Curs 11

Reoencefalograma REG

Este un indicator al circulatiei sangvine cerebrale. Indicator foarte important al raportului

dintre circulatia sangvina si activitatea psihica. REG este o metoda electro-fiziolagica de
evidentiere grafica a unei unde monofazice, asimetrice corespunzatoare variatilor
pulsatile ale impedantei electrice din teritoriul vascular cerebral la trecerea unui current
de inalta frecventa si reflecta modificarea umplerii sistolice a vaselor sangvinice. REG
reprezinta rezultatul umplerii sangvine a arterelor, capilarelor si venelor din zonele
cerebrale investigate. Aceasta metoda neinvaziva lipsita de risc pt. subiect permite
investigarea hemodinamicii generale si regionale a creierului in conditii de repaos sau de
efectuare a unor probe de solicitare sau in conditiile studiului farmaco-dinamic. REG
permite determinarea fluxului sangvin cerebral si starea tonusului vaselor pre si post
capilare se evidentiaza astfel starile de normotonie, hipertonie, hipotomie sau atonie a
vaselor cerebrale precum si diferite grade de arteroscleroza sau ischemie cerebrala.
Creierul se afla intr-o permanenta activitate rezulta un nivel crescut al metabolismului
cerebral si al fluxului sangvin cerebral. 15% vol/min in stare de repaos este consumat de
creier a carui masa reprezinta 2% din cea a corpului
Indicatori
- puls volumul relativ – indicator al gradului de umplere vasculara in orto si
clinostatism bifrontal pe emisfera dreapta, stanga si bimastoidian.
- Indicele de celeritate – un indicator al tonusului vascular in aceleasi derivatii.
-
Relatia dintre circulatie sangvina cerebrala si activitatea psihica.

Activitatea psihica influenteaza parametrii umplerii sangvine cerebrale si influenteaza

cresterea fluxului sangvin cerebral. Investigarea REG s-a efectuat in stransa relatie cu
activitatea despre care se presupune ca a determinat modificari in hemodinamica
cerebrala.
Concluzii : probele psihologice care exercita o intensa solicitare emotionala coreleaza
amplu cu nivelul umplerii sangvine din zone cerebrale cu proiectie specifica
mecanismelor afective. Persoanele cu nivel crescut al umplerii sangvine (in conditii
bazale si in lim. normalititatii) obtin rezultate mai slabe la probe de performanta si
prezinta un consum emotional crescut. Peroanele cu nivel mai redus al umplerii cerebrale
obtin rezultate mai bune la probe de performanta cu un consum emotional mai scazut.
Explicatia rezida in rezerva de mobilizare energetica astfel incat pers. Cu un nivel mai
scazut al umplerii sangvine cerebrale prezinta resurse energetice suplimentare de
mobilizare in conditii de effort intelectual si invers.
Alti indicatori : -modificarea ritmului respirator, cardiac,dinamica pupilara.

Modificarea conductibilitatii electrice a pielii – reactie electrotermala RED

Se mai numeste si reflexul psihigalvanic RPG, sau electrotermograma ETG.

RED – indicator al modificarii psihofiziologice declansat endogen sau exogen. Aceasta
reactie este declansata de sistemul simpatic, se declanseaza involuntar, subiectul nu o

1
poate supune controlului voluntar, rezulta o crestere a niv. de secretie sudoripara. Aceasta
secretie este salina si prezinta o buna conductibilitate electrica si rezulta RED echivalen
cu un fenomen de scadere a rezistentei electrice a pielii, cresterea conductibilitatii
electrice.
Diferite modalit de indentificare
S-a impus metoda lui Tarhanov care a preluat diferenta de potential bioelectric ce se
produce intre doi electroozi amplasati pe piele. Prin aceasti electrozi nu trece curentul
electric, se capteaza dif. de biopotential ce poate fi redata printr-o curba grafica, graficul
reactiei electrotermale cuprinde urmatorii indicatori: amplitudinea –valoarea max. dupa
aplicarea excitatiei (miliamperi); nivelul de revenire (ma) este dupa ce curba s-a
stabilizat; suprafata (cm patrati) se masoara cu un curbimetru; durata care reprezinta
timpul necesar stabilizarii curbei.
D.p.d.v. psihologic este important sa se raporteze la amplitudine si nr.de
deflexiuni se poate ajunge la interpretarea generala a curbelor unui sub.
Pornind de la relatia dintre suprafata curbei si nr de deflexiuni (de cate ori trece
curba prin punctul 0 al amplitudinii maxime) se pot stabili urmatoarele interpretari
psihologice:
- Suprafata mica cu nr. mic de deflexiuni – om inert neuropsihic, linistit, echilibrat,
inhib. fata de excitatie hiporeactiva, energie scazuta, lentoare, indiferenta si
pasivitate; desfasurare lenta dar exacta a activitatilor; gandirea se desfasoara lent,
dar se mobilizeaza in sarcina, personalit. perseverenta, echilibrata, calma,
rezistenta la situatii frustrante cu incarcatura afectiva.
- Suprafata mica cu nr. mediu de deflexiuni – persoana prezinta un activism
biopsihic diminuat-pasiv, calm, echilibrat emotional, bun autocontrol si
autoadaptare
- Suprafata mica cu nr mare de deflexiuni – inertie, fragilitate neuropsihica si
emotionala, comportament capricios, imprevizibil; atitudini neadecvate fata de
situatiile cu care se confrunta, deficit de adaptare la conflict.
- Suprafata medie cu nr mic de deflexiuni – personalitate echilibrata, capacitate de
adaptare si autoreglare psihica; plan comportamental – calm, echilibru,
autocenzura, discretie, rabdare, toleranta, moderatie o buna adaptare sociala,
rezistenta la situatii frustrante, conflictuale si afectogene.
- Suprafata medie cu nr mediu de deflexiuni – pers. echilibrata, bun autocontrol
emotional, disponibilitati adaptative sporite fata de situatii frustrante si afectogene
- Suprafata medie cu nr mediu de deflexiuni – pers. are tendinte spre labilitate
emotionala, autocontrol deficitar, deficiente de adaptare la situatii imprevizibile.
- Suprafata mare cu nr mediu de deflexiuni – pers excitabila, hiperreactiva,
impulsiva, agitata, cu dispozitii labile  reactii de dezadaptare in raport cu
situatia data.
- Suprafata mare cu nr mare de deflexiuni – activism cortical  hipereactivitate,
hiperexcitabilitate, labilitate emotionala; persoanele prezinta disfunctie a
capacitatii de adaptare, impulsivitate descarcari instinctive.
- Suprafata foarte mare a curbelor – hipereactivitate, hipersensibilitate reactii
neadaptative, tensiune, manifestari imprevizibile datorita fie unor tulburari
neurofiziologice sau a prezentei unor sechele post-traumatice.

2
 Aspecte particulare RED

In timpul somnului se constata o diminuare accentuata a RED pentru ca diminuarea la

trezire sa se amplifice. In vis se constata o scadere a rezistentei electrice si o amplificare a
RED, visul antreneaza ample modificari de natura somatovegetativa.
RED este obtinut la cei mai multi stimuli senzoriali, ea se obtine cel mai bine la
stimulii surpriza. Raspunsurile RED sunt cu atat mai sigure cu cat stimulii sunt mai
intensi, latenta este mai mare la stimuli vizuali decat la cei auditivi.
S-a constatat ca RED poate fi conditionat, dar averizarea conduce la o scadere
brusca a rezistentei electrice a pielii; amenintarea cu repetarea socului provoaca uneori o
reactie mai ampla decat stimulul propriu-zis.
RED este usor de determinat astfel incat asocierea unui stimul neutru cu unul
conditionat face ca prezenta doar a stimulului neutru sa pov. RED.
Se constata ca RED este un bun indicator la stimuli, situatii cu sens pt. subiect:
muzica, activitati, situatii ce corespund intereselor subiectului.
Primele cercetari au fost facute de Jung si Peterson care au incercat indentificarea
complexelor, cu ajutorul asociatiei de cuvinte si RED.
A utilizat 100 cuvinte  RED bun indicator pt. cuvintele cu incarcatura
emotionala: sarut, dragoste, casatorie, divort, nume propriu, femeie, jignire, dans, spaima,
mandrie, si ultimele 10 cuvinte: morcov, boala, foame, alb, pahar, a da, floare, iaz, creion,
a innota.
Un psiholog american a prezentat o serie de cuvinte stimul in 2 momente
– o data se citeau cuvintele si se inregistra reactia.
– pe urma gradarea din propriul punct de vedere.
Tipul de emotie recunoscut pt. a indentifica emotia de frica s-au utilizat: zgomot
violent, un bat de chibrit aprins, soc electric, lectura unor povesti sinistre, vizionarea unor
imagini, filme de groaza,...
Atunci cand subiectii au clasat situatia dupa emotie exista o buna corelatie intre
intensitatea emotiei si amplitudinea RED.
In variate experimente s-a cerut subiectului sa ofere o descriere obiectiva a ceea
ce se petrece in constiinta lui in timpul somnului.
Starea subiectiva cea mai indentificata este – confuzie, amuzament, dezagreabil,
efort, agreabil, ...
RED mai ampla la inceputul rezolvarii unei situatii problema si spre sfarsit.
RED se asociaza foarte bine si cu miscari (stranutul, suspinul, rasul)

Semnifictia psih. a RED

RED este datorata unei situatii de urgenta perceputa de subiect. Aceasta reactie de
urgenta poae fi caracterizata ca o trecere de la o stare de dezactivare la una de activare
sau de mobilizare. Aceste descarcari sunt expresia unei stari de activare. Pe acest suport
neurofunctional se bazeaza si poligraful.
- RED
- ritmul respirator

3
 - pulsul
In expertiza criminalistica se utilizeaza expertiza poligrafica ramanand in codul
penal decat ca proba informativa. Expertiza se realizeaza numai cu acordul acuzatului.
Acuzatul este informat asupra experimentului, i se prezinta intrebari. Principiul de baza
este ca o persoana vinovata acumuleaza reactii de vinovatie.