Cum trece vremea...

Ioan Grigoraș
- Şi iară prinde timpul rădăcină
În orizontul static dintre noi,
Greoi, dramatic cade o cortină
S-ascundă plaja mea şi sânii goi,

Conturul fin al trupului ce-aşteaptă

Un val târziu să-i tulbure cadenţa.
De-o să mă chemi, te voi urma în şoaptă
Să-mi pierd cu nepăsare inocența.

Cum trece vremea, uneori mă arde

Orice secundă-n care ne grăbim
Să traversăm imense bulevarde
Te rog, iubite, hai să ne oprim!

- Aș căuta un vis, cel mai fierbinte,

L-am savura-mpreun-o viață-ntreagă
Și lângă tine n-aș mai fi cuminte
Chiar dacă lumea n-o să ne-nțeleagă.

Că ne atrage dulcea inocență

A trupurilor nude, răsfățate
De buzele aprinse, cu decență,
Să nu stropim iubirea cu păcate.

Te-aș lectura de la năsuc spre talpă,

În stații aș opri doar câte-o clipă,
N-am să m-aplec pentr-o secundă calpă,
Timpul cu tine-i scurt, nu fac risipă.

iubito...
să curgă sărutările
ca ploile din toamna asta
adorând
cum te desfaci ca mugurul la fiecare suspin
înflorind trandafirii de colțul realității
sorbind moartea tăcerii dintre trupurile înfierbântate
toate orizonturile triste
să le ștergem de lava cuvintelor
atât cât ești în mine
cerul e aproape
și gura e unsă cu șoaptele iubirii
iubito...
Vino și gustă din mine
Seva caldă, parfum de-amor
Vino să bem iluzii
Iubire stinsă și-aprinsă cu foc
Vino și gustă tăceri
Și din tăceri gustă balansul trupul meu
Nepătruns de tine
Vino și intră în tumultul gândurilor
Cercuri roz să te cheme
Săruturi date să alunece
Să alunec și eu în tine
Și cu tine să mă descopăr
Vino și înconjoară-mi trupul
Cu căldura trupului tău
Să curgă râuri de magmă
Să vreau să-mi fii
Acolo unde doar tu îmi vibrezi
Cu șoapte lipicioase
Hai ... vino și gustă din mine
Nectarul meu cald
Dulceața mugurului să te cheme
Și vreau să vii în mine.

e noaptea noastră iubire

nici stelele nu vor dezgropa urmele misterului
vino ... unde noaptea își lasă mantaua
și nuferii se deschid la freamătul gurilor încăierate în focul pasiunii
vino să ne spunem dorințele în fiecare atingere formând un univers
e noaptea noastră luminată de slove ce ard
vii...

Elena Mirca.

Afrodisiac literar - (poezia erotica)

17 septembrie ·
nu pot destăinui cum îți umblu prin minte
bara mi-e creată la umbra gândului
eu bestia din jurul ei în dansul erotic
cuvintele se rostogolesc precum cămașa ta de ieri
de pe nudul încins, pescuind scânteia lupului turbat

Afrodisiac literar - (poezia erotica)

6 octombrie ·
Lupul Alb.

of ce viață și ce chin
să te dor pân* la suspin
ce durere și ce ah
să te dor până în Bach
of ce lin mă doare dorul
să-ți sărut astăzi piciorul
și ce ah acut în stern
să te dor până în Chopin.

of ce foc arde ca-n moarte

vieți trăind pe jumătate
ah de atâta nebunie
te dor ca o simfonie.

Afrodisiac literar - (poezia erotica)

8 octombrie ·
ceată...
impresia
că mă mistiu printre cearșafuri
scăldată în mirosul intimității
zvâcnirea inimii își pierde ritmul
după izbucnirea orgasmului
liniștea secundei cu valul amețitor
deschide paradisul...

Elena Mirca.

Afrodisiac literar.
16 octombrie la 06:46 ·
Cât îmi doresc iubite, nici nu ştii,
Să simt mereu cum pulsul inimii
Bate-n tandem şi respirăm deodată
Întreaga noapte până dimineaţă
Întinşi pe-al nostru de mătase aşternut
Să mă îmbăt mereu cu-al tău sărut,
Pe coapse-mi mâna să ţi-o plimbi încet
Iar eu să stau lipită de-al tău piept
Să nu ieşim din cameră nicicând
Şi să visăm, că suntem singuri pe Pământ,
Noi doi şi-a noastră mică încăpere,
Să ne hrănim mereu doar cu plăcere,
Săruturi calde şi cu mângâieri
Şi al parfumului arome, adieri,
De-acum o viaţă înainte cât clipesc
La cum visez aşa-mi doresc să şi trăiesc.—