Gheața este o substanță solidă, cristalizată, obținută prin înghețarea apei,

substanță al cărei punct de topire (760 mm coloană de mercur) servește drept

standard termometric: 0 °C sau +32 °F. Proprietățile fizice ale gheții la 0 °C
sunt:
● densitatea de cca. 900 kg/m³;
● căldura specifică de aproximativ . 2,1 kJ/kg·°;
● căldura latentă de topire de cca. 335 kJ/kg;
● coeficientul conductibilității termice de 2,326 W/m·°.[1]
Spre comparație:
● Densitatea apei lichide: circa 1.000 kg/m³
● Căldură specifică a apei lichide: aprox. 4,19 kJ/kg·°;
● Căldură latentă de vaporizare a apei: aprox. 2257 kJ/kg;
● Căldură specifică a vaporilor de apă: aprox. 1,87 kJ/kg·°;

Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde

continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată
în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de
cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0
milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia,
Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața
Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km.

Arctica este o regiune a Pământului care cuprinde tot ceea ce se găsește în

jurul Polului Nord și care se găsește la nord de Cercul Arctic. Pozițional
geografic, Arctica este simetric opusă regiunii similare din jurul Polului Sud,
care se numește Antarctica.
Arctica cuprinde uscat, apă, zăpadă și gheață incluzând Oceanul Arctic și
porțiunile cele mai nordice ale Groenlandei (parte a Danemarcei), Islandei,
Norvegiei, Suediei, Finlandei, Rusiei, Statelor Unite ale Americii (statul
Alaska) și Canadei (navigând de la vest la est).
Alaska (pronunție engleză: /əˈlæskə/) este un stat al Statelor Unite ale
Americii situat în extremitatea nord vestică a continentului America de Nord.
A devenit cel de-al patruzeci și nouălea stat al Uniunii nord-americane, la 3
ianuarie 1959, după ce fusese teritoriu al Statelor Unite, Alaska Territory,
între 1912 și 1959. Numele "Alaska" provine cel mai probabil din cuvântul
Alyeska din aleutină însemnând "țară mare", "continent", sau "pământ
mare". Este străbătută de fluviul Yukon. În 1867, Rusia a vândut Statelor
Unite ale Americii teritoriul Alaska pentru suma de 7,2 milioane de dolari.
Clima din Juneau și din porțiunea de sud-est este una oceanică în zonele
sudice și subpolară înspre nordul acestei părți a statului. Această zonă este
cea mai umedă și mai caldă din Alaska, cu temperaturi mai blânde iarna și
cu volum mare de precipitații tot timpul anului. În Juneau media anuală de
precipitații este de 1.270 mm, în alte zone ea fiind de peste 7.000 mm.[1]
Aceasta este singura zonă din Alaska în care temperatura medie din timpul
zilei este de peste 0 °C în lunile de iarnă.
Clima orașului Anchorage și a zonei central-sudice a Alaskăi este și ea relativ
blândă datorită apropierii de coastă. Precipitațiile din această zonă sunt mai
reduse decât în Alaska de sud-est, dar aici ninge mai mult, și zilele tind să fie
mai senine. În medie, în Anchorage cad 406 mm de precipitații pe an, cu
aproximativ 1.900 mm de zăpadă, deși sunt unele părți în care zăpada este
mai abundentă. Clima este subpolară, cu veri scurte și răcoroase.
Clima din vestul Alaskăi este determinată în mare parte de proximitatea
Mării Bering și a Golfului Alaska. Clima este subpolară oceanică în sud-vest
și subpolară continentală înspre nord. În această zonă, cantitatea anuală de
precipitații variază considerabil. Partea nordică a Peninsulei Seward este
practic un deșert ce primește mai puțin de 250 mm de precipitații anual, în
timp ce în unele zone dintre Dillingham și Bethel media este de 2.500 mm de
precipitații.[1]
Clima părții interioare a Alaskăi este cel mai bine descrisă drept extremă și
este un bun exemplu de climă subpolară tipică. Unele dintre cele mai ridicate
și mai scăzute temperaturi din Alaska s-au înregistrat în zona orașului
Fairbanks. Vara se ajunge la temperaturi de 30–35 °C), în vreme ce iarna, se
pot înregistra minime de −52 °C). Precipitațiile sunt reduse în interior, adesea
sub 250 mm pe an, dar precipitațiile căzute iarna rămân pe tot parcursul
anului.
Clima din nordul extrem al Alaskăi este o climă polară, obișnuită pentru zone
aflate la nord de Cercul polar arctic. Iernile sunt lungi și geroase, iar verile
foarte scurte și răcoroase. În iulie, temperatura medie în orașul Barrow este
de 1 °C.[2] Precipitațiile sunt reduse aici, în multe locuri sub 250 mm anual,
mai ales sub formă de ninsoare.