PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA 09.12.

2002
CURSUL 10

Variabila subiect

Are in vedere caracterul intrinsec al subiectilor,acest caracter confera diferente individuale.Este de

domeniul evidentei ca oamenii difera in mod remarcabil unii de altii (ordin fizic,structura somatica,glande
endocrine,etc.),caractere care tin de ordin psihologic,diferente de personalitate,temperament,ordin
social,profesional,nivel social educatie,de instructie.
Atunci cand selectam subiectii trebuie sa tinem cont de caractere intrinseci.
Caracteisticile intrinseci –difera de sex,difera de nivelul intelectual,trasaturi de
personalitate,temperament(cele mai des intalnite).
Esantionul este un segment reprezentativ dintr-o anumita populatie.Il definim in raport cu caracterul
experimentului,tipurile de solicitari pe care le avem in vedere.
Trebuie sa avem grija sa selectam subiectii in functie de cerintele experimentului.

Factori care afecteaza reprezentativitatea variabilei subiect :

1. Caracterul limitat al esantionului : esantionul este limitat fortat de imprejurari ;vizeaza si structura
esantionului de studiu.
2. Numarul de subiecti : nu putem sa selectam un numar f mare de subiecti pentru ca experimentul este
greu de realizat.In genere se accepta minim 15 subiecti si maxim 30 de subiecti.
3. Voluntariatul subiectilor : poate influenta experimentul.
Mortalitatea subiectilor: renunta unii subiectii din diferite motive.

Masuri de contracarare a factorilor:

1. Contrabalansarea-ne permite sa punem subiectii intr-o maniera organizata,intr-o anumita ipostaza
astfel incat sa eliminam efectele de ordine.Selectia trbuie sa fie aleatorie atunci cand impartim
grupul in mai multe grupuri.Trebuie sa avem grija sa realizam o anumita egalizare.
2. Pretestare- consta in ce masura anumite caractere intrinseci pot influenta calitatea
raspunsului subiectului.

Variabile dependente favorizate

Eperimentul in psihologie este o cunoastere mijlocita.

Numarul de variabile dependente pe care le avem in vedere este foarte mare.
Nu avem o asignare destul de riguroasa intre anumite variabile dependente si anumite procese psihice.
Una dintre erorile psihologiei este aceea ca se considera ca exista probe independente pentriu fiecare proces
psihic(memorie,gandire,perceptie,etc.).Trebuie avut in vedere ca variabila dependenta ofera trimiteri si la
alte procese nu numai la cel pe care noi l-am anticipat ipotetic.
Exista un anumit tip de solicitari de variabile dependente care acopera o arie larga a vietii psihice si ofera
indicatii valoroase cu privire la aspecte motivationale,verbale,motorii (pulsul,biocurentii cerebrali,activitatea
neuromusculara)-INDICATORI FIZIOLOGICI. Acestia pot fi caracteristicile motorii ,timpul de
reactie(poate fi cea mai favorizata variabila dependenta),comportamentul verbal(sub forma raportului
verbal,fie prin forma experimentului asociativ verbal ce ne ofera date de structura si organizarea
personalitatii.

Indicatori fiziologici

1
Hans Berger-prima lucrare despre EEG.
EEG-expresie a variatiilor lente de ptential la nivelul neuronilor piramidali corticali ale caror dendrite
radiar si perpendicular pe scoarta formeaza dipoli electrici altern somato dendritici. Biopotentialurile lente
de la nivelul dendritelor si potentialelor post sinaptice strabat mediul conductor heterogen si ajung mult
diminuate si distorsionate la cutia craniana.Aceste biopotentialuri sunt preluate cu ajutorul unor senzori
specifici aplicati pe cutia craniana si amplificate cu ajutorul aparaturii de un million de ori si apoi inscrise pe
o hartie speciala sub forma unor crbe (Fessard)sinusoidale.Actiunea bioelectrica se desfasoara ritmic si se
mentine constanta datorita unor mecanisme de sincronizare locala care sumeaza actiunea functionala a
milioane de neuroni ce descarca aceeasi frecventa in aceeasi faza si in acelasi timp.Formatiunile
subcorticale (sistemul reticular activator si talamusul)actioneaza asupra actiunii bioelectrice corticale
adaptate stimulului extero si interoceptivi ,dar si influentele metabolitilor si hormonilor din fluxul sangvin
circulator.Pe hartie sunt descrise unde caracterizate prin morfologie ,durata,amplificare,frecventa si
reactivitate.Pentru usurinta citirii unei EEG ritmurile au fost denumite cu litere grecesti si clasificate dupa
frecventa si periodicitate pe intervalle de timp de o secunda :
 Ritmul α- frecventa(ν) medie= 10cicli/sec,A=50-100μV{se
inregistreaza in regiunea occipitala in conditii de repaus
senzorial}
 Ritmulβ- ν medie=14-30c/s,A=5-30μV(microvolti){exprima o
actiune bioelectrica ale regiunii frontale si rolandice; are
o aparitie discontinua in forme variate si poate fi blocat in
timpil efectuarii unei actiuni motorii}
 Ritmulθ-ν medie=6c/s,A=50μV{provine din regiunea temporo-
frontalesi fronto-parietale;nu se blocheza la stimuli vizuali
,iar starile emotionale determina o exacerbare}
 Ritmul Δ-ν medie=2c/s,A=foarte variabila {morfologie
sinusoidala;ritm fiziologic la sugari in stare de veghe,iar
la adult in somn profund.

Dincolo de aspectul global traseele EEG prezinta caracteristici particulare proprii pentru fiecare
individ.Elementul cel mai variabil este procentul de ritm alfa (20-90% din totalitatea ritmurilor ce compun
un traseu normal).Unele trasee EEG se pot transmite urmasilor.La gemenii monozigoti epileptici traseele
corespund 80-90%.
Trasee patologice exprima intarzieri in maturizarea bioel.cerebrala se intalneste mai ales in tulburari de
comportament.
In somn predomina ritmurile θ si Δ (lente) in vis reapar cele rapide,dar nedefinite clar(depasind in genere
7c/s) dar cu o amplitudine mica.Dimineata domina alfa pentru ca apoi sa creasca beta.
Diferente de sex-apar diferene de maturizare bioel.mai rapida la fete.
-in functie de ciclu lunar in perioada premergatoare menstruatiei alfa este
mai rapid,dupa este mai lent.
-in timpul sarcinii se descrie o incetinire a ritmului de baza.
-la menopauza cresc ritmurile rapide.

Afectiunile psihice si EEG

 In afara de psihic fara fond lezional dovedit EEG nu constituie diagnostic
 Nu se poate pune diagnostic de nevroza,scchizofrenie,paranoia,depresie,dupa aspectul
morfologic al traseelor EEG
 Nu putem identifica trasaturile de personalitate sau nivelul intelectual

Care sunt motivele diagnosticului EEG ?

1. Eliminarea fondului organic in sprijinul sustinerii unei afectiuni

2
 2. Ofera date utile despre starea functionala a encefalului si dinamicii functiei cerebrale
3. Ajuta in selectionarea bolnavilor pt psihoterapie insa numai bolnavii cu traseu
normal raspund mai eficient la psihoterapie
4. Prognosticul imediat al bolii
5. Utilizarea in farmacologie in aprecierea eficacitatii tratamentelor medicale

EEG in experimentul psihofizic

 Indicator al nivelului functiei corticale:instalarea starii de somn,instalarea refluxului
de orientare/stingerea proceselor afective,stresului si suprasolicitarilor
 Delimitarea din punct de vedere anatomorfologic a analizatorului atat in veriga
subcorticala cat si corticala
 Stabilirea integritatii functiilor analizatoarelor

Se prefera inregistrari poligrafice,simultane ce permit interpretari complexe si nuantate.

EEG este realizat de medicul neurolog.
In psihofiziologie de 20 de ani s-a dezvoltat bio-feadback-ul.
Se porneste de la constatarea ca ritmul alfa este cel mai bun indicator al starii de relaxare . Psihologiapoate
utiliza aceasta tehnica pentru a evidentia instalarea starii de relaxare si pentru a antrena subiectul sa
controleze si sa provoace singuri relaxarea/activarea primind un feadback corespunzator unui ritm alfa ce
instaleaza relaxarea.
N.Selye- a dezvoltat satudii asupra stresului.
-biofeadback-ul este in esenta o terapie nonspecifica,o tehnica pt stapanirea stresulu psihic general prin
constientizarea unor indici ai stresului: cresterea tensiunii musculare ,arteriale sau combinatii => subiectul
invata cum sa controleze stresul intr-o maniera considerabila,devenind constient de intensitatea lui si evitand
pericolul de a depasii nivelul nostru natural de stres.
In aceasta tehnica subiectul este invatat sa-si extinda autocontrolul asupra functiilor organice vegetative si
neurovegetative.Acestea sunt preluate prin aparatura specifica si subiectul primeste feadback despre
instalarea starii de relaxare prin lumini ,culori ,muzica.Subiectul trebuie sa mentina aceasta stare sub
control.Pornind de la faptul ca ritmul alfa descrie starea de relaxare s-a incercat controlul asupra undelor
alfa.
Primele experimente Kamiya (japonez)1969 a reusit sa-si invete subiectii sa prelungeasaca sau sa scada
intervalul de timp al undelor alfa.
B.Brown in 1971 a asociat culori diferite cu undele EEG.
 A repetat experimentul schimband culorile pt a nu fi asociate cu un anumit efect al culorii
 Subiectii au fost solicitati sa combine culorile producand diverse nuantre timp de o ora si sa asocieze
simtaminte specifice pt fiecare dintre culori.
 Subiectilor li s-a cerut sa evalueze , utilizand 100 de termeni ce descriu stari afectiva , dispozitiile
sufletesti dupa cum sunt sugerate de culorile folosite anterior.
 S-a vazut : cuv cele mai frecvent asociate culorilor care semnalau prezenta ritmului alfa erau cald,placut,
usor,neutru,ca de vis,incert,misterios,etc,iar cuv asociate cu ritmul beta erau
manios,iritat,nelinistit,nemultumit,tulburat,frustat,zguduit,etc.
Acesta tehnica este utilizata in autorelaxare,in tratamentul insomniei,reducerea durerilor,in tratarea unor
tulburari psihice dar si in antrenamentul sportivilor de performanta (pt asi induce un control f bun al starilor
psihoemotionale si al eforturior).