Sunteți pe pagina 1din 5

6.

Scheme de conexiuni pentru staţii electrice

6.1. Condiţii de calitate a alimentării


În cele ce urmează se va face o analiză comparativă a performanţelor schemelor electrice de
conexiuni privind alimentarea cu energie electrică, în condiţii de calitate şi eficienţă economică, cu
respectarea strictă a cerinţelor privitoare la protecţia vieţii oamenilor şi a mediului ambiant.
În general, calitatea alimentării cu energie electrică se poate considera ca fiind în mod direct
determinată de următorii factori [25]:
 siguranţa în funcţionare a instalaţiei, care se defineşte prin aptitudinea instalaţiei de a-şi
îndeplini funcţiile pentru care a fost creată, de-a lungul unei perioade date;
 calitatea produsului furnizat consumatorilor, respectiv, calitatea energiei electrice
tranzitate prin instalaţia respectivă, care se poate defini prin aptitudinea energiei electrice de a
satisface necesităţile consumatorilor;
 compatibilitatea instalaţiei cu mediul înconjurător, prin care se înţelege aptitudinea
instalaţiei de a funcţiona în mediul său ambiant într-un mod satisfăcător şi fără a produce
perturbaţii intolerabile pentru tot ceea ce se afla W acest mediu.
Îmbunătăţirea nivelului calitativ al serviciului de alimentare cu energie electrică este un proces
complex, care necesită în general cheltuieli suplimentat; verificarea eficienţei economice a măsurilor
adoptate pentru creşterea caii presupunând analiza corelaţiilor între variaţia costurilor calităţii
(investiţii, cheltuieli de exploatare, daune) şi variaţia indicatorilor de măsurare a calităţii. Comparând,
printr-un criteriu oarecare, costurile variantelor cu veniturile care pot obţine prin adoptarea unor
măsuri tehnice de îmbunătăţire a calităţii alimentării cu energie electrică, se poate alege nivelul de
calitate eficient din punct de vedere economic.

6.2. Scheme de conexiuni cu un sistem simplu de bare colectoare (1BC) şi un întreruptor


pe circuit
Varianta de bază a acestei scheme se prezintă în figura 6.1.
Schema asamblează circuitele discutate în capitolul 5 (L, T, G).

Avantajele schemei:
- simplitate (din punct de vedere fiabilistic are mai puţine surse de defect),
- efort redus de investiţii.
Schema se utilizează în zone în care:
- continuitatea alimentării este mai puţin importantă sau
- există rezervări, prin intermediul reţelei, de la alte staţii.
Exemplu de utilizare: staţiile de alimentare a serviciilor proprii din centrale.

Filiere de creştere a siguranţei schemelor cu 1BC pot fi:


a) secţionarea longitudinală a BC,
b) crearea unei legături de ocolire a întreruptoarelor (mai ales la tensiuni ridicate unde tranzitele
pe linii sunt mai mari şi este necesară o siguranţă crescută),
c) utilizarea ambelor filiere a) şi b).

Dezavantajele soluţiei:
 fiecare circuit se poate racorda la o singură secţie => secţionarea longitudinală este o
secţionare rigidă.
Avantajele soluţiei:
 în situaţia unui defect sau revizie la SB sau la BC ies din funcţiune numai circuitele racordate la
secţia respectivă de bare,
 reducerea gradului de funcţionare în paralel (a L, T etc.) => impedanţa creşte => se micşorează
curenţii de scurtcircuit.
Fig. 6.1. Schema de conexiuni cu un sistem de bare colectoare. Varianta de bază.

În această variantă nu există legături între secţii.


Cel mai uzual, odată cu secţionarea longitudinală se prevăd şi posibilităţi de cuplare între
secţii:
 cu un separator;
 cu două separatoare;
 cu două separatoare plus întreruptor.

Fig. 6.2. Secţionarea sistemului Fig. 6.3. Cuplă longitudinală


cu o bară colectoare. cu separator.

a.l) Cu un separator
Cea mai simplă cuplă longitudinală (CL).
Avantaj - investiţie mică.
Dezavantaje: elasticitate redusă (nu pot manevra sub sarcina, revizia sau avaria la SCL conduce
la scoaterea din funcţiune a secţiilor de bare adiacente.
Observaţie: Se pot manevra separatoare sub sarcina ΔU < 1 %·Un la bornele sale.

a.2) Cu două separatoare

Fig. 6.4. Cuplă longitudinală cu două Fig. 6.5. Cuplă longitudinală cu două separatoare
separatoare. şi un întreruptor.

Se remediază dezavantajul referitor la revizia SCL. În schema a.2) dacă se face revizia la SCL1 se
deschide şi SCL2 şi secţia SBC2 poate continua să alimenteze consumatorii racordaţi la ea.

a.3) Cu două separatoare şi întreruptor


Se foloseşte o cuplă longitudinală cu întreruptor => se pot face manevre sub sarcină.
De obicei, SCL1 şi SCL2 se menţin închise pentru a micşora timpul de manevră pentru cuplarea
secţiilor.
Dezavantaj - investiţie ridicată.
Avantaj - elasticitate mărită.
Cel mai des folosită variantă: Varianta optimă între a.l), a.2) şi a.3) se alege pe baza unui
criteriu tehnico – economic.
b) Ocolirea întreruptoarelor
Dezavantajul variantei de bază a schemelor cu 1BC se referă la revizia la I ce conduce la
întreruperea tranzitului de energie spre consumator => daune.
Pentru a evita daunele, se poate justifica economic prevederea unui ac întreruptor în plus şi
dispus pe o cale ocolitoare astfel încât, pe rând, acest întreruptor să se poată substitui întreruptoarelor
de pe circuitele ce converg la nod (L, T etc).

Fig. 6.6. Schemă de conexiuni cu o bară colectoare şi bară de ocolire.

Elemente care apar în plus ca investiţii faţă de varianta de bază:


- sistemul de bare de ocolire (BOC) - nod extins în spaţiu pentru a deriva la el SOC de la fiecare
circuit;
- cupla de ocolire (COC);
- SOC de la circuitele de linie (L) şi Ssupl + SOC de la circuitele de transformator (T).
Ideea de bază a ocolirii este continuitatea în alimentare a consumatorilor. În schema din
figura 5.6 se pot racorda diversele circuite analizate în capitolul 5.
Etapele manevrei de ocolire pentru cazul liniei (L):

Închidere Deschidere
SOC1
SOC2 Etapa I
IOC
SOC1 Etapa II
I
SL Etapa III
SB

Etapa I:
- încercarea stării izolaţiei BOC . Dacă pe BOC există un defect IOC îl întrerupe,
- de obicei SOC1 şi SOC2 se menţin închise pentru a scurta manevra.
Observaţie: A nu se verifica starea izolaţiei BOC prin închiderea SOC, deoarece acesta se poate
distruge dacă este închis pe defect, deşi I ar întrerupe componenta curentului ce vine de la BC.
Etapa a II-a:
- dublarea alimentării circuitului; se închide SOC (în sarcină dar sub o diferenţă de potenţial
ΔU < 1%·Un => L este alimentată pe două căi: prin I şi prin IOC.
Etapa a III-a:
- scoaterea în revizie a întreruptorului I; linia L rezultă alimentată pe calea ocolitoare.
Observaţie: Nu se ocolesc simultan întreruptoarele a două circuite (fig 6.7).

Fig. 6.7. Ocolirea simultană a două circuite de linie.


Motive:
 defect pe L1 => protecţia prin relee sesizează şi deconectează IOC , întrerupând tranzitul pe
ambele linii,
 prin IOC se tranzitează curenţii a două circuite şi poate fi suprasolicitat chiar şi în regim normal.
Bara de ocolire se dimensionează la valoarea celui mai mare curent de pe circuitele ce pot fi
ocolite.
Aparatele de pe COC (SOC1, SOC2, IOC) se aleg având în vedere tranzitul de pe cel mai încărcat
circuit ce va fi ocolit.
c) Utilizarea ambelor filiere, ocolirea şi secţionarea longitudinală
 scheme cu 2 x COC + CL
 scheme cu cuple cu funcţii multiple.

c.1) scheme cu 2 x Coc + CL (fig. 6.8.)


Coc1 - ocoleşte întreruptoarele circuitelor racordate la SBC1.
Coc2 - ocoleşte întreruptoarele circuitelor racordate la SBC2

Fig. 6.8. Schemă cu două cuple de ocolire şi o cuplă longitudinală.


Avantaje:
- elasticitate maximă, investiţie maximă;
- se justifică în situaţiile în care trebuie ocolite simultan întreruptoarele a două circuite racordate la
secţii diferite.
c.2) utilizarea cuplelor cu funcţii multiple
c.2.1) schemă cu 1 Coc + 1 CL (sunt necesare două întreruptoare)
Fig. 6.9. Schemă cu o cuplă de ocolire şi o cuplă longitudinală.

Avem o singură Coc în loc de două. Aceasta poate îndeplini pe rând funcţia de ocolire fie pentru
circuitul de pe SBC1, fie pentru circuitul de pe SBC2.
Este interzis a se cupla SBC1 şi SBC2 prin separatoarele Soc1 şi Soc2.
c.2.2) schemă cu un întreruptor utilizat pe rând pentru a realiza Coc sau CL
Se pot realiza pe rând funcţiile:
- cuplă longitudinală: S1 - S2 - Ic;
- două cuple de ocolire: S1 - S4 - Ic.
- S2 - S3 - Ic.
- se reduce efortul de investiţii;
- elasticitate redusă.

Fig. 6.10. Schemă cu un întreruptor folosit atât pentru cupla de ocolire cât şi pentru cupla
longitudinală.

6.3. Scheme de conexiuni cu două sau mai multe sisteme de bare colectoare şi un singur
întreruptor pe circuit
Varianta de bază a acestei scheme se prezintă în figura 6.11.

Fig. 6.11 Scheme cu două sisteme de bare colectoare şi un întreruptor pe circuit