Ţara mea Țara mea – de Otilia Cazimir

                        De Gheorghe Tomozei

Frumoasă mi-e ţara străveche,
Ţara mea de cremene, Întinsă pe munţi şi pe văi,
Cine să îţi semene? Cu fete cu flori la ureche,
Ţara mea şi-a stelelor, Cu mândri şi ageri flăcăi!
Cuibul rândunelelor,
Cu înalte ierbi, Frumoasă mi-e ţara cea nouă,
Şi cu pas de cerbi, Când râde cu râs tineresc,
Ţară cu izvoare Cum râde grădina când plouă
Licărind în soare, Şi florile când înfloresc.
Vreau să cresc viteaz
Precum vechii brazi,
Şi voinic m-aş vrea Acasă te simți bine, căci aici
Ca şi dumneata Istoria nu-i doar simplu cuvânt
Și-ți simți șuvoi în inimă și suflet
Iubire-adâncă pentru-al tău pământ.

Ne-am născut în România                                      Nicăieri nu-i ca acasă

Ne-am născut în ţara                                                 Eu de mic am învăţat

Dintre munţi şi văi,                                                   De la mama am aflat:
Unde cântă vara                                                        Cât e lumea de frumoasă,
Fete şi flăcăi.                                                             Nicăieri nu-i ca acasă!

Toamna e frumoasă:                                                  Casa este locul meu

Fructe aurii,                                                              Casa e şi locul tău,
Bucurie-n suflet                                                        Casa e pe toată glia-
Şi printre copiii!                                                      Este România

Şi,când vine iarna                                                  Şi acasă este mama.

Peste ţara mea,                                                      Mă iubeşte-îmi dau seama
Îşi aşterne haina                                                    Ea mă creşte şi mă-nvaţă
Fulgilor de nea.                                                     Toate cele despre viaţă:

Este România                                                       Ce e bine ce e rău,

Şi-o iubesc nespus,                                             Cine este Dumnezeu
Că aici e mama,                                                  Şi să nu uit niciodată
Soarele e sus!                                                     Țara bună ce mi-e dată!
 Sunt român!                                           Urare ţării mele

Sunt un copil din ţara mea,                                           De 1 Decembrie

Şi mă mândresc mereu cu ea.                                       Vrem să ne trăieşti
Sunt un copil din România,                                          Locul nostru este
Îmi place jocul,veselia!                                                Unde şi tu eşti.

                                              Suntem unde-s munţii,

Cea mai frumoasă dintre ţări,                                    Dunărea albastră,
Cât ai umbla în patru zări,                                          Suntem unde-s tata
Este,desigur,România,                                               Şi cu mama noastră.
 Unde domneşte omenia!
                                                                            Linişte şi pace,
1 Decembrie e azi,                                                    Multă armonie
Este zăpadă peste brazi.                                           Noi dorim să fie,
E sărbătoare-n Romănia,                                         Dragă Românie!
Românii-şi cântă bucuria.

România                                                  Ţara noastră

Românie, dragă-mi eşti,                                       Ţara noastră-i ţară sfântă

Ca o zână din poveşti,                                          Cu mâna noastră făcută
Tu-mi dai viaţă, tu-mi dai pâine                         Că muncim şi zi şi noapte
Să cresc mare pentru mâine,                                Ca să-I construim palate.

Să pot apăra şi eu,                                              Cu mândrie stăm în ea

Românie, când va fi greu,                                  Şi-I dăm tot ce vom putea
În pace vrem să trăim                                        Viaţa de va fi nevoie,
Pe pământul ce-l iubim.                                     Scumpă ţară,Românie!

                     Să te strâng ţară la piept

                          În mine un dor să deştept,
                    Să muncesc şi să iubesc
                         Pământul cel românesc.
Steagul nostru
                                                                                           Ţara mea
Frumos e steagul ţării mele                                                                 Cu dor legăm Carpaţii,
Ce-a strălucit în lupte grele                                                                 Cu dragoste câmpia,
Cu sânge s-a colorat                                                                             Şi aşa uniţi ca fraţii
Când străbunii l-au purtat.                                                                   Să trăim în România.
                                                                                                                  
Albastru cerul i l-a dat                                                                     Cu apele din ţara noastră
Galbenul e grâu curat                                                                      Pe obraz ne spălăm,
Roşu sângele vărsat                                                                         S-o iubim ca pe o mamă
De români când s-au luptat.                                                            Ce cu toţi în braţe-i stăm.

Ţara să ne fie mare,                                                                              Cu toţii noi să muncim

Să nu mai fie hotare,                                                                           Şi frumos s-o-mpodobim,
Uniţi cu toţii pe vecie,                                                                          Cu ea cinste să ne fie
Duşmănie să nu mai fi.                                                                        Că se numeşte Românie.