea Cernei reprezinta zona cu cea mai ridicata
biodiversitate n ceea ce priveste lepidopterele, ntalnindu-se aproape 1500
specii de fluturi (1463), 45% din fauna de lepidoptere a tarii fiind concentrata
aici.
Euscorpius carpathicus - Scorpion, Foto: Laurentiu Burlacu Fringilla coelebs Cinteza, Foto: Alexandra Balita Iphicilides podalirius - Coada rndunicii, Foto:
Alexandra Balita Myiotis mystacinus - Liliacul mustacios, Foto: Laurentiu
Burlacu Parus major - Pitigoi mare, Foto: Alexandra Balita
Calocullia celsiae (Herrich - Schaffer, 1850) Inachis io (Linnacus, 1758)

Satyrium w-album (Knoch, 1782) Vanesa cardui (Linnaeus, 1758) Zerynthia

polyxena ([Denis&-Schiffermuller], 1775)
Endemismele ntalnite n rndul lepidopterelor au un numar semnificativ
dintre care amintim: Lampronia aeripenella, Brevantenia banatica, Eupithecia
domogledana, Melicta athalia mehadiensis.
Enchitreidele, Colembolele, Nematodele, Lumbricidele sunt nevertebratele
studiate din Parcul National Domogled-Valea Cernei acestea fiind
reprezentate de unele specii foarte rare sau rare ce demonstreaza
originalitatea ridicata a regiunii.
De asemenea specii endemice, rare si noi pentru stiinta au fost identificate
n grupa Colembolelor si Ortopterelor.
Dintre vertebrate fauna de pasari care este variata si bogata n indivizi fiind
studiata mai amanuntit dar datele sunt incomplete, nsa n urma cercetarilor
efectuate n regiune s-au stabilit urmatoarele: - sunt prezente elemente de
origine meridionala (mediteraneana si indo-africana), - avifauna silvicola
prezinta o structura locala particulara care o diferentiaza specific fata de
caracteristica generala a faunei Ornitologice din Carpati - si limita inferioara
de raspandire a unor specii montane poseda valori sub nivelurile cunoscute n
totalitatea Muntilor Carpati.
Dintre pasarile salbatice din bazinul Cernei sunt cteva incluse pe Lista
rosie a Consiliului Europei - "specii strict protejate" - , amintim urmatoarele:
Apus melba, Coracius garrulus, Cinclus cinclus, Oenanthe hispanica, Emberiza
citrinella si altele.

Corvux corax - Corbul, Foto: Veronica Cristescu Rosalia alpina - Croitorul

alpin, Foto: Laurentiu Burlacu Salamandra salamandra - Salamandra, Foto:
Laurentiu Burlacu Testudo hermani - Testoasa de uscat banateana, Foto:
Laurentiu Burlacu Zootaca vivipara - Soprla, Foto: Andrea Cristescu

Reptilele din parcul national se ntalnesc ncepnd cu etajul alpin pna n

etajul nemoral care este mai populat cu aceste specii, dintre ele se gasesc
att specii protejate ct si endemice cum este Vipera ammodytes.
Testudo hermanni apare n anexa 3 - specii de plante si de animale a caror
conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de
protectie speciala avifaunistica - a Legii 462/2001.
Totodata reptilele urmatoare Lacerta agilis, L.praticola, L.viridis si L.muralis

se gasesc n anexa 4 - specii de animale si de plante care necesita protectie

stricta - a Legii 462/2001.
Reptilele din Lista rosie a Consiliului Europei anexa II -specii de fauna strict
protejate - sunt: Vipera ammodytes, Elaphe longissima, Testudo hermanni
etc. ; iar celelalte specii sunt declarate n anexa III "specii de fauna protejate"
(L.vivipara, L.muralis, L.praticola, Natrix tessellato, Vipera berus etc.).
Amfibienii din Parcul National Domogled-Valea Cernei sunt reprezentati de
urmatoarele specii: Triturus alpestris aplestris, Bombina variegata,
Salamandra salamandra, Bombina bombina, Rana dalmatina
n Lista rosie a Consiliului Europei apar trei "specii strict protejate" la nivel
european, care traiesc n bazinul Cernei: Bombina variegata, B.bombina,
Rana dalmatina, iar celelalte specii din bazinul Cernei fac parte din categoria
speciilor protejate.
Pestii sunt reprezentati-n zona din amonte de Baile Herculane-de Salmo
trutta fario (pastravul indigen), Thymallus thymallus (lipanul), Barbus barbus
(mreana).
n Lista rosie a Consiliului Europei -Thymallus thymallus- este ncadrata n
categoria speciilor protejate.
Mamiferele salbatice mari traiesc retrase n inima padurilor cu precadere n
jumatatea superioara a bazinului Cernei, aceasta zona fiind caracterizata de o
bogatie mare a mamiferelor importante din Europa.
Ursus arctos, Lynx lynx sunt speciile care apar n anexa 3 - specii de plante
si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de
conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica - a Legii 462/2001.
Fauna guanoului de liliac este bine reprezentata ntr-una din pesterile
termale ale parcului - Pestera lui Adam - care contine cele mai mari depozite
de guano din pesterile romnesti (gros de aproape 3 metri acest depozit s-a
acumulat n timp de la mai multe specii de lilieci, ndeosebi de la Rhinlophus
euryale).
Conditiile geografice, climatice ct si cele de habitat au asigurat mediul
prielnic, n aceasta arie, dezvoltarii unei faune de o mare bogatie.
-Habitate: Unul din habitatele importante att din punct de vedere al florei,
faunei, peisajului ct si al conservarii este habitatul de stncarie. n aceste
habitate de stncarie se dezvolta specia endemica Pinul Negru de Banat care
formeaza arborete analoage cu padurile xeroterme de conifere din tinuturile
submediteraneene moesice, suprafata ocupata de aceste arborete n parcul
national fiind de 1953 ha (conform amenajamentelor silvice). Suprafata Parcul

National Domogled-Valea Cernei este de 61.211 ha din care 75,31% este

padure.