Search Col Penal

Dosarul nr.
1ra-12/2020
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
24 martie 2020 mun. Chişinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa:
Preşedinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile ordinare
declarate de către avocatul Russu Vitalie cu inculpatul Melnic Igor, de către avocatul
Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov Stepan, de către avocatul Popescu Ion în
numele inculpatului Melnic Igor, de către inculpatul Zabolotnîi Valerian, de către
avocatul Modval Ion în numele inculpatului Cojocari Ivan, de către inculpatul Cojocari
Ivan, de către avocatul Ceban Victor în numele inculpatului Șevcenco Dumitru, de către
avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Dragulea Vasile, de către avocatul Țurcan
Veaceslav în numele inculpatului Dragulea Vasile și de către avocatul Dumitru Pavel în
numele inculpatului Zabolotnîi Valerian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 18 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui
Zabolotnîi Valerian XXXXX, născut la XXXXX;
Șevcenco Dmitrii XXXXX, născut la XXXXX;
Cojocari Ivan XXXXX, născut la XXXXX;
Dragulea Vasile XXXXX, născut la XXXXX;
Melnic Igor XXXXX, născut la XXXXX;
Chirov Stepan XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 24.11.XXXXX – 02.04.2018
instanţa de apel: 23.08.2018 – 18.12.2018
instanța de recurs ordinar: 08.05.2019 – 24.03.2020
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală, legal
executată.
A CONSTATAT:
1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018:

Inculpatul Zabolotnîi Valerian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2) lit. lit. a), p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip închis.
1
prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
prevăzute de art. 3621 alin. (3) lit. a) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul turismului pe o
perioadă de 5 (cinci) ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod Penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui
Zabolotnîi Valerian i s-a stabilit definitiv pedeapsa penală de 20 (douăzeci) ani închisoare,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de exercitare
a activității în domeniul turismului pe o perioadă de 5 (cinci) ani.
Inculpatul Șevcenco Dmitrii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2) lit. lit. a), p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip închis.
Inculpatul Șevcenco Dmitrii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Șevcenco Dmitrii i s-a stabilit definitiv pedeapsa penală de 11 (unsprezece) ani închisoare,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Inculpatul Cojocari Ivan învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26,
46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii.
Inculpatul Cojocari Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă
de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
perioadă de 3 (trei) ani.
Inculpatul Dragulea Vasile învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26,
46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește
Inculpatul Dragulea Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
Inculpatul Melnic Igor învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46,
145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește
Inculpatul Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
2
Inculpatul Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare
pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Melnic Igor i s-a stabilit definitiv pedeapsa penală de 6 (șase) ani închisoare, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității
în domeniul turismului pe o perioadă de 3 (trei) ani.
Inculpatul Chirov Stepan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip închis.
Inculpatul Chirov Stepan învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290
alin. (2), lit. b) Cod Penal a fost achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii.
A fost dispus încasarea în mod solidar din contul inculpaților, în beneficiul
statului, cheltuielile judiciare în sumă de 36990,00 (treizeci și șase mii nouă sute nouăzeci)
lei.
Cererea privind încasarea în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de
6971,34 (șase mii nouă sute șaptezeci și unu lei și 34 bani) lei, a fost respinsă ca fiind
neîntemeiată.
2. În sentință, prima instanță a constatat că:
Inculpatul Zabolotnîi Valerian în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, împreună
cu persoane, în privința cărora dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul
urmăririi penale şi alte persoane neidentificate, la moment de organul de urmărire
penală, au înființat un grup criminal şi au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul
cet. Plahotniuc Vladimir.
În scopul activității criminale comune, au atras în calitate de coparticipanți pe
cetățeni ai R. Moldova - o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o
procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Şevcenco
Dmitri XXXXX, Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX şi
cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţac
Bogdan XXXXX, precum şi alte persoane.
Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost
disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația lui Zabolotnîi
Valerian şi Chirov Stepan şi care, la rândul lor, au atras la săvârșirea infracțiunii o
persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul
cercetării judecătorești, şi cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, de a organiza şi
planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.
Astfel, numiții, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității
infracționale bine chibzuite, planificate şi bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a
unor acte şi acțiuni concrete, formând un grup criminal organizat stabil, îndeplinind
acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat, dându- şi
seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile
şi admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal
îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir.
3
Conform planului stabilit din timp, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,
Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, alte
persoane, fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în privinţa
căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,
Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis şi ai omorului, se deplasau în
localitatea XXXXX, Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde
erau așteptați de membrii grupului criminal - o persoană, în privinţa căreia a fost
disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, precum şi de
Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau
trecerea ilegală a frontierei de stat a R. Moldova şi îi transportau în mun. Chişinău, unde
le-a fost asigurată cazarea în apartamentul nr. 44, situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX,
mun. Chişinău.
În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Plahotniuc
Vladimir, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Şevcenco Dmitri, la indicația
unei persoane, în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul
urmăririi penale, au procurat automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4
aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu
amortizor, muniții pentru aceste arme, 4 stații radio.
În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, o persoană, în
privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării
judecătorești, Şevcenco Dmitri, Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX,
Mîţak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul şi traseul pe unde se
deplasează omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, precum şi căile de acces la oficiul situat
în mun. Chişinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din cauze independente de
voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele de drept, infracțiunea
nu şi-a produs efectul.
Tot, el, în scopul realizării intenției criminale, în calitate de membru al grupului
criminal organizat şi alături de alți membrii printre care Şevcenco Dmitrii XXXXX,
Chirov Stepan XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o
procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, precum şi alte persoane, la moment
neidentificate de organul de urmărire penală, au procurat 4 aruncătoare de grenade de
model „РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, 78 de cartușe pentru
aceste arme, pe care le-au păstrat în subsolul blocului locativ situat în mun. Chişinău, str.
XXXXX.
Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din
19.04.XXXXX „obiectele ridicate în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului
locativ situat în mun. Chişinău, str. XXXXX, sunt patru grenade antitanc, reactive de
model „РПГ 26 Аглень” confecționate industrial, care sunt arme de foc de unică folosință
destinate pentru nimicirea tancurilor, altor mijloace mecanizate şi blindate, neutralizarea
personalului. În interiorul dispozitivelor de lansare este câte o lovitură cumulativă, care
fac parte din categoria munițiilor. Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după
destinaţie”.
XXXXX „două pistoale prezentate la examinare, cu numere înlăturate mecanic se referă
la categoria armelor de foc letale şi sunt pistoale cu ţeavă ghintuită, de calibrul -
7,65x17mm, cu lovitură centrală, de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea
4
amortizorului de sunet, confecționate industrial. 78 de cartușe se referă la categoria
munițiilor letale şi sunt cartușe de calibrul 7,65x17mm (7,65 Browning) cu lovitură
centrală, confecționate industrial, destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de
model „CZ-83”, „CZ-70”, „Walther PPK”, etc.
Tot el, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, în componența grupului
criminal, a dat indicația unei persoane, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o
procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, care, împreună cu Cojocari Ivan
XXXXX, Melnic Igor XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX, intenționat, în scopul obținerii
de foloase, au organizat de mai multe ori intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul R.
Moldova a cetăţenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX,
Mîţak Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel.
Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menționată,
cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak
Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX și Korkişko Pavel, se deplasau în localitatea
XXXXX, Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a Republicii Moldova, unde erau
așteptați de membrii grupului criminal - o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat
dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, precum şi de Melnic
Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX care le organizau intrarea
în Republica Moldova şi î-i transportau în mun. Chişinău, unde le-a fost asigurată cazarea
în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chişinău.
Inculpatul Şevcenco Dmitrii, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, împreună cu
o persoană, în privinţa căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul
urmăririi penale, şi alte persoane, la moment neidentificate, au înființat un grup criminal
şi au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul cet. Plahotniuc Vladimir.
În scopul activității criminale comune, ei au atras în acest grup criminal
coparticipanți - cetățeni ai R. Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, Chirov Stepan
XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în
cadrul cercetării judecătorești şi cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX,
Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, precum şi alte persoane.
Astfel, din primăvara anului XXXXX o persoană, în privința căreia dosarul a fost
disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicația membrilor
grupului criminal Zabolotnîi Valerian şi Chirov Stepan şi care, la rândul lor, au atras la
săvârșirea infracțiunii o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o
procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești şi cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr
XXXXX, de a organiza şi planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.
acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenţionat dându- şi
persoane, - fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal o persoană, în
privinţa căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale,
5
localitatea XXXXX, Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde
erau aşteptaţi de membrii grupului criminal - o persoană, în privinţa căreia a fost
trecerea ilegală a frontierei de stat a R. Moldova şi î-i transportau în mun. Chişinău, unde
le era asigurată cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun.
Chişinău.
În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Vladimir
Plahotniuc, membrii grupului criminal Şevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privinţa
căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești,
Zabolotnîi Valerian, la indicația unei persoane, în privinţa căreia dosarul a fost disjungat
într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, au procurat automobilul de model
„BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2
pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme, 4 stații radio.
În continuare, membrii grupului criminal Şevcenco Dmitri XXXXX, Zabolotnîi
Valerian, Chirov Stepan, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o
procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Adamovici Alexandr XXXXX,
Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, alte persoane, au studiat itinerarul şi
traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Plahotniuc Vladimir, precum şi căile de
acces la oficiul situat în mun. Chişinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din
cauze independente de voinţa făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele
de drept, infracțiunea nu şi-a produs efectul.
Tot, el, în scopul realizării intenției criminale, în calitate de membru a grupului
criminal organizat şi alături de alți membrii printre care Zabolotnîi Valerian XXXXX, o
persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul
cercetării judecătorești, precum şi alte persoane la moment - neidentificate de organul de
urmărire penală, au procurat 4 aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2
pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, 78 de cartușe pentru aceste arme, pe care le-au
păstrat în subsolul blocului locativ situat în mun. Chişinău, str. N. Titulescu, 2.
XXXXX „obiectele ridicate în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului locativ
situat în mun. Chişinău, str. XXXXX, sunt patru grenade antitanc, reactive de model
„РПГ 26-Аглень”, confecționate industrial, care sunt arme de foc de unică folosință
destinaţie”.
amortizorului de sunet, confecționate industrial. 78 de cartuşe se referă la categoria
munițiilor letale şi sunt cartuşe de calibrul 7,65x17mm (7,65 Browning) cu lovitură
6
Inculpatul Chirov Stepan, în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, făcând parte
dintr-un grup criminal organizat, în scopul activității criminale comune, a atras în acest
grup criminal coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova - Zabolotnîi Valerian
XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în
cadrul cercetării judecătorești, Şevcenco Dmitri XXXXX.
Astfel, din primăvara anului XXXXX o persoană, în privința căreia dosarul a fost
grupului criminal Zabolotnîi Valerian şi Chirov Stepan şi, care la rândul lor au atras la
săvârșirea infracțiunii o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o
acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- şi
persoane, fiind desemnați de către conducătorii grupului criminal - o persoană, în
localitatea XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al Republicii Moldova,
unde erau așteptați de membrii grupului criminal - o persoană, în privinţa căreia a fost
trecerea ilegală a frontierei de stat al Republicii Moldova şi î-i transportau în mun.
Chişinău, unde le era asigurată cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din
str. XXXXX, mun. Chişinău.
Tot, el, Chirov Stepan potrivit rechizitoriului, se învinuiește precum că, în scopul
realizării intenției criminale, în calitate de membru al grupului criminal organizat și
alături de alți membrii printre care Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană, în privinţa
Şevcenco Dmitrii XXXXX precum şi alte persoane, la moment neidentificate de organul
de urmărire penală, au procurat 4 aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2
pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, 78 de cartuşe pentru aceste arme, pe care le-au
păstrat în subsolul blocului locativ situat în mun. Chişinău, str. XXXXX.
XXXXX „obiectele ridicate în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului locativ
situat în mun. Chişinău, str. XXXXX, sunt patru grenade antitanc, reactive de model
„РПГ 26-Аглень”, confecționate industrial, care sunt arme de foc de unică folosință
destinaţie”.
7
amortizorului de sunet, confecționate industrial. 78 de cartuşe se referă la categoria
munițiilor letale şi sunt cartuşe de calibrul 7,65x17mm (7,65 Browning) cu lovitură
Inculpatul Cojocari Ivan, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,
împreună cu Melnic Igor XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX, o persoană, în privinţa
intenționat, în scopul obținerii de foloase, a organizat de mai multe ori intrarea şi şederea
ilegală pe teritoriul R. Moldova a cetăţenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX,
Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, Mişciuc Iaroslav XXXXX şi Korkişko
Pavel.
cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak
Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav V și Korkişko Pavel, se deplasau în localitatea XXXXX,
Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați de către
Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o
procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic Igor XXXXX, Dragulea Vasile
XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova şi î-i transportau în mun. Chișinău.
Tot, el, Cojocari Ivan, potrivit rechizitoriului, se învinuiește, precum că, în
perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană, în privinţa căreia dosarul a fost disjungat
într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, împreună cu alte persoane, la moment
neidentificate, au înființat un grup criminal şi au condus activitatea lui având ca obiectiv
omorul cet. Plahotniuc Vladimir.
coparticipanţi - cetăţeni ai Republicii Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană,
în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării
judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Şevcenco Dmitri XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX,
Melnic Igor XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX şi cetăţeni ai Ucrainei - Adamovici
Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, precum şi alte
persoane.
grupului criminal Zabolotnîi Valerian şi Chirov Stepan şi, care la rândul lor l-au atras la
săvârșirea infracțiunii pe Parhomenco Iurii XXXXX şi cet. Ucrainei - Adamovici
Alexandr XXXXX, de a organiza şi planifica omorul lui Plahotniuc Vladimir.
Astfel, numiții, împărțind rolurile, în dependență de necesitățile activității
acţiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- şi
seama de caracterul prejudiciabil al acţiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile
8
localitatea XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al R. Moldova, unde
erau așteptați de membrii grupului criminal Cojocari Ivan, o persoană, în privința căreia
a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic
Igor XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a frontierei de
stat a R. Moldova şi î-i transportau în mun. Chişinău, unde le asigurau cazarea în
apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chişinău.
Plahotniuc, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan, Şevcenco
Dmitri XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură
aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația lui Caramalac Grigore, au procurat
automobilul de model „BMW E36”, cu n/î XXXXX, 4 aruncătoare de grenade de model
„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme,
4 staţii radio.
În continuare, membrii crupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan,
Şevcenco Dmitri XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o
Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, alte persoane au studiat itinerarul şi
cauze independente de voința făptuitorilor, dat fiind faptul că au fost reținuți de organele
Inculpatul Melnic Igor, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX,
împreună cu Cojocari Ivan XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX a organizat, de mai multe
ori, a organizat şi a trecut ilegal, împreună cu numiţii Adamovici Alexandr XXXXX,
Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, Mişciuc Iaroslav XXXXX şi Korkişko
Pavel, peste frontiera de stat a R. Moldova din Ucraina prin eludarea şi sustragerea de la
controlul efectuat la trecerea acesteia.
Tot el, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, împreună cu Cojocari
Ivan XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX, intenţionat, în scopul obţinerii de foloase, a
organizat de mai multe ori intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul R. Moldova a cetăţenilor
Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan
XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel.
Astfel, conform planului infracțional stabilit din timp, în perioada sus-menţionată,
cetăţenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak
Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel, se deplasau în localitatea
XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau aşteptaţi
de către Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost
disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Dragulea
Vasile XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova şi-i transportau în mun.
Chişinău.
Tot, el, Melnic Igor, se învinuiește de organul de urmărire penală precum că, în
9
perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană, în privința căreia dosarul a fost disjungat
într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, împreună cu alte persoane, la moment
neidentificate, au înființat un grup criminal şi au condus activitatea lui având ca obiectiv
omorul cet. Plahotniuc Vladimir.
coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană,
judecătorești, Chirov Stepan XXXXX, Şevcenco Dmitri XXXXX, Melnic Igor XXXXX,
Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX şi cetățeni ai Ucrainei - Adamovici
Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, precum și alte
persoane.
Astfel, din primăvara anului XXXXX, o persoană, în privinţa căreia dosarul a fost
săvârșirea infracțiunii pe o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o
Astfel, numiții, împărțind rolurile, în dependență de necesitățile activității
și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, au întocmit
un plan criminal îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Plahotniuc
Vladimir.
localitatea XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde
erau aşteptaţi de membrii grupului criminal Melnic Igor XXXXX, o persoană, în privinţa
căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătoreşti,
Cojocari Ivan XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a
frontierei de stat al R. Moldova şi î-i transportau în mun. Chişinău, unde le asigurau
cazarea în apartamentul nr. 44 situat în blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chişinău.
Dmitri Nicolae, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură
aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația lui o persoană, în privinţa căreia
dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, au procurat
„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniţii pentru aceste arme,
4 staţii radio.
10
Inculpatul Dragulea Vasile, aproximativ în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, cu
Melnic Igor XXXXX şi Cojocari Ivan XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de foloase, a
organizat de mai multe ori intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul R. Moldova, a
cetăţenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak
Bogdan XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel.
cetățenii Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan
XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel, se deplasau în localitatea XXXXX,
Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați de către
Dragulea Vasile XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost
disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, Melnic Igor
XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova şi î-i transportau în mun. Chişinău,
Tot, el, Dragulea Vasile, se învinuiește de organul de urmărire penală precum că,
în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană, în privinţa căreia dosarul a fost
disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, împreună cu alte persoane,
la moment neidentificate, au înființat un grup criminal şi au condus activitatea lui având
ca obiectiv omorul cet. Plahotniuc Vladimir.
coparticipanți - cetățeni ai Republicii Moldova, Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană,
în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării
Melnic Igor XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX şi cetățeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr
XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, precum şi alte persoane.
săvârșirea infracțiunii pe o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o
acțiuni comune, urmărind scopul săvârșirii omorului la comandă, intenționat dându- şi
şi admițând în mod conştient survenirea acestor urmări, au întocmit un plan criminal
11
Zabolotnîi Valerian XXXXX, ca executorii propriu zis şi a omorului, se deplasau în
localitatea XXXXX, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al R. Moldova, unde
erau așteptați de membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privinţa
Melnic Igor XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau trecerea ilegală a
frontierei de stat al R. Moldova şi îi transportau în mun. Chişinău, unde le asigurau
În continuarea intenției criminale comune îndreptate spre omorul cet. Plahotniuc
Vladimir, membrii grupului criminal Zabolotnîi Valerian, Chirov Stepan, Şevcenco
Dmitri XXXXX, o persoană, în privința căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură
aparte în cadrul cercetării judecătorești, la indicația unei persoane, în privința căreia
dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, au procurat
„РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, muniții pentru aceste arme,
4 stații radio.
acces la oficiul situat în mun. Chișinău, bd. XXXXX, unde numitul activează, însă din
3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
- procurorii în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale, Denis Rotaru și Tatiana Vidrașco, prin care au solicitat admiterea apelului,
casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță prin care:
1. A-l recunoaște vinovat pe Zabolotnîi Valerian de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b), 3621 alin. (3), lit.
a) Cod Penal și cu respectarea prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili
pedeapsa– închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip închis;
- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal -
închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal -
închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în
domeniul turismului pe o perioadă de 5 ani;
- potrivit art. 84 Cod Penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială
a pedepselor a-i stabili pedeapsa definitivă de 24 ani închisoare, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul
turismului pe o perioadă de 5 ani.
2. A-l recunoaște vinovat pe Șevcenco Dmitrii de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și cu
respectarea prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili pedeapsa – închisoare pe
un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;
12
în penitenciar de tip închis.
3. A-l recunoaște vinovat pe Chirov Stepan de săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și cu respectarea
prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili pedeapsa– închisoare pe un termen
de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;
în penitenciar de tip închis.
4. A-l recunoaște vinovat pe Cojocari Ivan de săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal și cu respectarea
5. A-l recunoaște vinovat pe Dragulea Vasile de săvârșirea infracțiunilor prevăzute
de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal și cu respectarea
în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul
6. A-l recunoaște vinovat pe Melnic Igor de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 362 alin. (1), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal și cu
respectarea prevederilor art. 81 alin. (2), 83 Cod Penal a-i stabili pedeapsa – închisoare pe
un termen de 10 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;
- pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 362 alin. (1) Cod Penal - închisoare
pe un termen de 1 ani; -pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit.
a) Cod Penal - închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de exercitare a
activității în domeniul turismului pe o perioadă de 5 ani;
13
turismului pe o perioadă de 5 ani;
- avocatul Vitalie Russu în interesul inculpatului Melnic Igor prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță;
- inculpatul Melnic Igor prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,
cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care în privința lui să fie pronunțată o sentință de achitare;
- avocatul XXXXX Potlog în interesul inculpatului Chirov Stepan prin care a
solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Chirov Stepan învinuit în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal să fie
achitat;
- avocatul Modval Ion în interesul inculpatului Cojocari Ivan prin care a solicitat
admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care inculpatului Cojocari Ivan recunoscut vinovat în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal să-i fie
aplicată o pedeapsă mai blândă, sub formă de amendă în mărime de 850 u.c., cu privarea
de dreptul de a exercita activități în domeniul turismului pe un termen de 1 an. Solicitarea
acuzatorului de stat privind încasarea în mod solidar de la inculpați a sumei de 36990 lei,
cu titlu de cheltuieli judiciare să fie respinsă;
- avocatul Vladimir Curmeli în interesul inculpatului Zabolotnîi Valerian prin care
a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Zabolotnîi Valerian învinuit
în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin.
(2), lit. b), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal al RM să fie achitat, pe motiv că faptele nu
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii;
- inculpatul Zabolotnîi Valerian prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță
prin care în privința inculpatului să fie pronunțată o sentință de achitare;
- avocatul Ceban XXXXX în interesul inculpatului Șevcenco Dmitrii prin care a
solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care în privința inculpatului Șevcenco Dmitrii
să fie pronunțată o sentință de achitare pentru faptele imputate;
- avocații Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca în interesul inculpatului Dragulea
Vasile prin care au solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care în privința inculpatului
Dragulea Vasile să fie pronunțată o sentință de achitare, deoarece fapta sa nu întrunește
elementele infracțiunii. Cererea acuzării privind încasarea cheltuielilor judiciare de la
Dragulea Vasile să fie respinsă ca neîntemeiată;
- inculpatul Cojocari Ivan prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței,
cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care
să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.
3.1. În motivarea cererii de apel, procurorii au menționat că:
- în opinia acuzării de stat, sentința instanței de fond este neîntemeiată și pasibilă
casării în partea ce ține de achitarea, pe motiv că fapta lui Cojocari Ivan, Dragulea Vasile
14
și Melnic Igor nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2),
lit. lit. a), p) Cod Penal; recalificarea acțiunilor lui Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic
Igor de la art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal la art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal;
achitarea lui Chirov Stepan, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele
infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal; aplicarea în privința lui
Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii și Chirov Stepan a pedepsei pentru infracțiunea
prevăzută de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal sub limita minimă a sancțiunii
prevăzute de lege;
- cu referire la infracțiunea incriminată lui Cojocari Ivan, Dragulea Vasile şi
Melnic Igor, prevăzută de art. art. 26, 46,145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, pregătirea
la omorul intenţionat, săvârșit de către un grup criminal organizat, cu premeditare şi la comandă,
urmează de menționat, că reieșind din materialul probator administrat în cadrul
cercetării judecătorești prezența grupului criminal organizat este pe deplin confirmată şi
se remarcă următoarele:
- potrivit art. 46 din Codul Penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă
de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe
infracțiuni;
- în sensul Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva criminalității transnaţionale
organizate, expresia grup infracțional organizat desemnează un grup structurat alcătuit
din trei sau mai multe persoane, care există de o anumită perioadă şi acționează în
înțelegere, în scopul săvârșirii uneia ori mai multor infracțiuni grave sau infracțiuni
prevăzute de prezenta convenție, pentru a obține, direct ori indirect, un avantaj financiar
sau un alt avantaj material;
- totodată, prin prisma prevederilor Legii nr. 50 din 22.03.2012 privind prevenirea şi
combaterea criminalității organizate, criminalitatea organizată este un fenomen social care
cuprinde grupurile şi organizațiile criminale, activitatea criminală a acestora, faptele
infracționale comise de membrii grupurilor şi organizațiilor criminale, actele preparatorii
ale grupurilor şi organizațiilor criminale şi ale membrilor acestora în vederea comiterii
de infracțiuni, precum şi alte infracțiuni care, conform Codului Penal, se consideră comise
de un grup sau o organizație criminală;
- natura şi succesul acțiunilor ilicite ale grupului criminal organizat este
condiționat de aptitudinile şi performanțele individuale ale celor care aparțin acestor
grupări. Devotamentul şi legăturile personale sunt esențiale pentru bunul mers al rețelei
şi sunt elementele cheie ale relațiilor. Se remarcă faptul că nu toate persoanele care
alcătuiesc o rețea sunt la fel de importante. De obicei, rețeaua este grupată în jurul unor
indivizi cheie (sau nucleu), prin intermediul cărora se derulează majoritatea legăturilor
rețelei (în speţă, Caramalac Grigore, Zabolotnîi Valerian, Parhomenco Iurii);
- astfel, grupul criminal organizat poate fi privit ca o solidaritate instinctivă,
brutală, interesată, care se reunește în dauna statului, a legii, sunt acei indivizi care
preferă să-şi câștige existența şi bunurile mai degrabă prin căi ilegale decât prin muncă;
- totodată, nu este necesar ca din momentul constituirii asocierii, fiecărui
participant să i se distribuie sarcina pe care o va îndeplini în aplicarea planului
infracțional, existând posibilitatea ca unii membri să contribuie la realizarea unor acte,
iar alții să fie absenți. Actul de crimă organizată poate fi înțeles ca fiind orice act
infracțional săvârșit de un membru al grupării, dacă acel act a fost comis în folosul
grupului din care face parte. De asemenea, act de crimă organizată este şi actul săvârșit
15
de către acela care deși nu face parte din grup, prin activitatea sa ajută, ori înlesnește
comiterea faptelor;
- acțiunea de sprijinire a unui grup criminal organizat constă în punerea în aplicare
a unui act de voință asumat conștient şi în deplină cunoștință de cauză, de către una sau
mai multe persoane, de a aduce o contribuție concretă, fără a-şi asuma calitatea de
membru, la îndeplinirea scopului grupului infracțional organizat;
- nu are relevanță dacă inițiativa aparține persoanei sau persoanelor în cauză ori a
unui exponent al grupului infracțional organizat;
- de asemenea, este lipsit de importanță modul cum se realizează acest sprijin,
faptul că el privește întreaga activitate a grupului sau numai anumite acțiuni ale acestuia,
că este temporar sau de durată;
- este de remarcat că atât aderarea la un grup infracțional organizat, cât şi
sprijinirea acestuia se săvârșesc după constituirea grupului, ambele acțiuni raportându-
se la o entitate deja existentă;
- analizând toate probele administrate de organul de urmărire penală şi cercetate
în instanță, se constată prezența unui grup criminal organizat cu extensii naționale şi
internaționale şi sunt prezente toate condițiile prevăzute de legiuitor pentru existența
grupului criminal organizat, chiar dacă nu în forma lor perfectă;
- faptul săvârșirii de către inculpați a infracțiunii incriminate este demonstrată în
mod incontestabil prin probele/mijloacele de probă pertinente şi concludente, cercetate
în instanța de judecată, care coroborează între ele şi anume:
- declarațiile martorului Korkişko Pavel, care a declarat că în luna octombrie
XXXXX, aflându-se în Ucraina, de el s-a apropiat cunoscutul său Adamovici Alexandr
care i-a spus că este o „comandă” de a se deplasa în R. Moldova şi de a efectua
împușcături dintr-un aruncător cu grenade asupra unui oficiu. Cunoștea că de aceasta se
ocupa Adamovici Alexandr împreună cu alţi doi cunoscuți, tot cetățeni ai Ucrainei,
„Pavel” şi „Bogdan”. Cunoștea că ei tot în perioada aceea au plecat în R. Moldova pentru
a efectua „comanda”. Știe că ei au trecut hotarul ilegal pe lângă regiunea XXXXX, Ucraina
fiind întâlniți şi trecuți ilegal peste frontiera de stat de către un cetățean din R. Moldova
cu numele „Igor”. Nu cunoaște ce au făcut pe teritoriul R. Moldova – Adamovici A. şi
Pavel şi Bogdan. Aproximativ în luna martie XXXXX la el iarăși s-a adresat Adamovici
Alexandr cu aceeași rugăminte ca să găsească oameni ca să plece pentru a efectua
împușcături dintr-un aruncător cu grenade asupra unui oficiu, totodată el l-a rugat să
plece şi el împreună cu ei. Tot Adamovici i-a comunicat că „Pavel” şi „Bogdan” nu pot
să plece, deoarece ultima dată au fost reținuți de către grănicerii ucraineni. El a căzut de
acord şi împreună cu un cunoscut pe nume Iaroslav au decis să plece în R. Moldova. Tot
Adamovici Alexandr i-a prezentat o persoană cu prenumele „Vasea” din R. Moldova ca
om de legătură. Astfel, aproximativ la XXXXX el împreună cu Iaroslav s-au deplasat spre
hotarul cu R. Moldova, în apropierea or. XXXXX, ei au fost întâlniți de „Vasea” şi „Igor”
cu care mai departe au plecat spre hotarul cu R. Moldova. Hotarul l-au trecut ilegal fiind
însoțiți de Igor, undeva în apropierea sat. XXXXX, r-nul Căuşeni. Când au ajuns pe
teritoriul Republicii Moldova în satul Tocuz de către Igor au fost cazaţi într-o casă. Peste
o perioadă de timp la aceiași casă au venit Vasea şi încă o persoană cu un automobil de
marcă „Mercedes” după care ei toţi au urcat în automobil și au plecat în mun. Chişinău.
În mun. Chişinău au fost cazați într-un apartament situat la etajul 4 a unui bloc locativ cu
5 etaje în apartamentul cu nr. 44. Tot atunci Vasea le-a dat bani şi un telefon de model
16
„Nokia” după care au plecat. A doua zi dimineață aproximativ între orele 09-10.00 ei s-a
întâlnit cu Vasea într-o cafenea în apropierea blocului unde se află apartamentul, acolo
Vasea le-a explicat că trebuie să efectueze împușcături dintr-un aruncător de grenade
într-un centru de afaceri în care activează un om de afaceri. Tot atunci, el a comunicat că
pentru aceasta el a pregătit 4 aruncătoare de grenade şi 2 pistoale de marca „CZ”, adresa
unde se afla armamentul o v-a comunica mai târziu. Înțelegând că situația este foarte
serioasă el a hotărât să se adreseze la organele de drept din R. Moldova. Mai târziu, ei s-
au mai întâlnit încă o dată cu Vasile care le-a comunicat că Centrul de Afaceri se numeşte
„GBC”, iar familia omului care urmează a fi lichidat este Plahotniuc. A doua zi la XXXXX
Vasile iarăși a telefonat şi ei s-au întâlnit în curtea blocului, acolo ei au discutat referitor
la cum mai bine să fie săvârșită infracțiunea, le-a transmis bani, tot atunci spunând că
seara v-a arata armamentul şi v-a da şi cheile de la automobil de care ei să se folosească.
Aproximativ pe la ora 19.30 a telefonat Vasile şi i-a spus că în curtea blocului v-a fi
așteptat de un tânăr îmbrăcat în haine sportive care v-a avea în mâină un ziar, întâlnirea
a avut loc la orele 21.00. În curtea blocului de ei s-a apropiat un tânăr cu care ei au plecat
în parc. El a rămas să aștepte iar Iaroslav a plecat împreună cu tânărul ca ultimul să-i
arate armamentul, s-au întors peste 40 de minute, după care Iaroslav a plecat in
apartament, iar el cu tânărul s-au dus să vadă automobilul, acel tânăr i-a dat cheile de la
automobil, au urcat în el ca să verifice dacă automobilul lucrează, plimbându-se un timp,
după care au parcat automobilul în curtea blocului, după care tânărul a plecat, iar el a
urcat în apartament. După aceasta el l-a telefonat pe Vasile şi i-a comunicat că totul este
normal, au văzut armamentul şi au convenit să se întâlnească a doua zi. A doua zi, pe
XXXXX aproximativ pe la amiază ei s-au întâlnit cu Vasile într-o cafenea şi tot atunci au
fost reţinuţi de poliţie;
- declaraţiile martorului Mişciuk Iaroslav. Deşi martorul Mişciuk Iaroslav nu a
fost audiat nemijlocit în instanța de judecată, declarațiile acestuia au fost date citirii în
şedinţa de judecată şi pot fi puse la baza sentinței, aşa cum au fost respectate cerinţele
prevăzute în acest sens de art. 371 alin. (1), pct.2) din Codul de procedură penală. Astfel
că la data de XXXXX acesta a fost audiat în condiții speciale la judecătorul de instrucție
dând declarații asemănătoare cu cele ale lui Korkişko Pavel;
- declaraţiile martorului Parhomenco Iurii, care a declarat, că îi sunt cunoscuţi
inculpaţii, inclusiv Cojocari Ion şi Melnic Igor. Pe Cojocari Ion pe care l-a cunoscut cu
vreo 3 ani până la comiterea infracțiunii. S-a adresat lui Zabalotnîi V. deoarece avea
nevoie de bani, iar acesta i-a dat 3000 dolari, apoi 2000 dolari. A primit banii şi l-a sunat
pe Cojocari I. şi i-a spus că sunt banii, i-a dat banii lui Ion şi i-a spus când oamenii trebuie
să fie în XXXXX. Cu Cojocari Ion a discutat ca să meargă împreună în Ucraina, l-a
telefonat în luna aprilie XXXXX până la reținere şi încă o dată a mai fost cu Ion în Ucraina.
Intervalul de timp între prima deplasare în Ucraina şi a doua, nu ţine minte de cât timp
a fost. Lui Cojocari Ion pentru deplasarea în Ucraina i-a achitat pentru benzină, deoarece
a mers cu mașina lui Ion, i-a achitat undeva 100 dolari de fiecare dată, plus pentru
benzină. Cu Cojocari Ion careva oameni din Ucraina până la frontieră a transportat, şi
anume, veneau oameni până la XXXXX, care treceau frontiera ilegal. Totul se întâmpla
pe teritoriul XXXXX, a întâlnit la XXXXX ultima dată 2 persoane şi apoi persoanele erau
transportate cu mașina lui Ion, la XXXXX, iar înapoi a mers cu Ion;
- materialele privind efectuarea şi rezultatele măsurii speciale de investigații -
urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi
17
localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace
tehnice a numitului Parhomenco Iuri XXXXX;
urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi
localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace
tehnice a numitului Zabolotnîi Valerian XXXXX;
interceptarea convorbirilor telefonice - efectuate de la numărul de telefon de care se
folosea Parhomenco Iuri XXXXX - conform cărora au fost înregistrate discuții între
Parhomenco Iuri XXXXX cu investigatorul sub acoperire privind pregătirea omorului cu
premeditare la comandă;
- materialele privind dispunerea efectuării măsurii speciale de investigații -
investigarea sub acoperire efectuată de către investigatorul sub acoperire Mişciuk
Iaroslav în mediul criminal a lui Parhomenco Iurii XXXXX, Zabolotnîi Valerian;
- materialele privind dispunerea efectuării măsurii speciale de investigații -
investigarea sub acoperire efectuată de către investigatorul sub acoperire Korkişko Pavel
în mediul criminal a lui Parhomenco Iurii, Zabolotnîi Valerian;
- materialele privind dispunerea şi rezultatele efectuării măsurii speciale de
investigaţii - înregistrarea imaginilor şi comunicărilor între investigatorul sub acoperire
Mişciuk Iaroslav şi Parhomenco Iurii;
- materialele privind dispunerea şi rezultatele efectuării măsurii speciale de
investigaţii - înregistrarea imaginilor şi comunicărilor între ofițerii de investigații a INI
şi învinuitul Şevcenco Dmitrii XXXXX;
- materialele privind executarea cererii de comisie rogatorie formulate autorităților
competente ale Ucrainei, în special rezultatele măsurilor speciale de investigații efectuate
(stenogramele convorbirilor), precum şi audierile lui Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak
Bogdan XXXXX, care au declarat că s-au deplasat de mai multe ori în Republica Moldova,
în mun. Chişinău pentru a executa comanda omorului, însă din motive independente de
ei nu şi-au dus intenţia până la capăt);
- concluziile Raportului analitic al descifrărilor convorbirilor telefonice a
inculpaților de la companiile SA „Orange”, SA „Moldcell” şi SA „Moldtelecom” conform
cărora s-a stabilit, că: Fiind prelucrată informația parvenită de la operatorii de telefonie
mobilă, s-a constatat că 164 Cartele SIM, au efectuat 441166 conexiuni telefonice, în
perioadele interpelate. A fost întocmită schema, care conţine elementele de telefonie
mobilă ridicate în cadrul perchezițiilor la data de XXXXX (imaginea 1), a fost întocmită
schema, care conține nr. de conexiuni (apeluri/sms) dintre figuranții de bază (imaginea 2,
imaginea 3); a fost întocmită schema, care conține modul de utilizare a cartelelor SIM și a
IMEI-urilor, de asemenea se observă că toți figuranții utilizează aparate de telefonie
mobilă cu IMEI-uri modificate (imaginea 4). În rezultatul analizei legăturilor entităților
(persoane, unități de transport, evenimente, obiecte, etc.) care figurează pe cauza penală,
a fost întocmită schema relațională cu privire la activitatea grupului de persoane
(imaginea 6). Astfel, fiind stabilite legăturile criminale dintre inculpați. Este de evidențiat
că Parhomenco Iurii, în interiorul grupului criminal avea rolul de intermediar între
organizator și executori, precum și rolul de a pune la dispoziție armele și obiectele care
urmau să fie folosite la comiterea omorului. Acest fapt fiind confirmat prin rezultatele
activității speciale de investigații (urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul
18
mijloacelor tehnice speciale, înregistrarea comunicărilor între investigatorii sub acoperire
şi Parhomenco Iurii), precum şi declarațiile martorilor Mișciuk Iaroslav şi Korkişko Pavel
(presupușii executori ai omorului), care au indicat că anume această persoană i-a întâlnit
la hotarul dintre Republica Moldova şi Ucraina, le-a organizat cazarea în mun. Chişinău,
le-a arătat oficiul persoanei care urma să fie lichidată, le-a dat bani pentru cheltuieli
curente etc. Aceeași martori au indicat că unul din organizatorii şi comanditarii omorului
lui Plahotniuc Vladimir este Adamovici Alexandr XXXXX;
- Adamovici Alexandr XXXXX este cetățean al Ucrainei, anterior condamnat
pentru păstrare ilegală de arme şi muniții şi depășirea limitelor legitimei apărări care a
dus la omorul unei persoane (confirmare servind materialele comisiei rogatorii executate
de către autoritățile Ucrainei). La moment este investigat de către autoritățile din Ucraina
pentru omor, răpire de persoană în scop de şantaj, sustrageri în proporții deosebit de
mari. Numiţii Evtuşenko Pavel, Mîţak Bogdan au fost contactați de către Adamovici
Alexandr pentru a executa omorul dat fiind faptul că ei au fost anterior participanți la
conflictul armat din estul Ucrainei, astfel având experiență de mânuire a armelor şi
muniţiilor;
- Zabolotnîi Valerian în interiorul grupului criminal avea rolul de organizator.
Aşa, la indicația acestuia, Şevcenco Dmitrii a păstrat şi a pus la dispoziție eventualilor
executori - armele şi obiectele care urmau a fi utilizate la săvârșirea omorului, confirmare
servind datele de fapt dobândite prin activitatea operativă de investigații urmărirea
vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale);
- Chirov Stepan în interiorul grupului criminal organizat a avut rol de complice la
săvârșirea infracțiunii, fiind vechi prieten cu Grigore Caramalac (cunoscut în lumea
interlopă ca „Bulgaru”) i l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de organizator al
asasinatului, lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat şi în punerea la dispoziția eventualilor
executori a armelor şi a obiectelor care urmau a fi utilizate la comiterea omorului, fapt
demonstrat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii, urmărirea vizuală, documentarea cu
ajutorul mijloacelor tehnice speciale precum şi studierea informației privind descifrările
convorbirilor telefonice;
- Şevcenco Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin
camuflarea şi punerea la dispoziție executorilor omorului a apartamentul închiriat, a
armamentului şi a automobilului, confirmare servind: - declaraţiile lui Parhomenco Iurii,
care a explicat că la indicația lui Zabolotnîi Valerian s-a întâlnit personal, cât şi presupușii
executori - cu Şevcenco D., - declaraţiile martorilor Korkişko Pavel şi Mişciuk Iaroslav
confirmă implicarea lui Şevcenco D. la comiterea pregătirii omorului lui Plahotniuc
Vladimir, indicând că armamentul depozitat în subsolul blocului alăturat celui în care
locuiau, din str. XXXXX a fost demonstrat de către Şevcenco Dmitrii;
- Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX în interiorul
grupului criminal organizat au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste frontiera R.
Moldova cu Ucraina a executorilor omorului, fapt confirmat prin declarațiile lui
Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav şi Korkişko Pavel, cât şi rezultatele activități speciale
de investigații (urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale,
precum şi rezultatele obținute în rezultatul descifrării convorbirilor telefonice);
- absența urmării prejudiciabile, adică a morții, demonstrează că omorul s-a
întrerupt la etapa de pregătire (în cazul din speță);
- conform art. 26 Cod penal „se consideră pregătire de infracțiune înțelegerea
19
prealabilă de a săvârși o infracțiune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori
instrumentelor, sau crearea intenționată, pe altă cale, de condiții pentru săvârşirea ei
dacă, din cauze independente de voinţa făptuitorului, infracțiunea nu şi-a produs
efectul”;
- astfel, la caz se constată existența calificativului „pregătire de infracțiune”,
făptuitorii au întreprins toate eforturile în vederea săvârșirii omorului (înțelegerea
prealabilă, formarea grupului infracțional, crearea condiţiilor de traversare ilegală a
frontierei de stat, procurarea armamentului şi munițiilor, care urma a fi utilizat la
lichidarea cet. Plahotniuc V., procurarea automobilului „BMW E36”, cu n/î XXXXX, cu
care executorii omorului urmau să părăsească ţara, asigurarea executorilor omorului cu
condiții de trai, prin închirierea ap. 44 amplasat în mun. Chişinău, str. XXXXX, însă, din
cauze independente de voinţa acestora (a avut loc reținerea), aceste eforturi nu şi-au
produs efectul;
- inculpaţilor Zabolotnîi Valerian, Şevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan,
Dragulea Vasile şi Melnic Igor le este incriminată săvârșirea pregătirii omorului
intenționat, săvârșit de către un grup criminal organizat, cu agravantele: cu premeditare
şi la comandă. În ședința de judecată s-a constatat cu certitudine vinovăția inculpaților în
cele imputate;
- astfel, omorul săvârșit cu premeditare presupune întrunirea concomitentă a trei
condiții: 1) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotărârii de a săvârși
omorul şi până la momentul executării infracțiunii; 2) în acest interval de timp,
făptuitorul trebuie să mediteze, să-şi concentreze forțele sale psihice în vederea asigurării
reușitei acțiunii sale; 3) în acest interval de timp, făptuitorul trebuie să treacă la săvârșirea
unor acte de pregătire de natură să întărească hotărârea luată şi să asigure realizarea ei.
- referitor la prima condiție, din declarațiile lui Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav
şi Korkişko Pavel, Evtuşenco Pavel, Mîţak Bogdan se constată că luarea hotărârii de a
săvârși omorul (primăvara anului XXXXX) a premers (a precedat) cu o anumită perioadă
de timp săvârșirea faptei (XXXXX). Cât privește cea de-a doua condiţie de realizare a
premeditării, se constată că fiecare coparticipant a avut un rol definit în producerea
rezultatului scontat, astfel că organizatorii, complicii au întreprins toate măsurile
necesare îndreptate spre săvârșirea omorului. Cu privire la cea de-a treia condiție de
realizare a premeditării este necesar a consemna că pregătirea de infracțiune a avut loc
prin acțiunile întreprinse de inculpați, descrise mai sus;
- cât privește agravanta – omorul la comandă este de menționat că și doctrina
juridică explică obligativitatea complicității a cel puțin două persoane: 1) persoana care
comandă omorul, îndeplinind, după caz, rolul de organizator sau de instigator al
infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2), lit. p) Cod Penal (în cazul din speță – Grigore
Caramalac), confirmare servind declarațiile lui Parhomenco Iurii în coraport cu celelalte
probe pe caz; 2) persoana care execută comanda de omor, îndeplinind rolul de autor al
infracțiunii prevăzute la art.145 alin. (2), lit. p) Cod Penal (pe caz - Mișciuk Iaroslav şi
Korkişko Pavel. Totodată este posibilă prezența unor intermediari între persoana care
comandă omorul şi persoana care execută comanda de omor. Contribuția acestor
persoane (care se exprimă în căutarea/racolarea persoanei care execută comanda de
omor, în transmiterea informației necesare despre victimă, a armei, a remunerației etc.
către persoana care execută comanda de omor etc.) urmează a fi privită drept complicitate
la organizarea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(2), lit. p) Cod Penal (în prezenta
20
cauză penală - Zabolotnîi Valerian, Şevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan,
Dragulea Vasile şi Melnic Igor);
- obiectul material al infracțiunii de omor intenționat îl reprezintă corpul
persoanei, în speţă a cet. Plahotniuc Vladimir;
- latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 145 Codul Penal este prezența
raportului de cauzalitate dintre faptele vinovaților şi consecință, totodată întrunind
întregul ansamblu de circumstanțe ale săvârșirii acestei infracțiuni şi s-a realizat prin:
- la indicaţia lui Zabolotnîi Valerian, Şevcenco Dmitrii a păstrat şi a pus la
dispoziție eventualilor executori - armele şi obiectele (ridicate în rezultatul percheziției
din spațiul de depozitare de care se folosea Şevcenco Dmitrii, din subsolul blocului
locativ situat în mun. Chişinău, str. XXXXX) care urmau a fi utilizate la săvârșirea
omorului;
- Chirov Stepan l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de organizator al
asasinatului, lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat şi în punerea la dispoziția eventualilor
executori a armelor şi a obiectelor care urmau a fi utilizate la comiterea omorului. Potrivit
declarațiilor lui Parhomenco Iu., Chirov S. a fost cel care l-a telefonat şi i-a spus că
Zabolotnîi V. vrea să se întâlnească şi să discute ceva. La întâlnirea organizată de Chirov
S., Zabolotnîi V. i-a propus lui Parhomenco Iu. să planifice şi să organizeze un omor.
Astfel, Chirov S. fiind în relații amicale cu Parhomenco Iu. (mergeau la baie împreună) şi
cunoscând că ultimul are legături în Ucraina (inclusiv în lumea interlopă) l-a propus lui
Zabolotnîi V. ca potențial executor pentru a organiza omorul şi de a identifica persoane
potențiale care ar putea săvârși această infracțiune. De asemenea, după reținerea lui
Zabolotnîi V., soția acestuia l-a telefonat pe Chirov S, iar acesta s-a deplasat în apropierea
blocului în subsolul căruia au fost depistate aruncătoarele de grenade, loc în care Chirov
S. a fost localizat şi reținut. În rezultatul analizei descifrărilor convorbirilor telefonice a
fost stabilit că în perioada comiterii infracțiunii, Chirov S. a avut peste 570 apeluri
telefonice cu Zabolotnîi V., iar cu Parhomenco Iu. a avut 466 apeluri telefonice;
- Şevcenco Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin
camuflarea şi punerea la dispoziția executorilor omorului a apartamentul închiriat, a
armamentului şi a automobilului;
- Cojocari Ivan, Dragulea Vasile şi Melnic Igor în interiorul grupului criminal
organizat au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste frontiera R. Moldova cu Ucraina a
executorilor omorului;
- cât privește latura subiectivă, analizând probele cercetate, se conchide că acțiunile
prin care a fost săvârșită infracțiunea incriminată nu poate fi realizată decât prin intenție
directă, or, este absurd a face ceva afirmând că nu ai avut intenția de a face;
- în speţă subiecți ai infracțiunii incriminate: inclusiv şi Cojocari Ivan, Dragulea
Vasile şi Melnic Igor sunt persoane responsabile, nu se află la evidența medicului
psihiatru şi narcolog, care la momentul săvârșirii infracțiunii aveau vârsta pasibilă de
răspundere penală;
- instanţa de judecată neîntemeiat a recalificat acțiunile lui Cojocari Ivan, Dragulea
Vasile şi Melnic Igor de la art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal la art. 3621 alin. (2), lit. lit. b)
şi c) Cod Penal;
- în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită existența tuturor semnelor
obligatorii a infracțiunii incriminate inculpaților Cojocari Ivan, Dragulea Vasile şi Melnic
Igor prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal;
21
- obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod
Penal în cazul din speță îl formează relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții
de legalitate a organizării intrării, șederii şi a ieșirii de pe teritoriul statului a persoanei
care nu este nici cetăţean, nici rezident al R. Moldova;
- latura obiectivă a infracțiunii s-a realizat prin organizarea ilegală a intrării,
șederii pe teritoriul R. Moldova şi a ieșirii de pe teritoriul Ucrainei a cetățenilor Ucrainei:
Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, Mișciuk
Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel, confirmare servind declarațiile lui Parhomenco Iurii,
Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel, dar şi a inculpaților;
- latura subiectivă a infracțiunii incriminate s-a realizat prin obținerea foloaselor
financiare de către inculpaţi, fapt confirmat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii,
precum şi a inculpaților;
- acuzarea consideră neîntemeiată şi achitarea lui Chirov Stepan, pe motiv că fapta
acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod
Penal;
- astfel, acuzarea conchide că în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilită
existența tuturor semnelor obligatorii a infracțiunii incriminate lui Chirov Stepan, după
cum urmează:
- obiectul infracţiunii îl formează securitatea publică;
- latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal s-a
realizat prin săvârșirea acțiunilor: de procurare şi păstrare ilegală a armelor şi munițiilor
fără autorizația corespunzătoare, cu agravanta - săvârșită de mai multe persoane;
- astfel, conform rapoartelor de expertiză criminalistică: nr. XXXXX din XXXXX,
nr. XXXXX din XXXXX şi nr. XXXXX din XXXXX - obiectele ridicate în cadrul efectuării
percheziției în subsolul blocului locativ situat în mun. Chişinău, str. XXXXX, patru
grenade antitanc, reactive de model РПГ 26-Аглень”, confecţionate industrial, care sunt
arme de foc de unică folosință destinate pentru nimicirea tancurilor, altor mijloace
mecanizate şi blindate, neutralizarea personalului fac parte din categoria munițiilor.
Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după destinaţie”;
- două pistoale, cu numere înlăturate mecanic se referă la categoria armelor de foc
letale și sunt pistoale cu țeava ghintuită, de calibrul – 7,65x17 mm, cu lovitură centrală,
de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea amortizatorului de sunet, confecționate
industrial. 78 de cartușe se referă la categoria munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul
7,65x17 mmm (7,65 Browing) cu lovitură centrală, confecționate industrial, destinate
pentru efectuarea de trageri din pistoale de model „CZ-83”, „CZ-70”, „Walther PPK”, etc.
- semnul calificativ de procurare a armelor şi a muniţiilor se înțelege obținerea -acestora
prin diferite metode (cumpărare, donare, schimb, sustragere etc.) fără autorizația
organelor competente, ceea ce se confirmă prin declarațiile martorilor Parhomenco Iurii,
Mișciuk Iaroslav şi Korkişko Pavel care au indicat că prin intermediul lui Şevcenco
Dmitrii, Zabolotnîi Valerian şi, respectiv, Chirov Stepan le-a pus la dispoziţia executorilor
omorului respectivele arme şi muniții, astfel fiind probat semnul calificativ - săvârșirea
infracțiunii de mai multe persoane;
- păstrarea ilegală a armelor şi a munițiilor se consideră depozitarea lor fără
autorizația corespunzătoare, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție din
XXXXX în subsolul blocului locativ situat în mun. Chişinău, str. XXXXX;
- latura subiectivă a infracțiunii date se caracterizează prin vinovăție intenționată
22
(intenţie directă), inculpatul conștientizând ilegalitatea acțiunilor, neavând autorizația
corespunzătoare;
- subiect al infracțiunii este inculpatul care este o persoană responsabilă, la
momentul săvârșirii infracțiunii având vârsta pasibilă de răspundere penală;
- cât privește aplicarea de către instanță în privința lui Zabolotnîi Valerian,
Șevcenco Dmitrii şi Chirov Stepan a pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art. art.
26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, sub limita minimă prevăzută de sancțiunea
articolului, urmează de menționat, că instanța a aplicat pedeapsa în afara cadrului legal;
- astfel, potrivit prevederilor art. 81 alin. (2) Cod Penal - mărimea pedepsei pentru
pregătirea de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși jumătate din
maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială
a prezentului cod pentru infracțiunea consumată, iar alin.(4) al aceluiași articol prevede
- pentru pregătirea de infracțiune şi tentativa de infracțiune detențiunea pe viaţă nu se
aplică;
- potrivit sancțiunii art. 145 alin. (2), lit. a), p) Cod Penal, persoanele recunoscute
vinovate de săvârșirea infracțiunii incriminate se pedepsesc cu închisoare de la 15 la 20
de ani sau cu detențiune pe viaţă;
- în consecință, prin efectuarea calculului aritmetic (jumătate din maximul celei
mai aspre pedepse - 20 ani închisoare) se constată că pedeapsa aplicabilă în cazul din
speță este de 10 ani închisoare.
3.2 În motivarea cerințelor avocatul Vitalie Russu a invocat următoarele aspecte:
- sentinţa instanţei de judecată este neîntemeiată şi nefondată lipsită de suport
juridic, la momentul emiterii sentinței judecătorești, instanţa de fond nu a examinat
obiectiv şi elucidat pe deplin toate probele pertinente şi concludente care au importanță
nemijlocită pentru examinarea obiectivă a litigiului, mai mult ca atât, nu a studiat
profund esența problemei, aplicând eronat normele materiale, cât şi procedurale, şi
internaționale;
- în astfel de circumstanțe se constată cu certitudine că Melnic Igor, nu are nici o
tangență cu pregătirea de omor în care este învinuit, ceea ce se constată că organul de
urmărire penală, în mod intenționat în lipsa probelor pertinente şi concludente a acuzat
şi a pus o persoană sub învinuire nejustificativ ceea ce consideră că este o încălcare
fundamentală a normelor procesuale cât şi contravine Convenției Europene pentru
Drepturile Omului;
- declaraţiile condamnatului Parhomenco Iurii se contrazic vizibil cu declarațiile
persoanei audiate în condițiile speciale. Condamnatul Parhomenco Iurii în cadrul
audierii în cadrul ședinței de judecată a menţionat asupra faptului că, persoanele de
origine ucraineană care veneau pe teritoriul Republicii Moldova treceau frontiera de
fiecare dată pe la or. XXXXX din Ucraina, iar martorul audiat în condiții speciale a
menționat că persoanele de origine Ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova pe
la altă frontieră, în astfel de circumstanță se constată o divergență totală. Mai mult ca atât,
tot în cadrul audierii condamnatul Parhomenco Iurii a menționat că nu a asistat de fiecare
dânsul personal când persoanele de origine ucraineană traversau hotarele Republicii
Moldova. Din aceste considerente, consideră partea apărării că afirmațiile că Melnic Igor
era implicat de fiecare dată nemijlocit la traversarea hotarele Republicii Moldova a cet.
Ucrainei, urmează a fi apreciate critic, sunt pur declarative, fără o justificare probantă,
dat fiind faptul că, ultimul nu a asistat personal la evenimentele declarate;
23
- mai mult ca atât, urmează a fi apreciate critic și declarațiile date de către cet.
Parhomenco Iurii, care a menționat precum că, persoanele de origine ucraineană
traversau hotarele din Republica Moldova, spre Ucraina tot ilegal. Cele declarate sunt
invocări neîntemeiate care nu au fost confirmate de către nici un participant la proces;
- mai mult ca atât, condamnatul Parhomenco Iurii în cadrul ședinței de judecată a
menționat asupra faptului că din momentul preluării a cet. Ucrainei de către Melnic Igor
din or. XXXXX şi până la hotarele frontierei de stat din loc. Lesnoaia, ultimul nu a
comunicat cu nici unul dintre ei. Tot condamnatul Parhomenco Iurii a menţionat că
Melnic Igor pe cet. Ucrainei, i-a văzut prima oară. În astfel de circumstanță constată că în
acțiunile cet. Melnic Igor lipsesc componentele de infracțiune prevăzute de art. 26, 46, 145
alin. (2) lit. lit. a), p), art. 3621 alin. (2) Cod Penal;
- în urma examinării cauzei penale se constată cu certitudine faptul că organul de
urmărire penală nu a administrat suficiente probe care nemijlocit pot fi tratate că ar
persista un grup criminal organizat, ceea ce denotă faptul că grupul organizat criminal
nici nu a existat;
- din momentul dispunerii începerii cauzei penale, de către Melnic Igor, având
intenția examinării obiective şi sub toate aspectele legale, a relatat detailat toate
circumstanțele faptelor, unde în mod incontestabil se constată cu certitudine faptul că,
ultimul nu a cunoscut despre intenția şi scopul cet. Ucrainei;
- în cadrul audierii a cet. Melnic Igor a relatat că, dânsul a fost nevoit să traverseze
ilegal cet. Ucrainei la rugămintea lui Cojocaru I., dat fiind faptul că, ultimul avea o datorie
nestinsă, cele invocate cu certitudine au fost confirmate de către Cojocaru I.;
- mai mult ca atât, la momentul audierii inculpatului Melnic Igor, dânsul a relatat
că a ajutat doar o singură dată traversarea hotarelor a cet. Ucrainei, cele invocate cu
certitudine au fost confirmate de către inculpatul Cojocaru I. şi Dragulea V., alte probe
care dovedesc contrariul a celor invocate de către Melnic Igor, partea acuzării nu a
prezentat;
- în cadrul ședinței judiciare de către Melnic Igor a fost menționat faptul că
inculpatul Cojocaru I. a menționat că din motivul traversării ilegale a frontierei de stat al
cet. Ucrainei constituie că ultimii nu dispun de pașapoarte corespunzătoare. În astfel de
circumstanță încă o dată se constată că inculpatul Melnic Igor nu a cunoscut şi nici nu i-
a fost adus la cunoștință faptele reale.
3.3. În motivarea cerințelor inculpatul Melnic Igor a invocat următoarele aspecte:
- nu se consideră vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 26, 46, 145
alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, pentru că nu are nici o legătură cu persoanele implicate
în pregătirea omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir, vina o recunoaște în
organizarea migrației ilegale și trecerii ilegale ale frontierei de stat. Solicită aplicarea unei
pedepse mai blânde pe faptele care le-a comis și să nu fie privat de libertate, pentru că
are la întreținere o soră invalidă de gradul II.
3.4 În motivarea cerințelor avocatul XXXXX Potlog a invocat următoarele aspecte:
- sentinţa adoptată în partea condamnării lui Chirov Stepan este absolut
neîntemeiată, nu are la bază nici o probă, concluziile din sentința dată contravin faptelor
constatate printr-un şir de probe directe şi indirecte şi faptelor incontestabile stabilite în
ședința de judecată;
- examinând toate probele prezentate de către procuror în ședința de judecată
precum şi probele prezentate de apărare consideră că în privinţa lui Chirov Stepan
24
urmează să fie emisă o sentință de achitare din motivul lipsei în acțiunile lui a
componenței de infracțiune care i se incriminează - art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p)
Cod Penal și art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal;
- concluzia dată este bazată pe următoarele fapte şi circumstanțe constate în cadrul
anchetei judiciare:
- dosarul penal în cauza a parvenit în instanța de judecată în privința a 7 persoane
Valerian Zabolotnîi, Parhomenco Iurii, Şevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan,
Dragulea Vasile, Melnic Igor, toţi fiind puși sub învinuire în baza art. 26, 46, 145 alin. (2),
lit. lit. a), p) Cod Penal şi art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal;
- numai unul din toţi inculpații a recunoscut din prima ședință vina sa în comiterea
acțiunilor care i se incriminează cu excepția faptului că Chirov Stepan nu cunoștea despre
infracțiunea care se pregătea şi inculpații Melnic Igor, Dragulea Vasile, Cojocari Ivan nu
cunoșteau despre pregătirea omorului. Din aceste considerente în privința lui
Parhomenco Iurii materialele au fost separate într-un dosar aparte;
- în acelaşi timp Parhomenco Iurii a fost interogat în ședința de judecată în care se
examina cauza în privința lui Valerian Zabolotnîi, Şevcenco Dmitrii, Chirov Stepan,
Cojocari Ivan, Dragulea Vasile, Melnic Igor, în calitate de martor. Fiind preîntâmpinat de
răspunderea penală pentru mărturii false, el a confirmat faptul că Chirov Stepan nu
cunoștea şi nu a putut să cunoască despre discuțiile lui cu Valerian Zabolotnîi şi cu
persoanele din Ucraina despre acțiuni de pregătire a omorului lui V. Plahotniuc. A
confirmat faptul că Chirov Stepan niciodată nu a participat la careva discuții petrecute
între V. Zabolotnîi şi el (Iurii Parhomenco);
- unica tangență pe care a avut-o Chirov Stepan la relațiile între Iurii Parhomenco
şi V. Zabolotnîi este faptul că Chirov Stepan a făcut cunoștință între Iu. Parhomenco cu
Valerian Zabolotnîi la rugămintea ultimului, ducându-1 pe Parhomenco Iurii cu
automobilul propriu de la încăperea băii cu aburi în care ei regulat se întâlneau la
complexul sportiv „Trudovîe rezervi”, sectorul Botanica, mun. Chişinău unde se
petreceau competiții de trântă organizate de V. Zabolotnîi. După ce Chirov S. i-a făcut
cunoștință, ultimul a plecat şi nu a participat la discuții între Parhomenco Iurii și
Zabolotnîi V. Ulterior, el nu a discutat cu Chirov Stepan până la reținerea sa;
- astfel, fiind prezentat de către acuzarea de stat ca proba acuzării, martorul Iurii
Parhomenco care a recunoscut şi la anchetă preliminară şi în şedinţa de judecată rolul său
activ şi central în organizarea pregătirii omorului cet. V. Plahotniuc descriind cu lux de
amănunt toate acțiunile de pregătire şi toate personale implicate a confirmat cu precizie
faptul că inculpatul Chirov Stepan nu cunoștea despre aceste acţiuni şi nici printr-o
modalitate nu a participat la comiterea acestor acțiuni;
- probe care ar putea combate faptele confirmate prin mărturiile martorului Iurii
Parhomenco în ceea ce privește implicarea lui Chirov Stepan în comiterea infracțiunilor
imputate nu au fost prezentate;
- din contra, prin probele prezentate de către procuror şi cercetate în ședința de
judecată se confirmă nevinovăția lui Chirov Stepan;
- din declarațiile martorilor Celpan Vadim şi Popovici Iulian (martorii acuzării) la
ședința de judecată se confirmă faptul că martorii respectivi nu-l cunosc pe Chirov Stepan
nu l-au văzut niciodată şi nu au auzit despre el de la persoane cărora a fost transmis
apartamentul în chirie pentru traiul temporar şi de la persoana căreia a fost vândut
automobilului „BMW” cu care urma să se deplaseze membrii grupului criminal la locul
25
infracțiunii;
- din declarațiile martorului Korkişko Pavel (martorul acuzării) prezentate în
ședința de judecată din care se constată faptul că el, fiind agentul sub acoperire infiltrat
în grupul lui Adamovici (cel care urma nemijlocit să execute omorul) din Ucraina a
participat nemijlocit la discuții şi acțiuni concrete de pregătire a omorului cet. V.
Plahotniuc, însă niciodată nu a auzit de la cineva despre Chirov Stepan, niciodată nu l-a
văzut nici în Ucraina, nici în Moldova şi nu cunoaște de Chirov Stepan ca de membru al
grupului criminal;
- rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - interceptarea şi
înregistrarea comunicărilor efectuate de către agentul sub acoperire Mişciuk Iaroslav și
Parhomenco Iurii din care se constată că ei niciodată nu au discutat despre aşa persoană
ca Chirov Stepan;
- rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - urmărirea vizuală,
documentate cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale a lui Parhomenco Iurii din care se
constată că Parhomenco Iurii niciodată nu a comunicat în perioada vizată cu Chirov
Stepan;
- rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - interceptarea şi
înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de la număr de telefon a lui Parhomenco
Iurii din care se constată că el niciodată în perioada vizată nu l-a telefonat şi nu a discutat
cu Chirov Stepan;
- rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații - urmărirea vizuală,
documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale a lui Valerian Zabolotnîi din care
se constată că V. Zabolotnîi în perioada vizată nu a discutat şi nu s-a întâlnit cu Chirov
Stepan;
- procesul-verbal de audierea martorilor Mîţac (f.d. 98-103, vol. VI) şi Evtuşenco
(f.d. 109-115, vol. VI) care sunt agenții sub acoperire infiltrați în grupul criminal de la
începutul acțiunilor de pregătire a infracțiunii şi prin care s-a documentat şi s-a fixat toate
persoanele implicate şi toate acțiunile întreprinse de aceste persoane în vederea comiterii
infracțiunilor imputate, prin care la fel se constată faptul că Chirov Stepan nu cunoștea
despre grupul şi acțiunile acestui grup în vederea pregătirii infracțiunilor imputate;
- la materialele cauzei de către procuror a fost anexat ca corp delict telefonul ce
aparţine lui Chirov Stepan cu nr. XXXXX şi proba data a demonstrat că în perioada vizată
Chirov Stepan nu a avut convorbiri telefonice ori legături prin rețeaua internet nici cu G.
Caramalac, care după versiunea acuzării este persoana care a comandat omorul lui V.
Plahotniuc, nici cu martorii - agenții sub acoperire Mîţac, Evtuşenco, Korkişko, nici cu alţi
inculpați în afară de V. Zabolotnîi cu care în mod natural are multe convorbiri, datorită
faptului că ei sunt vecinii cu casele de pe str. XXXXX, mun. Chişinău cu un gard comun
despărțitor şi aceste legături telefonice vizau chestiunile de fiecare zi;
- probele indicate mai sus fiind prezentate de acuzare au fost admise de către
instanţa de fond, însă din motive necunoscute, încălcând prevederile legale care obligă
instanța de judecată să descrie toate probele prezentate, să le dea o apreciere şi în cazul
respingerii să prezinte o motivare, nu le-a descris în raport cu acuzarea lui Chirov Stepan,
nu a indicat de ce probele date nu se i-au în considerație (f.d. 29-30 din sentință);
- prin sentinţa atacată, instanța de judecată contrar probelor indicate mai sus
constată (f.d. 29-30 din sentinţa ) vina lui Chirov Stepan în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal ca fiind dovedită prin 3 probe:
26
-declarațiile martorului Parhomenco Iurii, materialele privind efectuarea măsurii speciale
de investigație - interceptarea convorbirilor telefonice, efectuate de la număr de telefon
de care se folosea Parhomenco Iurii cu agenții sub acoperire (f.d. 159-180, vol. I),
materialele privind efectuarea măsurii speciale de investigație - ridicarea şi descifrarea
legăturilor telefonice între numerele de telefon ale lui Zabolotnîi V. şi Chirov S. în
perioada XXXXX - XXXXX (f.d. 212-226, vol. II);
- cum a fost indicat mai sus probele la care face trimitere instanța de fond ca probe
care confirmă vina lui Chirov S. în realitate şi de fapt confirmă cu certitudine nevinovăția
lui Chirov S., deoarece cum a fost menţionat mai sus martorul Parhomenco Iurii în
şedinţa de judecată a comunicat că Chirov S. nu știa despre discuțiile lui cu V. Zabolotnîi
şi ceilalți figuranți, nu cunoștea despre acțiunile lor şi nu a participat nici la o acțiunii care
i se incriminează; convorbirile martorului Parhomenco Iurii cu agenții sub acoperire cu
desăvârșire confirmă neimplicarea lui Chirov S. şi descifrarea convorbirilor telefonice a
lui Chirov S. cu Zabolotnîi V. în perioada XXXXX-XXXXX confirmă faptul neimplicării
lui Chirov S. în careva acțiuni criminale, deoarece convorbirile se limitau la chestiuni de
fiecare zi, de sport. Nici într-o convorbire cu Zabolotnîi V. nu se atinge tema legată cu
Parhomenco Iurii, cu Caramalac Grigorii sau cu alţi figuranţi ai cauzei penale;
- anume aceste probe în comun cu cele indicate mai sus confirmă nevinovăția clară
a lui Chirov Stepan, ca consecință în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă şi
subiectivă a componenței de infracțiune ce se incriminează inculpatului, fapt care
permite adoptarea unei sentințe de achitare a lui Chirov Stepan.
3.5 În motivarea cerințelor avocatul Modval Ion a invocat următoarele aspecte:
- apărarea contestă sentința în partea stabilirii pedepsei penale în privința
inculpatului Cojocari Ivan, cât și în partea încasării solidare a cheltuielilor de judecată;
- pedeapsa aplicată inculpatului Cojocari Ivan pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal este prea aspră în coraport cu fapta
comisă, or, partea apărării nu a dedus nici un motiv care să argumenteze necesitatea
aplicării în privința inculpatului Cojocari Ivan a pedepsei maxime posibile;
- instanța de fond nu a ținut cont de faptul că inculpatul Cojocari Ivan și-a
recunoscut integral vina pentru fapta în baza căreia a fost condamnat încă de la faza
urmăririi penale, colaborând cu organul de urmărire penală, a comis pentru prima dată
o infracțiune mai puțin gravă, s-a căit sincer de cele comise, se caracterizează pozitiv, are
un loc permanent de trai, este căsătorit și are la întreținere doi copii minori, nu se află la
evidența medicului narcolog sau psihiatru;
- din motivarea sentinței nu se deduce care ar fi acel temei care s-ar referi la
personalitatea inculpatului, la gravitatea infracțiunii săvârșite, la existenta cărorva
circumstanțe agravante prevăzute la art. 77 Cod Penal, fie de altă natură, care ar
determina instanța de judecată de a aplica inculpatului Cojocari Ivan pedeapsa maximă
prevăzută la art. 3621 alin. (2) Cod Penal;
- din contra, referindu-se la personalitatea inculpatului, la criteriile prevăzute de
art.75 Cod Penal, la criteriile ce atenuează răspunderea consideră că instanța de judecată
urma să aplice o pedeapsa minim posibilă;
- având în vedere circumstanțele cazului, persoana celui vinovat, prezența
circumstanțelor atenuante și lipsa circumstanțelor agravante, instanța de fond urma să-i
aplice inculpatului Cojocari Ivan pedeapsa sub forma de amendă prevăzută la art. 362 1
alin. (2) Cod Penal sau în cazul în care ar fi dedus că aplicarea pedepsei sub forma de
27
amendă ar fi nerezonabilă, să-i aplice o pedeapsa minimă, cu suspendarea condiționată
a executării pedepsei;
- din motive necunoscute, în motivarea sentinței nu se regăsesc aceste fapte și acele
argumente aduse de partea apărării în susținerea poziției de aplicare în privința
inculpatului a unei pedepse mai ușoare, astfel că sentința, în acest sens, este neîntemeiată,
nemotivată, ori instanța de judecată era obligată de a motiva de ce nu ar fi rezonabil de
aplicat inculpatului o pedeapsă cu amendă sau cu suspendarea condiționată a executări
pedepsei, dar ar urma obligatoriu să execute o pedeapsă reală;
- având în vedere circumstanțele cauzei, personalitatea inculpatului, prezența
circumstanțelor atenuante și lipsa celor agravante, impune ca sentința instanței de fond,
în partea stabilirii pedepsei, să fi casată, iar inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai
blândă sub formă de amendă în mărime de 850 u.c., cu privarea de dreptul de a exercita
activități în domeniul turismului pe un termen de 1 an. O astfel de pedeapsă va fi una
echitabilă în raport cu fapta comisă și va atinge pe deplin scopul legii penale;
- la fel, partea apărării contesta sentința dată și în partea dispunerii încasării în
mod solidar de la inculpați, în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă totală de
36990 lei, care se compune din suma de 8190 lei - cheltuieli pentru efectuarea expertizelor
criminalistice și suma de 28800 lei - cheltuieli pentru traducerea scrisă a materialelor
comisiei rogatorii;
- în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau
de către instanța de judecată la solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru
efectuarea expertizei vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat;
- astfel, rapoartele de expertiză criminalistică nr. XXXXX din XXXXX (f.d. 117-126,
Vol. III), nr. XXXXX din XXXXX (f.d. 133-141, Vol. III), nr. XXXXX din XXXXX (f.d. 127-
132, Vol. III) au fost ordonate de către organul de urmărire penală/procuror, în vederea
constatării tuturor circumstanțelor, în cauza penală respectivă, prin urmare acestea fiind
acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care
sunt puse în sarcina părții acuzării;
- prin urmare, cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea
demonstrării vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate prin
traducerea actelor de comisie rogatorie și efectuarea expertizelor judiciare, reprezintă
cheltuieli judiciare care sunt achitate din bugetul de stat și nu pot fi percepute din contul
inculpaților.
3.6 În motivarea cerințelor avocatul Vladimir Curmeli a invocat următoarele
aspecte:
- sentința instanței de fond este neîntemeiată, or, din start a fost încălcată
competența teritorială în materie penală. În conformitate cu prevederile art.40 Cod
procedură penală, cauza penală se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost
săvârșită infracțiunea. Dacă este imposibil de a constata locul unde a fost săvârșită
infracțiunea, cauza se judecă de instanța în raza teritorială a căreia a fost terminată
urmărirea penală. (3) Cauza penală asupra infracțiunilor săvârșite în afara hotarelor ţării
sau pe o navă se judecă de către instanța în raza teritorială a căreia se afla ultimul loc
permanent de trai al inculpatului sau, dacă acesta nu este cunoscut- în raza teritorială a
căreia a fost terminată urmărirea penală. În speța concretă, cum este indicat în actul de
învinuire, toate circumstanțele cauzei au avut loc în mun. Chișinău, sect. Botanica (armele
au fost depistate în subsolul imobilului din sect. Botanica, cetățenii ucraineni au locuit în
28
apartamentul din sect. Botanica, inculpații Zabolotnîi V., Chirov S., Șevcenco D., ș.a.
locuiesc toți în sect. Botanica, toate întâlnirile între Zabolotnîi V. și Parhomenco I. au avut
loc în acest sector și perchezițiile, ridicarea corpurilor delicate au avut loc în mun.
Chișinău, sect. Botanica), rezultă că cauza dată urma a fi expediată și examinată conform
competenței teritoriale de Judecătoria mun. Chișinău, sect. Centru;
- prima instanță incorect a admis demersul avocatului inculpatului Parhomenco
Iurii privind examinarea cauzei în privința ultimului în ordinea art. 364/1 CPP, cauza
fiind disjunsă neîntemeiat, cu toate că toți participanții procesului penal au fost
împotrivă, cu excepția acuzatorului de stat care a fost de acord cu poziția avocatului și
inculpatului. Ulterior, fiind audiat în calitate de inculpat și făcând declarații conform
regulilor de audiere a martorului Parhomenco Iurii vina în comiterea faptei incriminate
nu a recunoscut integral, explicând că nu cunoaște de ce este adus în judecată și că nu a
avut loc nici o faptă ilegală și de cet. Plahotniuc V. nu cunoaște și nu avea intenția de a-l
omorî;
- pe cauza dată penală lipsește calitatea de partea vătămată, or, Plahotniuc V. a fost
audiat în cadrul urmăririi penale în calitate de martor, refuzând de a fi recunoscut în
calitate de parte vătămată și că nici un prejudiciu nu i-a fost cauzat;
- astfel, urmează de acordat atenție declarațiilor inculpatului Zabolotnîi Valerian,
care a explicat că nici o acțiune de pregătire a atentatului asupra vieții lui Plahotniuc V.
nu a avut loc, totul a fost o înscenare a serviciilor de securitate a businessmanului și a
slujbelor speciale ale Ucrainei și Moldovei din XXXXX;
- instanța de fond la adoptarea sentinței în partea motivatoare a transcris
rechizitoriul întocmit de acuzatorul de stat, nefiind clar la care persoană se referă atunci
când indică „o persoană în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte
în cadrul urmăririi penale și alte persoane neidentificate la moment de organul de
urmărire penală”, or, inițial în ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuiți figurau
Caramalac Grigorii, Șevcenco Igor, Șațchii Eduard, iar acest lucru consideră că este
inadmisibil;
- partea descriptivă a sentinței nu corespunde faptelor real stabilite, deoarece
inculpatul Zabolotnîi Valerian nu a comis faptele incriminate lui pe art. art. 26, 46, 145
alin. (2), lit. lit. a),p), 290 alin.(2), lit. b), 362/1 alin. (3), lit. a) Cod Penal al RM, dar a devenit
o jertfă din partea lui Parhomenco Iurii, care executa comanda îndreptată spre înscenarea
omorului omului de afaceri Plahotniuc Vladimir. Aceste circumstanțe se dovedesc prin
declarațiile martorilor Korkișko Pavel, Evtușenco Pavel, Mișciuk Iaroslav;
- declarațiilor martorului Parhomenco Iurii urmează a fi date o apreciere critică,
dat fiind faptul că el îl calomniază pe Zabolotnîi Valerian, care are o reputație
ireproșabilă, este sportiv de performanță, se ocupă cu afacerile în domeniul sportului;
- în materialele cauzei lipsesc careva probe pertinente care ar demonstra
participarea inculpatului la păstrarea armelor și munițiilor, din contra potrivit probelor
prezentate de procuror și anume declarațiile inculpatului Șevcenco D. rezultă ca armele
se depozitau și se păstrau în genți ce au fost ridicate din apartamentul închiriat de
cetățenii ucraineni în decembrie XXXXX, iar cheile la apartament se găseau doar la
Parhomenco Iurii, care avea accesul în el;
- la examinarea cauzei în instanța de fond asupra avocaților inculpaților au fost
făcute presiuni psihologice de către instanță prin aplicarea amenzilor judiciare și
respingerea demersurilor înaintate, care până în prezent nu au fost expediate instanței de
29
recurs pentru examinare;
- în astfel de circumstanțe se constată cu certitudine faptul ca inculpatul Zabolotnîi
Valerian nu are nici o tangență cu pregătirea de omor și alte fapte ce i se incriminează,
instanța de fond neexaminând obiectiv și nu a elucidat pe deplin probele pertinente și
concludente care au importanță nemijlocită pentru examinarea obiectivă a cauzei,
aplicând eronat normele material cât și procedural, încălcând flagrant toate drepturile
inculpatului.
3.7 În motivarea cerințelor inculpatul Zabolotnîi Valerian a invocat următoarele
aspecte:
- până în prezent nu i-a fost expediată de prima instanță sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din XXXXX, motivată, și nu cunoaște argumentele invocate, fiind
astfel încălcate prevederile art. 405 alin.(2) CPP, care prevăd că apelul se declară prin
cerere scrisă.
- consideră că prin aceste acțiuni i-au fost încălcate drepturile procedurale, or crede
că intenționat se tergiversează examinarea cauzei în instanța de apel în „termeni
rezonabili”;
- solicită să fie întreprinse măsurile corespunzătoare întru examinarea cauzei în
ordine de apel în termeni restrânși.
3.8 În motivarea cerințelor avocatul Ceban XXXXX a invocat următoarele aspecte:
- partea apărării în interesele lui Şevcenco Dmitrii a declarat în cadrul susținerilor
verbale că depozițiile martorului agentului sub acoperire Korkișko Pavel nu sunt nici
verosimile şi nici admisibile pentru că în cadrul cercetării judecătorești martorul a tăinuit
circumstanțele care au importanță pentru constatarea adevărului. În cadrul interogării
martorului ultimul a recunoscut faptul că a anunțat organele de drept ale Ucrainei despre
faptul că Adamovoci Alexandr a propus comiterea omorului. De asemenea, Korkișko
Pavel a declarat în instanța de judecată că el a intrat în Republica Moldova fără intenția
de a comite omorul;
- în așa mod, Korkișko Pavel a devenit agentul sub acoperire până la trecerea
graniței. Ceea ce contravine depozițiilor inițiale ale lui Korkișko Pavel precum că el a
refuzat de la comiterea infracțiunii și a comunicat organelor de urmărire penală despre
pregătirea la omor deja pe teritoriul Republicii Moldova. Acest fapt se confirmă şi prin
aceea că în privința lui Korkișko Pavel nu a fost intentat dosarul penal pentru trecerea
ilegală a graniței Republicii Moldova. În aşa mod contrar legislației în vigoare statutul
martorului Korkișko Pavel în calitate de agent sub acoperire nu a fost oformat procesual
din momentul când acesta de facto a devenit agentul sub acoperire, ci mult mai târziu,
deci Korkișko Pavel a acționat în calitate de agent de acoperire, deşi nu a avut dreptul să
acționeze în asemenea calitate fără oformarea procesuală;
- în aşa mod depozițiile martorului Korkișko Pavel nu pot fi puse la baza sentinţei
de acuzare;
- nu poate fi considerată ca sursa de probă şi depozițiile martorului Popovici Iulian
pentru că acesta a declarat că nu a recunoscut pe nimeni din banca acuzaților;
- martorul Ceplan Vadim de asemenea nu a comunicat instanței de judecată careva
informații care demonstrează că Şevcenco Dmitrii a întreprins careva acțiuni ilegale;
- de asemenea, nu pot fi imputate lui Şevcenco Dmitrii şi păstrarea armelor din
cauza că partea acuzării nu a demonstrat faptul că Şevcenco Dmitrii a conștientizat că
între lucrurile transmise lui la păstrare au fost şi armele anexate la materialele dosarului
30
în calitate de probă;
- instanţa de fond în mod neîntemeiat a refuzat să admită demersurile înaintate de
către partea apărării în interesul inculpatului Şevcenco Dmitrii, şi anume - nu a fost admis
demersul de a prezenta informații dacă în privinţa lui Pavel Korkișko a fost intentat
dosarul penal; - nu a fost admis demersul părții apărării de interogarea martorului; - nu
a fost examinat demersul părţii apărării cu privire la inadmisibilitatea probelor obținute
de organele de urmărire penale în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații în
privința lui Şevceonco Dmitrii.
3.9 În motivarea cerințelor avocații Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca au invocat
următoarele aspecte:
- la examinarea cauzei în fond, Vasile Dragulea s-a declarat nevinovat pentru
comiterea infracțiunilor imputate, a contestat admisibilitatea unor probe determinante
care au fost administrate de către instanța de judecată şi a argumentat lipsa unui
probatoriu care să demonstreze vinovăția sa dincolo de orice dubiu rezonabil;
- de asemenea, Vasile Dragulea a contestat încălcarea drepturilor sale
fundamentale, dreptul la respectarea prezumției nevinovăției de către reprezentanții
autorităților publice, şi, în deosebi, a dreptului de a nu fi supus torturii prin menținerea
ilegală în arest pentru o perioadă de 12 luni, în lipsa unui probatoriu care să justifice
aplicarea arestului sau a prezentei unor riscuri care să permită prelungirea arestului, în
condițiile lipsei de asistență medicală adecvată în Penitenciarul-13 pentru maladiile de
care suferă hipertensiune şi diabet zaharat, gr. 2, insulino-dependent;
- în cadrul procesului, Vasile Dragulea nu a beneficiat de un proces echitabil
conform articolului 6 al Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului şi a libertăţilor
fundamentale în privința administrării probatoriului de către instanța de judecată fiind
efectuată cu încălcarea normelor procesuale relevante, inclusiv dreptului la egalitatea
armelor în cadrul procesului;
- sentința de condamnare pentru comiterea infracțiunii de organizare a migrației
ilegale (articolul 3621, alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal) a fost adoptată fără ca vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunii să fi fost confirmată prin ansamblul de probe
cercetate de instanța de judecată, or circumstanțele stabilite cu certitudine în cadrul
procesului de judecată fac evidentă lipsa componenței de infracțiune de organizare a
migrației ilegale în acțiunile lui Vasile Dragulea;
- prima instanță, a adoptat o sentință parțial nemotivată şi neîntemeiată în partea
ce ţine de condamnarea lui Vasile Dragulea pentru comiterea faptei prevăzute de art. 3621
alin. (2) Cod Penal, fiind necesară repararea erorilor de fapt şi de drept printr-o nouă
judecare a cauzei penale de către instanța de apel, casarea parțială a sentinţei din 02
aprilie XXXXX în partea ce ține de învinuirea de comiterea faptei prevăzute de art. 362 1
alin. (2) Cod Penal şi adoptarea unei sentințe de achitare a lui Vasile Dragulea pentru
învinuirea în cauză din considerentul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;
- în ceea ce privește acțiunile lui Vasile Dragulea în cadrul examinării cauzei penale
de către instanța de judecată a fost stabilit cu certitudine faptul că acesta desfășura
activitatea de taximetrist în mod legal în oraşul Căuşeni. În ultima perioadă, era angajat
al SRL „Baeş-Autotrans”, unde desfășura activitatea în cauză cu folosirea propriului
automobil, model „Dacia Logan”. Caracterul activității sale îl constituia preluarea
comenzilor de servicii de taxi prin intermediul dispeceratului firmei de transport sau la
solicitarea la telefon de către propria rețea de clienți;
31
- printre clienții lui Vasile Dragulea, era şi Igor Melnic, care îi solicita serviciile de
transport lui Vasile Dragulea la anumite intervale pentru deplasarea din Căuşeni în
Bender, XXXXX, ş.a. La o dată nestabilită, la mijlocul lunii martie XXXXX, Igor Melnic i-
a solicitat lui Vasile Dragulea să-i presteze servicii de transport până în oraşul XXXXX,
Ucraina. Frontiera de stat au traversat-o prin punctul de trecere XXXXX. Conform
înțelegerii cu Igor Melnic, în oraşul XXXXX, urmau să i-a alţi doi pasageri pe care să-i
transporte înapoi, însă, aceste persoane nu au fost prezente, motiv pentru care s-au întors
înapoi singuri;
- peste aproximativ o săptămână, a fost din nou apelat de către Igor Melnic care i-
a solicitat să meargă încă o dată în Ucraina comunicându-i că trebuie iarăși să transporte
două persoane. Astfel, la data de XXXXX, s-a deplasat a doua oară în Ucraina. În oraşul
XXXXX au urcat două persoane şi s-au deplasat în satul Lesnoe. Nu au purtat discuții cu
aceste persoane. Ajungând în satul XXXXX, Igor Melnic i-a cerut să oprească şi, împreună
cu persoanele respective, au coborât din automobil, iar el s-a pornit spre vamă. Ulterior,
persoanele respective nu le-a mai văzut. Pentru aceste călătorii şi nişte datorii anterioare
pe care le avea Igor Melnic pentru serviciile de transport, Igor Melnic i-a plătit lui Vasile
Dragulea suma de 100 de dolari;
- toate aceste circumstanțe au fost stabilite cu certitudine prin administrarea unui
probatoriu consecvent constituit din următoarele elemente:
- declarațiile martorului Iurii Parhomenco, care nu-l cunoaște pe Vasile Dragulea, dar
a comunicat următoarele circumstanțe relevante învinuirii aduse lui Vasile Dragulea (a se vedea
vol. V-XII; f.d. 219-224): „Personal lui Melnic Igor nu i-a solicitat să organizeze aducerea a
două persoane din Ucraina. Mai mult ca atât, nici Melnic Igor, nici Ion Cojocaru, nu știau
cu ce scop vin în R. Moldova persoanele care urmau să treacă frontiera clandestin. (...)
Pentru fiecare deplasare în Ucraina, lui Ion Cojocaru îi achita suma de 100 de dolari plus
cheltuielile pentru combustibil. Cu Ion Cojocaru a transportat persoanele din Ucraina în
R. Moldova;
- din aceste circumstanțe reiese clar faptul că Iurii Parhomenco a fost organizatorul
comiterii faptei de organizare a trecerii ilegale a frontierei de stat, împreună cu Ivan
Cojocari care a şi recunoscut aceste fapte. Cu toate acestea, implicarea lui Vasile Dragulea
în acest proces de organizare a migrației ilegale nu a fost stabilit;
- declarațiile inculpatului Ivan Cojocari care explică că nu-l cunoaște pe Vasile
Dragulea, dar a comunicat următoarele circumstanţe relevante învinuirii aduse lui Vasile
Dragulea (vol. V-XII; f.d. 155-157): „În anul XXXXX l-a sunat pe Parhomenco Iurii şi l-a
întrebat dacă poate să-l ajute să-şi găsească de lucru. (...) Ulterior, Parhomenco Iurii i-a
comunicat că are niște prieteni în Ucraina care vor să vină în Moldova, însă nu au
pașaport. Totodată, i-a comunicat lui Parhomenco Iurii că are un prieten cu numele
Melnic Igor şi acesta poate să-i ajute la trecerea frontierei. Astfel, l-a telefonat pe Melnic
Igor şi l-a întrebat dacă poate să treacă peste frontiera dintre Moldova şi Ucraina două
persoane, la ce ultimul a comunicat că poate. (...) Astfel, l-a transportat pe Parhomenco
Iurii în oraşul Sergheevca din Ucraina, unde acesta s-a întâlnit cu două persoane şi i-a
transportat în oraşul XXXXX din Ucraina. Ulterior, a venit şi Melnic Igor şi a transportat
persoanele în Moldova. Lui Melnic Igor i-a foste dat 100 de dolari pentru a achita taxiul;
- declaraţiile lui Igor Melnic, singura persoană pe care Vasile Dragulea o cunoștea
dintre figuranții în acest dosar şi care a comunicat următoarele (vol. V- XII; f.d. 152-154):
„Din rândul inculpaților îi este cunoscut Dragulea Vasile şi Cojocaru Ion. Cu ultimul se
32
cunoaște din anul 2010. De la Cojocaru Ion a împrumutat 1000 de dolari, dintre care 700
deja i-a restituit. Având în vedere că nu avea de unde să restituie restul datoriei, Cojocaru
Ion i-a propus, în schimb, să organizeze trecerea clandestină a frontierei a doi cetățeni
ucraineni. La întrebarea cine sunt aceste persoane şi de ce doresc să traverseze ilegal
frontiera, acesta i-a comunicat că sunt niște prieteni de a-i săi care nu au acte. După asta
l-a sunat pe prietenul său Dragulea Vasile şi i-a propus să meargă în calitate de taximetrist
după persoanele care urmau să traverseze frontiera clandestin. Astfel, s-au deplasat în
oraşul XXXXX, Ucraina. Ajungând în or. XXXXX, a fost telefonat de Cojocaru Ion care i-a
spus că urmează să se întoarcă înapoi, deoarece persoanele care urmau să treacă frontiera
nu mai vin. Astfel, împreună cu Dragulea Vasile s-au întors înapoi. Peste ceva timp a fost
telefonat de către Cojocaru Ion care i-a spus că urmează să plece în Ucraina după
persoanele nominalizate. Totodată i s-au transmis 100 de dolari pentru a fi achitat
taximetristul. Astfel, a doua zi l-a telefonat pe Dragulea Vasile şi i-a spus că trebuie să
plece din nou în Ucraina. Vama au trecut-o în mod legal. Ajungând în XXXXX au fost
telefonați de către Cojocaru Ion şi fiind informați că trebuie să aștepte în centrul orașului.
Peste, aproximativ, două ore s-a apropiat Ion Cojocaru cu doi ucraineni. Ucrainenii s-au
urcat în automobil şi împreună s-au deplasat spre satul XXXXX. Ajungând în XXXXX,
împreună cu ucrainenii, a coborât din automobil, iar Dragulea Vasile a mers mai departe
prin vamă. Împreună cu ucrainenii frontiera a trecut-o ilegal.”
- aceste declarații ale inculpatului Igor Melnic demonstrează că Vasile Dragulea
nu a fost implicat în traversarea ilegală a frontierei de stat sau organizarea traversării
frontierei de către alte persoane;
- declarațiile martorului XXXXX Baeş, angajatorul lui Vasile Dragulea, care a
comunicat următoarele circumstanțe relevante învinuirii aduse lui Vasile Dragulea (vol.
V-XII; f.d. 185-186): „Cu Dragulea Vasile se cunoaște din anul 2011, acesta fiind un angajat
al firmei sale. Vasile Dragulea în calitate de taximetrist utiliza automobilul personal de
model „Dacia Logan”, cu numărul de înmatriculare XXXXX. Pe parcursul activității de la
clienți nu a cerut actele de identitate şi nici nu s-a interesat asupra scopului călătoriei.
Sunt şi cazuri când clienții comandă taxi pentru a se deplasa peste hotarele R. Moldova.
De oraşul XXXXX a auzit, dar niciodată acolo nu a fost. Vasile Dragulea i-a comunicat că
a avut o comandă în oraşul XXXXX. Suma de 100 de dolari pentru a parcurge traseul
Căuşeni-Tarutino este cam mică. Distanța între or. Căuşeni şi or. XXXXX este de circa 70
de km. A mai declarat că, Vasile Dragulea era un angajat punctual şi foarte responsabil;
- declarațiile inculpatului Vasile Dragulea, care a comunicat instanței
următoarele circumstanțe relevante învinuirii aduse (vol. V-XII; f.d. 183-184): „activează
în calitate de taximetrist de 9 ani. Servicii de taxi prestează în orașul Căuşeni. De regulă
comenzile le primește prin dispecerat însă sunt cazuri când clienții sună şi la telefon.
Serviciile de taxi le presta cu automobilul de model „Dacia Logan”, cu numărul de
înmatriculare XXXXX. Din rândul inculpaţilor în calitate de client l-a avut pe Melnic Igor.
Acesta îi era client de aproximativ 8 ani de zile. De la Melnic Igor primea comenzi din
orașul Bender, Căuşeni, Volontirovca şi doar de două ori în Ucraina. Prima dată a mers
cu Melnic Igor în Ucraina în oraşul XXXXX la mijlocul lunii martie. Frontiera a trecut-o
legal pe la satul XXXXX. Când a ajuns la Tarutino au aşteptat circa o oră şi jumate două
persoane. Careva date despre aceste persoane nu a cerut de la Melnic Igor. Ulterior cu
Melnic Igor s-au întors înapoi în Moldova. Aproximativ peste o săptămână, Melnic Igor
l-a telefonat şi i-a cerut să meargă încă o dată în Ucraina comunicându-i că, din Ucraina
33
trebuie de adus două persoane. Astfel, la XXXXX, au mers a doua oară în Ucraina. În
oraşul Tarutino au urcat două persoane şi s-au deplasat în satul Lesnoe. Careva discuții
cu aceste persoane nu a avut. Ajungând în satul Lesnoe, Igor Melnic i-a cerut să oprească
şi, împreună cu persoanele respective, a coborât din automobil, iar el s-a pornit spre
vamă. Ulterior, persoanele respective nu le-a mai văzut. Pentru călătorie i-a fost achitată
suma de 100 de dolari. Suplimentar a declarat că, nici el, nici Melnic Igor nu cunosc cine
sunt persoanele transportate. Mai mult decât atât, cât s-au deplasat cu automobilul careva
discuții cu persoanele transportate nu a avut. Totodată, nici persoanele transportate între
ei nu au discutat. Până a fi arestat, cu inculpatul Cojocari Ivan nu s-a cunoscut. La fel, nu
l-a văzut niciodată nici pe Parhomenco Iurii. Despre scopul real al călătoriei, Melnic Igor
nu i-a spus nimic. Cunoaște despre faptul că în satul Lesnoe se poate de trecut frontiera
ilegal, deoarece acolo este un pârău şi nu se păzește de nimeni”;
- suplimentar, au fost prezentate de către apărare în instanța de fond diplomele
pentru meritele în muncă a lui Vasile Dragulea, caracteristica lui Vasile Dragulea de către
ceilalți angajați ai companiei de taxi;
-circumstanţele descrise au fost deci probate prin ansamblul probelor cercetate şi nu au
fost contestate în niciun moment de către acuzatorul de stat;
- prima instanţă nu a soluționat nici la etapa judecării cauzei, nici prin sentința
adoptată la 02 aprilie 2018 cererea apărării privind declararea inadmisibilității unor probe
administrate în cauza penală, deşi ele au o importanță determinantă în soluționarea
cauzei, iar conform articolului 95 alin. (2) Cod de procedură penală, chestiunea
admisibilității datelor în calitate de probe o decide organul de urmărire penală, din oficiu
sau la cererea părților, ori, după caz, instanţa de judecată, de asemenea conform articolul
342 alin. (1) Cod de procedură penală, toate chestiunile care apar în timpul judecării
cauzei se soluționează prin încheiere a instanţei de judecată;
- cu toate acestea, instanța nu a dat o apreciere temeiurilor evidente de
inadmisibilitate ale unor probe, însă le-a pus la baza sentinței atacate;
- după cum rezultă din materialele cauzei, la 29 decembrie XXXXX a fost pornită
cauza penală nr. XXXXX în baza indicilor infracțiunii prevăzute de art. 284 alin. (2) Cod
Penal pe faptul creării şi conducerii unei organizații criminale în raioanele de est ale
Republicii Moldova (regiunea transnistreană) - (vol. I, f.d. 14);
- în cadrul urmăririi penale efectuate în această cauză penală, s-a dispus măsura
specială de investigație urmărirea vizuală şi documentarea acesteia cu ajutorul metodelor
şi mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul GPS ori prin alte mijloace
a lui Iurii Parhomenco pe un termen de 30 de zile, începând cu orele 13:03 din XXXXX-
(vol. I, f.d. 93);
- în conformitate cu măsurile speciale de investigație autorizate, au fost întocmite:
procesul-verbal nr. 1 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din 06
aprilie XXXXX (vol. I, f.d. 47-51); raportul nr. 1 despre rezultatele măsurii speciale de
investigație din 06 aprilie XXXXX (vol. I, f.d. 51-65); procesul-verbal nr. 2 privind
consemnarea măsurilor speciale de investigații din XXXXX (vol. I, f.d. 66-71); raportul nr.
2 despre rezultatele măsurii speciale de investigație din XXXXX (vol. I, f.d. 71-112);
procesul-verbal nr. 3 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din XXXXX
(vol. I, f.d. 113-115); raportul nr. 3 despre rezultatele măsurii speciale de investigație din
XXXXX (vol. I, f.d. 116-192);
- totodată, la XXXXX, a fost începută o nouă cauză penală cu nr. XXXXX conform
34
elementelor infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145, alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal pe
faptul pregătirii omorului la comandă (vol. I, f.d. 9);
- prin ordonanţa procurorului din XXXXX, a fost dispusă folosirea datelor obținute
în urma efectuării măsurilor speciale de investigație din cauza penală nr. XXXXX în cauza
penală nr. XXXXX, şi anume rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații,
urmărirea vizuală a lui Iurii Parhomenco. Această acțiune a fost supusă autorizării
judecătorului de instrucție în conformitate cu art. 1325, alin. (9) Cod de procedură penală
la XXXXX, ora 12:36;
- astfel, la 31 iulie XXXXX, a fost întocmit procesul-verbal de ridicare a materialelor
cauzei penale nr. XXXXX cu privire la măsura specială de investigații de urmărire vizuală
a lui I. Parhomenco (vol. I, f.d. 39-40);
- din materialele anexate la materialele cauzei penale rezultă că în temeiul art. 1325,
alin. (9) Cod de procedură penală a fost autorizată folosirea datelor obținute în urma
efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta. Cu toate acestea,
folosirea acestor date a fost făcută cu încălcarea prevederilor articolului menționat din
Codul de procedură penală, deoarece la data autorizării folosirii acestor date, și anume
31 iulie XXXXX, s-au scurs mai mult de 3 luni de la momentul obținerii informației ce
rezultă din măsura specială de investigații şi anume data de XXXXX, or articolul 1325 alin.
(9) prevede expres: „Judecătorul de instrucție poate dispune, prin încheiere motivată, folosirea
datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta
doar dacă infracțiunea săvârșită este de același gen sau în privința infracțiunilor de terorism, crimă
organizată sau infracțiunilor ce atentează la securitatea statului, dar nu mai târziu de 3 luni din
momentul obținerii informației”;
- în consecință, se constată faptul încălcării prevederilor legale care reglementează
desfășurarea procesului penal şi care atrage nulitatea actului procedural efectuat, şi
anume procesul-verbal de ridicare din XXXXX;
- corespunzător, datele obținute în urma acestei ridicări sunt afectate de nulitate,
constituie date inadmisibile ca probe şi, prin urmare, se exclud din dosar şi nu pot fi puse
la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești deoarece au fost obținute cu încălcări
esenţiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură
penală;
- în cauza penală nr. XXXXX, a fost autorizată măsura specială de investigație
interceptarea şi înregistrarea comunicărilor investigatorului sub acoperire Mișciuk
Iaroslav la XXXXX, ora 12:50, prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei
mun. Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 202-203);
- la materialele cauzei penale este anexată stenograma comunicărilor dintre
Mișciuk Iaroslav şi Parhomenco Iurii din XXXXX în intervalul orelor 11:00-13:00;
- având în vedere că în conformitate cu art. 1322 Cod de procedură penală, măsura
specială de investigații se autorizează în prealabil de judecătorul de instrucţie, datele
obținute fără autorizarea judecătorului de instrucție, anexate la f.d. 206-211, vol. I
urmează a fi considerate de către instanța de judecată ca fiind inadmisibile, deoarece au
fost obținute cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor
Codului de procedură penală;
- astfel, este nul procesul-verbal de ridicare al materialelor cauzei penale nr.
XXXXX din XXXXX, deoarece a fost efectuat cu încălcarea termenului de 3 luni de la data
obținerii informației prevăzut de art. 1325 alin. (9) Cod de procedură penală;
35
- sunt inadmisibile ca probe datele obținute în urma ridicării materialelor cauzei
penale nr. XXXXX din XXXXX, şi anume: procesul-verbal nr. 1 privind consemnarea
măsurilor speciale de investigații din XXXXX (vol. I, f.d. 47-51); raportul nr. 1 despre
rezultatele măsurii speciale de investigație din XXXXX (vol. I, f.d. 51-65); procesul-verbal
nr. 2 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații din XXXXX (vol. I, f.d. 66-
71); raportul nr. 2 despre rezultatele măsurii speciale de investigație din XXXXX (vol. I,
f.d. 71-112); procesul-verbal nr. 3 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații
din XXXXX (vol. I, f.d. 113-115); raportul nr. 3 despre rezultatele măsurii speciale de
investigație din 08 aprilie XXXXX (vol. I, f.d. 116-192);
- este inadmisibilă ca probă stenograma comunicărilor din XXXXX, (vol. I, f.d. 206-
211) ca fiind obținute în lipsa autorizării judecătorului de instrucţie;
- de asemenea, instanţa, în mod ilegal a admis ca probe declarațiile unor persoane
(Adamovici, Korkișko Pavel) care au fost transmise în cadrul unei comisii rogatorii
efectuate fără a exista ordonanța de dispunere a comisiei rogatorii şi indicarea actelor
procedurale care vor fi efectuate în mod expres în cadrul comisiei rogatorii. Aceste
obiecții au fost ridicate în cadrul dezbaterilor judiciare de către partea apărării. Modul în
care, prin comisie rogatorie a fost transmis organului de urmărire penală vol. 6-7 a
dosarului penal este contrar prevederilor articolelor 537-538 Cod de procedură penală,
care prevede „(11) La cererea de comisie rogatorie se anexează actele procesuale necesare pentru
efectuarea acțiunilor de urmărire penală, întocmite în conformitate cu prevederile prezentului cod.
(2) Cererea de comisie rogatorie şi documentele anexate se semnează şi se autentifică cu
ştampila oficială a instituției competente solicitante”;
- cu toate acestea, cererea de comisie rogatorie nu a fost prezentată instanței,
nefiind clar care acte procedurale urmează a fi considerate obiectul comisiei rogatorii;
- în egală măsură a fost contestată valabilitatea declarațiilor martorilor Korkişko
Pavel (vol. XI; f.d. 243-249) care au fost date în faţa instanţei, fără depunerea
jurământului, contrar art. 108 Cod Penal al RM, fapt ce se demonstrează prin înregistrarea
audio a şedinţei;
- cu referire la lipsa semnelor componenței de infracțiune de organizare a migrației
ilegale asupra a două sau mai multe persoane de către persoane în acțiunile lui Vasile
Dragulea, partea apărării indică că s-a stabilit cu certitudine că Vasile Dragulea a fost
angajat de către Igor Melnic pentru prestarea serviciului de taxi, achitarea a fost una
corespunzătoare serviciului prestat, după cum s-au exprimat în ședință atât Igor Melnic,
Vasile Dragulea şi angajatorul acestuia XXXXX Baeş. Între cei doi (Vasile Dragulea şi Igor
Melnic) nu a existat la nici un moment o înţelegere cu privire la realizarea unei intenții
criminale cu privire la organizarea migrației ilegale. De altfel, Vasile Dragulea nici nu
cunoștea despre faptul că persoanele pe care le-a transportat aveau sau nu acte de
călătorie, sau dacă intenționau să se deplaseze pe teritoriul Republicii Moldova.
Transportul lor a fost de la un punct pe teritoriul Ucrainei, or. Tarutino în alt punct pe
teritoriul Ucrainei, localitatea Lesnoe. Deplasarea cu taxiul său a fost efectuată fără
încălcarea legislației sau traversarea frontierei;
- intenţia este un criteriu esențial al acestei infracțiuni, orie după cum s-a arătat
mai sus, activitatea de „organizare” presupune o activitate intelectuală care nu poate
exista în lipsa elementului cognitiv şi intelectiv. Astfel, circumstanțele stabilite cu privire
la faptul că la niciun moment Vasile Dragulea nu a fost informat despre intenţia
organizării trecerii clandestine a frontierei de stat de către ceilalți figuranți în dosar, nu
36
poate constitui sub nicio formă latura subiectivă a infracțiunii, această acuzație adusă lui
Vasile Dragulea fiind lipsită de orice suport probant;
- în consecință, instanța de fond a adoptat o sentință neîntemeiată prin calificarea
acțiunilor de prestare a serviciilor de transport în deplină legalitate de către Vasile
Dragulea ca fiind organizarea migrației ilegale, în contradicție cu circumstanţe pe deplin
demonstrate în instanța de fond;
- în corelaţie cu principiul prezumției de nevinovăție, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului apreciază că orice acuzație penale trebuie să se fundamenteze în fapt
şi în drept pe dovezi legal administrate, temeinice, convingătoare, de natură a înlătura
orice urmă de îndoială, potrivit principiului „In dubio pro reo - orice dubiu profita persoanei
acuzate”;
- aplicarea acestui principiu presupunea că instanța nu poate adopta o sentință de
condamnare în privința lui Vasile Dragulea întrucât prin interpretarea semnelor
componenței de infracțiune incriminate la circumstanțele cauzei, în conformitate cu
articolul 389 alin. (l)-(2) Cod de procedură penală, sentinţa de condamnare se adoptă
numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în
săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanţa de
judecată. (2) Sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri;
- prin sentinţa atacată, instanţa de fond a admis parțial solicitarea acuzării cu
privire la încasarea în mod solidar din contul inculpaților, în beneficiul statului, a
cheltuielilor judiciare în sumă de 36990,00 lei. Astfel, instanţa de judecată consideră că
solicitarea acuzatorului de stat privitor la încasarea în mod solidar, de la inculpaţi, a
cheltuielilor pentru efectuarea expertizei criminalistice - 8190 lei şi cheltuielile pentru
traducerea scrisă a materialelor comisiei rogatorie - 28800 lei este întemeiată şi urmează
a fi admisă, dat fiind faptul că, procurorul, în ședința de judecată, a prezentat actele care
confirmă suportarea acestor cheltuieli;
- cu toate acestea, instanța dispunând încasarea cheltuielilor în mod solidar nu a ținut cont
de prevederea articolului 229 alin. (4) Cod procedură penală, care stabileşte că „în cazul
condamnării câtorva persoane în aceeaşi cauză, cheltuielile judiciare se repartizează în
dependenţă de vinovăţia, gradul de răspundere şi situaţia materială a fiecăreia din ele”;
- prin urmare, partea apărării consideră neîntemeiată admiterea cererii de încasare
din contul lui Vasile Dragulea având în vedere faptul că vinovăția sa nu a fost
demonstrată, iar cheltuielile pentru efectuarea traducerii comisiei rogatorii, precum şi de
efectuare a expertizei criminalistice nu au nici o relevanță pentru faptele care i-au fost
imputate lui Vasile Dragulea.
3.10 În motivarea cerințelor inculpatul Cojocari Ivan a invocat următoarele
aspecte:
- inculpatul are la întreținere și educare doi copii minori și anterior nu a fost
judecat. Solicită aplicarea unei pedepse sub formă de amendă sau muncă neremunerată
în folosul comunității, având în vedere că a recunoscut vina, sincer se căiește de cele
comise.
4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019,
apelurile declarate de avocatul XXXXX Potlog în interesele inculpatului Stepan Chirov,
de avocatul Ion Modval în interesele inculpatului Cojocari Ivan, de avocații Veaceslav
Țurcan, Georgeta Anușca în interesele inculpatului Dragulea Vasile, de avocatul
Vladimir Curmeli în interesele inculpatului Zabolotnîi Valerian, de avocatul Ceban
37
XXXXX în interesul inculpatului Șevcenco Dmitrii, de avocatul Vitalie Russu în interesele
inculpatului Igor Melnic, de inculpații Melnic Igor, Cojocari Ivan și Zabolotnîi Valerian
împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02.04.2018, se resping ca
fiind nefondate, iar apelul declarat de procurorii în Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru și Tatiana Vidrașco împotriva
sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02.04.2018, au fost admise, casată
sentința parțial, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod Procedură Penală a fost
pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:
Zabolotnîi Valerian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute
de art.art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub
formă de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip închis;
Zabolotnîi Valerian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute
de art.290 alin.(2), lit. b) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de
închisoare pe termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis;
În baza art.84 alin.(1) Cod Penal, prin cumulul total al pedepselor aplicate lui
Zabolotnîi Valerian i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen
de 23 (douăzeci și trei) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul
turismului pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;
Șevcenco Dmitrii a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă
de închisoare pe termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis;
În baza art.84 alin.(1) Cod Penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate lui
Șevcenco Dmitrii i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de
13 (treisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;
Chirov Stepan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă
închis;
Chirov Stepan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 290 alin.(2), lit. b), Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsă penală sub formă de
închisoare pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis;
Chirov Stepan i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 13
(treisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;
Cojocari Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă
închis;
Cojocari Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
362/1 alin.(3), lit. a) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare pe
termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul
turismului pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
38
semiînchis;
Cojocari Ivan i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 12
(doisprezece) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul turismului
pe termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;
Dragulea Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă
închis;
Dragulea Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 362/1 alin.(3), lit. a) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare
pe termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul
semiînchis;
Dragulea Vasile i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de
11 (unsprezece) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul
Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
art.26, 46, 145 alin.(2), lit. lit. a),p) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă
închis;
Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.362 alin.(1) Cod Penal i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare pe termen
de 1 (unu) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
Melnic Igor a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
362/1 alin.(3), lit. a) Cod Penal și i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare pe
termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul
semiînchis;
Melnic Igor i s-a stabilit pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 14
(patrusprezece) ani, cu privarea de dreptul de exercitare a activității în domeniul
În rest, sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02.04.2018, a fost
menținută.
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că:
Apărătorii inculpaților au opiniat că s-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că
atât instanța de fond, cât și instanța de apel a solicitat desemnarea avocaților din oficiu
pentru a apăra interesele inculpaților, fără consimțământul acestora.
Instanța de apel notificând prevederile art. 70 alin. (4) Cod procedură penală a
relevat că, temeiurile indicate în această normă sunt alternative, și nu cumulative.
La cauza dedusă judecății, instanța de apel a atestat că la data de XXXXX, XXXXX,
prima instanţă a solicitat Consiliului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat
desemnarea avocaților din oficiu pentru a apăra interesele inculpaților, reieșind din
faptul că, la ședințele de judecată preconizate anterior, apărătorii aleși, nu s-au prezentat,
39
după ce ședința în cauză deja a fost amânată, ceea ce poate fi echivalată cu neprezentarea
acestora. Această împrejurare a servit în calitate de motiv pentru amânarea ședinței de
judecată. Aceeași situație s-a întâmplat și în ședințele instanței de apel 01 noiembrie 2018,
09 noiembrie 2018, 15 noiembrie 2018, 22 noiembrie 2018, 18 decembrie 2018.
Astfel, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel din primele ședințe de
judecată, instanța de apel a relevat că la ședința de judecată din 01 noiembrie 2018 nu s-
au prezentat apărătorii aleși Vladimir Curmeli, Ceban XXXXX, Modval Ivan, Rusu
Vitalie, deși ultimii au fost citați legal despre data, ora și locul ședinței de judecată.
Ulterior, la ședința de judecată din 09 noiembrie 2018 nu s-a prezentat apărătorul
ales al inculpatului Melnic Igor – avocatul Russu Vitalie.
La ședința de judecată din 15 noiembrie 2018 nu s-a prezentat apărătorul ales al
inculpatului Zabolotnîi Valerian – avocatul Vladimir Curmeli.
La ședința de judecată din 22 noiembrie 2018 nu s-a prezentat apărătorul ales al
inculpatului Melnic Igor – avocatul Russu Vitalie.
La ședința de judecată din 18 decembrie 2018 nu s-a prezentat apărătorul ales al
inculpatului Zabolotnîi Valerian – avocatul Vladimir Curmeli.
Instanța de apel în aceste condiții a conchis că anume comportamentul apărătorilor
aleși a constituit motiv pentru instanță de a solicita desemnarea avocaților din oficiu, fapt
ce n-a constituit un impediment pentru apărătorii aleși să participe în continuare la
examinarea cauzei, care și-au realizat acest drept participând în continuare la examinarea
cauzei.
În afară de aceasta, instanţa de apel a reținut totodată că, solicitarea a fost adresată
Oficiului Naţional de Asistenţă Juridică Garantată de Stat pentru desemnarea avocaților
din oficiu pentru inculpații Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Cojocari Ivan,
Dragulea Vasile, Melnic Igor, Chirov Stepan, în scopul apărării intereselor inculpaților,
acțiuni ce derivă din imperativul bunei desfășurări a procesului de judecată și pentru a
nu leza dreptul la apărare, atunci când interesele justiției o cer.
Anume comportamentul apărătorilor aleși a constituit motiv pentru a solicita
desemnarea unui avocat din oficiu. Oricum, instanța de apel denotă că, aceasta a fost o
soluție conjuncturală și nu a însemnat că apărătorii aleși nu au putut participa în
continuare la examinarea cauzei. Aceștia au participat în cadrul ședințelor de judecată și
nu au fost în vreun fel limitați în exercitarea drepturilor procesuale acordate.
Instanţa de apel a reținut că, solicitarea adresată Oficiului Naţional de Asistenţă
Garantat de Stat de a desemna un avocat din oficiu pentru a apăra interesele inculpatului
derivă din imperativul bunei desfășurări a procesului de judecată și pentru a nu leza
dreptul la apărare, atunci când interesele justiției o cer.
Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate argumentele apărătorilor
inculpaților, precum că la examinarea cauzei a fost încălcat dreptul inculpaților la apărare
prin faptul, că a fost desemnat fără consimțământul inculpaților, avocați din oficiu pentru
a le apăra interesele.
Cu referire la apelurile declarate de procurorii în Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Denis Rotaru și Tatiana Vidrașco, instanța apel a
reținut că, a fost pronunțată o sentință de achitare în privința inculpaților Cojocari Ivan,
Dragulea Vasile și Melnic Igor învinuiți în baza rechizitoriului de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal al RM și în
privința inculpatului Chirov Stepan învinuit în baza rechizitoriului de comiterea
40
infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal.
Însă, în partea descriptivă a sentinței, prima instanță a constatat ca fiind
constatat faptul că „Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan și o
persoană în privința căreia a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul cercetării
judecătorești, în scopul activității criminale comune, au atras în calitate de
coparticipanți pe cetățeni ai R. Moldova – Melnic Igor, Dragulea Vasile, Cojocari
Ivan”.
La fel, instanța de apel a constatat și faptul că prima instanță a constatat faptul că
inculpatul Chirov Stepan în calitate de membru al grupului criminal, a procurat
împreună cu Șevcenco Dmitrii 4 aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2
pistoale de model „CZ-83” cu amortizor, 78 de cartuşe pentru aceste arme, pe care le-au
păstrat în subsolul blocului locativ situat în mun. Chişinău, str. XXXXX, însă potrivit
părții dispozitive a sentinței, instanța de fond a pronunțat o sentință de achitare a
inculpatului Chirov Stepan învinuit în baza art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal al RM.
Astfel, instanța de apel în temeiul art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, a ajuns
la concluzia de a casa parțial sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu, deoarece
prima instanță a stabilit ca fiind constatată fapta infracțională, însă ulterior a achitat
inculpații Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor învinuiți în baza art. 26, 46,
145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal și pe inculpatul Chirov Stepan învinuit în baza art.
290 alin. (2), lit. b) Cod Penal al RM, ceea ce contravine prevederile art. 389 alin. (1) și
art. 394 alin. (1), pct. 1) Cod procedură penală, respectiv, art. 390 alin. (1) și art. 394 alin.
(3), pct. 1) Cod procedură penală, ceea ce constituie erori de drept și care sunt susceptibile
de a fi corectate în procedura de judecare a apelului.
Instanța de aspel, judecând apelurile declarate de procurori a constatat că:
inculpatul Chirov Stepan XXXXX în scopul realizării intenției criminale, în calitate de
membru al grupului criminal organizat şi alături de alţi membrii printre care Zabolotnîi
Valerian XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură
aparte în cadrul cercetării judecătorești, Şevcenco Dmitrii XXXXX precum şi alte
persoane, la moment neidentificate de organul de urmărire penală, au procurat 4
aruncătoare de grenade de model „РПГ 26-Аглень”, 2 pistoale de model „CZ-83” cu
amortizor, 78 de cartuşe pentru aceste arme, pe care le-au păstrat în subsolul blocului
locativ situat în mun. Chişinău, str. XXXXX.
Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din XXXXX
„obiectele ridicate în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului locativ situat în
mun. Chişinău, str. XXXXX, sunt patru grenade antitanc, reactive de model „РПГ 26-
Аглень”, confecționate industrial, care sunt arme de foc de unică folosinţă destinate
pentru nimicirea tancurilor, altor mijloace mecanizate şi blindate, neutralizarea
destinaţie”.
Conform concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr. XXXXX din XXXXX
„două pistoale prezentate la examinare, cu numere înlăturate mecanic se referă la
categoria armelor de foc letale şi sunt pistoale cu ţeavă ghintuită, de calibrul - 7,65x17mm,
cu lovitură centrală, de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea amortizorului de
sunet, confecționate industrial. 78 de cartuşe se referă la categoria munițiilor letale şi sunt
cartuşe de calibrul 7,65x17mm (7,65 Browning) cu lovitură centrală, confecționate
41
industrial, destinate pentru efectuarea de trageri din pistoale de model „CZ-83”, „CZ-
70”, „Walther PPK”, etc.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chirov Stepan XXXXX a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal – procurarea, păstrarea ilegală
a armelor și munițiilor, săvârșită de mai multe persoane.
Inculpatul Cojocari Ivan XXXXX în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană,
în privinţa căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi
penale, împreună cu alte persoane, la moment neidentificate, au înființat un grup
criminal şi au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul cet. Plahotniuc Vladimir.
Melnic Igor XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX şi cetăţeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr
disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi penale, a dat indicaţia membrilor
săvârșirea infracțiunii pe Parhomenco Iurii XXXXX şi cet. Ucrainei - Adamovici Alexandr
XXXXX, de a organiza şi planifica omorul lui Vladimir Plahotniuc.
Astfel, numiţii, împărțind rolurile, în dependență de necesitățile activității
îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Vladimir Plahotniuc.
localitatea Lesnoie, Ucraina aflată în apropierea frontierei de stat al R. Moldova, unde
erau așteptați de membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privința
frontierei de stat a R. Moldova şi î-i transportau în mun. Chişinău, unde le asigurau
4 staţii radio.
42
traseul pe unde se deplasează omul de afaceri Vladimir Plahotniuc, precum şi căile de
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cojocari Ivan XXXXX a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal al RM – pregătirea
omorului unei persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu premeditare,
la comandă.
criminal, la indicația lui Zabolotnîi Valerian și a persoanei, în privinţa căreia a fost
disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării judecătorești, împreună cu
Melnic Igor XXXXX şi Dragulea Vasile XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de foloase,
a organizat de mai multe ori intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul R. Moldova a
cetăţenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak
XXXXX, Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel, se deplasau în localitatea Lesnoie,
Ucraina, aflată în apropierea frontierei de stat a R. Moldova, unde erau așteptați de
membrii grupului criminal Cojocari Ivan XXXXX, o persoană, în privinţa căreia a fost
XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX, care le organizau intrarea în R. Moldova şi î-i
transportau în mun. Chișinău, unde le asigurau cazarea în apartamentul nr. 44 situat în
blocul nr. 1 din str. XXXXX, mun. Chișinău.
Astfel, Cojocari Ivan XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis
organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct, a unui folos
financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei care nu este nici
cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane și de către
un grup criminal organizat, infracțiune prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.
Inculpatul Dragulea Vasile XXXXX în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o
persoană, în privinţa căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul
urmăririi penale, împreună cu alte persoane, la moment neidentificate, au înființat un
grup criminal şi au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul cet. Vladimir
Plahotniuc.
Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX şi cetăţeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr
43
XXXXX, de a organiza şi planifica omorul lui Vladimir Plahotniuc.
îndreptat spre săvârșirea omorului omului de afaceri Vladimir Plahotniuc.
4 staţii radio.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Dragulea Vasile XXXXX a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal al RM –
pregătirea omorului unei persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu
premeditare, la comandă.
Melnic Igor XXXXX şi Cojocari Ivan XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de foloase, a
organizat de mai multe ori intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul R. Moldova a cetăţenilor
Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX,
Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel.
44
Astfel, Dragulea Vasile XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis
organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct, a unui folos
financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei care nu este nici
cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane și de către
un grup criminal organizat, infracțiune prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.
Inculpatul Melnic Igor XXXXX în perioada XXXXX - aprilie XXXXX, o persoană,
în privinţa căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură aparte în cadrul urmăririi
penale, împreună cu alte persoane, la moment neidentificate, au înființat un grup
criminal şi au condus activitatea lui având ca obiectiv omorul cet. Plahotniuc Vladimir.
coparticipanţi - cetăţeni ai R. Moldova - Zabolotnîi Valerian XXXXX, o persoană, în
privinţa căreia a fost disjungat dosarul într-o procedură aparte în cadrul cercetării
Melnic Igor XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX şi cetăţeni ai Ucrainei - Adamovici Alexandr
45
4 staţii radio.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Melnic Igor XXXXX a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal– pregătirea omorului
unei persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu premeditare, la comandă.
Dragulea Vasile XXXXX şi Cojocari Ivan XXXXX, intenționat, în scopul obținerii de
foloase, a organizat de mai multe ori intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul R. Moldova
a cetăţenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak
Astfel, Melnic Igor XXXXX, prin acțiunile sale intenționate a comis organizarea
migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct, a unui folos financiar, a
intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei care nu este nici cetățean, nici
rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane și de către un grup
criminal organizat, infracțiune prevăzută de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.
Instanța de apel a constatat că, prima instanță, cercetând în cumul probele
administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și
concludenţii, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată
și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în
sarcina încadrarea juridică corespunzătoare, și anume ale inculpatului Zabolotnîi
Valerian XXXXX în baza art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), art. 3621 alin. (3), lit. a),
46
290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și ale inculpatului Șevcenco Dmitrii XXXXX în baza art. art.
26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal), inculpatului Chirov
Stepan XXXXX în baza art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, individualizate
prin:
- art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal - pregătirea omorului unei
persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu premeditare, la comandă;
- art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal – organizarea migrației ilegale, adică
organizarea, în scopul obținerii direct, a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale
pe teritoriul statului a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat,
săvârșită asupra mai multor persoane și de către un grup criminal organizat;
- art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal - procurarea, păstrarea ilegală a armelor și
munițiilor, săvârșită de mai multe persoane;
Totodată, instanța de apel a constatat că prima instanță, cercetând în cumul
probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și
concludenţii, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată
și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în
sarcina inculpatului Melnic Igor XXXXX încadrarea juridică corespunzătoare, și anume
art. 362 alin. (1) Cod Penal– trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova prin eludarea
și sustragerea de la controlul efectuat la trecerea acesteia.
Potrivit actului de învinuire inculpaților Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile
XXXXX și Melnic Igor XXXXX li s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26,
46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal - pregătirea omorului unei persoane, săvârșite de
către un grup criminal organizat, cu premeditare, la comandă.
Prima instanță reieșind din probele acumulate a concluzionat despre necesitatea
achitării inculpaților Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor
XXXXX învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a),
p) Cod Penal, pe motiv că, fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
Instanța de apel analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în
cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de
apel, prin prisma pertinenței, concludenţii, utilității și veridicității, iar în ansamblu din
punct de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpaților
Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX cuprind elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal -
pregătirea omorului unei persoane, săvârșite de către un grup criminal organizat, cu
Cu referire la acțiunile infracționale ale inculpaților Cojocari Ivan XXXXX,
Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX, prima instanță a dispus recalificarea
acțiunilor din prevederile art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal în baza art. 3621 alin. (2), lit.
lit. b), c) Cod Penal – organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii
direct, a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei
care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, acțiuni săvârșită asupra mai multor
persoane, de către mai multe persoane.
cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, cercetate și verificate în instanța de apel,
prin prisma pertinenței, concludenţii, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct
de vedere al coroborării lor a considerat că prima instanță eronat a recalificat acțiunile
47
infracționale ale inculpaților în baza art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal, deoarece
prin probele administrate la materialele cauzei penale și apreciate în conformitate cu
prevederile art. 101 alin. (1) Cod Penal, instanța de apel a concluzionat că acțiunile
infracționale ale inculpaților Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic
Igor XXXXX cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.
(3), lit. a) Cod Penal– organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul
obținerii direct, a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului
a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai
multor persoane și de către un grup criminal organizat.
Potrivit actului de învinuire inculpatului Chirov Stepan XXXXX i s-a incriminat
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal - procurarea,
păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, săvârșită de mai multe persoane.
achitării inculpatului Chirov Stepan XXXXX învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal, pe motiv că, fapta nu întrunește elementele
Instanța de apel, analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în
prin prisma pertinenței, concludenţii, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct
de vedere al coroborării lor a considerat că acțiunile infracționale ale inculpatului Chirov
Stepan XXXXX cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.
(2), lit. b) Cod Penal - procurarea, păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, săvârșită de
mai multe persoane.
Cu referire la învinuirea adusă inculpaților Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii,
Chirov Stepan, Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, instanța de apel a menționat
că, potrivit sentinței, prima instanță a stabilit ca fiind demonstrată vina inculpaților
Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, iar cu referire la învinuirea inculpaților
Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile, prima instanță a considerat că acuzatorul
de stat nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și suficiente prin care s-ar
dovedi existența faptelor incriminate inculpaților.
Instanța de apel apreciind în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură
penală, probele administrate la materialele cauzei de către acuzatorul de stat din punct
de vedere al pertinenței, concludenţii, utilității și veridicității lor și toate probele în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a atestat că prima instanță eronat a
stabilit că vina inculpaților Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal nu a fost dovedită,
întrucât vina acestora a fost demonstrată prin probele care au fost administrate la cauza
penală.
În acest sens, instanța de apel a remarcat că în conformitate cu art. 26 Cod Penal,
(1) Se consideră pregătire de infracţiune înțelegerea prealabilă de a săvârși o infracţiune,
procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea
intenționată, pe altă cale, de condiții pentru săvârşirea ei dacă, din cauze independente
de voinţa făptuitorului, infracţiunea nu şi-a produs efectul.
În senul art. 26 și art. 145 Cod Penal pregătirea de omor se poate exprima în
48
procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de săvârșire a
omorului, în luarea de cunoștință cu locul în care se preconizează comiterea omului, în
crearea condițiilor pentru ascunderea urmelor omorului, în studierea eventualelor
obstacole care ar putea îngreuna în săvârșirea omorului și în elaborarea metodelor pentru
evitarea acestor obstacole, în găsirea participanților la omor, etc.
Sub aspectul aprecierii probelor care incontestabil dovedesc vinovăția inculpaților
Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan, Melnic Igor și
Dragulea Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a),
p) Cod Penal, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente declarațiile
martorului Korkișko Pavel.
Instanța de apel a punctat că declarațiile martorului Korkișko Pavel coroborează
pe deplin cu declarațiile martorului Mişciuk Iaroslav, declarațiile căruia au fost date citirii
în şedinţa de judecată în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (1), pct.2) din Codul de
procedură penală.
Instanța de apel a apreciat ca pertinente și concludente declarațiile martorului
Parhomenco Iurii. În ceea ce privește declarațiile martorului Parhomenco Iurii precum că
Cojocari Ion și Melnic Igor au avut rolul de a transporta unele persoane din Ucraina și
Republica Moldova și atât, ei nu cunoșteau scopul aflării acestor persoane în Moldova,
instanța de apel nu a reținut aprecierea primei instanțe, precum că prin aceste declarații
se dovedește că acțiunile inculpaților Cojocari Ivan, Melnic Igor, Dragulea Vasile nu
întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit.
lit. a), p) Cod Penal.
La fel, instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiată poziția primei instanțe
referitor la faptul că prin declarațiile martorului Korkișko Pavel, care a indicat că îi
cunoaște doar pe Dmitrii Șevcenco și Igor Melnic, ultimul l-a ajutat să treacă frontiera
între Ucraina și Republica Moldova, persoanele care l-au ajutat să treacă ilegal, pe
teritoriul Republicii Moldova nu cunoșteau scopul aflării lui aici, el nediscutând cu ei
despre activitatea și planurile lor se dovedește că acțiunile inculpaților Cojocari Ivan,
Melnic Igor, Dragulea Vasile nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal. Prima nstanța de fond urma
să aprecieze declarațiile martorilor Parhomenco Iurii, Korkișko Pavel în ansamblu cu
celelalte probe administrate de către acuzatorul de stat, apreciindu-le din punct de vedere
al coroborării lor, raportat la specificul faptei infracționale incriminate inculpaților.
În acest sens, instanța de apel a notat că inculpaților Zabolotnîi Valerian, Șevcenco
Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile le-a fost incriminată
și a fost constatată în cadrul cercetării judecătorești, săvârșirea infracțiunii – pregătirea la
omorul intenționat, săvârșit de către un grup criminal organizat, cu premeditare și la
comandă.
După cum a fost indicat, pregătirea de omor se poate exprima în procurarea,
fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor de săvârșire a omorului, în luarea
de cunoștință cu locul în care se preconizează comiterea omului, în crearea condițiilor
pentru ascunderea urmelor omorului, în studierea eventualelor obstacole care ar putea
îngreuna în săvârșirea omorului și în elaborarea metodelor pentru evitarea acestor
obstacole, în găsirea participanților la omor, etc. Grupul criminal organizat presupune
reuniunea stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau
mai multe infracțiuni.
49
Instanța de apel a mai notat că infracțiunea pregătirea la omorul intenționat a fost
comisă de inculpații Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Cojocari Ivan,
Melnic Igor și Dragulea Vasile, sub forma grupului criminal organizat, în care fiecărui
participant i s-a revenit un rol aparte.
Circumstanțele ce țin de faptul că martorii audiați în cadrul cercetării judecătorești,
au indicat potrivit concepției lor subiective despre aceea că inculpații Cojocari Ivan,
Melnic Igor și Dragulea Vasile nu ar fi cunoscut despre scopul acestora, activitatea și
planurilor pe teritoriul Republicii Moldova nu echivalează cu lipsa în acțiunile acestuia
a laturii obiective și subiective a infracțiunii, or, instanța de apel a stabilit relații și
conexiuni dintre toți inculpații, membri ai grupului criminal organizat, care au acționat
în vederea realizării scopului pentru care a și fost creat acest grup, și anume omorul cet.
V. Plahotniuc.
Instanța de apel a relevat că inculpatul Zabolotnîi Valerian în interiorul grupului
criminal avea rolul de organizator. Astfel, la indicația acestuia, Şevcenco Dmitrii a păstrat
şi a pus la dispoziție eventualilor executori - armele şi obiectele care urmau a fi utilizate
la săvârșirea omorului, confirmare servind datele de fapt dobândite prin activitatea
operativă de investigații urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice
speciale.
Inculpatul Chirov Stepan în interiorul grupului criminal organizat a avut rol de
complice la săvârșirea infracțiunii, fiind vechi prieten cu Grigore Caramalac (cunoscut în
lumea interlopă ca „Bulgaru”) i l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de organizator
al asasinatului lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat şi în punerea la dispoziția
eventualilor executori a armelor şi a obiectelor care urmau a fi utilizate la comiterea
omorului, fapt demonstrat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii, urmărirea vizuală,
documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale precum şi studierea informației
privind descifrările convorbirilor telefonice.
Inculpatul Şevcenco Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea
infracțiunii prin camuflarea şi punerea la dispoziție executorilor omorului a
apartamentului închiriat, a armamentului şi a automobilului, confirmare servind: -
declarațiile lui Parhomenco Iurii, care a explicat că la indicația lui Zabolotnîi Valerian s-
a întâlnit personal, cât şi presupușii executori - cu Şevcenco D., - declaraţiile martorilor
Korkişko Pavel şi Mişciuk Iaroslav ce confirmă implicarea lui Şevcenco D. la comiterea
pregătirii omorului lui Plahotniuc Vladimir, indicând că armamentul depozitat în
subsolul blocului alăturat celui în care locuiau, din str. Sarmizegetusa a fost demonstrat
de către Şevcenco Dmitrii.
Iar, inculpații Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor în interiorul grupului
criminal organizat au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste frontiera R. Moldova cu
Ucraina a executorilor omorului, fapt confirmat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii,
Mișciuk Iaroslav şi Korkişko Pavel, cât şi rezultatele activități speciale de investigații
(urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, precum şi
rezultatele obținute în rezultatul descifrării convorbirilor telefonice).
Astfel, instanța de apel a apreciat că în cazul de față inculpații Cojocari Ivan,
Dragulea Vasile și Melnic Igor, organizând trecerea ilegală a persoanelor peste frontiera
de stat în afara punctelor de trecere a frontierei de stat, aceștia au realizat în legătură cu
pregătirea atentatului de omor al lui V. Plahotniuc, deci acțiunile acestora cad sub
incidența normei penale în conformitate cu art. 26, 46, 145 alin. (2) Cod Penal.
50
Tot în acest sens, instanța de apel a relevat pertinența și concludența declarațiilor
specialistului Zaharco Eugeniu, care a întocmit raportul analitic al descifrărilor
convorbirilor telefonice ale inculpaților de la compania SA „Orange”, SA „Moldcell” și
SA „Moldtelecom”, conform cărora s-a stabilit schițele și schemele cu privire la
descifrările convorbirilor telefonice de pe aparatele de telefonie mobilă care au fost
ridicate în cadrul percheziției.
Din declarațiile specialistului Zaharco Eugeniu rezultă că între utilizatorii
Parhomenco I. și Melnic Igor au fost efectuate 29 de conexiuni telefonice, Zabolotnîi V. a
efectuat 99 de conexiuni telefonice – apeluri și sms cu Sevcenco D., între Parhomenco I.
și Chirov Stepan au fost fixate 392 de conexiuni conform comunicațiilor, utilizatorul
Cojocari Ivan a fixat conexiuni telefonice cu utilizatorul
Parhomenco I., Tomașevschi Sergiu și Afteni Grigore.
Instanța de apel a reținut că, prima instanță nu a dat nici o apreciere probei date
prezentate de acuzatorul de stat, or, potrivit art. 101 alin. (1) Cod procedură penală, (1)
Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenţii,
utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al
coroborării lor.
Din conținutul raportului analitic al descifrărilor convorbirilor telefonice a
inculpaților de la companiile SA „Orange”, SA „Moldcell” şi SA „Moldtelecom”, rezultă
că fiind prelucrată informația parvenită de la operatorii de telefonie mobilă, s-a constatat
că 164 Cartele SIM, au efectuat 441166 conexiuni telefonice, în perioadele interpelate.
A fost întocmită schema, care conține elementele de telefonie mobilă ridicate în
cadrul perchezițiilor la data de 07.04.XXXXX (imaginea 1), a fost întocmită schema, care
conține nr. de conexiuni (apeluri/sms) dintre figuranții de bază (imaginea 2, imaginea 3),
a fost întocmită schema, care conține modul de utilizare a cartelelor SIM și a IMEI-urilor,
de asemenea se observă că toți figuranții utilizează aparate de telefonie mobilă cu IMEI-
uri modificate (imaginea 4). În rezultatul analizei legăturilor entităților (persoane, unități
de transport, evenimente, obiecte, etc.) care figurează pe cauza penală, a fost întocmită
schema relațională cu privire la activitatea grupului de persoane (imaginea 6).
Prin aceste mijloace în coroborare cu declarațiile specialistului Zaharco Eugeniu se
atestă ca fiind stabilite legăturile criminale dintre inculpați. Este de evidențiat că
Parhomenco Iurii, în interiorul grupului criminal avea rolul de intermediar între
organizator și executori, precum și rolul de a pune la dispoziție armele și obiectele care
urmau să fie folosite la comiterea omorului. Acest fapt fiind confirmat prin rezultatele
mijloacelor tehnice speciale, înregistrarea comunicărilor între investigatorii sub acoperire
şi Parhomenco Iurii), precum şi declarațiile martorilor Mișciuk Iaroslav şi Korkişko Pavel
(presupușii executori ai omorului), care au indicat că anume această persoană i-a întâlnit
la hotarul dintre Republica Moldova şi Ucraina, le-a organizat cazarea în mun. Chişinău,
le-a arătat oficiul persoanei care urma să fie lichidată, le-a dat bani pentru cheltuieli
curente etc. Aceeași martori au indicat că unul din organizatorii şi comanditarii omorului
lui Plahotniuc Vladimir este Adamovici Alexandr XXXXX.
Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apărării, care au invocat că
prima instanță corect nu le-a reținut drept probe, stabilind că soluția dată nu este în acord
cu jurisprudența CtEDO, a Curții Constituționale și practicii judiciare constante, întrucât
în conformitate cu prevederile art. art. 93, 95 Cod procedură penală, probele sânt
51
elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea
existenţei sau inexistenţei infracţiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea
vinovăţiei, precum şi la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluţionare a
cauzei.
În acest context, instanța de apel a menționat şi cauza Jorgic v. Germania, în care
CtEDO a reamintit la § 82 din hotărâre că, de obicei, jurisdicțiile naționale au sarcina de
a aprecia elementele de probă şi pertinenţa celor pe care doreşte să le producă acuzatul.
În special, art. 6 § 3 lit. d) CEDO – care enunţă aspectele particulare ale dreptului la un
proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO – le lasă, în principiu, acestora grija de a
hotărî, în particular, cu privire la utilitatea de a administra probele. Totodată, Curţii îi
revine să verifice dacă administrarea şi aprecierea probelor nu au încălcat principiul
„egalităţii armelor” şi astfel să fi atras neechitatea întregii proceduri (a se vedea, în
special, Vidal v. Belgia, 22 aprilie 1992, §33, seria A nr.235-B, şi Heidegger v. Austria
(decizie), nr. 27077/95, 5 octombrie 1999).
Instanța de apel a atestat confirmarea calificatului „pregătire de infracțiune”,
întrucât inculpații au întreprins toate eforturile în vederea săvârșirii omorului
(înțelegerea prealabilă, formarea grupului infracțional, crearea condițiilor de traversare
ilegală a frontierei de stat, procurarea armamentului şi munițiilor, care urma a fi utilizat
la lichidarea cet. Plahotniuc V., procurarea automobilului „BMW E36”, cu n/î XXXXX, cu
care executorii omorului urmau să părăsească ţara, asigurarea executorilor omorului cu
condiții de trai, prin închirierea ap. 44, amplasat în mun. Chişinău, str. Sarmizegetusa nr.
1), însă, din cauze independente de voinţa acestora (a avut loc reținerea), aceste eforturi
nu şi-au produs efectul.
La fel, instanța de apel a constatat în baza ansamblului de probe administrat la
materialele cauzei penale confirmarea calificatului „cu premeditare”, ce rezultă din
declarațiile martorilor Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav şi Korkişko Pavel, Evtuşenco
Pavel, Mîţak Bogdan, prin care se constată că luarea hotărârii de a săvârși omorul
(primăvara anului XXXXX) a precedat cu o anumită perioadă de timp săvârșirea faptei
(XXXXX), iar fiecare coparticipant a avut un rol definit în producerea rezultatului scontat,
astfel că organizatorii, complicii au întreprins toate măsurile necesare îndreptate spre
săvârșirea omorului. Pregătirea de infracțiune a avut loc prin acțiunile întreprinse de
inculpați, descrise la pct. 9.2.7. din decizie.
Cu referire la circumstanța agravantă „omorul la comandă”, instanța de apel a
constatat și prezența acesteia, în acest sens, evidențiindu-se persoana care comandă
omorul, îndeplinind, după caz, rolul de organizator sau de instigator al infracțiunii
prevăzute la art. 145 alin. (2), lit. p) Cod Penal (în cazul din speță – Grigore Caramalac),
confirmare servind declarațiile lui Parhomenco Iurii în coraport cu celelalte probe pe caz;
2) persoana care execută comanda de omor, îndeplinind rolul de autor al infracțiunii
prevăzute la art.145 alin. (2), lit. p) Cod Penal (la caz - Mișciuk Iaroslav şi Korkişko Pavel.
Instanța de apel a reținut totodată că în cadrul cercetării judecătorești, acuzatorul
de stat a demonstrat că Zabolotnîi Valerian și Chirov Stepan au acționat prin complicitate
cu G. Caramalac, cu care sunt prieteni, or, prin informația Poliției de Frontiera a RM
prezentată de acuzatorul de stat în instanța de apel, se atestă că Zabolotnîi Valerian și
Chirov Stepan în perioada XXXXX au fost la G. Caramalac în or. Moscova, ultimii nu au
negat acest lucru, explicând că au fost invitați la ziua de naștere a lui G. Caramalac.
Cu referire la semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 Cod Penal,
52
instanța de apel a relevat că obiectul material al infracțiunii de omor intenționat îl
reprezintă corpul persoanei, în speţă a cet. Plahotniuc Vladimir.
Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 145 Codul Penal este prezența
raportului de cauzalitate dintre faptele vinovaților şi consecință, totodată întrunind
întregul ansamblu de circumstanțe ale săvârșirii acestei infracțiuni şi s-a realizat prin
faptul că, la indicația lui Zabolotnîi Valerian - Şevcenco Dmitrii a păstrat şi a pus la
dispoziție eventualilor executori - armele şi obiectele (ridicate în rezultatul percheziției
din spațiul de depozitare de care se folosea Şevcenco Dmitrii, din subsolul blocului
locativ situat în mun. Chişinău, str. XXXXX) care urmau a fi utilizate la săvârșirea
omorului.
Inculpatul Chirov Stepan l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de
organizator al asasinatului, lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat şi în punerea la
dispoziția eventualilor executori a armelor şi a obiectelor care urmau a fi utilizate la
comiterea omorului.
Din declarațiile lui Parhomenco Iurii, rezultă că Chirov Stepan a fost cel care l-a
telefonat şi i-a spus că Zabolotnîi Valerian vrea să se întâlnească şi să discute ceva. La
întâlnirea organizată de Chirov Stepan, Zabolotnîi Valerian i-a propus lui Parhomenco
Iurii să planifice şi să organizeze un omor. Astfel, Chirov Stepan fiind în relații amicale
cu Parhomenco Iurii (mergeau la baie împreună) şi cunoscând că ultimul are legături în
Ucraina (inclusiv în lumea interlopă) l-a propus lui Zabolotnîi Valerian ca potențial
executor pentru a organiza omorul şi de a identifica persoane potențiale care ar putea
săvârși această infracțiune. De asemenea, după reținerea lui Zabolotnîi Valerian, soția
acestuia l-a telefonat pe Chirov Stepan, iar acesta s-a deplasat în apropierea blocului în
subsolul căruia au fost depistate aruncătoarele de grenade, loc în care Chirov Stepan a
fost localizat şi reținut.
În rezultatul analizei descifrărilor convorbirilor telefonice a fost stabilit că în
perioada comiterii infracțiunii, Chirov Stepan a avut peste 570 apeluri telefonice cu
Zabolotnîi Valerian, iar cu Parhomenco Iurii a avut 466 apeluri telefonice.
Totodată, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că inculpatul Şevcenco
Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin camuflarea şi
punerea la dispoziția executorilor omorului a apartamentul închiriat, a armamentului şi
a automobilului.
Iar, inculpații Cojocari Ivan, Dragulea Vasile şi Melnic Igor în interiorul grupului
criminal organizat au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste frontiera R. Moldova cu
Ucraina a executorilor omorului.
Latura subiectivă a infracțiunii a fost realizată prin intenție directă.
Subiecţi ai infracțiunii sunt Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan,
Cojocari Ivan, Dragulea Vasile şi Melnic Igor, care sunt persoane responsabile, nu se află
la evidența medicului psihiatru şi narcolog, la momentul săvârșirii infracțiunii aveau
vârsta pasibilă de răspundere penală.
Cu referire la învinuirea adusă inculpaților Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea
Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.
Potrivit actului de acuzație, inculpaților Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea
Vasile li s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod
Penal.
La acest capitol, cu referire la acțiunile infracționale ale inculpaților Cojocari Ivan
53
XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX, prima instanță a dispus
recalificarea acțiunilor din prevederile art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal în baza art. 3621
alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal – organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în
scopul obținerii direct, a unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul
statului a persoanei care nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, acțiuni săvârșită
asupra mai multor persoane, de către mai multe persoane.
În acest sens, prima instanță a statuat că, acuzatorul de stat nu a prezentat în
ședința de judecată careva probe, ce ar confirma că infracțiunea dată a fost comisă de un
grup criminal organizat.
Instanța de apel, analizând probele administrate în cursul de urmărire penală și în
prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct
de vedere al coroborării lor a considerat că prima instanță eronat a recalificat acțiunile
infracționale ale inculpaților în baza art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal, întrucât prin
probele administrate la materialele cauzei penale și apreciate în conformitate cu
prevederile art. 101 alin. (1) Cod Penal, instanța de apel a atestat că acțiunile infracționale
ale inculpaților Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX și Melnic Igor XXXXX
cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod
Penal – organizarea migrației ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii direct, a
unui folos financiar, a intrării și șederii ilegale pe teritoriul statului a persoanei care
nu este nici cetățean, nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane
și de către un grup criminal organizat.
În susținerea poziției sale, instanța de apel a notat că conform art. 46 Cod Penal,
grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în
prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni.
Stabilitatea grupului este caracterizată de existența unor legături strânse
permanente între membrii grupului și formele individuale, specifice ale activității
acestuia.
Cea de a doua trăsătură specifică grupului criminal organizat – organizarea în
prealabil a participanților – denotă faptul că participanții nu doar s-au înțeles privitor la
săvârșirea în comun a infracțiunii, ceea ce este caracteristic grupului de persoane care
acționează cu înțelegere prealabilă, ci au atins și o anumită comunitate obiectivă și
subiectivă în scopul săvârșirii în comun a unei infracțiuni, însă de cele mai dese ori a
câtorva infracțiuni, care pot fi și neidentice.
Prin urmare, rezultă că nu orice grup de persoane care au comis în comun o
infracțiune poate fi considerat un grup criminal organizat, or, ultima noțiune este una
mult mai extinsă și complexă în coraport cu prima, atât din punct de vedere structural,
cât și din punct de vedere al pregătirii de comiterea unei sau mai multor infracțiuni.
Instanța de apel a menționat că fapta incriminatoare, așa precum este descrisă în
rechizitoriu evidențiază trăsăturile specifice unui grup criminal organizat, a reținut că
acuzarea de stat a administrat suficiente probe pertinente și concludente, în baza cărora
se confirmă existența legăturilor dintre inculpatul Zabolotnîi Valerian, Parhomenco Iurii
și Dragulea Vasile, Cojocari Ivan, Melnic Igor, care, intenționat, în scopul obținerii de
foloase, au organizat de mai multe ori intrarea şi şederea ilegală pe teritoriul R. Moldova
a cetăţenilor Ucrainei - Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak
54
Sub aspectul aprecierii probelor care incontestabil dovedesc vinovăția inculpaților
Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute de art.
3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal, instanța de apel a apreciat ca fiind pertinente și concludente
declarațiile martorului Parhomenco Iurii, din conținutul cărora rezultă că Cojocari Ivan
este cunoscutul său de vreo trei ani și el, cu ajutorul lui Melnic Igor l-au ajutat să
transporte persoane, ilegal, din Ucraina în Republica Moldova. Împreună cu Cojocari
Ivan a transportat persoane din Ucraina în Republica Moldova, achitându-i câte 100
dolari de fiecare dată.
Instanța de apel a apreciat ca pertinente și concludente declarațiile martorului
Korchișko Pavel, prin declarațiile căruia se confirmă că inculpatul Melnic Igor l-a ajutat
să treacă frontiera între Ucraina și Republica Moldova, martorul descriind circumstanțele
trecerii sale peste frontieră.
La fel, instanța de apel a reținut în acest sens și declarațiile date de inculpații
Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor, care au relatat despre circumstanțele în care
au fost transportate persoanele din Ucraina peste hotarele Republicii Moldova, indicând
rolul fiecăruia la transportarea acestora.
Cu referire la elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin.
(3), lit. a) Cod Penal, instanța de apel notează că obiectul juridic special al infracțiunii
date, în cazul din speță îl formează relațiile sociale cu privire la desfășurarea în condiții
de legalitate a organizării intrării, şederii şi a ieşirii de pe teritoriul statului a persoanei
care nu este nici cetăţean, nici rezident al R. Moldova.
Latura obiectivă a infracțiunii s-a realizat prin organizarea ilegală a intrării, șederii
pe teritoriul Republicii Moldova şi a ieşirii de pe teritoriul Ucrainei a cetățenilor Ucrainei:
Adamovici Alexandr XXXXX, Evtuşenco Pavel XXXXX, Mîţak Bogdan XXXXX, Mișciuk
Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel, acțiuni confirmate prin declarațiile lui Parhomenco
Iurii, Mișciuk Iaroslav XXXXX şi Korkişko Pavel, dar şi a inculpaților.
Latura subiectivă a infracțiunii incriminate s-a realizat prin obținerea foloaselor
financiare de către inculpaţi, fapt confirmat prin declarațiile martorului Parhomenco
Iurii, precum şi a inculpaților.
În ceea ce privește agravanta prevăzută de lit. a), alin. (3) art. 362 1 Cod Penal
„săvârșite de un grup criminal organizat”, instanța de apel a constatat că aceasta și-a găsit
pe deplin confirmare în baza probelor administrate de acuzatorul de stat, în acest sens
relevându-se că inculpații Cojocari Ivan, Melnic Igor și Dragulea Vasile au acționat
conform planului infracțional stabilit din timp în interiorul grupului criminal, fiecărui
inculpat revenindu-le câte un rol, în vederea organizării de mai multe ori a intrării și
șederii ilegale pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor Ucrainei – Adamovici
Alexandr, Evtușenco Pavel, Mîțak Bogdan, Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel.
Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Chirov Stepan în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal.
Potrivit actului de învinuire inculpatului Chirov Stepan XXXXX i s-a incriminat
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal - procurarea,
păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, săvârșită de mai multe persoane.
achitării inculpatului Chirov Stepan XXXXX învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal, pe motiv că, fapta nu întrunește elementele
55
prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct
de vedere al coroborării lor consideră că acțiunile infracționale ale inculpatului Chirov
Stepan XXXXX cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 alin.
(2), lit. b) Cod Penal - procurarea, păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, săvârșită de
mai multe persoane.
În acest sens, instanța de apel a notat că obiectul juridic al infracțiunii prevăzute
de art. 290 Cod Penal îl constituie relațiile sociale cu privire la circulația legală a armelor
de foc sau a munițiilor.
Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea
de procurare și păstrare ilegală a armelor și munițiilor.
Procurarea reprezintă obținerea în posesie a armei de foc (cu excepția armei de
vânătoare cu țeavă lisă) sau a munițiilor, în urma unei tranzacții ilicite, oneroase sau
gratuite (cumpărare, primire în schimbul altor bunuri, primire cu titlu de împrumut,
acceptare ca dar, primire în contul unei datorii, primire ca recompensă pentru munca
efectuată, etc.).
Păstrarea presupune deținerea armei de foc (excepția armei de vânătoare cu țeavă
lisă) sau a munițiilor – în mod ascuns sau deschis – în sfera de stăpânire a făptuitorului
(asupra sa, în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe terenul din preajma
casei, în ascunzătoare, etc.), indiferent dacă posedarea se face pentru sine sau pentru altă
persoană, precum și indiferent dacă făptuitorul este posesor primar (deoarece a fabricat
arma de foc sau munițiile) ori a procurat de la altcineva respectivele entități.
Potrivit sentinței, prima instanță și-a întemeiat sentința de achitare în privința
inculpatului Chirov Stepan în baza art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal pe faptul că martorul
Parhomenco Iurii a indicat că Chirov Stepan doar i-a făcut cunoștință cu Zabolotnîi
Valerian, iar despre careva discuții privitor la armament acesta nu a comunicat.
Însă, instanța de apel a atestat că prima instanță eronat a apreciat probele
administrate la acest capitol de către acuzatorul de stat și care apreciate în conformitate
cu criteriile stabilite la art. 101 alin. (1) Cod procedură penală dovedesc că în acțiunile
inculpatului Chirov Stepan sunt cuprinse elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal.
Instanța de apel a notat că conform rapoartelor de expertiză criminalistică: nr.
XXXXX din XXXXX, nr. XXXXX din XXXXX şi nr. XXXXX din XXXXX - obiectele ridicate
în cadrul efectuării percheziției în subsolul blocului locativ situat în mun. Chişinău,
str. N. Titulescu, 2:
- patru grenade antitanc, reactive de model РПГ 26-Аглень”, confecţionate
industrial, care sunt arme de foc de unică folosință destinate pentru nimicirea tancurilor,
altor mijloace mecanizate şi blindate, neutralizarea personalului fac parte din categoria
munițiilor. Grenadele date sunt utile pentru a fi folosite după destinaţie”;
- două pistoale, cu numere înlăturate mecanic se referă la categoria armelor de foc
letale și sunt pistoale cu țeava ghintuită, de calibrul – 7,65x17 mm, cu lovitură centrală,
de model „CZ-83”, adaptate pentru montarea amortizatorului de sunet, confecționate
industrial. 78 de cartușe se referă la categoria munițiilor letale și sunt cartușe de calibrul
7,65x17 mmm (7,65 Browing) cu lovitură centrală, confecționate industrial, destinate
pentru efectuarea de trageri din pistoale de model „CZ-83”, „CZ-70”, „Walther PPK”, etc.
56
Instanța de apel a reținut că semnul calificativ de procurare a armelor şi a munițiilor se
înțelege obținerea acestora prin diferite metode (cumpărare, donare, schimb, sustragere
etc.) fără autorizația organelor competente, acțiuni, care în speță se confirmă prin
declarațiile martorilor Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav şi Korkişko Pavel care au
indicat că prin intermediul lui Şevcenco Dmitrii, Zabolotnîi Valerian şi, respectiv, Chirov
Stepan le-a pus la dispoziţia executorilor omorului respectivele arme şi muniții, astfel
fiind probat semnul calificativ - săvârșirea infracțiunii de mai multe persoane.
Păstrarea ilegală a armelor şi a munițiilor se consideră depozitarea lor fără
autorizația corespunzătoare, fapt confirmat prin procesul-verbal de percheziție din
XXXXX, prin care s-a constatat că în subsolul blocului locativ situat în mun. Chişinău, str.
XXXXX, de care se folosea Șevcenco Dmitrii au fost depistate și ridicate: 4 aruncătoare de
grenade, 2 pistoale cu amortizator, muniții, stații radio.
Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Chirov
Stepan pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal și a
inculpaților Cojocari Ivan, Dragulea Vasile și Melnic Igor pentru comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) și art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal,
instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod Penal.
Instanța de apel conducându-se de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod Penal, la
stabilirea pedepsei inculpaților a ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunilor
săvârșite, de persoana vinovaților, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, de
comportamentul inculpaților după comiterea infracțiunii, prin urmare, instanța de apel
conchide că o pedeapsă mai blândă nu-și va atinge scopul, astfel stabilindu-le fiecăruia
pedeapsa penală sub formă de închisoare cu executare.
Totodată, instanța de apel a stabilit pedeapsa pentru fiecare inculpat și infracțiune
separat ținând cont de rolul lor și acțiunile fiecăruia în parte, apoi pentru concurs de
infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate stabilește în baza art. 84 alin. (1)
Cod Penal, pedeapsa definitivă.
Instanța de apel a luat în considerație toate circumstanțele în care infracțiunile au
fost săvârșite: tipul intenției – cu intenție directă, motivul și scopul – din interes material,
modul, condițiile și circumstanțele de săvârșire a infracțiunii.
Cu referire la individualizarea pedepsei penale în privința inculpaților Zabolotnîi
Valerian, Șevcenco Dmitrii și Chirov Stepan prin prisma argumentelor din apelurile
declarate de acuzatorii de stat, instanța de apel a reținut că, potrivit părții dispozitive a
sentinței că prima instanță a aplicat inculpatului Zabolotnîi Valerian pentru comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip închis; pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal-
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis.
Inculpatului Șevcenco Dmitrii pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26,
46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe
un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal - pedeapsa sub
formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar
de tip semiînchis, iar inculpatului Chirov Stepan pentru comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de
57
închisoare pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.
Instanța de apel a reținut temeinicia argumentelor de apel invocate de către
acuzatorii de stat, or, la individualizarea pedepsei penale în privința inculpaților
Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitrii și Chirov Stepan pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal, instanța de fond a aplicat
pedeapsa sub limita minimă prevăzută de sancțiunea articolului, deci, a aplicat pedeapsa
în afara cadrului legal, iar din aceste considerente, sentința primei instanțe se desființează
și în această parte.
Cu referire la apelurile declarate de avocatul Vitalie Russu în interesele inculpatului
Melnic Igor, de avocatul XXXXX Potlog în interesul inculpatului Chirov Stepan, de avocatul Ion
Modval în interesul inculpatului Cojocari Ivan, de avocatul Vladimir Curmeli în interesul
inculpatului Zabolotnîi Valerian, de avocatul Ceban XXXXX în interesul inculpatului Șevcenco
Dmitrii, de avocații Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca în interesul inculpatului Dragulea
Vasile, de inculpatul Cojocari Ivan, de inculpatul Melnic Igor și de inculpatul Zabolotnîi Valerian
împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018, instanța de apel a
relevat că avocații în interesul inculpaților solicită fie pronunțarea unei sentințe de
achitare, fie de aplicare a unei pedepse mai blânde.
Având în vedere că la judecarea apelurilor declarate de acuzatorii de stat, instanța
de apel a constatat că vina inculpaților Zabolotnîi Valerian, Șevcenco Dmitri, Cojocari
Ivan, Dragulea Vasile, Melnic Igor, Chirov Stepan în comiterea infracțiunilor incriminate
a fost constatată pe deplin prin probele administrate la materialele cauzei penale și care
au fost apreciate în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală, instanța de
apel nu se va mai expune repetat asupra analizei elementelor constitutive ale
infracțiunilor care au fost constatate în sarcina inculpaților.
Instanța de apel în conformitate cu art. 414 alin. (5) Cod procedură penală, se va
pronunța asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel.
Cu referire la apelurile declarate de avocatul Vitalie Russu în interesele
inculpatului Melnic Igor și de inculpatul Melnic Igor împotriva sentinței Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018.
În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina
inculpatului Melnic Igor în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin.
(2), lit. lit. a), p), 362 alin. (1), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal se dovedeşte prin cumulul de
probe administrate şi nominalizate la pct. 8.3. din decizie, şi anume prin declaraţiile
martorilor şi a probelor scrise, cercetate din materialele dosarului, care coroborează între
ele şi demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor
incriminate lui.
Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelanților precum că inculpatul
Melnic Igor nu are nici o tangență cu pregătirea de omor în care este învinuit, or, din
probele administrate la dosar s-a constatat că inculpatul Melnic Igor a avut rolul
asigurării trecerii ilegale peste frontiera Republicii Moldova cu Ucraina a executorilor
omului, fapt confirmat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav, Korkișko
Pavel, declarațiile cărora coroborează cu rezultatele activității speciale de investigații -
urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, precum și
rezultatele obținute în rezultatul descifrării convorbirilor telefonice.
În acest sens, instanța de apel a notat că în cazul în care făptuitorul organizează
trecerea ilegală a persoanelor peste frontiera de stat în afara punctelor de trecere a
58
frontierei de stat, aceasta realizându-se în legătură cu pregătirea atentatului de omor al
lui V. Plahotniuc, deci acțiunile acestuia cad sub incidența normei penale în conformitate
cu art. 26, 46, 145 alin. (2) Cod Penal.
Instanța de apel a apreciat critic și argumentele părții apărării referitor la
aprecierea dată declarațiilor martorului Parhomenco Iurii și anume că dânsul nu a asistat
de fiecare dată când persoanele de origine ucraineană traversau hotarele Republicii
Moldova, iar din aceste considerente, consideră partea apărării că afirmațiile că Melnic
Igor era implicat de fiecare dată nemijlocit la traversarea hotarele Republicii Moldova a
cet. Ucrainei, urmează a fi apreciate critic, sunt pur declarative, fără o justificare probantă,
dat fiind faptul că, ultimul nu a asistat personal la evenimentele declarate.
În cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că atât „infracțiunea de „pregătirea
omorului” și „organizarea migrației ilegale” au fost comise de către un grup criminal
organizat, în care fiecăruia participant i-a revenit un rol. Astfel, faptul că martorul
Parhomenco Iurii nu a asistat de fiecare dată când persoanele de origine ucraineană
traversau hotarele Republicii Moldova nu echivalează cu faptul că inculpatul Melnic Igor
nu a săvârșit infracțiunea de organizarea migrației ilegale, de către un grup criminal
organizat.
Astfel, instanța de apel a stabilit că în cadrul grupului criminal organizat inculpații
Melnic Igor, Cojocari Ivan, Dragulea Vasile au avut rolul asigurării trecerii ilegale peste
frontiera Republicii Moldova cu Ucraina a executorului omorului, fapt confirmat prin
declarațiile lui Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav, Korkișko Pavel, declarațiile cărora
coroborează cu rezultatele activității speciale de investigații - urmărirea vizuală,
documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, precum și rezultatele obținute în
rezultatul descifrării convorbirilor telefonice.
Divergențele semnalizate de către avocatul Vitalie Russu și anume că declaraţiile
condamnatului Parhomenco Iurii se contrazic vizibil cu declarațiile persoanei audiate în
condițiile speciale, astfel condamnatul Parhomenco Iurii în cadrul audierii în cadrul
ședinței de judecată a menţionat asupra faptului că, persoanele de origine ucraineană
care veneau pe teritoriul Republicii Moldova treceau frontiera de fiecare dată pe la or.
Lesnoaia din Ucraina, iar martorul audiat în condiții speciale a menționat că persoanele
de origine Ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova pe la altă frontieră, instanța
de apel nu le va reține ca fiind definitorii și care ar răsturna în mod semnificativ acuzațiile
aduse inculpatului Melnic Igor, deoarece infracțiunea de „organizarea migrației ilegale,
de către un grup criminal organizat” a fost consumată, fapt care rezultă din probele
administrate la materialele cauzei.
În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel martorul Parhomenco Iurii a
confirmat că făptuitorii au venit din Ucraina, Kiev, de la frontiera Tarutina, nu își
amintește concret. Acolo deja Melnic Igor și Cojocari Ivan trebuiau să regleze situația cu
privire la traversarea frontierei. El noaptea i-a întâlnit în Moldova, r-nul. Căușeni și a
venit în Chișinău. Zabolotnîi V. i-a spus că cheile se află în casa unde este butic de
reparare a încălțăminte și xerox. O fată i-a transmis cheile din numele lui Zabolotnîi V.
A mai indicat că prima dată au venit și au stat două săptămâni și au așteptat semnalul, a
doua oară, la fel, au așteptat două săptămâni, a treia oară au venit înainte de anul nou și
nu s-a primit nimic, iar a patra oară au venit în luna aprilie. Armele deja le aveau, însă
nu cunoaște de unde. Când le-a zi să îi arate armele, ei i-au comunicat să îl sune pe
Zabolotnîi V. El la apartament nu a fost, apartamentul era în sect. Botanica, lângă
59
magazinul „Varna”. A mai comunicat că frontiera nu o treceau legal, deoarece nu aveau
documente, după care s-a adresat lui Cojocari Ivan și acesta pentru bani a perfectat
documentele. Aproximativ pentru documente îi dădeau 300 dolari, de persoană, acești
bani în dădea lui Cojoacri Ivan și el deja îi dădea lui Zabolotnîi V., Melnic Igor.. Zabolotnîi
V. i-a dat numărul de telefon și din banii care i-au fost dați au fost procurate fiecărei
persoane câte un telefon.
Instanța de apel nu a reținut argumentele avocatului V. Russu care a indicată că
declarațiile martorului Parhomenco Iurii urmează a fi apreciate critic, și anume că acesta
a comunicat că persoanele de origine ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova
spre Ucraina tot ilegal, or, reieșind din învinuirea adusă inculpaților pe acest capăt de
acuzație, acestora li s-a incriminat „…organizarea de mai multe ori a intrării și șederii
ilegale pe teritoriul RM a cetățenilor Ucrainei”.
Cu referire la argumentele părții apărării precum că condamnatul Parhomenco
Iurii în cadrul ședinței de judecată a menționat asupra faptului că din momentul preluării
a cet. Ucrainei de către Melnic Igor din or. Tarutino şi până la hotarele frontierei de stat
din loc. Lesnoaia, ultimul nu a comunicat cu nici unul dintre ei, tot condamnatul
Parhomenco Iurii a menţionat că Melnic Igor pe cet. Ucrainei, i-a văzut prima oară,
instanța de apel le apreciază ca fiind nefondate, deoarece în acest sens, instanța de apel a
reiterat faptul că declarațiile martorului Parhomenco Iurii precum că Melnic Igor nu
cunoșteau despre scopul persoanelor pe care le-au ajutat să treacă ilegal pe teritoriul
Republicii Moldova, s-au apreciat critic, deoarece acestea au fost combătute în totalitate
prin probele administrate de acuzatorul de stat, prin care s-a constatat că, inculpații în
cadrul grupului criminal, au organizat trecerea ilegală a persoanelor peste frontiera de
stat în afara punctelor de trecere a frontierei de stat, în vederea pregătirii atentatului de
omor al lui V. Plahotniuc.
La fel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Melnic Igor
referitor la faptul că dânsul a fost nevoit să traverseze ilegal frontiera cet. Ucrainei la
rugămintea lui Cojocari I., dat fiind faptul că ultimul avea o datorie nestinsă, or, în cadrul
cercetării judecătorești, prin probe pertinente și concludente s-a stabilit că inculpatul
Melnic Igor în componența grupului criminal, la indicația lui Zabolotnîi V. și
Parhomenco I., împreună cu Cojocari Ivan și Dragulea Vasile a organizat de mai multe
ori și a trecut ilegal cu numiții Adamovici Alexandr, Evtușenco Pavel, Mîțack Bogdan,
Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel peste frontiera de stat a R. Moldova din Ucraina prin
eludarea și sustragerea de la controlul efectuat la trecerea acesteia, fapte care au fost
confirmate prin declarațiile martorilor Parhomenco Iurii, Mișciuk Iaroslav, Korkișko
Pavel, declarațiile cărora coroborează cu rezultatele activității speciale de investigații -
urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale, precum și
rezultatele obținute în rezultatul descifrării convorbirilor telefonice.
În cecea ce privește argumentele părții apărării precum că organul de urmărire
penală nu a administrat suficiente probe care nemijlocit pot fi tratate că ar persista un
grup criminal organizat, ceea ce denotă faptul că grupul organizat criminal nici nu a
existat, instanța de apel a constatat că infracțiunea de „organizarea migrației ilegale”, a
fost realizată de un grup criminal organizat, acest subiect a fost abordat la pct. 10.2-10.5.
din decizie.
Cu referire la apelul declarat de avocatul XXXXX Potlog în interesul inculpatului
Chirov Stepan împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie
60
2018, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina
inculpatului Chirov Stepan în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145
alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal se dovedeşte prin cumulul de probe
administrate şi nominalizate la pct. 8.3. din decizie, şi anume prin declaraţiile martorilor
şi a probelor scrise, cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele şi
demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate lui.
Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantului referitor la faptul că
martorul Parhomenco Iurii a indicat că Chirov Stepan nu cunoștea și nu a putut să
cunoască despre discuțiile lui cu Valerian Zabolotnîi și cu persoanele din Ucraina despre
acțiunile de pregătire a omorului lui V. Plahotniuc, or, martorul Parhomenco Iurii a
indicat că anume Chirov Stepan a fost persoana care i-a făcut cunoștință cu Zabolotnîi
Valerian, persoana care a organizat întemeierea grupului criminal organizat, în vederea
executării omorului de afaceri Vladimir Plahotniuc.
De fapt martorul Parhomenco Iurii a indicat că cu Chirov Stepan nu a vorbit
despre infracțiunea dată și nu că Chirov Stepan nu cunoștea și nu a putut să cunoască
despre discuțiile lui cu Valerian Zabolotnîi și cu persoanele din Ucraina despre acțiunile
de pregătire a omorului lui V. Plahotniuc, fapte care însă nu-l dezvinovățesc pe inculpatul
Chirov Stepan.
În acest sens, instanța de apel a reținut că vina inculpatului Chirov Stepan în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit.
b) Cod Penal al RM a fost constatată prin declarațiile martorului Parhomenco Iurii, care
coroborează cu materialele privind efectuarea și rezultatele măsurii speciale de
investigații – interceptarea convorbirilor telefonice – efectuate de la numărul de telefon
de care se folosea Parhomenco Iuri, conform cărora au fost înregistrate discuții între
Parhomenco Iuri cu investigatorul sub acoperire privind pregătirea omorului, cu
Din materialele privind dispunerea și rezultatele efectuării măsurii speciale de
investigații – ridicarea și descifrarea legăturilor telefonice între membrii grupului
criminal organizat s-a constatat că Chirov Stepan, care deținea nr. de telefon XXXXX, l-a
contactat de 52 de ori pe Zabolotnîi Valerian, care deținea nr. de telefon XXXXX.
Totodată, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel specialistul Zaharco
Eugeniu a clarificat următoarele aspecte - Parhomenco și Chirov, imaginea nr. 2, se
observă că Chirov conform ridicărilor convorbirilor telefonice pe perioada XXXXX-
XXXXX utiliza cartela sim XXXXX împreună cu Parhomenco la momentul convorbirilor
în număr de 392, utiliza cartela XXXXX - 392 de conexiuni conform comunicațiilor. Între
Zabolotnîi și Chirov, conform descifrărilor convorbirilor telefonice ridicate pe perioada
XXXXX-XXXXX Zabolotnîi Valerian în momentul convorbirilor cu Chirov utiliza nr.
XXXXX și XXXXX, ultimul utiliza cartela sim XXXXX au efectuat 233 de conexiuni
telefonice, adică apeluri și sms care au fost redate în aplicația analist notebook.
Astfel, argumentele avocatului V. Potlog precum că rezultatele efectuării măsurii
speciale de investigații - urmărirea vizuală, documentate cu ajutorul mijloacelor tehnice
speciale a lui Parhomenco Iurii din care se constată că Parhomenco Iurii niciodată nu a
comunicat în perioada vizată cu Chirov Stepan, la fel nici Zabolotnîi Valerian nu a
comunicat niciodată cu Chirov Stepan nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece se
combat prin probele notate supra.
Tot în acest context, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum
61
că și martorul Korkișko Pavel a indicat că nu-l cunoaște pe Chirov Stepan ca membru al
grupului criminal, or, această mențiune nu combate probatoriul administrat de
acuzatorul de stat și în baza căruia s-a constatat vinovăția inculpatului Chirov Stepan în
comiterea faptelor prejudiciabile incriminate.
Argumentele avocatului V. Potlog precum că martorii Celpan Vadim şi Popovici
Iulian (martorii acuzării) la ședința de judecată au indicat faptul că nu-l cunosc pe Chirov
Stepan, nu l-au văzut niciodată şi nu au auzit despre el de la persoane cărora a fost
transmis apartamentul în chirie pentru traiul temporar şi de la persoana căreia a fost
vândut automobilului „BMW” cu care urma să se deplaseze membrii grupului criminal
la locul infracțiunii, instanța de apel le apreciază critic, or, după cum a fost reiterat,
infracțiunea de „pregătirea omorului” a fost comisă de un grup criminal organizat,
fiecărui membru revenindu-i un rol, anumite funcții, instanța de apel a delimitat faptul
că inculpatul Şevcenco Dmitrii este persoana care a contribuit la săvârșirea infracțiunii
prin camuflarea şi punerea la dispoziție executorilor omorului a apartamentul închiriat
(fapt confirmat inclusiv și prin declarațiile martorului Celpan Vadim), a armamentului şi
a automobilului (fapt confirmat și prin declarațiile martorului Popovici Iulian),
confirmare servind: - declaraţiile lui Parhomenco Iurii, care a explicat că la indicația lui
Zabolotnîi Valerian s-a întâlnit personal, cât şi presupușii executori - cu Şevcenco D., -
declaraţiile martorilor Korkişko Pavel şi Mişciuk Iaroslav confirmă implicarea lui
Şevcenco D. la comiterea pregătirii omorului lui Plahotniuc Vladimir, indicând că
armamentul depozitat în subsolul blocului alăturat celui în care locuiau, din str.
Sarmizegetusa a fost demonstrat de către Şevcenco Dmitrii.
Iar, inculpatul Chirov Stenan în interiorul grupului criminal organizat a avut rol
de complice la săvârșirea infracțiunii, fiind vechi prieten cu Grigore Caramalac (cunoscut
în lumea interlopă ca „Bulgaru”) i l-a propus pe Parhomenco Iurii, în calitate de
organizator al asasinatului, lui Zabolotnîi Valerian, fiind implicat şi în punerea la
dispoziția eventualilor executori a armelor şi a obiectelor care urmau a fi utilizate la
comiterea omorului, fapt demonstrat prin declarațiile lui Parhomenco Iurii, urmărirea
vizuală, documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale precum şi studierea
informației privind descifrările convorbirilor telefonice.
Cu referire la argumentele avocatului V. Potlog precum că din procesul-verbal de
audierea martorilor Mîţac (f.d. 98-103, vol. VI) şi Evtuşenco (f.d. 109-115, vol. VI), ce nu
sunt indicate în rechizitoriu și care sunt agenții sub acoperire infiltrați în grupul criminal
de la începutul acțiunilor de pregătire a infracțiunii, prin care s-a documentat şi s-a fixat
toate persoanele implicate şi toate acțiunile întreprinse de aceste persoane în vederea
comiterii infracțiunilor imputate în opinia acuzării, prin care la fel se constată și faptul că
Chirov Stepan nu cunoștea despre grupul şi acțiunile acestui grup în vederea pregătirii
infracțiunilor imputate, instanța de apel notează că în rechizitoriul cauzei penale se
expun informațiile despre fapta și persoanele în privința cărora s-a efectuat urmărirea
penală, inclusiv și analiza probelor care confirmă fapta, iar procesele-verbale de audiere
a martorilor Mîțac și Evtușenco au fost cercetate și în instanța de apel, acces la ele având
toate părțile în egală măsură.
Cu referire la argumentele avocatului V. Potlog precum că de către procuror a fost
anexat ca corp delict telefonul ce aparține lui Chirov Stepan cu nr. XXXXX şi proba data
a demonstrat că în perioada vizată Chirov Stepan nu a avut convorbiri telefonice ori
legături prin rețeaua internet nici cu G. Caramalac, care după versiunea acuzării este
62
persoana care a comandat omorul lui V. Plahotniuc, nici cu martorii - agenții sub
acoperire Mîţac, Evtuşenco, Korkişko, nici cu alţi inculpați în afară de V. Zabolotnîi cu
care în mod natural are multe convorbiri, datorită faptului că ei sunt vecinii cu casele de
pe str. Dimineţii, mun. Chişinău cu un gard comun despărțitor şi aceste legături telefonice
vizau chestiunile de fiecare zi, instanța de apel notează că în cadrul cercetării
judecătorești s-a stabilit că inculpatul Chirov Stepan a avut 392 de conexiuni cu
Parhomenco Iurii și 233 de conexiuni telefonice, adică apeluri și sms cu Zabolotnîi
Valerian, care la fel sunt membrii grupului criminal organizat, care au avut ca obiectiv
omorul cet. V. Plahotniuc.
Cu referire la apelurile declarate de avocatul Ion Modval în interesul inculpatului
Cojocari Ivan și de inculpatul Cojocari Ivan împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 02 aprilie 2018, instanța de apel abordând argumentele de apel ale
avocatului Ion Modval și ale inculpatului Cojocari Ivan privind aplicarea unei pedepse
mai blânde, a considerat necesar de a indica faptul că, instanța de apel judecând apelurile
declarate de acuzatorii de stat a constatat vinovăția inculpatului Cojocari Ivan în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal.
Totodată, instanța de apel a recalificat acțiunile inculpatului Cojocari Ivan din
prevederile art. 3621 alin. (2), lit. lit. b), c) Cod Penal în art. 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal,
așa cum s-a constat că infracțiunea a fost comisă de un grup criminal organizat.
Instanța de apel apreciind argumentele apelanților (că inculpatul și-a recunoscut
vina, a comis pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, s-a căit sincer de cele
comise, are la întreținere doi copii minori, nu se află la evidența medicului narcolog sau
psihiatru, lipsa circumstanțelor agravante) a constatat că în speță față de inculpatul
Cojocari Ivan nu poate fi aplicată o pedeapsă mai blândă, de natura celeia solicitată prin
cererea de apel (amendă, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei).
În acest sens, instanța de apel a indicat faptul că inculpatul Cojocari Ivan a comis
infracțiunea prevăzută de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p) Cod Penal care se
califică „ca excepțional de gravă”, precum și infracțiunea prevăzută de art. art. 362 1 alin.
(3), lit. a) Cod Penal, care se califică ca infracțiune „gravă”.
Instanța de apel conducându-se de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod Penal, la
stabilirea pedepsei inculpatului Cojocari Ivan a ținut cont de gradul prejudiciabil al
infracțiunilor săvârșite, de persoana acestuia, de lipsa circumstanțelor atenuante și
agravante, de comportamentul inculpatuilui după comiterea infracțiunii, prin urmare,
instanța de apel conchide că o pedeapsă mai blândă nu-și va atinge scopul, astfel
pedeapsa penală sub formă de închisoare cu executare este o pedeapsă echitabilă, legală
și individualizată în conformitate cu art. 7, 61, 75 Cod Penal.
Totodată, instanța de apel a stabilit pedeapsa pentru fiecare inculpat și infracțiune
separat ținând cont de rolul lor și acțiunile fiecăruia în parte, apoi pentru concurs de
infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate a stabilit în baza art. 84 alin. (1)
Cod Penal, pedeapsa definitivă.
Instanța de apel a relevat și prevederile art. 90 alin. (4) Cod Penal, potrivit cărora,
persoanelor care au săvârşit infracţiuni deosebit de grave şi excepțional de grave, precum
şi în cazul recidivei periculoase sau deosebit de periculoase, condamnarea cu
suspendarea condiţionată a executării pedepsei nu se aplică.
În ceea ce privește dezacordul părții apărării cu soluția primei instanțe privind
63
încasarea în mod solidar de la inculpați, în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă
totală de 36990 lei, instanța de apel a indiat că din materialele cauzei penale rezultă că
acuzatorul de stat a solicitat încasarea în mod solidar de la inculpați a sumei de 43961,34
lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Instanța de apel a apreciat că solicitarea acuzatorului de stat privitor la încasarea
în mod solidar, de la inculpați, a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor criminalistice
– 8190 lei și cheltuielile pentru traducerea scrisă a materialelor comisiei rogatorie – 28800
lei este întemeiată, acuzatorul de stat a prezentat actele ce confirmă suportarea acestor
cheltuieli.
În ceea ce privește solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea în mod solidar
din contul inculpaților a cheltuielilor pentru salariul procurorului – 5760 lei, salariul
consultantului procurorului – 680 lei, hârtia consumată – 531,34 lei, instanța de apel a
apreciat ca fiind corectă soluția primei instanțe de respingere a acestei solicitări,
cheltuielile solicitate de acuzatorul de stat reprezintă cheltuieli obișnuite, suportate în
cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru
demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nefiind
generate de comportamentul inculpatului pe durata urmăririi penale.
Cu referire la apelul declarat de avocatul Ceban XXXXX în interesul inculpatului
Șevcenco Dmitrii împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie
2018, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpatului Șevcenco Dmitrii în
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin.
(2), lit. b), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal, se dovedeşte prin cumulul de probe administrate
şi nominalizate la pct. 8.3. din decizie, şi anume prin declaraţiile martorilor şi a probelor
scrise, cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele şi demonstrează
incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate lui.
Instanța de apel a apreciat critic argumentele de apel invocate de avocatul Ceban
XXXXX referitor la faptul că declarațiile martorului Korkișko Pavel, nu sunt verosimile și
nici admisibile pentru că în cadrul cercetării judecătorești a tăinuit circumstanțele care au
importanță pentru constatarea adevărului, or, din declarațiile martorului Korkișko Pavel
rezultă cu certitudine faptul că Adamovici A. l-a telefonat și i-a cerut să ducă până la
capăt comanda de omor, deoarece Adamovici A. a fost rănit lângă scara casei sale. A
întrebat dacă persoana la care urma de atentat este o autoritate criminală sau un
politician, la ce i s-a comunicat că este un businessman contrabandist. Tot atunci i s-a
propus 30 000 dolari pentru executarea comenzii.
La fel, instanța de apel a atestat că partea apărării în mod intenționat a denaturat
declarațiile martorului Korkișko Pavel invocându-se în acest sens precum că martorul ar
fi indicat că el a intrat în Republica Moldova, fără intenția de a comite omorul, și în așa
mod, Korkișko Pavel a devenit agentul sub acoperire până la trecerea graniței, ceea ce
contravine depozițiilor inițiale ale lui Korkișko Pavel precum că el a refuzat de la
comiterea infracțiunii și a comunicat organelor de drept despre pregătirea omorului.
Instanța de apel apreciind declarațiile martorului Korkișko Pavel, audiat conform
prevederilor art. 110 Cod procedură penală, a constatat că martorul Korkișko Pavel a
venit în Republica Moldova anume pentru executarea omorului la comandă, cu
Parhomenco Iurii au discutat circumstanțele cauzei, ultimul comunicându-i că
Adamovici A. a luat foarte mulți bani, dar nu a făcut nimic concret pentru realizare
planului. Tot atunci, martorul Korkișko Pavel i-a comunicat lui Iurii că este necesar de
64
verificat și de analizat locul în care urmează a fi efectuată împușcătura.
Totodată, martorul Korkișko Pavel a indicat că prima împușcătură urma să
distrugă geamurile, iar a doua împușcătură urma să ajungă la țintă, împușcăturile 3 și 4
urmau a fi efectuate pentru control.
Martorul Korkișko Pavel a indicat că la întrebarea cine este ținta, Iurii i-a
comunicat că este Vladimir Plahotniuc și căutând pe internet numele „Vladimir
Plahotniuc” a înțeles că le-a fost întinsă o capcană și imediat au anunțat organele de drept
din Republica Moldova.
Argumentele avocatului Ceban Victor precum că contrar legislației în vigoare
statutul martorului Korkișko Pavel în calitate de agent sub acoperire nu a fost oformat
procesual din momentul când acesta de facto a devenit agentul sub acoperire, ci mult mai
târziu, deci Korkișko Pavel a acționat în calitate de agent de acoperire, deşi nu a avut
dreptul să acționeze în asemenea calitate fără oformarea procesuală, instanța de apel lea
considerat nefondate, evenimentele care au avut loc până la data la care martorul
Korkișko Pavel a anunțat organele de drept despre pregătirea infracțiunii nu au fost
desfășurate sub autorizația efectuării măsurilor speciale de investigație, nefiind reținute
de către instanța de apel acțiuni de provocare din partea agenților statului, or, acțiuni de
provocare se prezumă când agentul provocator întreprinde nemijlocit acțiuni de atragere
a persoanei în activitatea infracțională.
Instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate argumentele avocatului Ceban
Victor precum că declarațiile martorului Popovici Iulian nu pot fi considerate ca sursă de
probă, pe motiv că acesta a declarat că nu a recunoscut pe nimeni din banca acuzaților,
deoarece, acest aspect nu poate răsturna veridicitatea declarațiilor acestui martor.
Martorul Popovici Iulian a indicat că persoana care l-a contactat în legătură cu
procurarea automobilului a venit să vadă automobilul cu încă o persoană de gen
masculin. Automobilul era de model „BMW”, seria 3, de culoare albastru închis, cu
numărul de înmatriculare XXXXX. Ambele persoane purtau barbă şi aveau vârsta de
aproximativ 27 şi 45 de ani. Una dintre persoane avea înălțimea de aproximativ 1.77 m,
iar alta 1.90 m şi ambii vorbeau limba rusă. Identitatea nu a stabilit-o.
În acest sens, instanța de apel a notat că declarațiile martorului Popovici Iulian se
apreciază și coroborează cu rezultatele măsurilor speciale de investigații din XXXXX
potrivit cărora s-a stabilit: că de cet. Mișciuk Iaroslav s-a apropiat cet. Korkișko Pavel și
cet. Șevcenco Dmitri, dânșii s-au apropiat de automobilul „BMW”, cu n/î XXXXX pe care
l-au examinat (foto nr. 90). Ulteior, cei doi au urcat în automobil, la volan fiind cet.
Mișciuk Iaroslav și s-au deplasat prin sect. Botanica, la ora 21:25 au revenit în curtea
blocului locativ nr. 1, str. Sarmizegetusa, Coborând din automobil cei doi s-au despărțit:
cet, Mișciuk Iaroslav a intrat în scara 3, a blocului locativ nr. 1 de pe str. XXXXX, iar
Șevcenco Dmitrii, pe jos, la ora 21:30 a venit în adresa mun. Chișinău, str. XXXXX, ap. 17.
În ceea ce privește contestarea avocatului V. Ceban a declarațiilor martorului
Ceplan Vadim, precum că ultimul nu ar fi comunicat careva informații care
demonstrează că Şevcenco Dmitrii a întreprins careva acțiuni ilegale, declarațiile acestui
martor instanța de apel lea apreciat ca fiind pertinente și concludente, ultimul declarând
că, inclusiv și în instanța de apel, faptul că, dintre persoanele prezente îl cunoaște pe
Șevcenco Dmitrii, pe care l-a cunoscut în legătură cu anunțul pe care familia sa l-a plasat
pe site-ul „999.md” referitor la închirierea unui apartament. A fost contactat de Șevecenco
Dmitrii, care a fost de acord să închirieze apartamentul amplasat în mun. Chișinău, str.
65
XXXXX, ap. 44 pentru a fi închiriat pe o perioadă de o lună, însă apartamentul l-a închiriat
aproape un an de zile. Chiria a fost achitată la timp și nu a avut careva probleme. Pe
perioada cât a fost dat în chirie apartamentul mergea în vizită pentru a verifica bonurile
de plată și nu a observat nimic suspect. Din cuvintele lui Șevcenco a înțeles că
apartamentul era pentru el singur.
Declarațiile martorului Celpan Vadim coroborează cu declarațiile martorului
Parhomenco Iurii care a relatat că au fost cazați într-un apartament din sect. Botanica,
lângă Centrul Comercial „Varna”.
Instanța de apel a apreciat critic și argumentele părții apărării precum că partea
acuzării nu a demonstrat faptul că Şevcenco Dmitrii a conștientizat că între lucrurile
transmise lui la păstrare au fost şi armele anexate la materialele dosarului în calitate de
probă, or, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit. b)
Cod Penal, a fost constatată prin probele administrate de acuzatorul de stat, în acest
martorul Parhomenco Iurii confirmând faptul că inculpatul Șevcenco Dmitrii era
responsabil inclusiv și pentru păstrarea armamentului, în casa unde locuia el, pe adresa
mun. Chișinău, str. XXXXX.
Iar, declarațiile martorului Parhomenco Iurii coroborează cu materialele privind
dispunerea și efectuarea percheziției din XXXXX, potrivit cărora, în subsolul blocului
locativ situat în mun. Chișinău, str. XXXXX, de care se folosea Șevcenco Dmitrii au fost
depistate și ridicate 4 aruncătoare de grendare, 2 pistoale cu amortizor, muniții, stații
radio.
Cu referire la argumentele avocatului V. Ceban precum că prima instanţă în mod
neîntemeiat a refuzat să admită demersurile înaintate de către partea apărării în interesul
inculpatului Şevcenco Dmitrii, şi anume - nu a fost admis demersul de a prezenta
informații dacă în privinţa lui Pavel Korkișko a fost intentat dosarul penal; nu a fost
admis demersul părții apărării de interogarea martorului; - nu a fost examinat demersul
părţii apărării cu privire la inadmisibilitatea probelor obținute de organele de urmărire
penale în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigații în privința lui Şevceonco
Dmitrii, instanța de apel le va aprecia critic, or, acțiunile respective și anume respingerea
demersurilor au fost motivate de completul respectiv iar, judecătorii sunt independenți
şi se supun numai legii, judecătorii judecă cauzele penale pe baza legii şi propriei
convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă în condiții care
exclud orice presiune asupra lor.
În acest sens, instanța de apel a reiterat că respingerea demersurilor de către un
complet de judecată format legal nu poate servi drept temei de casare a sentinței în
conformitate cu art. 415 Cod procedură penală.
Cu referire la apelurile declarate de avocații Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca în
interesul inculpatului Dragulea Vasile împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 02 aprilie 2018, instanța de apela a constatat cu certitudine că vina inculpatului
Dragulea Vasile în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit.
lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal se dovedeşte prin cumulul de probe administrate
şi nominalizate la pct. 8.3. din decizie, şi anume prin declaraţiile martorilor şi a probelor
scrise, cercetate din materialele dosarului, care coroborează între ele şi demonstrează
incontestabil vina inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate lui.
În susținerea poziției de apărare a inculpatului Dragulea Vasile, avocații Veaceslav
Țurcan, Georgeta Anușca au invocat că de fapt inculpatul Dragulea Vasile era angajat al
66
SRL „Baeş-Autotrans”, unde desfășura activitatea în cauză cu folosirea propriului
automobil, model „Dacia Logan”. Caracterul activității sale îl constituia preluarea
comenzilor de servicii de taxi prin intermediul dispeceratului firmei de transport sau la
solicitarea la telefon de către propria rețea de clienți, iar printre clienții lui Vasile Dragulea
era şi Igor Melnic, care îi solicita serviciile de transport lui Vasile Dragulea.
Cu referire la poziția apărării referitor la faptul că inculpatul Vasile Dragulea, în
calitate de taxist, doar a preluat comenzi de la Igor Melnic pentru care a fost remunerat,
instanța de apel o va aprecia critic, deoarece în cadrul cercetării judecătorești, prin
probele administrate la materialele cauzei s-a constatat că rolul inculpatului Dragulea
Vasile în cadrul grupului criminal organizat și anume de rolul asigurării trecerii ilegale
peste frontiera Republicii Moldova cu Ucraina a executorilor omorului.
Circumstanțele stabilite de către instanța de apel au fost constatate în baza unor
probe pertinente și concludente, dintre care declarațiile martorilor Parhomenco Iurii,
Mișciuk Iaroslav și Korkișko Pavel, declarațiile cărora coroborează cu rezultatele
mijloacelor tehnice speciale, precum și rezultatele obținute în rezultatul descifrărilor
convorbirilor telefonice).
Pe cale de consecință, instanța de apel a respins ca nefondate argumentele părții
apărării referitor la faptul că implicarea lui Vasile Dragulea procesul de organizare a
migrației ilegale nu a fost stabilit, fapt ce rezultă inclusiv din declarațiile inculpaților Ivan
Cojocari, Igor Melnic, or, versiunea părții apărării este combătută în totalitate prin
probele administrate de acuzatorul de stat.
Cu referire la declarațiile martorului Serghei Baeș, care au fost invocate de către
avocați în calitate de probă ce ar demonstra nevinovăția inculpatului, instanța de apel
lea apreciat critic, martorul în cauză nu a relatat careva circumstanțe ce ar avea tangență
cu învinuirea incriminată inculpatului, martorul declarând că inculpatul este un
angajat al firmei sale, ultimul utiliza în calitate de taximetrist automobilul personal de
model „Dacia Logan”.
În susținerea poziției de apărare a inculpatului Dragulea Vasile, avocații
Veaceslav Țurcan, Georgeta Anușca susțin faptul că contrar prevederilor art. 1325 alin. (9)
Cod procedură penală au fost folosite materialele cauzei penale nr. XXXXX cu privire la
măsura specială de investigații de urmărire vizuală a lui I. Parhomenco, deoarece la data
autorizării folosirii acestor date, și anume XXXXX s-au scurs mai mult de 3 luni de la
momentul obținerii informației ce rezultă din măsura specială de investigații și anume 05
aprilie XXXXX.
În acest sens, instanța de apel notează că potrivit art. 1325 alin. (9) Cod procedură
penală, (9) Judecătorul de instrucţie poate dispune, prin încheiere motivată, folosirea
datelor obţinute în urma efectuării măsurilor speciale de investigaţii dintr-o cauză penală
în alta doar dacă infracţiunea săvîrşită este de acelaşi gen sau în privinţa infracţiunilor de
terorism, crimă organizată sau infracţiunilor ce atentează la securitatea statului, dar nu
mai tîrziu de 3 luni din momentul obţinerii informaţiei.
Prin ordonanţa procurorului din XXXXX a fost dispusă folosirea datelor obținute
în urma efectuării măsurilor speciale de investigație din cauza penală nr. XXXXX în cauza
penală nr. XXXXX, şi anume rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații,
urmărirea vizuală a lui Iurii Parhomenco, documentarea acțiunilor acestuia cu ajutorul
metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare
67
globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, înregistrarea de imagini a numitului – f.d. 34-
35, vol. I.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din XXXXX, s-a admis
demersul procurorului Denis Rotaru și s-a dispus folosirea datelor obținute în urma
efectuării măsurilor speciale de investigații din cauza penală nr. XXXXX în cauza penală
nr. XXXXX, şi anume rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații, urmărirea
vizuală a lui Iurii Parhomenco, documentarea acțiunilor acestuia cu ajutorul metodelor
și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală
(GPS) ori prin alte mijloace tehnice, înregistrarea de imagini a numitului – f.d. 37, vol. I.
Prin ordonanța de ridicare din XXXXX și procesul-verbal de ridicare din
31.07.XXXXX a fost efectuată ridicarea din cauza penală nr. XXXXX a rezultatelor
efectuării măsurii speciale de investigații – urmărirea vizuală a cet. Parhomenco Iuri,
documentarea acțiunilor acestuia cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea
sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice,
înregistrarea de imagini a numitului – f.d. 38, 39, vol. I.
Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că rezultatele efectuării
măsurii speciale de investigații – urmărirea vizuală a cet. Parhomenco Iuri, documentarea
acțiunilor acestuia cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea
prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, înregistrarea de
imagini a numitului au fost obținute prin: procesul-verbal nr. 1 privind consemnarea
măsurilor speciale de investigații în privința cet. Parhomenco Iuri din 06 aprilie XXXXX
(f.d. 47-50, vol. I), procesul-verbal nr. 2 privind consemnarea măsurilor speciale de
investigații în privința cet. Parhomenco Iuri din XXXXX (f.d. 66-70, vol. I), procesul-verbal
nr. 3 privind consemnarea măsurilor speciale de investigații în privința cet. Parhomenco
Iuri din XXXXX (f.d. 113-115, vol. I).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 mai 2017, s-a constatat
faptul că la efectuarea de către organul de urmărire penală a urmăririi vizuale a cet.
Parhomenco Iuri, documentarea acțiunilor acestuia cu ajutorul metodelor și mijloacelor
tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte
mijloace tehnice, înregistrarea de imagini a numitului, precum și identificarea
persoanelor ce intră în contact cu el, au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul
de procedură penală.
În conformitate cu art. 251 alin. (2), (4) Cod procedură penală, (2) Încălcarea
prevederilor legale referitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei,
la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată, la
participarea părţilor în cazurile obligatorii, la prezenţa interpretului, traducătorului, dacă
sânt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. (4) Încălcarea oricărei
alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost
invocată în cursul efectuării acţiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea
urmăririi penale – când partea ia cunoştinţă de materialele dosarului, sau în instanţa de
judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acţiunii procesuale, precum şi în cazul
în care proba este prezentată nemijlocit în instanţă.
Instanța de apel a relevat că prin procesul-verbal de informare despre terminarea
urmăririi penale din 25 septembrie 2017 se atestă că atât inculpatul, cât și apărătorul
acestuia au fost informați despre terminarea urmăririi penale și despre posibilitatea de a
lua cunoștință cu materialele urmăririi penale.
68
În contextul normei procesual-penale reglementate la art. 251 alin. (2), (4) Cod
procedură penală, instanța de apel a constatat că în speța dată nu se regăsesc temeiurile
de declarare absolută a actelor procesuale, a căror nulitate se solicită de către parte
apărării, în conformitate cu alin. (2) al articolului pre citat, deoarece acestea nu se referă
la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la
compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată, la participarea părţilor în
cazurile obligatorii, la prezenţa interpretului, traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit
legii.
Iar, în sensul alin. (4) art. 251 Cod procedură penală, partea apărării nu a invocat
la faza terminării urmăririi penale despre nulitatea actelor procedurale.
Instanța de apel a notat în acest sens că Curtea Europeană a Drepturilor Omului
nu exclude admisibilitatea unei probe administrate cu nerespectarea reglementărilor
dreptului național.
Astfel, CtEDO a precizat în cauza Schenk c. Elveției (hotărârea din 12 iulie 1988)
că utilizarea unei înregistrări ce poartă semnele ilegalității, din motiv că nu a fost
ordonată de către judecătorul de instrucție nu este o încălcare a unui proces echitabil,
deoarece apărarea a avut posibilitatea de a contesta autenticitatea înregistrărilor în
termenii și modul stabilit prin lege.
În acest context, instanța de apel a precizat că prin prisma art. 251 alin. (4) Cod
procedură penală, inculpatul poate invoca nulitatea relativă a actelor procedurale, dacă
a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă sau la terminarea
urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului sau în instanța de
judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul
în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.
La caz, a constatat că atât inculpatul, cât și apărătorii acestuia, considerând că
acțiunile procesuale care au fost efectuate cu încălcarea prevederilor legale, nu le-au
contestat în modul și termenul stabilit de lege la etapa corespunzătoare de desfășurare a
procedurilor.
Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că este inadmisibilă ca
probă stenograma comunicărilor din 06 aprilie 2017, ca fiind obținute în lipsa autorizării
judecătorului de instrucție, instanța de apel lea respins ca fiind nefondate, or, la
materialele cauzei penale se regăsește încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
06 aprilie 2017 prin care s-a autorizat măsura specială de investigații – interceptarea și
înregistrarea comunicărilor investigatorului sub acoperire Mișciuk Iaroslav și cet.
Parhomenco Iurii, Zabolotnîi Valerian, Melnic Igor, cât și a altor persoane implicate la
săvârșirea infracțiunii, cu înregistrarea de imagini, pe un termen de 30 zile, începând cu
data autorizării – f.d. 201-202, vol. I.
La fel, instanța de apel a respins ca fiind nefondate argumentele părții apărării
referitor la faptul că instanţa, în mod ilegal a admis ca probe declarațiile unor persoane
(Adamovici Valerian, Korkișko Pavel) care au fost transmise în cadrul unei comisii
rogatorii efectuate fără a exista ordonanța de dispunere a comisiei rogatorii şi indicarea
actelor procedurale care vor fi efectuate în mod expres în cadrul comisiei rogatorii.
În acest sens, instanța de apel a notat că potrivit at. 536 alin. (1) Cod procedură
penală, (1) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, în cazul în care consideră
necesară efectuarea unei acţiuni procesuale pe teritoriul unui stat străin, se adresează prin
comisie rogatorie organului de urmărire penală sau instanţei de judecată din statul
69
respectiv, sau către o instanţă penală internaţională conform tratatului internaţional la
care Republica Moldova este parte sau pe cale diplomatică, în condiţii de reciprocitate.
În contextul argumentelor părții apărării precum că comisia rogatorie a fost
efectuată fără a exista ordonanța de dispunere a comisiei rogatorii, instanța de apel lea
apreciat ca nefondate, partea apărării nefăcând trimitere la norma juridică care
reglementează faptul că comisia rogatorie se efectuează în baza ordonanței de dispunere
a comisiei rogatorii.
Din materialele cauzei penale rezultă că prin cererea din 08.06.2017 a Procurorului
în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale s-a
solicitat organelor competente din Ucraina acordarea asistenței juridice în materie penală
– f.d. 1-3, vol. VI.
Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că nu au fost indicate
actele procedurale care vor fi efectuate în mod expres în cadrul comisiei rogatorii,
instanța de apel a atestat că aceste aspecte nu servesc temei de nulitate a actelor obținute
prin comisie de rogatorie, or, la caz, cererea de comisie rogatorie cuprinde în totalitate
criteriile reglementate la alin. (1) art. 537 alin. (1) Cod procedură penală.
Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că prima instanță, în
mod ilegal a admis ca probe declarațiile unor persoane (Adamovici, Korkișko Pavel),
instanța de apel a apreciat că declarațiile lui Adamovici nu au fost reținute în calitate de
probe de către instanța de fond și nici nu au fost menționate în actul de acuzație, iar cu
referire la declarațiile martorului Korkișko Pavel, instanța de apel a stabilit pertinența și
concludența acestor declarații la pct. 8.3. din decizie, în contextul aprecierii probelor
administrate la materialele cauzei.
Cu referire la argumentele părții apărării referitor la contestarea valabilității
declarațiilor martorului Korkişko Pavel (vol. XI; f.d. 243-249) care au fost date în faţa
instanţei, fără depunerea jurământului, contrar art. 108 Cod Penal, fapt ce se
demonstrează prin înregistrarea audio a ședinței, instanța de apel lea apreciat ca
nefondate, din materialele cauzei în acest sens se atestă că martorul a semnat în dreptul
jurământului în conformitate cu art. 108 Cod procedură penală.
În ceea ce privește argumentele părții apărării referitor la faptul că inculpatul
Dragulea Vasile a contestat încălcarea drepturilor sale fundamentale, dreptul la
respectarea prezumției nevinovăției de către reprezentanții autorităților publice, şi, în
deosebi, a dreptului de a nu fi supus torturii prin menținerea ilegală în arest pentru o
perioadă de 12 luni, în lipsa unui probatoriu care să justifice aplicarea arestului sau a
prezentei unor riscuri care să permită prelungirea arestului, în condițiile lipsei de
asistență medicală adecvată în Penitenciarul-13 pentru maladiile de care suferă
hipertensiune şi diabet zaharat, gr. 2, insulino-dependent, instanța de apel a notat că
persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată nevinovată atâta timp cât
vinovăția nu-i va fi dovedită în modul prevăzut de Codul de procedură penală într-un
proces de judecată public, instanța de apel reținând că în cadrul procesului penal acestuia
fiind asigurate garanțiile apărării sale. Totodată, prin deciziile Colegiului Penal al Curții
de Apel Chișinău, la examinarea în ordine de recurs a legalității aplicării măsurii
preventive nu s-au stabilit că arestul preventiv a fost aplicat nejustificativ.
Cu referire la solicitarea părții apărării referitor la respingerea cererii acuzării
privind încasarea cheltuielilor judiciare de la Dragulea Vasile ca neîntemeiată, instanța
de apel a notat că chestiunea referitor la cheltuielile de judecată a fost examinată la pct.
70
17.3. din decizie, în contextul aprecierii argumentelor invocate în cererea de apel
declarată de avocatul Ion Modval în interesul inculpatului Cojocari Ivan, iar o abordare
suplimentară nu este necesară.
Cu referire la apelurile declarate de avocatul Curmeli Vladimir în interesul inculpatului
Zabolotnîi Valerian și de inculpatul Zabolotnîi Valerian împotriva sentinței Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018, instanța de apel a constatat cu certitudine că
vina inculpatului Zabolotnîi Valerian în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26,
46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal se dovedeşte
prin cumulul de probe administrate şi nominalizate la pct. 8.3. din decizie, şi anume prin
declaraţiile martorilor şi a probelor scrise, cercetate din materialele dosarului, care
coroborează între ele şi demonstrează incontestabil vina inculpatului în comiterea
infracțiunilor incriminate lui.
Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Zabolotnîi Valerian
precum că dânsul nu a întreprins nici o acțiune de pregătire a atentatului asupra vieții lui
V. Plahotniuc și că totul a fost o înscenare a serviciilor de securitate a businessmanului și
a slujbelor speciale ale Ucrainei și Moldovei din 2017, afirmațiile inculpatului sunt pur
declarative, nu sunt susținute prin careva probe pertinente și concludente, urmăresc
scopul eschivării de răspundere penală, declarațiile acestuia fiind combătute în totalitate
prin probele administrate la materialele cauzei penale.
Cu referire la argumentele avocatului V. Curmeli precum că prima instanță a
transcris rechizitoriul întocmit de acuzatorul de stat, nefiind clar la care persoană se referă
atunci când indică „o persoană în privința căreia dosarul a fost disjungat într-o procedură
aparte în cadrul urmăririi penale și alte persoane neidentificate la moment de organul de
urmărire penală”, inițial în ordonanța de recunoaștere în calitate de învinuiți figurau
Caramalac Grigorii, Șevcenco Igor, Șațchii Eduard, instanța de apel lea considerat
nefondate, legea procesual penală (art. 2791 Cod procedură penală) reglementează
posibilitatea disjungerii unei cauze privitoare la participanții la una sau la mai multe
infracţiuni în cazul în care împrejurările cauzei o cer şi această disjungere nu se va
răsfrânge negativ asupra efectuării depline şi obiective a urmăririi penale şi cercetării
judecătoreşti.
Astfel, prin ordonanța privind disjungerea cauzelor penale din 21 septembrie 2017
s-a dispus disjungerea într-o procedură separată a cauzei penale în privința lui Zabolotnîi
Valerian, Parhomenco Iurii, Șevcenco Dmitrii, Chirov Stepan, Melnic Igor, Dragulea
Vasilii, Cojocari Ivan în baza art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b),
362 alin. (1), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 noiembrie 2017, s-a
dispus disjungerea cauzei penale nr. XXXXX, XXXXX privind învinuirea lui Parhomenco
Iuri XXXXX în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a),
p), 290 alin. (2), lit. b) și alin. (3), lit. a) Cod Penal al RM de cauza penală de învinuire a
lui Zabolotnîi Valerian XXXXX în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46,
145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal, a lui Șevcenco
Dmitrii XXXXX în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit.
lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal, a lui Cojocari Ivan XXXXX în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 362 1 alin. (3), lit. a)
Cod Penal, a lui Dragulea Vasile XXXXX în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art.
26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal, a lui Melnic Igor XXXXX
71
în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 362 alin.
(1), 3621 alin. (3), lit. a) Cod Penal și a lui Chirov Stepan XXXXX în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. lit. a), p), 290 alin. (2), lit. b) Cod Penal, cu
formarea unui dosar separat și transmiterea acestuia pentru a fi repartizat prin
intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.
Instanța de apel a respins argumentele avocatului V. Curmeli precum că
inculpatul Zabolotnîi Valerian a devenit o jertfă din partea lui Parhomenco Iuri, care
executa comanda îndreptată spre înscenarea omorului omului de afaceri Vladimir
Plahotniuc, fapt care în viziunea apărării se confirmă prin declarațiile martorilor
Korkișko Pavel, Evtușenco Pavel, Mișciuk Iaroslav.
În cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel apreciind în conformitate cu
prevederile art. 101 alin. (1) Cod procedură penală probele administrate la materialele
cauzei a constatat că declarațiile martorilor Korkișko Pavel, Mișciuk Iaroslav apreciate în
coroborare cu declarațiile martorului Parhomenco Iurii și cu materialele scrise
administrate la faza urmăririi penale dovedesc vinovăția inculpatului Zabolotnîi
Valerian în comiterea infracțiunilor incriminate prin actul de acuzație.
Tot în acest context, s-a respins ca nefondate argumentele avocatului V. Curmeli
precum că declarațiile martorului Parhomenco Iurii urmează a fi apreciate critic, dat fiind
faptul că el îl calomniază pe Zabolotnîi Valerian, care are o reputație ireproșabilă, este
sportiv de performanță, se ocupă cu afacerile în domeniul sportului, instanța de apel a
notat că prin declarațiile martorului Parhomenco Iurii s-a confirmat faptul că inculpatul
Zabolotnîi Valerian, în interiorul grupului criminal avea rolul de organizator.
Cu referire la argumentele avocatului V. Curmeli precum că la materialele cauzei
lipsesc careva probe pertinente care ar demonstra participarea inculpatului la păstrarea
armelor și munițiilor, din contra potrivit probelor prezentate de procuror și anume
declarațiile inculpatului Șevcenco D. rezultă ca armele se depozitau și se păstrau în genți
ce au fost ridicate din apartamentul închiriat de cetățenii ucraineni în decembrie 2017, iar
cheile la apartament se găseau doar la Parhomenco Iurii, care avea accesul în el, instanța
de apel lea respins ca fiind nefondate.
Instanța de apel a indicat că în interiorul grupului criminal inculpatul Zabolotnîi
Valerian avea rolul de organizator, astfel, la indicația acestuia, inculpatul Șevcenco
Dmitri a păstrat și a pus la dispoziția eventualilor executori – armele și obiectele care
urmau a fi utilizate la săvârșirea omorului, fapt care s-a dovedit prin datele de fapt
dobândite prin activitatea operativă de investigații – urmărirea vizuală, documentarea
cu ajutorul mijloacelor tehnice speciale.
Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile avocatului V. Curmeli precum că la
examinarea cauzei în prima instanță asupra avocaților inculpaților au fost făcute presiuni
psihologice de către instanță prin aplicarea amenzilor judiciare și respingerea
demersurilor înaintate, care până în prezent nu au fost expediate instanței de recurs
pentru examinare, instanța de apel nu examinează temeinicia și legalitatea încheierilor
de aplicare a amenzilor judiciare avocaților, în acest sens, urmându-se a se pronunța
instanța de recurs care a fost sesizată în acest sens.
În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel avocatul V. Curmeli a solicitat
anexarea la materialele cauzei a declarațiilor martorului Adamovici Alexandr, audiat de
către autoritățile din Ucraina.
Cu referire la declarațiile martorului Adamovici Alexandr, instanța de apel a notat
72
că acestea nu vor fi supuse aprecierii în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod
procedură penală, pe motiv că dobândirea acestei probe a avut loc dintr-o sursă care este
imposibil de a o verifica în ședința de judecată, iar în conformitate cu prevederile art. 94
alin. (1) Cod procedură penală, nu poate fi pusă la baza deciziei.
Instanța de apel asigură participanților la proces respectarea dreptului la un proces
contradictoriu, în conformitate cu art. 24 alin. (3) Cod procedură penală, potrivit căruia,
părţile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea
procesuală penală cu posibilităţi egale pentru susţinerea poziţiilor lor. Instanţa de
judecată pune la baza sentinţei numai acele probe la cercetarea cărora părţile au avut
acces în egală măsură.
Instanța de apel a respins alegația apărării precum că cauza penală a fost reținută
cu încălcarea competenței, în conformitate cu art.40 alin.(1) Cod procedură penală, cauza
penală se judecă de instanţa în raza teritorială a căreia a fost săvârșită infracţiunea. Dacă
infracţiunea este continuă sau prelungită, cauza se judecă de instanţa în raza teritorială a
căreia s-a consumat ori a fost curmată infracţiunea.
Potrivit art.40 alin. (2) Cod procedură penală, dacă este imposibil de a constata
locul unde a fost săvârșită infracţiunea, cauza se judecă de instanţa în raza teritorială a
căreia a fost terminată urmărirea penală.
Instanța de apel a reținut că datorită specificului infracțiunilor comise de inculpați
este imposibil de a constata locul concret al săvârșirii acestora.
Reieșind din cele menționate, datorită faptului că este imposibil de a stabili locul
concret al săvârșirii infracțiunilor incriminate inculpaților, instanța de judecată ajunge la
concluzia că la stabilirea competenței urmează a fi aplicate prevederile art.40 alin.(2) din
Codul de procedură penală, potrivit cărora, competentă să judece cauza este instanța în
raza teritorială a căreia a fost terminată urmărirea penală.
Potrivit datelor din dosar urmărirea penală a fost finalizată de Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, cu sediul, pe adresa mun.
Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfînt 73, care se află în raza teritorială a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Instanța de apel a reținut că potrivit Legii nr.76 din 21.04.2016 „cu privire la
reorganizarea instanțelor judecătorești”, începând cu data de 01 ianuarie 2017, în
municipiul Chișinău, funcționează o singură instanță de judecată – Judecătoria Chișinău.
Prin urmare, instanța de apel a apreciat că argumentul părții apărării este unul nefondat.
Instanța de apel a respins și alegația părții apărării referitor la faptul că instanța de
fond incorect a admis demersul avocatului inculpatului Parhomenco Iurii privind
examinarea cauzei în privința ultimului în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură
penală, instanța de apel nu examinează legalitatea și temeinicia actelor instanței de
judecată care a examinat fondul cauzei penale în privința lui Parhomenco Iurii, în
privința căruia cauza penală a fost disjunsă.
Totodată, instanța de apel a notat că în situaţia în care, în cauză sunt mai mulţi
inculpaţi şi numai unul/unii dintre aceştia recunosc toate faptele reţinute în sarcina lor
prin rechizitoriu, instanţa va proceda potrivit regulilor procedurii simplificate pentru
aceştia, dispunând, după admiterea cererii, prin încheiere, disjungerea cauzei pentru
ceilalţi inculpaţi, în cazul în care disjungerea este posibilă.
La fel, instanța de apel a notat că examinarea cauzei penale este un drept al
inculpatului, care solicitând examinarea cauzei penale în ordinea prevăzută de art. 3641
73
Cod procedură penală urmează să beneficieze de reducerea pedepsei, în conformitate cu
alin. (8) al articolului menționat.
Cu referire la argumentele părții apărării referitor la faptul că pe cauza dată
lipsește calitatea de parte vătămată, or, Plahotniuc Vladimir a fost audiat în cadrul
urmăririi penale în calitate de martor, refuzând a fi recunoscut în calitate de parte
vătămată și că nici un prejudiciu nu i-a fost cauzat, instanța de apel le apreciază ca fiind
nefondate, totodată, ca fiind irelevante sub aspectul întrunirii elementelor constitutive
ale infracțiunilor imputate inculpatului Zabolotnîi Valerian.
În acest sens, instanța de apel a preciat că la faza urmăririi penale, Plahotniuc
Vladimir a fost audiat în calitate de martor, declarând că prin săvârșirea infracțiunii nu
i-au fost cauzate daune și nu dorește să fie recunoscut în calitate de parte vătămată.
Iar, în conformitate cu art. 59 alin. (1) Cod procedură penală, (1) Parte vătămată
este considerată persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un
prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu
acordul victimei.
Tot în acest context, instanța de apel notează că în speța dată lipsește semnul
calificativ al laturii obiective – urmările prejudiciabile, sub formă de moarte a victimei,
ceea ce rezultă că infracțiunea de „omor” nu a fost consumată, ci a fost întreruptă la etapa
de pregătire, respectiv, calificarea infracțiunii a avut loc și prin prisma art. 26 Cod Penal
„Pregătirea de infracțiune”.
Astfel, instanța de apel a constatat prezența calificativului „pregătire de
infracțiune”, făptuitorii au întreprins toate eforturile în vederea săvârșirii omorului
(înțelegerea prealabilă, formarea grupului infracțional, crearea condiţiilor de traversare
ilegală a frontierei de stat, procurarea armamentului şi munițiilor, care urma a fi utilizat
la lichidarea cet. Plahotniuc Vladimir, procurarea automobilului „BMW E36”, cu n/î
XXXXX, cu care executorii omorului urmau să părăsească ţara, asigurarea executorilor
omorului cu condiții de trai, prin închirierea ap. 44 amplasat în mun. Chişinău, str.
XXXXX, însă, din cauze independente de voinţa acestora (a avut loc reținerea), aceste
eforturi nu şi-au produs efectul.
În ceea ce privește argumentele de apel invocate de către inculpatul Zabolotnîi
Valerian precum că până în prezent nu i-a fost expediată de prima instanță sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 28.06.2017, motivată, și nu cunoaște
argumentele invocate, fiind astfel încălcate prevederile art. 405 alin.(2) CPP, motiv pentru
care consideră că prin aceste acțiuni i-au fost încălcate drepturile procedurale, consideră
că intenționat se tergiversează examinarea cauzei în instanța de apel în „termeni
rezonabili”, Colegiul Penal le-a apreciat ca fiind nefondate.
Din materialele cauzei penale rezultă că prima instanță a pronunțat dispozitivul
sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la data de 02 aprilie 2018, iar pronunțarea
sentinței redactate integral a avut loc la data de 11 mai 2018.
În procedura de judecare a apelurilor, instanța de apel a expediat în adresa
inculpaților câte o copie a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie
2018, tradusă în limba rusă, iar prin recipisa din 08.11.2018 se atestă că inculpatul
Zabolotnîi Valerian a recepționat copia sentinței tradusă în limba rusă.
Instanța de apel nu a reținut ca fiind întemeiate alegațiile inculpatului Zabolotnîi
Valerian precum că au fost încălcate prevederile art. 405 alin. (2) Cod procedură penală,
inculpatul după ce a luat cunoștință cu sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
74
02 aprilie 2018, tradusă în limba rusă, era în drept în conformitate cu prevederile art. 402
Cod procedură penală să depună o cerere de apel suplimentară care să întrunească întru
totul cerințele stabilite la art. 405 alin. (2) Cod procedură penală.
În ceea ce privește argumentele inculpatului Zabolotnîi Valerian referitor la
tergiversarea în mod intenționat a examinării cauzei penale, instanța de apel a notat că
prezenta cauza penală a parvenit în adresa Curții de Apel Chișinău la data de 22 august
2018.
Din materialele cauzei penale rezultă că judecătorul raportor S. Teleucă a declarat
abținere de la examinarea cauzei penale, care prin încheierea Colegiului Penal al Curții
de Apel Chișinău din 05 octombrie 2018 a fost admisă, ulterior, judecătorul raportor S.
Vrabii a declarat abținere de la examinarea cauzei penale, care prin încheierea Colegiului
Penal al Curții de Apel Chișinău din 08 octombrie 2018, la fel, a fost admisă.
La data de 17 octombrie 2018 prin cancelaria Curții de Apel Chișinău a parvenit
cererea procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și
Cauze Speciale, Tatiana Vidrașco s-a solicitat accelerarea judecării cauzei, având în
vedere că în decursul a două luni de la remiterea cauzei penale pentru examinare în
ordine de apel nu a avut loc nici o ședință lucrativă.
Prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2018
s-a admis cererea înaintată de procurorul în Procuratura pentru Combaterea
Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Tatiana Vidrașco privind accelerarea
procedurii de judecare a apelurilor declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 02 aprilie 2018, fiind fixată ședința de judecată pentru data de 01
noiembrie 2018.
Instanța de apel a relevat că potrivit informației din Programul Integrat de
Gestionarea Dosarelor (fișei de repartizare) – gradul de complexitate a cauzei este de
39.38.
Totodată, instanța de apel a menționat că cauza penală vizează învinuirea a 6
inculpați, cărora fiecăruia i s-a incriminat comiterea a două sau mai multe infracțiuni,
care se califică ca infracțiuni „excepțional de grave”, „mai puțin grave”, comise de un
grup criminal organizat.
Împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018 au fost
declarate 10 cereri de apel.
În acest context, instanța de apel a menționat că ședințele de judecată fixate pentru
data de 01 noiembrie 2018, 09 noiembrie 2018 au fost amânate din motivul lipsei
prezentării inculpaților și avocaților aleși, dar și la cererea unor avocați de a face
cunoștință cu materialele cauzei penale.
Instanța de apel având în vedere gradul de complexitate a cauzei penale, de
numărul participanților la proces, implicit de comportamentul acestora și în conformitate
cu art. 20 Cod procedură penală, a apreciat că în speță nu a fost încălcat dreptul
inculpatului de examinare a cauzei penale în termen rezonabil.
5. Decizia instanței de apel din 18 decembrie 2018, pronunțată integral la 01
februarie 2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:
- avocatul Russu Vitalie cu inculpatul Melnic Igor, la 15 februarie 2019, prin care a
solicitat casarea sentinței și deciziei, cu remiterea cauzei la rejudecare;
- avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov Stepan, la 22 februarie 2019,
prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1) pct. 6), 8)
75
Cod de procedură penală, a solicitat anularea deciziei și sentinței și emiterea unei hotărîri
noi de achitare a lui Chirov Stepan sau remiterea cauzei la rejudecare;
- avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Melnic Igor, la 25 februarie 2019,
prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1) pct. 6), 8),
12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a sentinței, casarea deciziei cu
remiterea cauzei la rejudecare;
- inculpatul Zabolotnîi Valerian, la 26 februarie 2019, prin care invocând ca temei
pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1) pct. 4), 8) Cod de procedură penală, a
solicitat casarea deciziei cu remiterea cauzei la rejudecare;
- de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului Cojocari Ivan, la 01 martie
2019, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1), pct.
6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a sentinței, casarea integrală
a deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotăriri prin care al recunoaște
vinovat pe Cojocari Ivan de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 362/1 alin.(2) lit. b),
c) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă sub formă de 850 u.c., cu privarea de dreptul de a
exercita activități în domeniul turismului pe un tewrmen de 1 an;
- inculpatul Cojocari Ivan la 01 martie 2019, prin care a solicitat casarea parțială a
deciziei cu pronunțarea unei noi soluții în baza art. 435 Cod de procedură penală;
- avocatul Ceban Victor în numele inculpatului Șevcenco Dumitru, la 04 martie
2019, prin care a solicitat casarea sentinței și deciziei, cu pronunțarea unei noi decizii prin
care Șevcenco Dmitrii să fie achitat;
- avocatul Căpățînă Ion în interesele inculpatului Dragulea Vasile, la 05 martie
2019, prin care invocând ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin.(1) pct. 2), 4), 6),
8), 11) Cod de procedură penală, a solictat casarea parțială a sentinței, casarea deciziei, cu
pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Dragulea Vasile;
- avocatul Țurcan Veaceslav în numele inculpatului Dragulea Vasile, la 06 martie
2019, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.1) pct.
6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărîri prin care Dragulea Vasile să fie achitat, deaorece fapta sa
nu întrunește elementele infracțiunii și respingerea cheltuielilor judiciare înaintate de
acuzare, ca fiind neîntemeiate;
- avocatul Dumitru Pavel în numele inculpatului Zabolotnîi Valerian, la 24
ianuarie 2020, prin care invocând ca temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin.
1) pct. 4), 5), 6), 8), 9), 12), 15) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu
remuiterea cauzei la rejudecare.
5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Russu Vitalie cu inculpatul Melnic
Igor au menționat că:
- instanțele nu au examinat obiectiv și nu au elucidat pe deplin toate probele
pertinente și concludente care au importanță nemijlocită pentru examinarea obiectivă a
litigiului, nu au studiat profund esența problemei, aplicând eronat normele materiale și
procedurale și internaționale;
- atât prima instanță cât și instanța de apel au dat o interpretare greșită la
depozițiile martorilor fiind selectate numai care au considerat de cuviință, ne fiind
examinate în ansamblu toate probele, care dovedesc faptul că Melnic Igor nu are nici o
tangență cu pregătirea de omor, nu a întreprins nici o acțiune care ar prejudicia interesele
societății;
76
- partea acuzării atât în prima instanţă cât şi în cadrul instanței de apel, nu a
prezentat nici o probă pertinent şi concludentă care dovedeşte cu certitudine implicarea
lui Melnic Igor la comiterea infracţiunii, considerând că sau limitat doar la o descriere a
unor evenimente grozare, astfel ducând în eroare instanţa de judecată, ceea ce a dus la o
condamnarea lui Melnic Igor, în lipsa probelor, ceea ce consideră o încălcare
fundamentală de la normele procesuale şi internaţionale;
- la emiterea decizi au plagiat rechizitoriul fără a intra în esența învinuirii;
- martorul acuzării audiat sub nume secretizat a menţionat că, Melnic Igor, nu
cunoştea care este scopul intrării cetățenilor Ucrainei pe teritoriul Republicii Moldova,
considerând astfel că se dovedește indiscutabil faptul că, Melnic Igor, nu are nici o
tangență cu pregătirea omorului, astfel, consideră că ultimului nici nu-i poate fi
incriminată grupul organizat criminal, dat fiind faptul că, nu întruneşte elementele
constitutive;
- în cadrul şedinţei de judecată a fost constatat că Melnic, Cojocaru şi Dragulea nu
cunoșteau nici pe unul din participanţii la proces. Melnic Igor, la văzut prima oară pe
Parhomenco Iurii, în biroul procurorului, astfel consideră că aceste acţiuni demonstrează
cu exactitate că, Melnic Igor, nu făcea parte din organizația grupului criminal;
- a mai invocat că, declaraţiile condamnatului Parhomenco Iurii se contrazic cu
declaraţiile persoanei audiate în condiții speciale. Condamnatul Parhomenco Iurii în
cadrul audierii a menţionat asupra faptului că, persoanele de origine Ucraineană care
veneau pe teritoriul Republicii Moldova treceau frontierei de fiecare dată pe la or.
Lesnoaia din Ucraina, iar martorul audiat în condiții speciale a menţionat că, persoanele
de origine Ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova pe la altă frontieră prin sat.
Tarutino, în astfel de circumstanţă constată o divergență totală;
- condamnatul Parhomenco Iurii în cadrul şedinţei de judecată a menţionat asupra
faptului că, din momentul preluării cetățenilor Ucrainei de către Melnic Igor din or.
Tarutino or. Ucraina, şi până la hotarele frontierei de stat din loc. Lesnoaia, nu a
comunicat cu nici unul dintre ei și că Melnic Igor, i-a văzut de prima oară, astfel,
consideră că în acţiunile cet. Melnic Igor lipsesc componentele de infracţiune prevăzute
de art. art. 26, 46, 145 alin. (2), lit. a), p, 362/1Cod penal;
- nu este clară concluzia instanței precum că, Melnic Igor , intenționat a traversat
teritoriul Moldovei pentru a obține foloase financiare, însă astfel de circumstanțe nu au
fost dovedite în cadrul cercetării judecătorești;
- declarațiile condamnatului Parhomenco Iurii se contrazic cu declarațiile
persoanei audiate în condiții speciale;
5.2. În motivarea recursului ordinar avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului
Chirov Stepan a menționat că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;
- a invocat încălcarea prevederilor art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală prin
faptul că învinuirea înaintată contravine normei acestui articol, întrucât este incompletă,
nemotivată, neîntemeiată;
- învinuirea s-a construit în exclusivitate pe declarațiile martorului Parhomenco
Iuri însă consideră că acestea nu demonstrează vinovăția lui Chirov Stepan;
- probele menționate în decizia instanței de apel nu pot servi temei de condamnare
pentru că se bazează pe presupuneri privind învinuirea lui Chirov Stepan;
- instanţa şi-a motivat hotărârea prin faptul că anume Chirov i-a făcut cunoştinţă
77
lui Iu. Parhomenco cu V. Zabolotnîi, iar ultimul este organizatorul grupului şi ei,
„eventual” au discutat despre procurarea armei. Instanţa a indicat de asemenea că V.
Zabolotnîi şi Iu. Parhomenco au fost declarați vinovați în temeiul art. 290 alin. 2 Cod
penal, adică săvârşită de două şi mai multe persoane, de aceea şi acţiunile lui S. Chirov
trebuie încadrate în acest articol, însă consideră că este imposibil de acceptat acest
argument, pentru că acuzarea nu a prezentat în instanţă niciun fel de probe asupra acestui
fapt;
- Iu. Parhomenco, fiind audiat în instanţa de judecată, a declarat că S. Chirov doar
i-a făcut cunoştinţă cu V. Zabolotnîi, el nu a purtat niciun fel de discuții despre armă (f.d.
212-226, vol.7);
- la data de 04.12.2018 Chirov Stepan a depus cerere de examinare în ordinea art.
385 alin. (5) Cod de procedură penală însă în decizie nu este nici o informație că ar fost
examinată sau i s-a dat o careva apreciere;
- consideră că în acţiunile lui S. Chirov lipsesc elementele vreunei infracţiuni, iar
în materialele cauzei penale - probe care să confirme vinovăţia acestuia de săvârşirea
infracţiunilor care i se impută, iar argumentele apărării au fost expuse în apel (22 de
puncte), care confirmă nevinovăția lui S. Chirov.
5.3. În motivarea recursului ordinar avocatul Popescu Ion în numele inculpatului
Melnic Igor a menționat că:
- instanța de apel nu a apreciat corect circumstanțele de fapt și fără a respecta
prevederile art. 419 Cod de procedură penală;
- învinuirea înaintată și starea de fapt și de drept constată de prima instanță și
instanța de apel nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești iar
probele administrate au fost apreciate în mod greșit, existând probe suficiente care
stabilesc lipsa în acțiunile lui Melnic Igor a elementelor infracțiunilor incriminate;
- instanța de apel nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod
convingător de ce respinge probele prezentate de inculpat, ceea ce în viziunea apărării
denotă imparțialitatea judecătorului și manifestarea în favoarea acuzării în detrimentul
apărării, prin ce a fost încălcat principiul contradictorialității în procesul penal;
- instanța de apel unilateral a făcut trimitere la unele probe din dosar fără a cerceta
minuțios probele acumulate, dând prioritate unora și excluzându-le pe altele ;
- instanța de apel, la faza examinării probelor acuzării, participanților la proces li
s-a adus la cunoștință doar cu numirea unor file de dosar, fără a fi examinate conform
modului stabilit pentru prima instanță. Consideră că instanța de apel nu este în drept să-
și întemeieze concluziile numai pe probele cercetate de către prima instanță, dacă ele nu
au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel;
- instanța de apel în motivarea soluției sale, în partea descriptivă a decizi nu a
indicat motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul apărării contrat
dispozițiilor art. 349 Cod de procedură penală;
5.4. În motivarea recursului ordinar inculpatul Zabolotnîi Valerian a menționat că:
- examinarea cauzei a avut loc de prima instanță cu încălcarea competenței
teritoriale;
- neîntemeiat prima instanță a admis și examinat cauzei în privința lui Parhomenco
Iurii în baza art. 3641Cod de procedură penală;
- nu a fost audiată în cadrul cauzei penale presupusa victimă;
- motivele expuse în sentința primei instanțe cuprinde textul expus în rechizitoriu;
78
- învinuirea înaintată nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării
judecătorești fiind lipsită de probe și nu s-a constatat în acțiunile lui Zabolotnîi Valerian
a elementelor infracțiunilor incriminate;
- nu au fost admise și nu au fost examinate demersurile pentru prezentarea de
probe în apărarea sa;
- nu au fost examinate probele sub toate aspectele obiectiv , fără a le da o
importanță și celor care vin în apărarea sa;
5.5. În motivarea recursului ordinar avocatul Modval Ion în numele inculpatului
Cojocari Ivan a menționat că:
- instanța de apel, nu a cercetat cazul sub toate aspectele, nu a făcut o analiză
detaliată și obiectivă a probelor și contrar prevederilor legale a încadrat juridic incorect
acțiunile inculpatului Cojocari Ivan;
- la baza deciziei au fost puse declaraţiile martorul Korkisco Pavel, audiat in prima
instanţa in condiţii speciale (art. 110 Cod de procedură penală) și verificate în instanţa de
apel în baza art.414 alin(1) și (2) Cod de procedură penală însă consideră ca instanţa de
apel contrar prevederilor art.415 alin.(2/1) Cod de procedură penală, a pus la baza
deciziei de condamnare declaraţiile acestuia fără a fi audiat din nou, și fără ca declaraţiile
acestuia să constituie o mărturie acuzatoare. Acesta fiind audiat în prima instanţă în
condiții speciale a declarat că dintre inculpaţi îi cunoaște doar pe Dmitrii Sevcenco si Igor
Malnic. Ultimul l-a ajutat sa treacă frontiera intre Ucraina și Republica Moldova.
Persoanele care l-au ajutat sa treacă ilegal, pe teritoriul Republicii Moldova, nu cunoșteau
scopul aflării lui aici, el nediscutând cu ei despre activitatea și planurile lor. Mai mult, ei
nu au fost prezenți la discuțiile cu Parhomenco Iurie;
- referitor la declaraţiile martorului Misciuk Iaroslav, pe care instanţa de apel lea
pus la baza condamnării inculpaţilor, a remarcat că acesta nu a fost audiat ca martor în
cadrul examinării cauzei nici în prima instanţă, nici în instanța de apel, acuzatorul de stat
Vidrașco Tatiana renunțând la audierea acestuia în calitate de martor în prima instanţă
(a se vedea procesul verbal al şedinţei de judecata). Astfel, consideră că declaraţiile acestuia
nu au putut fi verificate in cadrul examinării cauzei, făcând trimitere la dispozițiile art.
art.94 alin.(1) pct.9) Cod de procedură penală;
- instanța de apel, fără audierea unor martori a acuzării, fără ca din declarațiile
martorilor audiați să rezulte o mărturie acuzatoare susceptibilă să întemeieze într-un
mod substanțial condamnarea inculpatului a modificat sentința primei instanțe ți a
pronunțat o nouă hotărâre contrat dispozițiilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură
penală;
- nu este clar de unde instanța de apel a dedus că inculpații Cojocari Ivan, Melnic
Igor și Dragulea Vasile le-a asigurat trecerea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova
a cetățenilor Ucrainei, Adamovici Alexandr, Evtusenco Pavel și Mitak Bogdan. Aceste
persoane nefiind audiate în cadrul procesului penal pentru a confirma faptul dat;
- atât prima instanță cât și instanța de apel contrat prevederilor legale au dispus
încasarea din contul inculpaților a cheltuielilor de judecată pentru traducerea actelor de
comisie rogatorie și efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară, acestea constituind
cheltuieli judiciare care sunt achitate din bugetul de stat;
5.6. În motivarea recursului ordinar inculpatul Cojocari Ivan a menționat că:
- nu a comis infracțiunea incriminată în baza art. 3621 alin. (3), lit. a), art. art. art.
79
26, 46, 145 alin.(2), lit. a), p),Cod penal, nu au fost prezentate probe ce ar demonstra
vinovăția sa.
5.7. În motivarea recursului ordinar avocatul Ceban Victor în numele inculpatului
Șevcenco Dumitru a menționat că:
- nu pot fi considerate ca probe depozițiile martorului Popovici Iulian pentru că
acesta a declarat instanței că nu are recunoscut pe nimeni din banca acuzaților. Martorul
Ceplan Vadim nu a comunicat instanță de judecată careva informații care demonstrează
că Șevcenco Dumitru a întreprins careva acțiuni ilegale. Depozițiile martorului Corchișco
Pavel nu pot fi puse la baza sentinței de acuzare deoarece a acționat în calitate de agent
de acoperire deși nu a avut dreptul să acționeze fără o formarea procesuală;
- circumstanțele de fapt invocate de prima instanță ca fiind constatate în realitate
nu au fost confirmate în instanța de judecată prin probe admisibile;
- argumentele apărării au fost examinate superficial și formal ceea ce a provocat
pronunțarea unei decizii ilegale și neîntemeiate;
- nu a fost admis demersul apărării de a prezenta informații dacă în privința lui
Corchișco Pavel a fost intentat doar penal;
- nu a fost admis demersul apărării de audiere a martorului;
- nu a fost examinat demersul apărării cu privire la inadmisibilitatea probelor
obținute de organul de urmărire penală în cadrul efectuării măsurilor speciale de
investigații în privința lui Șevcenco Dumitru.
5.8. În motivarea recursului ordinar avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului
Dragulea Vasile a menționat că:
- învinuirea înaintată lui Dragulea Vasile și starea de fapt constatată de instanțele
de judecată nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar
probele administrate au fost apreciate de instanță în mod greșit, existând probe suficiente
care stabilesc că inculpatul Dragulea Vasile nu a comis infracțiunea incriminată, că nu se
întrunesc elementele infracțiunii incriminate;
- Dragulea Vasile nu a beneficiat de un proces echitabil conform art. 6 CtEDO, în
privința administrării probatoriului de către instanța de judecată fiind efectuată cu
încălcarea normelor procesuale relevante, inclusiv dreptului la egalitatea armelor în
cadrul procesului;
- nu a fost examinat demersul apărării cu privire la inadmisibilitatea unor probe
administrate în cauza penală deși acestea au o importanță determinantă în soluționarea
cauzei;
- cheltuielile de judecată pentru traducerea actelor de comisie rogatorie și
efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nu demonstrează vinovăția inculpatului
Dragulea Vasile și nu au relevanță pentru faptele incriminate acestuia;
- atât prima instanță cât și instanța de apel au adoptat o decizie neîntemeiată prin
calificarea acțiunilor de prestări servicii de transport de deplină legalitate de către
Dragulea Vasile, ca fiind organizarea migrației ilegale, în contradicție cu circumstanțele
pe deplin demonstrate în prima instanță;
- cererea de comisie rogatorie nu a fost prezentată instanței, nefiind clar care acte
procedurale urmează a fi considerate obiectul comisiei rogatorii;
- consideră că este nul procesul verbal de ridicare a materialelor dosarului din 31
iulie XXXXX, deoarece a fost efectuat cu încălcarea termenului de 3 luni de la data
obținerii informației prevăzut de art. 1325 alin. (9) Cod de procedură penală;
80
- consideră că neîntemeiat au fost încasate cheltuielile în mod solidar de la
inculpați întrucât procurorul nu a prezentat probe ce ar confirma suportarea acestor
cheltuieli.
5.9. În motivarea recursului ordinar avocatul Țurcan Veaceslav în numele
inculpatului Dragulea Vasile a menționat că:
- fapta inculpatului Dragulea Vasile nu întrunește elementele infracțiunilor pentru
care a fost condamnat;
- prima instanță a făcut o analiză obiectivă și imparțială mult mai detaliată cu
privire la vinovăția lui Dragulea Vasile (f.d.37).
- prima instanță a constatat în mod întemeiat inexistența elementelor constitutive
ale infracțiunii imputate în acțiunile lui Dragulea Vasile;
- nu este clar prin prisma căror probe și recalificări juridice instanța de apel a ajuns
la concluzia contrară celei ce aparține primei instanțe;
- condamnarea lui Dragulea Vasile o consideră arbitrară în raport cu
circumstanţele de fapt ale cauzei, din care rezultă că acesta activa în calitate de șofer de
taxi autorizat şi a executat la solicitare o comandă pe teritoriul Ucrainei. Niciunul dintre
figuranții pe acest dosar nu a declarat că ar fi comunicat lui Vasile Dragulea care era
scopul venirii pe teritoriul Republicii Moldova a persoanelor transportate. Nu a fost
demonstrată nicio legătura între Vasile Dragulea şi alți membri ai grupului inculpat, iar
includerea lui în calitate de membru al grupului organizat este o interpretare abuzivă
care nu are niciun suport factual în circumstanţele prezentei spețe;
- instanța de apel a adoptat o sentință ilegală prin calificarea acțiunilor de prestare
a serviciilor de transport în deplină legalitate de către Dragulea Vasile ca fiind
organizarea migrației ilegale în contradicție cu circumstanțele pe deplin demonstrate în
prima instanță;
- instanța de apel a recalificat în mod neîntemeiat și abuziv fapta ca fiind comisă
de un grup criminal organizat, deși această calificare este contrazisă de relațiile existente
între Dragulea Vasile și ceilalți inculpați;
- instanța de apel a respins neîntemeiat examinarea temeiurilor de nulitate a
probelor colectate prin intermediul măsurilor speciale de investigații cu încălcarea
procedurii penale;
- cheltuielile de judecată pentru traducerea actelor de comisie rogatorie și
efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nu demonstrează vinovăția inculpatului
Dragulea Vasile și nu au relevanță pentru faptele incriminate acestuia;
5.10. În motivarea recursului ordinar suplimentar, avocatul Țurcan Veaceslav în
numele inculpatului Zabolotnîi Valerian a menționat că.
- judecarea cauzei în privinţa lui Zabolotnîi Valerian a avut loc fără participarea
apărătorului;
- judecarea cauzei în prima instanță și instanța de apel a fost judecată fără
participarea unei părți;
- învinuirea înaintată nu și-a găsit pe deplin confirmarea în cadrul cercetării
judecătorești lipsa în acțiunile lui Zabolotnîi Valerian a elementelor infracțiunilor
incriminate;
- martorii acuzării au avut un caracter formal, fiind prezenți doar pentru a simul
apariția martorilor ce susțin afirmațiile absurde și inconsistente ale acuzării;
81
- martorul acuzării care deținea calitatea de victimă și anume Plahotniuc Vladimir,
nu a mai fost audiat în ședința de judecată, fiind respinse cererile apărării de a-l audia pe
acesta asupra circumstanțelor importante ale cauzei;
- martorii apărării nu au fost amdiși spre audiere, nefiind admise nici declarațiile
scrise depuse de acești martori prin semnătură olografă, autentificată în condițiile legii
de către avocat;
- se atestă o insinuare de apartenență a lui Zabolotnîi Valerian la un grup „grup
criminal”;
- acuzarea a demonstrat o vînzoială a lui Parhomenco I. care încerca să creeze iluzia
pregătirii unui atentat asupra lui Plahotniuc Vladimir, la indicațiile acestuia, în schimbul
unor remunerații de bani primite de la persoane din anturajul lui Plahotniuc Vladimir;
6. Referințe asupra recursurilor declarate, nu au fost depuse.
7. Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal
lărgit concluzionează că recursurile ordinare declarate de către avocatul Russu Vitalie cu
inculpatul Melnic Igor, de către avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov
Stepan, de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Melnic Igor, de către
inculpatul Zabolotnîi Valerian, de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului
Cojocari Ivan, de către inculpatul Cojocari Ivan, de către avocatul Ceban Victor în numele
inculpatului Șevcenco Dumitru, de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului
Dragulea Vasile, de către avocatul Țurcan Veaceslav în numele inculpatului Dragulea
Vasile urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel şi dispunerea
rejudecării cauzei de aceeași instanţă de apel, în alt complet de judecată, iar recursul
declarat de către avocatul Dumitru Pavel în numele inculpatului Zabolotnîi Valerian
urmează a fi respins ca inadmisibil din considerentele ce urmează.
Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat
împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra
tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.
7.1. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Russu Vitalie cu
inculpatul Melnic Igor, de către avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov Stepan, de
către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Melnic Igor, de către inculpatul Zabolotnîi
Valerian, de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului Cojocari Ivan, de către inculpatul
Cojocari Ivan, de către avocatul Ceban Victor în numele inculpatului Șevcenco Dumitru, de către
avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului Dragulea Vasile, de către avocatul Țurcan
Veaceslav în numele inculpatului Dragulea Vasile, soluția instanței de recurs în drept, se
fundamentează pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,
potrivit cărora judecând recursul instanţa este în drept să-l admită, cu casarea totală a
hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a
procedurilor.
Instanţa de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o
caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze
echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri
contradictorii și nemotivate.
82
Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază și prevederile art. 414 Cod de
procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează
să se expună instanţa, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.
De fapt, urmează a fi elucidate următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost
săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost
comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost
apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.
În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanţa de
apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost
corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de
drept procesual sau penal au fost corect aplicate.
În cazul în care se constată nerespectarea prevederilor legale referitoare la
chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu
trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În acest context este relevant de specificat că, la judecarea apelului, în conformitate
cu art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor
motivelor invocate în apel, iar potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,
decizia instanței de apel trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de fapt și de drept
care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele
adoptării soluției date.
Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanţa de apel, ca urmare a efectuării
cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe
baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii temeinice, cu suport probator,
privitor la vinovăția inculpaților și să se expună la principalele motive invocate în
apelurile declarate.
În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de
instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic
superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea
în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea
în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.
La caz, autorii recursurilor își întemeiază solicitările de achitare a inculpaților sau
de remitere a cauzei la rejudecare, pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 6), 8), 11), 12)
Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri de casare: instanţa nu a fost
compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 şi 33; judecata a avut loc
fără participarea apărătorului; instanţa de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apeluri și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; persoana condamnată a fost judecată
anterior în mod definitiv pentru aceeaşi faptă sau există o cauză de înlăturare a
răspunderii penale; faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu lucrările cauzei,
Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt întemeiate, deoarece instanţa de apel nu a
ținut cont în deplină măsură de rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală,
nu a judecat cauza sub toate aspectele și nu a dat răspunsuri complete la toate motivele
esențiale invocate în apelurile declarate.
83
În esență, inculpații și apărătorii acestora menționează în recursurile depuse
precum că, instanța de apel nu a procedat la o examinare proprie a circumstanţelor acestei
cauze şi nu a respins motivat fiecare argument invocat de partea apărării.
De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudenţa CtEDO rezultă
că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenţie, înglobează,
inter alia, dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră relevante pentru
cauza lor, Convenţia nevizând garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor
drepturi concrete şi efective (cauza Artico împotriva Italiei, Hotararea din 13 mai 1980). Or,
acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt într-adevăr
„ascultate”, adică analizate temeinic de către instanţa de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6
implică, în special, în sarcina instanţei, obligaţia de a proceda la o analiză efectivă a
mijloacelor, argumentelor şi propunerilor de probe ale părţilor (cauza Perez împotriva
Franţei [MC] nr. 47.287/99 şi cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie
1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.
Desfăşurând ideea că, observaţiile părţii apărării nu au fost dezbătute de instanţa
de apel, Colegiul penal lărgit porneşte de la aceea că, instanța de apel la emiterea deciziei
atacate s-a limitat exclusiv la redarea argumentelor invocate în apelurile declarate de
către procurorii în Procuratura Pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
speciale, cât și a reluat parțial argumentele expuse în sentința primei instanțe.
În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a apreciat fiecare
probă separat, dar s-a expus în mod general asupra cumulului de probe.
Astfel, se constată că, de către instanța de apel au fost interpretate greșit
depozițiilor martorilor, fiind selectate numai faptele care au considerat de cuviință,
nefiind examinate în ansamblu toate probele care în mod evident dovedesc cu certitudine
faptul că inculpații au tangență cu săvîrșirea infracțiunilor imputate.
Reieșind din conținutul hotărârilor instanțelor inferioare, Colegiul penal lărgit
scoate în evidență faptul că, nu au fost apreciate argumentele prin care s-a invocat
contradictorialitatea declarațiilor martorilor date pe parcursul urmăriri penale și în
instanța de judecată, precum nu au fost apreciate nici argumentele apărării referitor la
acțiunile și rolul organului de urmărire penală, care în viziunea apărării a fost unul activ
și contravine jurisprudenței CtEDO.
De asemenea nu a fost combătută critica invocată de apărare, cu referire la
aprecierea dată de către instanțele de judecată declarațiilor martorilor, ca fiind o metodă
de apărare, lipsind argumentarea și analiză amplă a acestora, în coroborare cu probele
administrate în ansamblu. O astfel de constatare a instanțelor, care a-r fi una motivată și
argumentată prin raportarea la careva probe ce o combat, nu se regăsește în motivarea
soluției.
În acest context, Colegiul consideră, că simpla catalogare a declarațiilor martorilor
ca fiind doar o metodă de apărare, simpla afirmare privind aprecierea critică a acestor
declarații fără argumentarea de ce se impune o astfel de concluzie, fără aprecierea
versiunilor acestora și divergențelor apărute în raport cu probele acuzării nu poate
genera concluzii definitive pe marginea învinuiri aduse.
Este de menționat că, deciziile emise pe cauză, de fapt nici nu conțin analiza
probelor, motivarea concluziilor și soluțiilor, instanțele limitându-se la expunerea faptei
ca fiind constatată, trecerea în revistă a probelor administrare cu mențiunea simplă că
vinovăție este dovedită.
84
Instanța de apel, făcând eronat trimitere la faptul că, instanța de fond corect a
concluzionat confirmarea vinovăției inculpaților, precum motivarea și stabilirea
pedepsei, acordând apreciere unilaterală și parțială cumulului de probe administrat în
speță, fiind acceptate în mod prioritar probele acuzării, ne fiind combătute argumentat
probele apărării prin care este pusă la îndoială vinovăția inculpaților în comiterea
faptelor imputate, astfel, nerespectându-se în consecință cerințele art. 389 alin. (2) Cod de
procedură penală, conform cărora sentința de condamnare se adoptă numai în condițiile
în care, în urma cercetări judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a
fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, ori sentința de
condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe
declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale și criticile în instanța de judecată
în absența lor.
În acest context, instanța de apel în mod doar declarativ s-a pronunțat referitor la
respingerea argumentelor și versiunilor părții apărării, neluarea în considerare a
argumentelor ca fiind nefondate, aprecierea critică a declarațiilor inculpaților, martorilor,
evitând expunerea argumentată a unor asemenea deducții.
Prin urmare, la baza deciziei de condamnare, instanța de apel a pus declarațiile
martorilor Parhomenco Iurii, Korkișco Pavel, Mișciuk Iaroslav, declarațiile specialistului
Zaharenco Eugeniu, materialele privind efectuarea unor măsurie speciale de investigații
cât și concluziile rapoartelor de expertiză criminalistică.
Astfel, instanţa de apel a pus la baza sentinței de condamnare declaraţiile
martorului Korkișco Pavel, acesta ne fiind audiat, și fără a argumenta concret în ce
măsură declarațiile acestuia date la urmărirea penală constituie o mărturie acuzatoare
incontestabilă. Astfel, acesta fiind audiat în prima instanţa în condiţii speciale a declarat
că dintre inculpaţi îi cunoaşte doar pe Dmitrii Șevcenco și Igor Melnic. Ultimul l-a ajutat să
treacă frontiera între Ucraina și Republica Moldova. Persoanele care l-au ajutat să treacă ilegal,
pe teritoriul Republicii Moldova, nu cunoşteau scopul aflării lui aici, el nu a discutat cu ei despre
activitatea și planurile lor. Mai mult, ei nu au fost prezenţi la discuţiile cu Parhomenco Iurie.
Totodată, Colegiul reține că, instanța de apel a pus la baza condamnării
inculpaţilor și declaraţiile martorului Mișciuk Iaroslav, care însă nu a fost audiat ca martor
în cadrul examinării cauzei nici în instanţa de fond, nici în cea de apel, acuzatorul de stat
Vidrașco Tatiana renunțând la audierea acestuia în calitate de martor în prima instanţă
(a se vedea procesul verbal al şedinţei de judecată). Astfel, declaraţiile acestuia nu puteau fi
verificate în cadrul examinării cauzei, iar potrivit art.94 alin.(1) pct.9) Cod de procedură
penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe, și prin urmare, se exclud din dosar
și nu pot fi puse la baza sentinţei sau a altor hotariri judecătoreşti, datele care au fost
obţinute fără a fi cercetate, în modul stabilit în şedinţa de judecată. Astfel, contrar
prevederilor legale, instanţa de apel pune la baza motivării sentinţei declaraţiile
martorului respectiv.
De menționat că, declarațiile martorului Parhomenco Iurii se contrazic cu
declarațiile martorului audiat în condiții speciale Korkișco Pavel, or, Parhomenco Iurii în
cadrul audierii în ședința de judecată a invocat că persoanele de origine ucraineană care
veneau pe teritoriul Republicii Moldova treceau de fiecare dată frontiera pe la or.
Lesnoaia din Ucraina, iar martorul Korkișko Pavel audiat în condiții speciale a declarat
că persoanele de origine ucraineană traversau hotarele Republicii Moldova pe la altă
85
frontieră prin satul Tarutino, astfel evidențiindu-se o divergență pe care instanța de apel
nu a clarificato.
De asemenea, instanța de apel nu s-a expus asupra declarațiilor contradictorii date
de către martorul Parhomenco Iurii care inițial a menționat asupra faptului că, din
momentul preluării cetățenilor ucrainei de către Melnic Igor din orașul Tarutino și până
la hotarele frontierei de stat din localitatea Lesnoaia, ultimul nu a comunicat cu nici unul
dintre ei, iar mai apoi a declarat că Melnic Igor i-a văzut pentru prima oară pe cetățenii
ucraineni.
Colegiul penal lărgit reține că din declarațiile martorului Parhomenco Iurii reiese
că inculpatul Melnic Iurie nu are nici o tangență cu pregătirea omorului la comandă așa
cum a fost calificat de către instanța de apel.
Nu este clar cum instanța de apel a dedus că inculpații Cojocari Ivan, Melnic Igor
și Dragulea Vasile le-a asigurat trecerea și șederea pe teritoriul Republicii Moldova a
cetățenilor ucraineni, or, aceste persoane nu au fost audiate în cadrul procesului penal
pentru a confirma faptul dat iar alte careva probe care ar confirma cele menționate nu au
fost prezentate.
În aceiași ordine de idei, instanța de recurs ordinar evidențiază că instanța de apel
nu a indicat în baza căror criterii a constatat că inculpații fac parte dintr-un grup criminal
organizat, or, materialele cauzei nu atestă legătura strînsă permanentă între inculpați,
precum și gradul înalt de organizare, de unde rezultă că nu orice grup de persoane care
au comis în comun o infracțiune poate fi considerat un grup criminal organziat.
Din declarațiile martorilor date în cadrul urmrării penale și în instanțele de
judecată, reiese că inculpații nici nu se cunosc bine între ei, sau au făcut cunoștință cu
puțin timp înainte să fie învinuiți în comiterea infracțiunilor imputate.
Mai mult, din materialele cauzei se constată că Melnic Igor, Cojocaru Ivan și
Dragulea Vasile nu cunoșteau nici pe unul din participanții la prezenta cauză, în situația
în care, învinuitul Melnic Igor a declarat că l-a văzut pentru prima oară pe Parhomenco
Iurii în cadrul urmăririi penale, în biroul procurorului.
În continuare, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel fără a lua în
considerare că inculpații vor să fie apărați anume de avocații aleși de către ei cu care au
încheiat contracte, a petrecut ședințe de judecată fără participarea avocaților aleși,
invitând alți avocați din oficiu, în acest sens încălcând rigorile prevăzute de art. 6 CEDO,
precum și prevederile art. 68 Cod de procedură penală.
Conform procesului verbal al şedinţei de judecată din 18.12.2018 (f.d.52-58, vol.
XVIII), se constată că apărătorul inculpatului Zabolotnîi Valerian nu a fost prezent la
judecarea cauzei.
Deși conform certificatului eliberat de administrația Spitalului Clinic de
Traumatologie și Ortopedie (f.d.44, vol.XIX), rezultă că avocatul inculpatului Zabolotnîi
Valerian în perioada 17.12.2018-26.12.2018 a fost internat în Spitalului Clinic de
Traumatologie și Ortopedie, însă instanţa de apel a invitat avocat din oficiu pentru
inculpatul Zabolotnîi Valerian și a dispus examinarea cauzei în ordine de apel la data de
18.12.2018, în lipsa avocatului ales de acesta și cu care a încheiat contract, fără a verifica
motivul neprezentei avocatului la ședința de judecată stabilită, fiind încălcat astfel
dreptul la apărare.
Prin urmare, din materialele cauzei se atestă că avocatul Curmeli Vladmir a fost în
imposibilitate de a se prezența la ședința de judecată stabilită la 18.12.2018, or, acesta nu
86
s-a prezentat la examinarea cauzei în ordine de apel, în perioada respectivă fiind internat
la Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie, iar instanţa de apel neîntemeiat a
considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa acestuia fără a clarifica motivul
neprezentei acestuia la ședința de judecată stabilită.
De asemenea, Colegiul penal lărgit accentuează că instanța de apel în ședința din
18.12.2018, nu și-a motivat soluția privind posibilitatea judecării cauzei în lipsa
avocatului ales de către inculpat, deși inculpatul participant a considerat imposibilă
examinarea, ne fiind întreprinse toate măsurile procesuale, instanța de apel rezumându-
se doar la invocarea că dreptul la apărare a inculpatului Zabolotnîi Valerian nu este
încălcat, acest drept fiind apărat de către avocatul desemnat din oficiu teritorial, avocatul
Lunca Ion și respectiv a respins cererea avocatului Curmeli Vladimir privind amânarea
judecării cauzei.
Instanța de apel nu a luat în considerare faptul că inculpatul Zabolotnîi Valerian a
refuzat a fi reprezentat de avocatul din oficiu, solicitând amânarea ședinței de judecată
pentru a fi reprezentat de avocatul ales, cu care a încheiat contract de asistență juridică.
Totodată, instanța de apel nu a oferit termen inculpaților Cojocari Ivan și Chirov
Stepan pentru a-și angaja un avocat, chiar dacă aceștia au făcut o solicitare în acest sens.
Instanța de apel nu a motivat desfășurat și suficient că probele administrate la
materialele cauzei dovedesc indubitabil că în acțiunile inculpaților se întrunesc
elementele infracțiunilor ce li se imputată, or, în corelație cu principiul prezumției
nevinovăției, este ilegal de a pune în sarcina învinuitului obligațiunea de a-și dovedi
nevinovăția și lucrul acesta este imposibil, dat fiind că învinuitul se consideră nevinovat
atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită în conformitate cu legea.
În opinia Colegiului penal lărgit, problema de drept rămasă nesoluţionată în
această cauză, rămâne a fi încadrarea juridică a faptei imputabile inculpaților care are
importanţă atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât şi pentru modul de desfăşurare
a judecării acestui dosar, determinând, nu în ultimul rând, concordanţa între conţinutul
legal al infracţiunilor şi conţinutul constitutiv al acestora.
În jurisprudenţa sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului reaminteşte
cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul
acesteia. Vorbind despre importanţa încadrării juridice a unei fapte, Colegiul face
trimitere la dispoziţiile art. 6§3 lit. a) din Convenţie, care exprimă necesitatea acordării
unei atenţii deosebite notificării „acuzaţiei” aduse persoanei deferite judecăţii.
Principala problemă adusă în discuţie pe orice cauză penală se referă la vinovăţia
sau nevinovăţia persoanei deferite judecăţii în raport cu faptele infracţionale imputate
acesteia prin rechizitoriu.
Prin „încadrarea juridică” a acţiunilor inculpatului se are în vedere determinarea,
constatarea juridică și motivarea convingătoare a corespunderii exacte între semnele
faptei prejudiciabile săvârşite şi semnele componenţei infracţiunii, prevăzute de norma
penală, după cum se menţionează în art. 113 din Codul penal.
Descrierea laconică a încadrării juridice a faptelor imputabile inculpaților nu poate
satisface cerinţele despre claritatea şi previzibilitatea învinuirii aduse acestora. De altfel,
prin rechizitoriu persoana trimisă în judecată este oficial înştiinţată, în scris, cu privire la
temeiul legal şi faptic al acuzaţiilor care i se incriminează. Mai mult, sub acelaşi aspect,
art. 6§3 lit. a) din Convenţia Europeană îi recunoaşte acuzatului dreptul de a fi informat
cu privire la încadrarea juridică a faptelor, dar şi cu privire la cauza acuzaţiei, adică
87
privitor la expunerea detaliată a faptelor materiale pentru care este acuzat şi pe care se
bazează acuzaţia (cauza Pelissier şi Sassi contra Franţei nr. 2544/94 pct. 52-54, CEDO 1999-
II). Sfera de aplicare a acestei dispoziţii trebuie apreciată, în special, în lumina celui mai
general drept la un proces echitabil garantat de art. 6§1 din Convenţie.
În materia penală, o informare precisă şi completă cu privire la acuzaţiile aduse
unei persoane constituie o condiţie esenţială a echităţii procedurii. Dreptul de a fi
informat cu privire la natura şi cauza acuzaţiei trebuie analizat în lumina dreptului
inculpatului de a-şi pregăti o apărare eficientă pentru a răspunde coerent, prompt şi
adecvat acuzaţiei înaintate.
La caz, instanța de apel nu a cercetat cazul dedus judecății sub toate aspectele, nu
a făcut o analiză detaliată și obiectivă a probelor și contrar prevederilor legale, nu s-a axat
pe o motivare complexă cu privire la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților.
În opinia recurenţilor, prin omiterea instanţei de apel de a se expune asupra
tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, instanţa a pronunţat o hotărâre
nemotivată şi neargumentată, prin ce le-a încălcat flagrant dreptul inculpaţilor la un
proces echitabil, garantat de art.6 CEDO.
Este de menționat faptul că instanţa de apel, nu a acordat o atenţie sporită celor
consemnate de inculpaţi pe parcursul instrumentării acestei cauze penale.
Colegiul penal precizeză, că instanţei de apel soluţionând în fond cauza, este
obligată să asigure părților garanţiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul
constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile şi pentru instanţa
respectivă.
De regulă, fiecare dintre părţile care se confruntă într-un proces penal, (acuzarea
şi apărarea) este deţinătoarea propriului adevăr, pe care încearcă să-l impună în urma
unei confruntări corecte. De aici decurge importanţa deosebită pe care sistemul adversial
o acordă procedurii, care trebuie să fie corectă, echitabilă, să asigure egalitatea armelor şi
să contribuie la aflarea adevărului.
Potrivit cererilor de recurs depuse de apărătorii inculpaţilor, alegaţiile lor nu au
nu au fost auzite și apreciate de către instanţa de apel, care s-a focusat doar pe poziţia
acuzatorului de stat preluând-o integral şi menţinând condamnarea în privinţa
inculpaţilor pe capetele de acuzare incriminate acestora, stabilind inculpaților chiar și
pedepse mai aspre, fapt care nu și-a găsut motivarea corespunzătoare.
În asemenea circumstanțe, decizia instanței de apel, care urma a fi pronunțată în
cadrul continuării procesului de judecată în condițiile art.413, 414 din Codul de
procedură penală, este una incompletă sub aspectul motivării.
În contextul rigorilor prevăzute de art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,
instanţa de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or, se atestă utilizarea
formulărilor generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele esențiale ale cauzei și a oferi
aprecierea concretă a fiecărei probe în parte conform art. art. 101 alin. (1) Cod de
procedură penală.
Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit
art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele,
temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date, de fiind respectate în deplină măsură
aceste prevederi legale.
88
Aici, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-(4) Cod
de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă faptul că
verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicităţii probei
sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.
Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea
sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea
procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.
Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost
obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de
prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.
Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului
penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire,
instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi
dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere trebuie să se
bazeze pe prevederile legale, pentru a evita în final concluzii defectuoase, în prezența
căror se conturează erorile de drept .
Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența
și utilitatea acestora. De menționat că proba trebuie apreciată și după veridicitatea
acesteia. Veridicitatea probelor poate fi caracterizată ca o corespundere a datei de fapt
examinată de către instanță cu realitatea pe care o probează această dată. Toate probele
în ansamblul lor sunt apreciate din punctul de vedere al coroborării lor.
În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de apel
în cauza dată, este afectată în partea motivării soluției adoptate și prezintă deficiențe
majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanţa de apel nu pot fi corectate
în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanţa de recurs nu este abilitată cu atribuții
de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanţa care a
judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii
judecătorești.
Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanţa de
apel nu şia motivat soluţia adoptată în conformitate cu dispoziţiile legale şi nu a dat
răspuns alegaţiilor de bază invocate de către părți în ordine de apel, care în opinia
acestora au importanţă în cauză, admițând astfel eroarea de drept prevăzută de pct. 6),
alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.
În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanţei de apel
în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași
instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise nu pot fi reparate de
către instanţa de recurs în prezenta procedură, neavând atribuții de a judeca cauza pe
fond şi substitui instanţa ce a judecat apelurile declarate la caz, cu încălcarea prevederilor
procesual penale.
La rejudecarea cauzei instanţa de apel urmează să se conducă obligatoriu de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare şi
limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit şi în strictă conformitate cu prevederile
legii procesual-penale asupra motivelor esenţiale invocate în cererile de apel şi recurs,
nominalizate şi în prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate,
89
să verifice şi să aprecieze profund probele administrate şi examinate în instanţă în strictă
conformitate cu cerinţele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea
admisibilităţii sau inadmisibilităţii fiecărei probe examinate, să analizeze la modul
cuvenit prezenţa sau lipsa elementelor infracţiunilor imputate inculpatului, să elucideze
faptele importante pentru soluţionarea justă şi promptă a cauzei date; să-şi argumenteze
clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării şi stabilirii
pedepsei, în caz de adoptare sau menţinere a unei soluţiei de condamnare, ținând cont
de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum şi de
practica relevantă a CtEDO, subsidiar pronunțându-se şi asupra argumentelor
acuzatorului de stat, pentru a pronunţa o hotărâre legală şi întemeiată, în conformitate
cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către către avocatul Dumitru Pavel în
numele inculpatului Zabolotnîi Valerian, Colegiul penal lărgit menționează următoarele:
După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine
de apel cu participarea inculpatului Zabolotnîi Valerian şi a avocatului acestuia,
dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 18.12.2018, în ședința de judecată în care
participanții la proces au fost înștiințați despre faptul că decizia motivată va fi pronunțată
la 18.01.2019, ora 14.00 (f.d. 52-58, vol. XVIII).
Potrivit procesului-verbal al instanței de apel din 18.12.2018, inculpatul Zabolotnîi
Valerian și apărătorul acestuia au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului (f.d. 52-58,
vol. XVIII).
Totodată, inculpatul Zabolotnîi Valerian și apărătorul acestuia, avocatul Curmeli
Vladimir au fost prezenți la ședința de judecată din 18.01.2019, prin care instanța de apel
a informat participanții la proces că în legătură cu complexitatea cauzei, pronunțarea
deciziei redactate integral, se amână pemtru data de 01.02.2019, ora, 14:00 (f.d. 58, vol.
XVIII).
La pronunțarea deciziei integrale din 01.02.2019, inculpatul Zabolotnîi Valerian nu
a fost prezent, fiind prezent apărătorul acestuia – avocatul Curmeli Vladimir, fapt
dovedit prin semnătura acestuia pe recipisă (f.d.179, vol. XVIII).
Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 01 februarie 2019,
ședință despre care inculpatul Zabolotnîi Valerian și avocatul acestuia au cunoscut,
fiindu-le cunoscută și soluția pe caz.
Colegiul menționează că, avocatul Dumitru Pavel a declarat recurs ordinar
împotriva hotărârii judecătorești adoptate la caz, la data de 24 ianuarie 2020, fapt
confirmat prin data înregistrării la Curtea Supremă de Justiţie, adică peste termenul
prevăzut de lege.
Colegiul atestă că una din cerințele obligatorii, la depunerea recursului, se referă
la respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective.
În corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de
declarare a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanţei de apel.
Ca atare, termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui
atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după
expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede
posibilitatea de repunere în termen a recursului.
În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de
procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut
90
un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual şi
nulitatea actului efectuat peste termen”.
Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că,
în cauza deferită judecății, termenul de declarare a recursului a fost omis de către
recurent, respectiv argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate
pentru examinare, partea fiind decăzută din dreptul de a exercita această cale de atac.
Relevante în acest sens sunt şi unele aspecte ale principiului securității raporturilor
juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza Ghirea contra
Moldovei, unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care reprezintă unul din
elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil – presupune că fiecare parte
beneficiară de o posibilitate rezonabilă de ași prezenta cazul în condițiile, că nu ar puneo
într-un dezavantaj substanțial în raport cu cealaltă parte.”
Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor referitoare la termenele limită este de natură
să aducă atingere principiului egalității armelor în cazul în care părțile nu beneficiază de
aceleași mijloace pentru a-şi susține argumentele în faţă instanţei.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră că, recursul ordinar
declarat de avocatul Dumitru Pavel în numele inculpatului Zabolotnîi Valerian, urmează
a fi respins ca fiind inadmisibil.
8. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală,
Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie,
D E C I D E:
Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Russu Vitalie cu

inculpatul Melnic Igor, de către avocatul Dimov Ivan în numele inculpatului Chirov
Stepan, de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Melnic Igor, de către
inculpatul Zabolotnîi Valerian, de către avocatul Modval Ion în numele inculpatului
Cojocari Ivan, de către inculpatul Cojocari Ivan, de către avocatul Ceban Victor în numele
inculpatului Șevcenco Dumitru, de către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatului
Dragulea Vasile și de către avocatul Țurcan Veaceslav în numele inculpatului Dragulea
Vasile, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie
2018, în cauza penală în privința lui Zabolotnîi Valerian XXXXX, Șevcenco Dmitrii
XXXXX, Cojocari Ivan XXXXX, Dragulea Vasile XXXXX, Melnic Igor XXXXX, Chirov
Stepan XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt
complet de judecată.
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Dumitru Pavel
în numele inculpatului Zabolotnîi Valerian.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020.
Preşedinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
91
Toma Nadejda
Ţurcan Anatolie
Cobzac Elena
92

Search Col Penal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Search Col Penal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dosarul nr.

Zabolotnîi Valerian XXXXX, născut la XXXXX;

Șevcenco Dmitrii XXXXX, născut la XXXXX;

Cojocari Ivan XXXXX, născut la XXXXX;

Dragulea Vasile XXXXX, născut la XXXXX;

Melnic Igor XXXXX, născut la XXXXX;

Chirov Stepan XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 02 aprilie 2018:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Russu Vitalie cu

Preşedinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

S-ar putea să vă placă și