Psihologie cognitiva - C 7 – 26.11.

2003

Similitudinea imagine vizuala-imagine mintala

Este al doilea argument care porneste de la premisa : daca imaginea mintala este rezultatul
filtrarii imaginii reale prin baza de cunostinte, cat este de abstracta (ex. Un nevazator congenital
poate avea imagini mintale).
Experimentele facute pe loturi de subiecti vazatori si orbi congenitali, au demonstrat ca
ambele tineau cont de reprezentarea spatiala a realtiilor dintre elementele unei configuratii sau
scene, de aceea se spune ca imaginea mintala este echivalenta cu imaginea spatiala.
Imaginile mintale sunt mai abstracte, decat cele vizuale, nefiind legate de o singura
modalitate perceptiva. Caracterul lor abstract reiese si din utilizarea in reprezentare a unor atribute
nonperceptive, cum este cazul inteligentei. Acelasi efect s-a obtinut si prin compararea atributelor
fizice.
Concluzie: procesele imagistice si imagistica mintala sunt implicate in compararea
proprietatilor abstracte, dar nu au un caracter vizual. Ele sunt un analog abstract al imaginii fizice.
Experimentele asupra relatiei imagini vizuale-imagini mintale au 2 aspecte :
a.interferenta dintre sarcini icare apartine aceleiasi modalitati senzoriale este mai mare decat
cea a sarcinilor din modalitati senzoriale diferite.
b.o parte din procesarile imagistice sunt realizate de aceleasi mecanisme, care sunt implicate
in formarea imaginii vizuale.
Ex. Pacientii cu leziuni pe lobul parietal stang au deficit vizual selectiv.
Concluziile experimentelor conduc la ipoteza: ca in imaginea mintala sunt prezente atat
caracteristici spatiale, cat si vizuale, utilizarea unora fiind determinata de specificul sarcinilor.

Realtia: memorie de lucru – memorie de lunga durata – imagini mintale

Al treilea argument se refera la durata imaginii in memorie.

Memoria imagistica este prodicioasa chiar in cazul scurgerii unui interval mai mare de timp,
deoarece se pare ca exista un cod dual conform caruia memoria imagistica se asociaza cu un cod
verbal si tinand seama de procesarile descendente apar in final trei coduri: imagistic, lingvistic,
semantic (imaginile sunt stocate cu acuratete in memorie, deoarece in construirea lor sunt
implicate prelucrari semantice si li se asociaza etichete lingvistice.)
Experintele au dovedit ca in memoria de lucru ( acea parte a memoriei activata in vederea
rezolvarii unei sarcini) nu pot fi retinute decat maximum cinci elemente ale ueni imagini
complexe. Durata pastrarii in memoria de lucru a integralitatii imaginii pare sa fie in fuctie de
rapiditatea deteriorarii si refacerii segmentelor acestora.
Procesarea imaginilor mintale are urmatoarele operatii:
1.generarea reprezentarilor imagistice:
-imaginile mintale sunt generate de baza de cunostinte;
-acestea activeaza categoriile ce sunt implicate in recunoastere;
-partile mai usor de recunoscut sunt cele carora le corespund categoriile cele mai acticate din
baza de cunostinte;
-constructia imaginilor este limitata si este de durata, iar incapacitatea de a genera
reprezentari imagistice din parti componente are valuare diagnostica.
2.transformarea imaginilor:
 -rotirea – imaginile mintale pot fi rotite in plan sau spatiu tridimensional, analo cu rotirea
efectiva in realitatea fizica; este monitorizata de cunostintele implicite (tacite) pe care le avem
despre rotirea fizica si faptul ca acestea la stimuli bidimensionali este mai scurta, decat la cei
tridimensionali.
-expoandarea (marirea) si constictia (micsorarea) – imaginile mintale pot fi marite sau
micsorate; timpul este mai mare la o expandare ampla ca urmare a constrangerilor pe care
cunostintele noastre le impun transformarilor imagistice.
-impaturirea – asupra imaginii bidimensionale din care trebuie caonstruita imaginea unui
obiect tridemimensional; cu cat numarul de indoiri asupra imagin este mai mare, cu atat timpul de
raspuns creste.
-scanarea imaginilor minatale – o reprezentare imagistica poate fi inspectata (scanata), durata
si comlexitatea sarcinii hartilor mintale crescand odata cu marirea distantei dintre obiecte analog
cu mediul fizic. Aceasta nu inseamna ca noi avem in minte un spatiu analog cu cel fizic, ci
cunostinte despre acest spatiu.
Aplicatiile acestor harti mintale – in urbanistica si marketing, in profilaxia sociala.