Psihologie cognitiva – C 8 – 3.12.

2003

Sistemele mnezice

1.Memoria senzoriala – aceasta notiune denota persistenta reprezentarii senzoriale a

stimulului timp de cateva sutimi de secunda, dupa acesta a incetat sa actioneze asupra receptorilor.
Este specific fiecarei modalitati senzoriale: memorie vizuala sau iconica, memorie auditiva
sau ecorica, memorie tactila ec. Relatia stimulului este automata (nu reclama efort) si
preatentionala (mecanismele le preced pe cele implicate) in atentie.
Memoria iconica sau vizuala – are o durata de aproximaativ 100 ms. Are o capacitate
nelimitata. Foloseste la extragerea trasaturilor fizice ale stimulului (culori, contur, intensitate etc.).
Durata corespunde timpului necesar pentru activarea detectorilor de trasaturi.
Memoria auditiva sau ecorica – durata intre 200 ms.-2 s. Nu depaseste acest timp, are o
durata mai mare decat cea vizula, explicata prin anatomia anatomia analizatorului auditiv, care
permite o receptionare mai lenta.
Memoria senzorila vizeaza retinerea informatiilor categoriale, deoarece se activeaza
detectorii de trasaturi, fara a se retine semantica respectiva.
Cocluzie: localizarea anatomo-fiziologica a memorie senzoriale este diferita.
1.memoria senzoriala = prelungirea persistentei stimulului dupa incetarea actiunii asupra
receptorului, pentru a permite activarea detectorilor de trasaturi.
2.este specifica unui anumit tip de senzatii, deci avem mai multe memorii senzoriale.
3.are o locatie precisa.
4.informatia retinuta este precategoriala, iar relatia este automata si preatentionala.
2.Memoria de scurta durata – primele cercetari au pus in evidenta modelul conform caruia
memoria senzoriala stocheaza informatie care ulterior este transmisa memoriei de scurta durata,
care a re insa o capacitate limitata, din care o parte din aceasta memorie de scurta durata este
transormata in memorie de lunga durata. Prin repetitie o informatie intra din memoria de scurta
durata in memoria de lunga durata.
Diferentele dintre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata sunt cele dintre doua
stari ale aceluiasi sistem si nu a diferentei dintre doua sisteme diferite.
Memoria de scurta durata reprezinta de fapt cunostintele activate din memoria de lunga
durata. Din multimea de cunostinte de care dispune sbiectul uman, acele cunostinte cate sunt
temporar mai activate poarta denumirea de memorie de scurta durata.
Capacitatea memoriei de scuta durata – majoritatea experimentelor s-au bazat pe p rezentarea
succesiva a seriilor de itemi cu pauze sau intreruperi de prezentare.
Concluzie: se pot retine un numar de 7 +/- 2 itemi, ceea ce demonstreaza o limitare a
memoriei de scurta durata.
Ca argument pentru demonstrarea experimentala a faptului ca memoria de scurta durata face
parte din memoria de lunga durata s-au adus:
1.volumul de informatie din memoria de scurta durata de poate mari daca subiectul
utillizeaza informatia in unitati cu sens, mai generale numite chunks = cea mai inalta modalitate de
organizare a informatiei de care dispune sistemul uman la un moment dat.
2.segmentarea informatiei denigrate si formarea unitatilor cu sens este rezultatul procesarilor
descendente facilitate de cunostintele din memoria de lunga durata. Informatiile nu au intrata
automat initial in memoria de scurta durata, dupa care o parte au fost transformate in memorie de
lunga durata,ci din memoria senzoriala au fost puse in corespondenta directa cu cunostintele din
memoria de lunga durata. Acest lucru a facut posibila categorizarea stimulilor si organizarea lor pe
unitati integrative.
 Daca experimentele au constatat ca se prezinta serii succesive de stimuli la care
performantele initiale sunt ridicate, dupa care rata reproducerilor se deterioreaza, ele eu arat si
faptul valabilitatii principiului gestaltist, conform caruia daca se insereaza un alt stimul intr-o serie,
acesta va fi retinut mai mult decat media celorlalti stimuli.
Durata memoriei de scurta durata – metoda de masurare prin set de stimuli cu intercalarea
unei sarcini suficient de dificila.
Concluzie: rata uitarii max. in primele 6s (cam jumatate, dupa 15s se uita majoritatea, dupa
care se aplatizeaza curba uitarii – itemii apartin deja memoriei de luga durata.
Durata memoriei de scurta durata este de 15-20s. Mecanismul duratei explica efectul pozitiei
in serie: itemii de la inceput sunt mai bine reamintitideoarece activarea lor este mai ridicata prin:
-primul item nu esteinhibat de nici unul anterior, are cea mai ridicata valuare de activare,
-opurtunitatea repetarii a primilor itemi ridica rata lor de activare,
-tot astfel se explica si efectul recentei, itemii din final, deoarece nemaifiind succedati de altii
au valuarea de activarea cea mai mare