Criptografie Final

Criptografie şi securitate
— an3 s1 2010 —
verner
A Criptografie şi securitate – 6 / 12 subiecte
RSA Criptografie şi securitate – 4 / 12 subiecte
ELG Criptografie şi securitate – 2 / 12 subiecte
B Subiecte de la sesiunea de iarna 2010 – 143 subiecte
D Grila Liviu – Forum Smartgen
E Tema RSA – 4 subiecte
F Tema El-Gamal – 4 subiecte
G Regulile de criptare – alfabetic
pag. 1
pag. 2
Alice alege numărul prim p=13 şi rădăcina primitivă modulo13, g=2
şi cheia secretă a=7. Alice foloseşte semnătura digitală El-Gamal
pentru a semna documentul ……????…. pentru care h(x)=8, unde h
B 110 este o hash-funcţie cunoscută public. Alege k=5 şi obţine semnătura d
(r, s), unde ………????……….., iar ..... este inversul lui 5 modulo12.
Avem:
d. (r, s) = (5, 11)
Alice alege numerele prime p=5, q=11 şi exponentul de criptare
e=27. Semnătura RSA pentru documentul m=24 emis de Alice este
s  24d mod 55 , unde d este exponentul de decriptare corespun-
zător lui e. Avem: b
B 8 c
a. s=13 ?
b. s=19
c. s=43
d. s=31
Alice alege numerele prime p=5, q=11 şi exponentul de criptare
e=27. Semnătura RSA pentru documentul m=15 emis de Alice este
s  md mod 55 , unde d este exponentul de decriptare corespunză-
tor lui e. Avem: ?
B 72 a
a. s = 20 c
b. s = 13
c. s = 41
d. s = 31
Codificaţi textul clar CRIPTOGRAFIE folosind sistemul de crip-
tare VIGENERE cu cheia secretă GRUPA. Solutia este.......
B 4 c
c. IICETUXLPFOV
Codificaţi textul clar IMPAR folosind sistemul de criptare
VIGENERE cu cheia secretă VARF. Solutia este.......
B 111 a
a. DMGFM
pag. 3
pag. 4
Codificaţi textul clar INCAS folosind sistemul de criptare
VIGENERE cu cheia secretă GARA. Solutia este.......
B 76
R : ONTAY
Codificaţi textul clar UMBRA folosind sistemul de criptare
VIGENERE cu cheia secretă CARD. Solutia este..........
a. WMSUG
B 27 ?
b. WMSUC
c. KMSUC
d. WMSUQ
R: XMSUC
Codificaţi textul clar USCAT folosind sistemul de criptare
VIGENERE cu cheia secretă LABIL. Solutia este...........
B 109 c
c. FSDIE
Codificaţi textul clar ZIMBRU folosind sistemul VIGENERE şi a-
vând cuvântul cheie BILA.
a. ARYBSC ?
B 79
b. AQXCSB d
c. AQXBSC
d. AQYBSC
R: WQYBSC
Concepte de bază ce apar în criptografie :
K este o multime numită spaţiul cheilor . Un element al lui K este nu-

D 7 mit cheie. Fiecare element e din K determină în mod unic o bijecţie
de la M (spaţiul mesajelor) la C (spaţiul textelor cifrate), notată Ee,
numită:
R: funcţie (transformare) de criptare
pag. 5
pag. 6
Concepte de bază ce apar în criptografie :
Pentru fiecare element d din spaţiul cheilor K, Dd este o bijecţie de la

D 8
C (spaţiul textelor cifrate), la M (spaţiul mesajelor), numită:
R: funcţie (transformare) de decriptare

Concepte de bază ce apar în criptografie:
A este o multime finită, numită alfabetul de definiţie.

D 5 M reprezintă spaţiul mesajelor şi contine şiruri de simboluri dintr-un
alfabet de definiţie.
Elementele din M se numesc:
R: mesaje în clar
Multimea C contine şiruri de simboluri dintr-un alfabet de definiţie

D 6 care poate diferi de alfabetul lui M (spaţiul mesajelor). Un element
din C este numit text cifrat. Multimea C se numeste:
R: spaţiul textelor cifrate

Multimea {Ee |e din K } a functiilor de criptare şi o multime cores-
D 9 punzatoare in dD dK a functiilor de decriptare, cu proprieta-

tea ca pentru fiecare e din K exista o cheie unica din K astfel incat
= 1d e D E , formează:
R: scheme de criptare
pag. 7
pag. 8
Consideraţi alfabetul latin din care eliminaţi litera de frecvenţă redu-
să W. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, codificaţi textul
B 5 clar UNIVERSITATE. Alegeţi varianta corectă din cele de mai jos. b
b. EACD BDEB AEDC DDBD DEAA DEAE

să Q. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, decodificaţi textul
criptat AEEC ACCB AACC AADC AE. Alegeţi varianta corectă
B 19 d
din cele de mai jos.
d. EXCLAMASE
să Q. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, codificaţi textul
B 25 clar STIRPIRE. Alegeţi varianta corectă din cele de mai jos. b
b. DCDD BDDB DABD DBAE

să Y. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, codificaţi textul
B 53 clar ZIRCONIU. Alegeţi varianta corectă din cele de mai jos.
EE.BD.DC.AC.CE.CD.BD.EA
să W. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, codificaţi textul
B 105 clar EXCLAMARE. Alegeţi varianta corectă din cele de mai jos. a
a. AEEC ACCB AACC AADC AE

să W. Folosind sistemul de codificare POLYBIOS, decodificaţi tex-
tul criptat AEEC ACCB AACC AADC AE. Alegeţi varianta corec-
B 106 b
tă din cele de mai jos.
b. EXCLAMARE
pag. 9
pag. 10
Consideraţi cifrul de permutare al lui HILL. Pentru numărul întreg
fixat d = 2 şi cheia de criptare
B 15 7 2 b
M , codificarea textului clar LESA este……...
2 3
b. HIWK
B 26 5 2 b
M  , decodificaţi textul criptat YXEN:
 2 3 
b. AZUR
B 28 3 2 b
M , decodificaţi textul criptat GEEM.
7 7
b. CASE
B 30 3 2
M   , codificarea textului clar CLAR este……..
 3 5 
R: NHZH
pag. 11
pag. 12
B 33 6 7 a
M  , codificarea textului clar GUMA este:
 1 3 
a. EYUG
fixat d=1 şi cheia de criptare
B 85 3 2 d
M , codificarea textului clar LIRA este:
7 7
d. LAZI
B 86 3 2 d
M , codificarea textului clar LIRA este:
7 7
d. LAZI
B 102 5 3 d
M  codificarea textului clar ZARE este:
 5 4 
d. VXBP
pag. 13
pag. 14
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utili-
zare CBC al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1101 1101 1010 1001, folosind cheia de criptare
B 6 1 2 3 4
. Blocul initial este IV=1100.
4 1 2 3
R: 1000 1010 0000 1100
zare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
x=1011 1101 0011 0101 folosind cheia de criptare
B 7 1 2 3 4 c
  . Blocul initial este IV=1001
 2 3 1 4 
c. 1000 1000 1010 0110
x = 1010 0101 1000 0001, folosind cheia de criptare
B 10 1 2 3 4 a
. Blocul iniţial este IV=1111.
2 4 1 3
a. 1100 0110 1011 0011
zare ECB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
B 12 1 2 3 4  a
 
 3 2 1 4 
a. 1111 0101 1010 0111
pag. 15
pag. 16
zare CFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
B 17 1 2 3 4 d
  . Blocul iniţial este IV = 1101.
 4 1 2 3 
d. 1111 0111 0110 1000
B 34 1 2 3 4 c
  . Blocul iniţial este IV=1001.
 2 3 1 4 
c. 0100 0011 0000 1001
B 36 1 2 3 4 a
 2 3 4 1 
a. 0010 0110 0100 1101
B 37 1 2 3 4 d
 2 3 4 1 
d. 1110 1011 0001 0000
pag. 17
pag. 18
B 38 1 2 3 4 b
 2 3 4 1 
b. 1110 1100 1101 0001
B 39 1 2 3 4 c
 2 3 1 4 
c. 1000 1111 1100 1111
B 40 1 2 3 4  b
 
 3 1 4 2 
b. 1100 0110 1000 0011
B 41 1 2 3 4 c
 
 2 3 4 1 
c. 0111 0010 1000 0101
pag. 19
pag. 20
B 42 1 2 3 4 b
 
 4 3 2 1 
b. 1111 0000 0011 1100
x= 1010 1010 1010 0101, folosind cheia de criptare
B 44 1 2 3 4  b
  .
 3 2 4 1 
b. 1001 1001 1001 0110
B 45 1 2 3 4 d
 4 3 2 1 
d. 1110 0111 1101 0111
B 46 1 2 3 4  a
 3 2 4 1 
a. 1100 1100 1100 0011
pag. 21
pag. 22
B 47 1 2 3 4 b
 
 2 4 1 3 
b. 0001 1101 0111 1100
B 49 1 2 3 4 d
 2 4 1 3 
d. 1010 1110 1100 0110
B 50 1 2 3 4 a
 2 4 1 3 
a. 1001 0000 0110 1011
B 51 1 2 3 4 c
 2 4 1 3 
c. 1001 0001 1111 1010
pag. 23
pag. 24
B 52 1 2 3 4 a
 
 2 1 3 4 
a. 0111 0001 1000 0110
B 54 1 2 3 4  d
 3 2 4 1 
d. 1111 1100 0110 0000
B 55 1 2 3 4  c
  . Blocul iniţial este IV=1100
 3 2 4 1 
c. 1111 0101 1100 0000
B 56 1 2 3 4 c
 
 2 3 4 1 
c. 1111 1010 0101 1011
pag. 25
pag. 26
B 57 1 2 3 4 c
 4 3 2 1 
c. 1110 1000 1101 1011
B 58 1 2 3 4 a
 4 3 2 1 
a. 1110 0111 0010 0111
B 61 1 2 3 4  d
 
1 3 4 2 
d. 1101 1010 0111 0101
B 62 1 2 3 4  a
  . Blocul initial este IV=1010.
1 3 4 2 
a. 0001 1000 1111 1010
pag. 27
pag. 28
B 63 1 2 3 4  b
1 3 4 2 
b. 0010 0000 1101 1010
B 64 1 2 3 4 
  . Blocul iniţial este IV = .......
 3 4 2 1 
R: 0011 0111 0101 1011
B 65 1 2 3 4  c
1 3 4 2 
c. 0010 1101 1100 1111
B 69 1 2 3 4  c
 
 3 4 2 1 
c. 0011 0111 0101 1011
pag. 29
pag. 30
B 75 1 2 3 4 c
. Blocul iniţial este IV=0010
3 2 1 4
c. 0111 1101 1110 1000
B 77 1 2 3 4 b
şi blocul iniţial IV=0011
3 1 4 2
b. 0011 0000 0001 0010
B 78 1 2 3 4 d
şi blocul iniţial: IV=1101
4 1 2 3
d. 1111 0111 0110 1000
B 81 1 2 3 4
şi blocul iniţial IV=0110
3 2 4 1
R : 1101 1111 1001 1010
pag. 31
pag. 32
B 94 1 2 3 4 
 3 2 1 4 
R : 0111 1101 0100 0000
B 97 1 2 3 4 d
. Blocul iniţial este IV = 1001.
2 3 1 4
d. 1000 1000 1010 0110
zare ECB al acestuia,codificaţi secvenţa de text clar
1 2 3 4 c,
B 104
. d
3 4 2 1
c. 0011 0111 0101 1011
d. 0011 0111 0101 1011
B 116 1 2 3 4
2 4 1 3
R: 1100 0110 1011 0011
pag. 33
pag. 34
B 135 1 2 3 4 d
2 3 1 4
d. 0011 1011 0010 1111
B 66 1 2 3 4 a
2 4 1 3
a. 1100 0110 1011 0011
Consideraţi sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de
utilizare OFB al acestuia, codificaţi secvenţa de text clar
B 73  1 2 3 4 b
  şi blocul iniţial IV=0011
 3 1 4 2 
b. 0011 0000 0001 0010
Considerăm d exponentul de decriptare, e exponentul de criptare şi p
şi q două numere prime impare. Pentru p=3, q=5 şi e=7, să se deter-
E 1
mine d (exponentul de decriptare).
R: d = 7
şi q două numere prime impare. Pentru p=7, q=5 şi d=11, să se deter-
E 2
mine e (exponentul de criptare).
R: e = 11
pag. 35
pag. 36
şi q doua numere prime impare. Pentru p=5, q=11 şi e=3 , să se
B 112
determine d (exponentul de decriptare).
R: d=13
şi q doua numere prime impare. Pentru p=5, q=7 şi e=5 , să se
B 113
R: d=5
Considerăm e exponentul de criptare, p şi q două numere prime im-
pare şi n=pq. (n,e) = (15, 4) -> cheie publică. Fiind dat n=15, e=4 şi
D 37
textul clar m=11, determinaţi textul codificat c .
R: c = 1
Considerăm modul de utilizare CBC al cifrului bloc DES care aplică
permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar
 1 2 3 4
A 9 x = 1011 0001 0100 1010 folosind cheia   şi
 2 3 4 1 
blocul iniţial IV = 1010
R: 0010 0110 0100 1101
Considerăm modul de utilizare CFB al cifrului bloc DES care aplică
1 2 3 4
x = 1011 0001 0100 1010 folosind cheia şi
A 11 2 3 4 1 ?
R: 1101 0101 1101 0010
1110 1100 1101 0001
pag. 37
pag. 38
Considerăm modul de utilizare ECB al cifrului bloc DES care aplică
1 2 3 4
A 8 x = 1011 0001 0100 1010 folosind cheia
2 3 4 1
R: 0111 0010 1000 0101

Considerăm modul de utilizare OFB al cifrului bloc DES care aplică
1 2 3 4
A 10 x = 1011 0001 0100 1010 folosind cheia şi
2 3 4 1
R: 1110 1011 0001 0000
Considerăm sistemul de criptare RSA construit cu numerele prime
p=3; q=5. Dacă exponentul de criptare este e=4 şi se doreşte codifi-
RSA 12C 1
carea textului clar m =11, determinaţi textul criptat c.
R: c = 1
Considerăm un schimb de mesaje în care se foloseşte sistemul de
criptare AFIN a cărei funcţie de criptare este definită prin
ek x 5 x 3 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 9 mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea d
textului în clar. Pentru schimbul de mesaje se doreşte criptarea cu-
vântului VULPE. Aceasta este:
d. EZGAX
ek x 5 x 7 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 80 mulţimea tuturor cheilor de criptare K , iar x reprezintă codificarea c
vântului INGER. Aceasta este:
c. VULBO
pag. 39
pag. 40
ek  x   3x  5 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 88 mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea c
vântului GRUPA. Aceasta este:
c. XENYF
B 91
ek  x   3x  1mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din a
mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea
textului în clar. Decriptaţi textul LRKNIBAN.
a. MODELARE
B 92
ek  x   3x  3 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din b
textului în clar. Decriptaţi textul FTSIRDCP.
b. SOFTWARE
B 95
ek  x   3x  5 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din c
textului în clar. Decriptaţi textul FMXVEDKP.
c. ALGORITM
pag. 41
pag. 42
B 98
ek  x   3x  7 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din d
textului în clar. Decriptaţi textul ZTJMFPUT.
d. GESTIUNE
ek  x   7 x  3 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 99 mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea a
vântului AMURG. Aceasta este:
a. DJNST
ek x 3x 7 mod 26 , unde k K reprezintă o cheie din
B 107 mulţimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezintă codificarea a
vântului PAINE. Aceasta este:
a. AHFUT
Criptaţi un text clar la alegere folosind sistemul de criptare HILL cu
3 2
A 2 matricea (Ex: Text clar: CURS)
3 5
R: OABU
Dacă criptanalistul dispune de un text criptat y, el poate căuta un text
clar a.i. e k(x)=y. Ce modalităţi de apărare pot fi:
B 67
R : corect gradul de complexitate al sistemului
pag. 43
pag. 44
Dacă d este exponentul de decriptare al unui cifru RSA construit cu
numerele prime p=5 şi q=17 şi având exponentul de criptare e=3,
B 16 c
atunci
c. d = 43
Dacă N este numărul tuturor cheilor cifrului DES, atunci:
B 108 b
b. N  256
Dacă r este numărul rundelor cifrului DES ca cifru Feistel, atunci
a. r = 13
B 114 d?
b. r = 18
c. r=5
d. r = 16
Decodificaţi textul criptat EUJKHI, codificat cu sistemul de criptare
B 117 VIGENERE, cu cheie secretă CUI. Solutia este....... a
a. CABINA
Decodificaţi textul criptat EUVKHI, codificat cu sistemul de criptare
B 119 VIGENERE, cu cheie secretă CUI. Solutia este....... d
d. CANINA
Decodificaţi textul criptat VUJGFI, codificat cu sistemul de criptare
B 122 VIGENERE, cu cheie secretă CUI. Solutia este....... c
c. TABELA
Decodificaţi textul criptat VUJNIC, codificat cu sistemul de criptare
B 126 VIGENERE, cu cheie secretă CUI. Solutia este....... b
b. TABLOU
3 2
Determinaţi inversa matricei (modulo 26)
3 5
A 1
15 20 
R: 17 9 
pag. 45
pag. 46
5 2
Determinaţi inversa matricei (modulo 26)  2 3 
B 127
 5 14 
R: 14 17 
Din alfabet se scoate o literă mai putin folosită, şi anume litera Q.
Folosind POLYBIOS, decodificaţi textul criptat
B 93 c
DCDDBDDBDABDDBAE. Care este textul în clar?
c. STIRPIRE
El-Gamal
B 43 a=3, b=4, m=11 -> (2, 4) ?
R:
El-Gamal
p = 23
q=7
B 96 a = 6 7
b=3
B->A
(B,C)=(21,11)
R: m=7
El-Gamal p=13, a=7, g=2, se cerea codarea unui text (x)
B 129 ?
R: Am calculat cheia publică a = 7 şi era un singur răspuns cu
această valoare cred că e corect
pag. 47
pag. 48
Fie cifrul El-Gamal asociat numarului prim p=1 şi rădăcinii
primitive modulo11 g=2. Cheia secretă a lui Alice este a=4 şi a lui
Bob b=7. Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7). Decodificând
se obţine mesajul clar :
B 130
a. 9
b. 10
c. 7
d. 6
Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p=11 şi rădăcinii primiti-
ve modulo7, g=5. Cheia secretă a lui Alice este a=4, iar cea a lui Bob
ELG 12B este b=7. Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7) pe care îl deco-
difică şi găseşte mesajul clar ………....
R: x = m(textul clar) = 10
ve modulo11 g=2. Cheia secretă a lui Alice este a=4 şi a lui Bob b=7.
B 83 Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7). Decodificând se obţine b
mesajul clar:
b. 10
ve modulo11 g=2. Cheia secretă a lui Alice este a=3, iar cea a lui
Bob b=4. Dacă Bob criptează mesajul în clar m=9 pentru a fi trans-
mis lui Alice obţine (B,C). Avem:
B 124 a
A. (B,C) = (7,2)
B. (B,C) = (5,3)
C. (B,C) = (9,6)
a. nici un raspuns corect
ve modulo23, g=7. Cheia secretă a lui Alice este a=6, iar cea a lui
B 2 Bob b=3. Bob cripteaza textul clar m=7 şi obţine (B,C). Avem: c
c. (B, C)=(21, 11)

pag. 49
pag. 50
ve, modulo7, g=5. Cheia secretă a lui Alice este a=3, iar cea a lui
Bob este b=4. Dacă Bob codifică textul clar x=11 şi îl transmite lui
ELG 12A ?
Alice, atunci aceasta primeşte codificarea …………....
R: c = (c1,c2) = (2,4)
Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p, q şi fie n = pq. Dacă e
B 123 este exponentul de criptare, atunci: a
a. gcd(e, (p - 1)(q - 1)) = 1
Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p,q şi fie n = pq. Dacă
n=pq, e este exponentul de criptare şi d este exponentul de decripta-
B 118 re, iar m  , 0  m  n , atunci: c
c. m p  q mod n  m
Fie d =11 exponentul de decriptare al sistemului de criptare RSA con-
struit cu numerele prime p=7; q=11. Determinaţi exponentul de crip-
RSA 12B
tare e.
R: E=11
Fie d exponentul de decriptare al cifrului RSA construit cu numerele
prime p = 3 şi q = 5. Dacă exponentul de criptare este e = 7, atunci
B 60 b
b. d = 7
Fie e=4 exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu nume-
rele prime p=3 şi q=5. Determinaţi codificarea c a textului clar m=11.
B 101 d
d. c=1
Fie f transformarea afină f 7,12  7 x  12 mod 26 . Atunci
B 29 1
f  a y  b . Să se afle a şi b .
R : a’=15, b’=3
Fie m = 4 x 5 x 7 = 140, a aparţine a N, 0<=a<140 a.i. a mod4 = 3,
B 35 a mod9 = 5 şi a mod7 =3 b
Avem:
b. a = 59
pag. 51
pag. 52
Fie m = 4 x 9 x 5 = 180, a aparţine a N, 0<=a<180 a.i. a mod4 = 2,
B 100 a mod9 = 3, a mod5 = 1 c
Avem:
c. a = 66
Fie p = 17 şi g = 3 o radacină primitivă a modulo17.
B 89 Dacă a  d log 3 14 atunci: c
c. a=5
Fie p >2 un număr prim, g o radacină primitivă modulo p şi
A, B 1, 2,..., p  1 avem:
B 68 a. (dloggA+dloggB)modp=dlogg((AB)modp) ?
b. dloggA+dloggB mod p-1 = dlogg( AB mod p-1
c. (dloggA+dloggB)mod(p-1) = dlogg((AB)modp)
d. (dloggA+dloggB)modp= dlogg((AB)mod(p-1))
Fie S={0,1,2,…,25} şi n numărul functiilor de criptare afină fa,b:S-
S,fa,b(x)(ax+b)mod26 unde a,b apartin S şi gcd(a, 26) = 1. Avem:
B 84 a. n=312 ?
b. n=676
c. n=100
d. n=250
Fie sistemul de criptare bloc DES, modul ECB. Să se afle codarea
secvenţei în clar: 1001 1101 1000 1111, în baza cheii
B 87 1 2 3 4
 
 2 3 1 4 
R: 0011 1011 0010 1111
pag. 53
pag. 54
Fie sistemul de criptare bloc DES, modul ECB. Să se afle codarea
secvenţei în clar: 0001 1000 11101 1011, în baza cheii
B 103  1 2 3 4 
  şi y=1101
 4 1 2 3 
R: 1111 0111 0110 1000
Fie transformarea afină ek(x) = (7x+3)(mod 26). Să se codifice cu-
B 31 vântul AMURG.
R: c = DJNST
Fie un cifru RSA cu cheia publica (n,e)=(35,5) şi cheia secretă d=5.
B 3 Dacă textul cifrat este c=3, atunci textul în clar m=? c
c. m = 33
Folosind criptarea VIGENERE, să se afle care din urmatoarele vari-
ante reprezintă criptarea textului clar INCAS, pe baza cheii GARA.
B 133 c
c. ONTAY
Folosind protocolul Diffie – Hellman, Alice şi Bob aleg p=7 şi pe
g=3 ca rădăcina primitivă modulo7. Dacă cheia secretă a lui Alice
B 13 este a=4, cheia secretă a lui Bob este b=2, iar k este cheia secretă co- b
mună, atunci
b. k = 2
Folosind protocolul Diffie – Hellman, Alice şi Bob aleg p=7 şi pe
g=3 ca rădăcina primitivă modulo7. Dacă cheia secretă a lui Alice
B 14 este a=7, cheia secretă a lui Bob este b=4, iar k este cheia secretă
comuna, atunci:
R: k=5
Folosind sistemul ADITIV FLUID BINAR de criptare să se codifice
B 32 x=101011, având cheia k=1010 c
c. 000001
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie k=8, codifi-
B 74 carea textului clar CORIDA este.......... b
b. KYPXAA
pag. 55
pag. 56
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie pentru k=10,
decodificarea textului criptat BBNHYY este.......
B 132 a
d. RAMURA
decodificarea textului criptat RIILTGG este…...
B 11 c
c. GRADINA
codificarea textului clar GRADINA este ........
B 70 a
a. RIILTGG
decodificarea textului criptat CCHHSW este.......
B 143 a
a. RAFALE
B 82 codificarea textului clar STRIGAT este……. a
a. ZSJRXXQ
codificarea textului clar GRADINA este ........
B 136 c
c. NEEHPCC
decodificarea textului criptat ZZEEPP este.......
B 137 b
b. RAFALA
decodificarea textului criptat AAVZMM este.......
B 138 a
a. RAVENA
pag. 57
pag. 58
Folosind sistemul de criptare ASINCRON cu auto-cheie, pentru k=7,
decodificarea textului criptat ZSJRXXQ este:
B 90 c
c. STRIGAT
Folosind un sistem ADITIV FLUID BINAR de criptare se cere crip-
tarea secvenţei de text clar
A 6
x = 101101, cunoscând cheia fluidă z = 1101.
R: 011010
Folosind un sistem ADITIV FLUID BINAR de criptare se cere crip-
tarea secvenţei de text clar x = 101101, cunoscând cheia fluidă
B 139 d
z=1101.
d. 011010
Folosind un sistem de criptre asincron cu auto-cheie, pentru k = 11,
codificaţi /decodificaţi textul clar SPIRU HARET.
A 7
R: DSARLSSJNG
B 48 Hellman a=7, b=4, k=5
În sistemul de criptare Vigenere, să consideram cuvântul cheie
GRUPA. Criptăm cu această cheie textul clar CRIPTOGRAFIE şi se
A 5
obţine textul criptat ...
R: IICETUXLPFOV
p=3
e=4
B 23 q = 5
m = 11
R: C = 1
p=3
q=5
B 24
e=7
R: d = 7
p=7
q = 11
B 20
d = 11
R: e = 11
pag. 59
pag. 60
Pentru codificarea unui text clar se foloseşte un sistem de criptare cu
cheie publica. Dacă criptanalistul dispune de un text criptat y, atunci
acesta poate cauta un text clar x astfel incat e k (x) = y. Ce modalitate
B 115 a
de aparare considerati a fi posibila în acest caz?
a. gradul de complexitate al sistemului

RSA
p,q prime n=pq
B 59 a. m^e+d mod n = m ?
b. m^ed mod n=m (am pus b. ,dar nu sunt sigura)
c. m^p+q mod n=m
d. m^pq mod n =m
RSA
B 121 şi q doua numere prime impare. Pentru p=3, q=5 şi e=7 , să se
d=7
B 22 1 2 3 4 
 
 3 4 2 1 
R: 0011 0111 0101 1011
B 21 1 2 3 4 
 
 3 2 1 4 
R: 1111 0101 1010 0111
pag. 61
pag. 62
Se consideră p = 11 (p – număr prim), α = 2 (a – rădăcina primitivă).
3 – Cheia secretă a lui Alice
4 – Cheia secretă a lui Bob
D 38
m = 9 – textul clar de criptat de catre Bob pentru a-l trimite lui Alice.
Care este codificarea textului clar?
R: (y1 , y2) = (5 ,4)
Se consideră p = 11 , α = 2.
D 40
Alice primeşte de la Bob (y1,y2) = (5,3)
Să se determine textul clar x.
R: X=9
Se consideră p = 11, α = 2.
D 41 7 – Cheia secretă a lui Bob
Să se determine textul clar x pentru (y1,y2) = (3,7).
R: X=10
Se consideră p=7 (p – număr prim) α=5 , α є
D 39
m=11 – textul clar de criptat de către Bob pentru a-l trimite lui Alice.
Care este codificarea textului clar?
R: M=10
Se consideră secvenţa binara de text criptat 111001. Folosind intr-un
sistem aditiv fluid binar de criptare cheia fluidă secretă 1001, se cere
B 18 a
decriptarea secvenţei.
a. 011111
Se dă secvenţa binară de text clar 101011. Codificaţi aceasta secven-
ţa folosind cheia fluidă 1010, folosind un sistem aditiv fluid binar de
B 120 d
criptare.
d. 000001
Se dă secvenţa binară de text clar 110100. Codificaţi aceasta secven-
ţă folosind cheia fluidă 1011, folosind un sistem ADITIV FLUID
B 71 b
BINAR de criptare.
b. 011010
pag. 63
pag. 64
Sistemul de criptare McEliece se bazeaza pe...
B 131 c
c. teoria algebrica a codurilor (decodificarea unui cod linear
este o problema NP-completa)
Sistemul Aditiv Fluid Binar
x = 111001 cheia fluidă
B 134
z = 1001
R: 011111
Sistemul de criptare El-Gamal se bazeaza pe.....
B 1 a
a. dificultatea calculului logaritmului discret
intr-un corp finit
Sistemul de criptare Merkle — Hellman se bazeaza pe........
B 128 d
d. problema{0,1} a rucsacului
Sistemul de criptare RSA se bazeaza pe:
B 125 b
b. dificultatea descompunerii în factori primi
a numerelor mari (de sute de cifre)
Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n, e) = (35, 5) şi ca
cheie secretă d = 5. Dacă primeşte textul cifrat c = 3 atunci textul în
B 140 c
clar m corespunzator este:
c. m=33
Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n,e)=(35,5) şi ca
cheie secretă d = 5. Dacă primeşte textul cifrat c = 33 atunci textul în
B 141 a
clar m corespunzator este:
a. m=3
VIGENERE text IMPAR cheie VARF
B 142
R: DMGFM
pag. 65
pag. 66
Regulile de criptare
kristyn
* ADITIV FLUID BINAR
Textul clar: x  x1 x2 ... xn

Cheia fluidă: z  z1 z2 ... z p
G 1
Textul criptat: y  y1 y2 ... yn
(Dacă z e mai scurt decât x, se repetă până se termină cifrele lui x)
yi  xi  zi
pag. 67
pag. 68
* AFIN
A B C D E F G H I J K L MN O P Q R S T U V X Y Z W
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
K  a, b a, b  Z 26 , cmmdc a, 26  1
Funcţia de criptare: ek  x   ax  b mod 26  y
d k  x   a 1 y  a 1 26  b  mod 26
G 2
Funcţia de decriptare:
Textul clar: x  x1 x2 ... xn
Textul criptat: y  y1 y2 ... yn
Se criptează (decriptează) înlocuind pe rând cifrele cuvântului de
criptat (decriptat) în formula corespunzatoare apoi inlocuinde-se
cifrele obţinute cu litere.
* ASINCRON CU AUTO CHEIE
Se consideră alfabetul :
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Textul clar este x  x1 x2 ... xn
Cheia fluidă este z1  k , zi  yi 1 , i  2
G 3 Textul criptat este y  y1 y2 ... yn
Pentru criptare: ez  x   x  z mod 26
Pentru decriptare: d z  y   y  z mod 26
y1  x1  z1 , z2  y1
y2  x2  z2 , z3  y2 ( y1 devine cheie pentru y2 )
y3  x3  z3 , z4  y3 ( y2 devine cheie pentru y3 ) ………
pag. 69
pag. 70
* CBC
Text clar: x   1 2 ... n

1 2 3 4
   ek
 2 3 4 1 
Cheia
Bloc iniţial  0  IV
G 4 Se împarte textul clar în blocuri de 4 (rangul permutării)
Şi se aplică formula :
 i  ek   i 1   i  , i 1
Deci: 1  ek   0  1  ( 1 devine apoi cheie pt. aflarea 2 )
 2  e k  1   2 
Funcţia ek este permutarea, se face adunarea intre  şi  apoi re-
zultatul se permută.
* CFB
Text clar:   1 2 ... n

1 2 3 4
   ek
 2 3 4 1 
Cheia:
Bloc iniţial:  0  IV
G 5 Text criptat: y  1  2 ... n
 i  ek   i 1   i   i   i  , i  1
Deci: 1   0 permutat ( 1 este blocul iniţial permutat, apoi per-
mutăm 1 care devine  2 )
1  1  1   2  1 permutat  2   2   2 
…………….
pag. 71
pag. 72
* ECB
Textul clar: x   1 2 ... n

1 2 3 4
   ek
 2 3 4 1 
Cheia: (sau alta permutare)
G 6
Textul criptat: y  1  2 ...  n
Criptarea:  i  ek  i  , i 1
Se împarte textul clar în grupe de câte 4 (4 este rangul permutării)
Şi se aplică permutarea pe fiecare grup separat.
* EL GAMAL
Avem un număr prim, p şi o rădăcină primitivă g.

Alice alege o cheie privată "a" din intervalul {1, 2, 3, ..., p-2}.
Si Bob alege o cheie secretă "b" din acelasi interval.
Fiecare îşi calculează cheia publică, pe care o transmit unul altuia

împreună cu mesajul criptat.
A  g a mod p 
G 7
Cheia publică a lui Alice, A, este:
Cheia publică a lui Bob, B, este: B  g b mod p 

Când fiecare dintre ei primeşte cheia publică a celuilalt, îşi
calculează amâdoi cheia comună.
Alice o calculează astfel: K  B a mod p 
Bob o calculează astfel: K  Ab mod p 
pag. 73
pag. 74
Evident, cele două chei sunt identice.
Având cheia comună, fiecare poate encripta şi trimite mesaje.
Mesajul "m" se encriptează de Alice sau Bob sub forma:

c  K m mod p 
Decriptarea se face astfel:
m  c  A mod p 
p 1 b
- Bob îl decriptează cu formula:
m  c  B  mod p 
p 1 a
- Alice îl decriptează cu formula:
* HILL
Cuvântul de criptat (notat cu w) se imparte în blocuri de lungime d

(rangul matricei), ultimul bloc se complecteaza eventual pana ajunge
la dimensiunea d
G 8 d : w  1 2 .....  n , i  d
Textul criptat va fi
x  1 2 ...  n ,  i  eM  i    i  M mod 26 , 1  i  n 
1
Pentru decriptare se inmulteste cu inversa ( M ):
pag. 75
pag. 76
* OFB
Text clar: x   1 2 ... n

Bloc iniţial:  0  IV
1 2 3 4
G 9    ek
 2 3 4 1 
Cheia:
Text criptat:  i   i   i  i  ek  i 1 
1 se afla prin permutarea lui 0; 2 prin permutarea lui  1 …….
Textul criptat (  ) se afla prin adunarea   corespunzatoare.
* POLYBIOS
Considerăm alfabetul latin, din care eliminăm o literă de frecventă

cât mai redusă; fie aceasta W. Cele 25 litere ramase le aşezăm într-un
pătrat 5X5 (numit careu Polybios) ca mai jos. În operaţia de criptare
fiecare character va fi reprezentat printr-o pereche
 x, y   x, y  A, B, C , D, E
G 10 care dau linia, respectiv coloana pe care se afla.
|A B C D E
_________________
A| A B C D E
B| F G H I J
C| K L M N O
D| P Q R S T
E| U V X Y Z
pag. 77
pag. 78
* RSA
RSA este un algoritm de criptare pe blocuri. Aceasta înseamnă că

atât textul clar cât şi cel cifrat sunt numere între 0 şi n-1, cu un n ales.
Un mesaj de dimensiune mai mare decât log n este împărţit în
segmente de lungime corespunzătoare, numite blocuri, care sunt
cifrate rând pe rând. De asemenea, ca algoritm criptografic cu chei
publice, funcţionează pe baza unei perechi de chei legate matematic
G 11 între ele: o cheie publică, cunoscută de toată lumea, şi una secretă,
necunoscută decât de deţinătorul acesteia.
Generarea cheilor:
Perechea de chei se generează după următorii paşi:
1. Se generează două numere prime, de preferat mari, p şi q;
2. Se calculează n  pq şi    p  1q  1
3. Se alege un întreg aleator e, 1  e   astfel încât cmmdc
e,    1 . Perechea (n, e) este cheia publică.
4. Folosind algoritmul lui Euclid extins, se calculează întregul d,
unicul cu proprietatea că: de  1 mod (n, d) constituie cheia se-
cretă.
Decizia cu privire la care dintre e şi d este cheia publică şi care este
cea secretă este, din punct de vedere matematic, arbitrară, oricare
dintre cele două numere poate juca oricare dintre roluri. În practică
însă, pentru a mări viteza de criptare, şi întrucât dintre cele două
numere e este cel ales arbitrar, e este cheia publică iar valoarea sa
este aleasă un număr mic, de regulă 3, 17 sau 65537 (216+1). Aceasta
conduce la un număr minim de înmulţiri, deci la o performanţă
sporită, deoarece toate aceste numere au doar două cifre 1 în
reprezentarea lor binară.
Criptarea şi decriptarea:
Presupunând că mesajul clar este sub forma unui număr m, mai mic
decât n, atunci mesajul cifrat, notat cu c este:
pag. 79
pag. 80
c  me mod n 
unde e este cheia publică a destinatarului mesajului. Pentru a decripta
mesajul, destinatarul îşi foloseşte cheia să secretă d, care are proprie-
tatea foarte importantă că:
de  1mod 
Astfel, mesajul clar este recuperat calculând: m  c d mod n 
* VIGENERE
Se consideră cele 26 de litere ale alfabetului :

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 01 11 21 31 41 51 61 71 81 92 02 12 22 32 42 5
Fie a  a0 a1a2 ...an codificarea textului clar care trebuie transmis şi
cheia de codificare este un cuvânt K având codificarea
G 12 k0 k1k2 ...k p 1
Textul criptat va fi
ek a   x  x0 x1 x2 ...xn
Unde: xi  ai  ki mod 26
(se face transcrierea numerică a textului clar, sub ea se aşează trans-
crierea numerică a cheii care se repetă de câte ori este nevoie ca sa
fie cât textul clar, şi se adună în (mod26)).
pag. 81

Criptografie Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criptografie Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criptografie şi securitate

K este o multime numită spaţiul cheilor . Un element al lui K este nu-

Pentru fiecare element d din spaţiul cheilor K, Dd este o bijecţie de la

R: funcţie (transformare) de decriptare

A este o multime finită, numită alfabetul de definiţie.

Multimea C contine şiruri de simboluri dintr-un alfabet de definiţie

R: spaţiul textelor cifrate

Multimea {Ee |e din K } a functiilor de criptare şi o multime cores-

D 9 punzatoare in dD dK a functiilor de decriptare, cu proprieta-

b. EACD BDEB AEDC DDBD DEAA DEAE

b. DCDD BDDB DABD DBAE

a. AEEC ACCB AACC AADC AE

R: 0111 0010 1000 0101

c. (B, C)=(21, 11)

a. gradul de complexitate al sistemului

Textul clar: x  x1 x2 ... xn

Text clar: x   1 2 ... n

Text clar:   1 2 ... n

Textul clar: x   1 2 ... n

Avem un număr prim, p şi o rădăcină primitivă g.

Fiecare îşi calculează cheia publică, pe care o transmit unul altuia

Cheia publică a lui Bob, B, este: B  g b mod p 

Mesajul "m" se encriptează de Alice sau Bob sub forma:

Decriptarea se face astfel:

Cuvântul de criptat (notat cu w) se imparte în blocuri de lungime d

Text clar: x   1 2 ... n

Considerăm alfabetul latin, din care eliminăm o literă de frecventă

RSA este un algoritm de criptare pe blocuri. Aceasta înseamnă că

Se consideră cele 26 de litere ale alfabetului :

S-ar putea să vă placă și