MINISTERUL LUCRikRILOR PUBLICE,

TRANSPORTURILOR 51 LOCUINŢEI

DIRECŢI A CiEN ER ALĂ 'TEHNICĂ iN CONSTRUCŢII

GHIDUL INVESTITORULUI
DOMENIUL IMOBILIAR
 CUPRINS
Cap. — GENERALITĂŢI

1.1. Obiect
1.2. Domenii şi condiţii de aplicare
1.3. Abrevieri
1.4. Glosar de termeni

Cap. 2. — CADRU JURIDIC

2.1. Cadrul juridic şi institutional aplicabil regimului juridic al circulatiei bunurilor

imobile
2.2. Modalităti de dobândire a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale asupra
bunurilor imobile
2.3. Circulatia juridică a constructiilor
2.4. Circulatia juridică a terenurilor
2.5. Regimul juridic al bunurilor imobile din patrimoniul cultural national
2.6. Regimul juridic al garantiilor reale imobiliare
2.7. Investitii imobiliare
2.8. Aspecte fiscale

Cap. 3. INVENTARUL CAZURILOR CARE SE POATE GĂS I

INVESTITORUL LA ACHIZIŢIONAREA UNUI TEREN
ŞUSAU UNEI CONSTRUCŢII

Cap. 4. ETAPE DE REALIZARE A UNEI INVESTIŢII INIOBILIARE

4.1. Cadru general

4.2. Documentatii specifice pentru obtinerea avizelor şi acordurilor
4.3. Comentarii

Cap. 5. DIVERSE

5.1. — Bibliografie
Anexa I — Acte normative
Anexa Reglementări tehnice
-
Anexa 1 11 Standarde
5.2. ANEXE
Anexa a, b, c — Avize şi acorduri generale necesare obţinerii autorizatiei de
construire functie de prevederile din C.U.
Anexa d Corelare Intre cerintele de calitate ale Legii nr. 10/1995 şi cerinte
exprimate în alte legi.
 GHIDUL INVESTITORULUI INDICATIV
ÎN DOMENIUL IMOBILIAR

Cap. 1. GENERALITĂŢI
1.1. Obieet

1.1.1. (1) Prezenta reglementare se adresează in principal „investitortdui imobiliar"

roman sau străin, pentru investiţii realizate din fonduri publiceide stat,
privateiparticulare, sau mixte (publice şi private).

(2) De asemenea, reglementarea se adresează proiectantului şi verificatorului dc

proiect, antreprenorului, institutiilor statului emitente de avize Şi acorduri şi
institutălor statului abilitate in controlul calităţii lucrărilor.

1.1.2. Ghidul sistematizează acţiunile pe care investitorul in domeniul imobiliar

trebuie să le intreprindă pentru a putea realiza o investitie imobiliară in
conditii legale, pe teritoriul României.

1.1.3. Prin „conditii lega1e" se intelege prevederile actelor normative româneşti

(legi, ordonante de urgenţa, ordonante şi hotărâri guvemamentale) care se
referă la aspecte:
(1) juridice privind amplasamentul
privind situaţia (posesia) terenului
—privind situatia (posesia) constructiilor existente

(2) tehnice privind starea fizică a terenului (supra şi subteran)

urbanistice
- privind calitatea constructiilor

(3) economice — privind stabilirea costurilor de investitie si modul de

intocmire a devizelor pe obiecte şi a devizului general
—privind tarifarea proiectării şi verificării
—taxe diverse

1.2, Domenii şi de utilizare

1.2.1. Domcniile de utilizare ale prezentei reglementari se referă la:

(1) Din punctul de vedere al specificului/profflului/programului investiţiei:

a constructii civile (constructii de locuinte colective şi/sau
duale, constructii pentru sănătate, pentru invătământ, hancarc,

Aprobat de:
Elaborator:
MNISTRUL LUCRĂRILOR
PUBLICE,
RENTROP & STRATON TRANSPORTURILOR
Grup de Editură şi Consultanţă in Afaceri ŞI LOCUINTEI
cu Ordinul nr.:
 turistice, pentru artă şi cultură, pentru culte, administrative, pentru
sport, pentru comerţ ş.a.);
- b constructii industriale (de producţie şi/sau depozitare);
—c — constructii agro şi zootehnice;
—d construcţii multifunctionale;
—e — reţele edilitare şi construcţii aferente (inclusiv pentru parcaje);
- f construcţii pentru transporturi (gări CF, aerogări, gări navale ş.a.);
g ansambluri de constructii ş.a.

(2) Din punctul de vedere al momentului executiei:

—a construcţii noi;
—b — constructii existente asupra cărora se intervine prin:
—bl — reabilitare, renovare, consolidare cu mentinerea destinatiei;
- b2 idem bl, dar cu schimbarea destinaţiei;
—b3 restaurare.

(3) Din punetui de vedere al importanţei:

- a constructă noi (categorii diferite de importantă);
b constructii existente cu sau fără valoare de patrimoniu national
(cultural, istoric, natural etc.).

(4) Din punctul de vedere al amplasamentului:

a constructli noi care se amplasează:
- al intravilan: in zone construibile obişnuite;
— in situri istorice, arheologice ş.a.;
—a2 — în extravlian;
—b construcţii noi care se amplasează (sunt amplasate) in intravilan:
bl domeniul public;
- b2 domeniul privat.

1.2.2. Conditii de utilizare

Prezentul Ghid informează investitorul din domeniul imobiliar in legătură cu
aspectele şi actiunile ce trebuie intreprinse pentru realizarea unor investiţii
imobiliare, corelat cu actele normative şi reglementările tehnice in vigoare la
data elaborării lui; se intelege că, xn cazul unor modificări ulterioare ale acestor
acte normative şi reglementări tehnice, investitorul le va considera pe cele mai
actuale.

2
 -
-
-
-

1.3. Abrevieri

—PUG Plan Urbanistic General

—PUZ Plan Urbanistic Zonal

—PUD Plan Urbanistic de Detaliu

- RLU Regulament Local de Urbanism (aferent PUG şi PUZ)

- CU Certificat de Urbanism

MLPAT Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (până in

anul 2000 inclusiv)

—MLPTL Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuintei (din

anul 2001)

- MAPPM Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protectiei Mediului

—MSF Ministerul Să.nătătii şi Familiei

MT Ministerul Turismului

—MMPS — Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale (până 1n anul 2000

inclusiv)

- MMSS Ministerul Muncii şi Solidaritătii Sociale (din anul 2001

inclusiv)

- MApN Ministerul Apărării Nationale

—MI — Ministerul de Interne

— MFP — Ministerul Finanţelor Publice

—MC — Ministerul Culturii (până in anul 2000 inclusiv)

—MCC Ministerul Culturli şi Cultelor (din anul 2001 inclusiv)

—SRI — Serviciul Român de Informatii

—ANRE — Autoritatea Naţională de Reglementări in domeniul Energetic

— ARCE — Agentia Română pentru Conservarea Energiei

—RAAR — Regia Autonomă.' Apele Române

—ISCIR Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor şi Lnstalatlilor de

Ridicat

- ONCGC National pentru Cadastru, Geodezie şi Cartografie

3
 -
-
-
-

—CONEL — Compania Naţională de Electricitate

— ISC — Inspectoratul de Stat 'in Construcţii

—OCOTA — Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Agricol

— DISTRIGAZ — Societatea Comercială de Distribuţie Gaze Naturale

—ANRGN — Autoritatea Natională de Reglementare in domeniul Gazelor

Naturale

- ROMTELECOM — Societatea Română de Telecomunicatii

- DMI Direcţia Monumentelor Istorice

- AND AdmiMstratia Natională a Drumurilor

PSI Prevenirea şi Stingerea Incendiilor

—SF Studiu de Fezabilitate

- PT (PTh) Proiect Tehnic (fază de proiect)

—CS — Caiete de sarcini

—DE (DDE) Detalii de Executie (fază de proiect)

- C+M Constructii + Montaj (montaj utilaje)

—C+I aferente Construcţii şi Instalaţii aferente

CET Central ă Electrică de Termoficare

CT Centrală Termică

—PT — Punct Termic

ţ' — SRM — Statie Reglare-Măsurare gaz metan

ik
W — GPL — Gaze petroliere lichefiate
>k '
;';.‘
w--‘: — PAC — Proiect de Autorizare a Constructiei
,t-. ',
—PAD — Proiect de Autorizare a Desfiinţării Construcţiei (demolare)

—POE Proiect de Organizare a Executiei

1.4. Glosar de termeni

acord de mediu actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui
—

proiect sau a unei activităti din punctul de vedere al impactului asupra mediului

acord de proiect —act juridic incheiat intre autoritatea publică şi investitor, in vederea
definirii parteneriatului dintre părti pe durata pregătirii unui proiect public-privat

autoritatea administraţiei publice Jocale organismul de decizie publică constituit şi func-

—

tionând, după caz, la nivelul judetului, municipiului, oraşului sau comunei, responsabil pentru
proiectele public-private de interes local;

agent imobiliar — persoane fizice juridice care desfăşoară activitate%( profesională de

intermediere â a_c_telorfu - e-a".re_act~ precumji cea de administrare
a acestora ţ\ )_ . ,

autorizaţie de construire actul de autoritate al. administrati.ei locale pe baza căruia se

—

' plasat4, proie9tarea), executarea şi functionarea

asigură aplicarea măsurilor referitoare la arn
constructill.or

autoritate publică centrală — Guvernul României, reprezentat de unul sau mai multe
ministere sau autorităti ori institutii publice, responsabile pentru proiectele public-private de
interes national

autorizaţie de mediu actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite conditiile şi parametrii de
—

functionare, pentru activitătite existente şi pentru cele noi, pe baza acordului de mediu

bun public bun care apartine domeniului public al statului sau al unitătilor adrninistrativ-
teritoriale, este de uz sau de interes public şi este dobândit de stat sau de unitătile
administrativ-teritoariale;

cadastru sistem unitar şi obligatoriu de evidentă tehnică, economică şi juridică prin care se
—

realizează identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe hărti şi planuri cadastrale a tuturor

terenurilor, precum şi a celorialte bunuri imobile de pe întreg teritoriul lării, indiferent de
destinatia lor şi de proprietar

cartea tehnică a construcţiei ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea,

executia, receptia, exploatarea şi urmărirea comportării în exploatare a constructiei şi
instalatiilor aferente, cuprin.zând toate datele, documentele şi evidentele necesare pentru
identificarea şi determinarea stării tehnice (fizice) a constructiei respective şi a evolutiei
acesteia in timp
„

concesionarea contract prin care o persoană, numită concedent, transmite pentru o perioadă
determinată, de mult 49 de ani')unei alte persoane, numite concesionar, care actionează pe
riscul şi pe răspunderea sa, dreptul şi obligatia de exploatare a unui bun, a unei activităti sau a
unui serviciu public, schimbul unei redevente

companie de proiect o societate comercială rezidentă in România, functionând in baza

legii, având drept unic scop un proiect public-privat

contrad de parteneriat public privat sau contract de proiect act juridic care statuează
-

drepturile şi autoritătii publice şi ale investitorului pentru intreaga perioadă de

5
funcţionare a parteneriatului public-privat, acoperind una sau mai multe dintre etapele de
pregătire, finanţare, constructie sau exploatare a unui bun public, pe o durată de timp
determinată,Idar nu mai mare de 50 de ani)

credit ipotecar pentru investiţii imobiliare tip de credit acordat de institutii financiare
—

autorizate, destinat să finanţeze construirea, cumpărarea, reabilitarea, consoli.darea sau

extinderea imobilelorrcu destinatie locativă, industrială sau comercială
--
evaluarea impactului asupra medimlui — cuantificarea efectelor activităţii umane şi a
proceselor naturale asupra mediului:a sănătăţii şi securitătii omului, precum şi a bunurilor de
orice fel

investitor privat orice persoană juridică sau o asociatie de persoane juridice, română sau
—

străină, care este dispusă să Intreprindă una sau mai multe dintre etapele de pregătire, finantare,
constructie sau exploatare a unui bun public pe cont propriu şi in baza principiălor comerciale

Iocuinţă construcţie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele,
dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii

planuri urbanistice generale (. documentaţii complexe care se intocmesc pentru întregul

—

teritoriu_ intravilan al localitătilor in corelare cu teritoriul administrativ al acestora şi

reglementează utilizarea terenurilor şi conditiile de ocupare a acestora cu construcţii, inclusiv
infrastructuri, amenajări şi plantatii, constituindu-se 1n suportul pentru realizarea programelor
de dezvoltare a locaktăţilor

proiect public privat proiect care se realizează 1n intregirne sau in majoritate cu resurse
- —

fmanciare proprii ori atrase de către un investitor, pe baza unui model de parteneriat public-
privat, din care va rezulta un bun public

regulamente locale de urbanism detalierea prevederilor planurilor urbanistice generale

—

referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor şi de amplasare, dimensionare şi realizare

a construcţillor, amenajărilor şi plantaţiilor

recepţia lucrărilor de construcţii instalaţii aferente actul prin care investitorul certifică
—

realizarea lucrărilor de constructii şi instalatii aferente, în conformitate cu prevederile

contractuale şi cu cerintele documentelor oficiale şi declară că acceptă preluarea lucrărilor
executate pentru darea 1n folosin.ţă

risc seismic măsură a pierderilor, degradărilor şi avariilor anticipate pentru o constructie

existentă., situată pe un amplasament dat, şi urm'ărirea acestora, intr-un interval de timp

studiu de fezabilitate documentaţia care cuprinde justificarea tehnică şi economică a unui

—

proiect, precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai acestuia

studiu de prefezabilitate documentaţia care fundamentează necesitatea şi oportunitatea
realizării unei investiţii

tarif de utilizare suma plătită de fiecare utilizator de bun public pentru accesul la acel bun
—

public şi la serviciile oferite de compania de proiect

5
 Cap. 2. CADRUL JURIDIC
2.1. Cadrul juridic şi instituţional aplicabil regimului juridic al circulaţiei bunurilor
iumobile
Codul civil român, prin art. 480, defineşte proprietatea „Proprietatea este dreptul ce
are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru in mod exclusiv şi absolut, însă in limitele
determinate de lege".
Constitutia României din anul 1991, in titlul LI intitulat „Drepturile şi indatoririle
fundamentale", prevede în art. 41 că 44dreptul de proprietate precum şi creantele asupra statului
sunt garantate; continutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege", iar „proprietatea
privată este ocrotită de lege indiferent de titular". Ca existentă reală, proprietatea poate fi
individuală sau privată şi publică.

În esentă, proprietatea privată şi publică şi-au găsit reglementarea în acte precum:

- Legea fondului funciar nr. 18/1991 care a permis constituirea dreptului de proprietate
privată asupra terenurilor agricole ce au apartinut foştilor proprietari
—Legea nr. 112/1995 privind situatia juridică a unor imobile cu destinatia de locuinte
trecute in proprietatea statului a reglementat partial problema retrocedării locuintelor
nationalizate, fiind completată. de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989
—Legea nr. 114/1996, legea locuintei
—Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridicâ a terenurilor
—Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
şi celor forestiere
—Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia
—Legea nr. 218/1998 privind regimul concesiunilor.
Pentru imbunătătirea cadrului juridic aplicabil dreptului de proprietate au fost adoptate
recent reglementări care vizează creditul ipotecar, reglementarea institutiei juridice a interme-
diarului în tranzactiile imobiliare.

2.2. Modalităţi de dobândire a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale

asupra bunurilor imobile

În sistemul raporturilor juridice de proprietate specifice unei economii de piată, proprietatea

privată reprezintă forma dominantă de proprietate.
Chiar dacă proprietatea publică îşi are importanta sa, bunurile care zi formează obiectul sunt
scoase din circuitul civil (nu pot forma obiect al contractelor de vânzare-cumpărare, nu pot fi
urmărite sau executate silit).
Bunurile proprietate privată Insă sunt in circuitul civil şi prin circulatia lor rapidă, asigură
esenta unei economii de tip concurential.
După cum precizam în capitolul anterior, proprietatea privată este inviolabilă şi ocrotită în
mod egal de lege, indiferent de titular.
Limitări ale exercitării dreptului de proprietate privată sunt exproprierea pentru cauză de
utilitate publică, stabilită potrivit legii, dreaptă şi prealabilă despăgubire, iar dacă pentru lucrări
de interes general autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi
aceasta are obligatia de a despăgubi pe proprietar pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau
constructiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autoritătii.
Stabilirea despăgubirilor se face de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergentă,
prin hotărâre judecătorească.

7
 2.2.1. Dobândirea dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale de către persoane
fizice
Persoanele fizice sunt subiectele predilecte ale dreptului de proprietate privată.
Dobândirea acestui drept asupra bunurilor imobile de către o persoană fizică se poate
realiza prin acte juridice intre vii, precum:
—contractul de vânzare-cumpărare (cu respectarea formei autentice a actului dacă obiectul
contractului il constituie un teren),
—contractul de schimb,
—accesiunea imobiliară artificială.,
—alte modalităti recunoscute de lege
—sau prin acte juridice pentru cauză de moarte,

Atunci când vorbim despre persoanele fizice ca subiecte ale dreptului de proprietate privată,
două principii generale se pot retine. Un prim principiu este acela că, in dreptul nostru, orice
persoană fiziCă poate fi subiect al dreptului de proprietate privată sau al oricăriu alt drept real.
Un al doilea principiu priveşte obiectul dreptului de proprietate privată şi poate fi formulat
astfel: orice bun mobil sau imobil poate forma obiect al dreptului de proprietate privată.
Pornind de la aceste două principii generale, distingem două categorii de exceptii.
Prima categorie priveşte bunurile ce nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privată
(bunurile enumerate in art. 135 alin. (4), ce formează obiectul exclusiv al dreptului de proprie-
tate publică).
A doua exceptie priveşte anumite persoane ce nu pot avea in proprietate privată anumite
categorii de bunuri. Astfel, potrivit art. 41 alin. 2 din Constitutie, „cetătenii străini şi apatrizii
nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor" în România. Astfel, textul
constitutional, precum speciale ale Legii nr. 54/1998 privind circulatia juridică
a terenurilor instituie o incapacitate specială ce priveşte pe străini şi pe apatrizi, cărora li se
interzice dobândirea de terenuriln România indiferent de modalitatea de dobândire a acestora:
acte între vii (contracte de vânzare-cumpărare etc.) sau acte pentru cauză de moarte.
În cazul in care cetătenii străini şi apatrizii au calitatea de moştenitor al unui cetătean
român, iar in moştenirea pe care acesta din umiă o lasă se află şi un teren situat în România,
cum legea interzice dobândirea terenului, acesta va fi dobândit in proprietatea privată a
statului, cu plata unei despăgubiri care să reprezinte contravaloarea terenului.
Dacă masa succesorală este compusă numai din terenuri, iar calitatea de moştenitor, pe
lângă cetăteni străini sau apatrizi, o au şi eetăteni români, aceştia din urmă vor moşteni intreaga
masă succesorală, urmând a fi obligati la despăgubirea corespunzătoare a cetătenilor străini sau
apatrizi.
Din moment ce interdictia analizată se referă expres la dobândirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor, deducem că cetătenii străini şi apatrizii pot dobândii dezmembrăminte ale
dreptului de proprietate precum uzufructul, uzul sau superficia.

Cât priveşte persoanele juridice de drept privat, societătile comerciale sau alte forme de
asociere (societătile agricole, organizaţiile asociative economice de tip cooperatist, asociatiile
şi fundatiile, cultele religioase) sunt subiecte ale dreptului de proprietate privată. De mentionat
că, societătile agricole, ca persoane juridice de drept privat, detin, dar numai in folosintă,
terenurile agricole ale asociatilor, asociati ce păstrează dreptul de proprietate asupra acestora.
Cât priveşte bunurile ce pot forma obiect al dreptului de proprietate privată al persoanelor
juridice, se impun câteva precizări:
- nu pot forma obiect al dreptului de proprietate privată a persoanelor juridice bunurile
aflate exclusiv in proprietate publică;
—persoanele juridice străine nu pot dobândi terenuri in România prin acte juridice intre vii
sau pentru cauză de moarte;

8
 - capacitatea de folosintă a persoanelor juridice guvernate de principiul specialitătii are ca
efect faptul că dobândirea in proprietate. privată a acestor bunuri trebuie să servească scopului
pentru care au fost inflintate.

Cât priveşte societătile comerciale cu participare străină, sunt necesare câteva precizări
suplimentare. Astfel, societătile comerciale cu participate totală sau partială de capital străin,
care-şi stabilesc prin actul constitutiv sediul socia1 în România sunt considerate persoane
juridice de drept privat române.
Acest argument 11 găsim in art. 1 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea
raporturilor de drept international privat, conform căruia persoana juridică are nationalitatea
statului pe al cărui teritoriu şi-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social, precum şi in
art. 1 alin. 2 din Legea societătilor comerciale nr. 31/1990, republicată, conform căreia
societătile comerciale cu sediul in România sunt persoane juridice române.
Flind considerate, din punct de vedere lega1, persoane juridice române, indiferent de
participarea la capitalul social, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor in România.

2.2.2. Dobăndirea altor drepturi reale de către persoanele faice sau juridice
Dreptul de propri.etate este un drept complet ce cuprinde insumate trei atribute, şi anume:
posesia, foloSinta şi dispozilia. Aceste atribute pot apartine separat mai multor titulari, formând
drepturi reale distinct. Drepturile reale rezultate d.in separarea atributelor componente ale
- - -
dreptuiruTde p rop rie tate poartă denumirea de,4ezmembrărninte. Dezmembrămintele dreptului
de proprietate recunoscute de legislatia noastră civilă sunt:
- dreptul de uzufruct - art. 517 Cod civil defineşte uzufructul ca fiind „dreptul de a se
bucurâ cineva de bunurile ce sunt propri.etatea altora, intocmai ca insuşi proprietarul Ior, însă
cu Indatorirea de a le conserva substanta". Practic, acest mecanism presupune existenta a două
persoane: uzufructuarul, cel ce va stăpâni, va folosi şi va culege fructele bunului, şi nudul
proprietar, ce păstrează doar dreptul de dispozitie a bunului;
- dreptul de uz şi dreptul de abitatie, varietăti ale dreptului de uzufruct ce pesupun faptul că
titularu- 1 ddbândeşte dreptul de a folosi bunul şi de a-i culege fructele pentru nevoile lui şi ale
familiei sa1e. Deosebirea dintre dreptul de uz şi cel de abitatie derivă din obiectul lor; atunci
când acesta este o casă de locuit, acesta este un drept de abitatie;
dreptul de servitute, sarcină impusă unui fond pentru uzul şi utilitatea unui imobil având
un alt stăpân;
- dreptul de superficie este dezmembrământ al dreptului de proprietate, nereglementat de
Codul civil român in vigoare. Constă in dreptul de proprietate pe care il are o persoană, numită
superficiar, asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrări care se află pe o suprafată de
teren ce apanine unei alte persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un drept de
superficie;
- dreptu1 real de folosintă, prevăzut de art. 18 alin. 3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991,
republicată, conformCăreia ,,se pot atribui, 1a cerere, ln folosintă agricolă, până la 5.000 mp in
echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate, din serviciile publice comuna1e, in
perioada cât lucrează in localitate, dacă nu au teren in proprietate in acea localitate, el sau
membrii familiei sale".
Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, oraşului sau municipiului,
după caz.

2.2.3. Dreptul de concesiune

Potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, contractul de
concesiune este acel contract prin care o persoană, numită concedent, transmite pentru o
perioadă determinată, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane, numite concesionar, care
actionează pe riscul şi pe răspunderea sa, dreptul de exploatare a unui bun, a unei activităti sau
a unui serviciu public, in schimbul unei redevente. Calitatea de concedent o are, de regulă, un
9
organ al autoritătii publice centrale sau locale, iar aceea de concesionar o poate avea orice
persoană fizică sau juridică de drept privat română sau străină.
Concesionarul va plăti concedentului o redeventă proportională cu beneficiile obtinute din
exploatarea bunului concesionat care se face venit la bugetul de stat sau la bugetul local, după. caz.
Concesionarul, în temeiul contractului de concesiune, exercită asupra bunului concedat
posesia şi folosinta, putând să culeagă fructele produse de acesta.
Dreptul de concesiune are o existentă limitată în timp la durata concesiunii, ce nu poate fi
mai mare de 49 de ani, putând fi prelungită o singură dată pe o perioadă egală cu jumătate din
durata initia1ă, prin acordul de vointă, al părtilor.
Titularul dreptului de concesiune nu are drept de dispozitie asupra bunurilor concedate,
fiind obligat să le restituie la expirarea concesiunii In deplină proprietate, libere de orice
sarcini, inclusiv investiliile pe care el le-a realizat.
Contractul de concesiune incetează,, de regulă, prin ajungere la termen sau prin denuntarea
unilaterală a contractului de către concedent.
Astfel, potrivit art. 35 lit. b) din Legea nr. 219/1998, concedentul poate modifica unilateral,
în anumite conditii, contractul de concesiune, cu despăgubiri pentru concesionar, dacă, în urma
unei asemenea denuntări unilaterale, acesta suferă un prejudiciu.
Bunurile imobile proprietate publică pot fi de asemenea date in închiriere (cu aprobarea
guvernului sau, după caz, a consiliilor judetene sau locale). Contractul de închiriere poate fi
încheiat, după caz, cu orice persoană fizică română sau străină.
inchirierea bunurilor proprietate publică se face prin licitatie publică în conditifie legii.

2.2.4. in deplinirea formalitătilor legale necesare

Contractul este cel mai important mod de dobândire a dreptului de proprietate, având şi cea
mai mare frecventă în practică. El reprezintă acordul de vointă realizat între două sau mai
multe persoane cu intentia de a produce efecte juridice.
Prin art. 971 Cod civil este consacrat principiul conform căruia transmiterea dreptului de
proprietate sau constituirea unui drept real se realizează chiar în momentul incheierii
contractului. Yn conditiile zn care prin intermediul contractului se transmite dreptul de proprietate
asupra unui teren, forma cerută pentru încheierea valabilă a contractului este cea autentică.
Rezultă astfel că,Instrăinarea bunurilor imobile (constmctii) se poate realiza şi prin înscrisuri sub
semnătură privată. Însă, de preferat, pentru avantajele practice pe care Ie prezintă, este actul autentic.
incheierea contractelor se poate realiza şi prin mandat cu reprezentare, contract prin care o
persoană, numită mandatar, se obligă. să încheie acte juridice pe seama unei alte persoane,
numite mandant, care 1.i dă această împuternicire în acest sens şi pe care î1 reprezintă.
În practică, mandatul este constatat de obicei printr-un înscris numit procură sau Imputer-
nicire. Când actul juridic pe care mandatarul 11. încheie în numele mandantului este un act
autentic, atunci şi procura trebuie dată şi ea 1n aceeaşi formă, deoarece mandatul (procura) for-
mează un tot indivizibil cu actul în vederea căruia a fost dat. Astfel, de exemplu, mandatarul
Imputernicit să cumpere sau să schimbe un teren trebuie să prezinte o procură (sau un contract
de mandat) in formă autentică.
Precizăm că mandatarul trebuie să fie împutemicit prin procură autentică numai 1n cazul în
care legea prevede o asemenea formă. pentru validitatea actului juridic ce urmează să fie
1ncheiat prin mandatar, nu însă şi atunci când acest act a fost încheiat în formă autentică fără
ca legea să prevadă o atare cerintă.

Pentru facilitarea tranzactiilor cu bunuri imobile a fost reglementată institutia agentului

imobiliar (Ordonanta Ouvemului nr. 3/2000 privind organizarea activitătii agentilor imobi-
Agentul imobiliar îşi desfăşoară activitatea profesională de intermedierea actelor
juridice care au ca obiect bunuri imobile,,precum şi pe cea de administrare a acestora. Aceştia
actionează ca mijlocitori punând părtue interesate în legătură, având dreptul la o remuneratie
în cazul Incheierii contractului intermediat de acesta.
10
 Activitatea de intermediere a actelor juriclice ce au ca obiect imobile poate fi desfăşurată numai
de agentii imobiliari care sunt înscrişi în Registrul agenţilor irnobiliari şi dovedesc aceasta cu
legitimatia de membru, vizată anual. În Registrul agentilor imobiliari sunt înscrişi toti membrii,
persoane fizice, precum şi societătile comerciale de profil, grupati. în functie de criteriul teritorial.

2.2.5. Publicitatea imobiliară

Publicitatea imobiliară desemnează totalitatea mijloacelor juridice legale prin care se
determ.ină situatia materială şi juridică a bunurilor imobile, în mod public, prin registre special
tinute de autoritătile publice competente, în vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi
reale imobiliare şi cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii.
Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi publicitătii imobiliare a permis introducerea unui sistem
de publicitate unic pentru toată tara, destinat a inlocui sistemele existente.
Întreaga publicitate imobiliară va fi realizată pe baza cadastralui general, ca sistem unitar şi
; obligatoriu de evidentâ tehnică, economică şi juridică, prin care se realizează identificarea,
reprezentarea pe hărti şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum şi a celorlalte bunuri
imobile de pe întreg teritoriul tării, indiferent de destinatia lor şi de proprietar.
Dispozi.tiile legii se completează cu cele ale Regulamentului de organizare şi functionare a
bunurilor de carte funciară şi cu cele cuprinse în Ordinul ministrului justitiei nr. 1.330/C/1999
privitor la infiintarea cărţilor funciare cu caracter nedefmitiv.
Activitatea de înscriere in cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele
dintr-o anumită localitate se realizează de către birourile de carte funciară ale judecătoriilor.

Continutul cărţii funciare este structurat pe 3 elemente principale.

Partea I, referitoare la descrierea imobilului, contine: numărul de ordin şi cel cadastral aI
fiecărui imobil;
- suprafata terenului
- categoria de folosintă
constructiile, amplasamentul şi vecinătătile
valoarea
Partea a 11-a contine înscrierile referitoare la dreptul de proprietate, şi anume:
—numărul curent
numele proprietarului
—actul sau faptul juridic ce constituie titlul de proprietate, precum şi mentionarea
sului pe care se intemeiază
- strămutările proprietătii şi modalitătile acesteia
- servitutile constituite in favoarea imobilului.
Partea a cuprinde dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcini, şi contine:
—numărul curent
—dreptul de superficie, uz, uzufruct, folosintă, abitatie, servitutile în sarcina fondului
aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locatiunea şi cesiunea de venituri pe
timp mai mare de trei ani
—actiunile privitoare la drepturile reale cum ar fi: sechestrul, urrnă.rirea imobilului sau a
veniturilor sale.
Continutul cărtii funciare se adevereşte cu extrase, certificare sau copii legalizate. De
mentionat este faptul că inscrierileIn cartea funciară au doar efect de opozabilitate fată de terti.

2.3. Circulaţia juridică a construcţiilor

Constructiile proprietate privată sunt în circuitul civil general. Ca urmare, ele pot fi dobândite
prin oricare dintre modurile prevăzute de lege: conventie, testament, succesiune, uzucapiune etc.
ultimul deceniu, prin legi speciale a fost reglementată posibilitatea persoanelor fizice de
a dobândi in proprietate personală imobile locuite sau spatii cu altă destinatie, prin cumpărare
sau prin construire. Principalele acte normative sunt:
11
 - Decret-Lege nr. 61/1990 privind vânzarea de locuinţe construite din fondurile statului
către populatie, modificată prin Legea nr. 85/1992, republicată, privind vânzarea de locuinţe şi
spatii cu altă destinatie construite din fondurile statului şi din fondurile unitătilor economice
sau bugetare de stat
—Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinaţia de
locuinţe, trecute in proprietatea statului
- Legea locuinţei ru . . 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin aceste kgi speciale cu caracteş de protecţk socială, au fost acordate o serie de facilităţi
persoanelor fizice, cum ar fi stabilirea unor preturi de vânzare preferenţiale, mult inferioare
pretului de circulatie al unor locuinţe asemănătoare, posibilitatea cumpărării locuinţelor în
rate, acordarea de credite cu dobânzi reduse pentru a fi utilizate la plata pretului. Potrivit
reglementărilor acestor acte normative, se pot vinde către populaţie:
locuinţele construite din fondurile statului, care fac obiectul unor contracte de Inchiriere
ai căror titulari sunt cetăţeni români;
locuinte construite din fondurile statului, neocupate de chiriaşi. Aceste locuinţe puteau fi
cumpărate şi de persoanele care nu au cetăţenie română şi au dorit să-şi stabilească domiciliul
in România, nebeneficiind Insă de prevederile de protecţie socială, fiind astfel obligaţi la
achitarea preţului integral al locuinţei, in valută. insă după adoptarea Legii nr. 85/1992,
locuinţek construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare
de stat, care nu fac obiectul unui contract de Inchiriere sau pentru care nu au fost emise ordine
de repartiţie, pot fi vândute numai prin licitalie publică.
Tot prin publică pot fi vândute spaţiile destinate activităţilor de comerţ şi de prestări
de servicii, de mică industrie şi oricăror alte activită.ţi similare, situate in construcţiile de
locuinţe;
—locuinţele care, Inainte de 6 martie 1945, au apartinut instituţiilor de stat, regiilor
autonorne şi societătilor cu capital de stat care şi-au Incetat existenţa după această dată sau,
după caz, au devenit unităţi economice sau bugetare de stat.
Nu pot fi vândute locuinţele de intervenţie şi locuinţele de serviciu destinate cazării
personalului unităţilor economice sau bugetare care, prin contractul de muncă., indeplineste
activitgi sau functii ce necesită prezenţă permanentă sau în caz de urgenţă, In cadrul unităţilor.
Cu privire 1a situaţia juridică a terenului aferent locuinţei dobândite de chiriasi prin
Decretul-Lege nr. 61/1990, se dispune că, odată cu locuinţa, se va transmite cumpărătorului şi
dreptul de folosinţă asupra terenului, pe durata existenţei construcţiei. Însă după adoptarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991, prin art. 35, după republicare devenit 36, terenurile
proprietate de stat, situate in intravilanul atribuite, potrivit legii, in folosinţă
vesnică sau In folosinţă pe durata existenţei construcţiei, in vederea construirii de locuinţe
proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuinţe, trec, la
cererea proprietarilor actuali ai locuinţelor, in proprietatea acestora, integral sau, după caz,
proporţional cu cota deţinută din constructie.

Terenurile atribuite în folosinţă pe durata existenţei construcţiilor trec in proprietatea

actualilor titulari ai dreptului de folosinţă a terenului, proprietari ai locuinţelor.
Pentru foştii proprietari, persoane fizice, care au deţinut imobile cu destinaţia de locuinţe,
trecute în proprietatea statului după. 6 martie 1945, a fost emisă Legea nr. 112/1995, care
reglementează modalitatea de redobândire a dreptului de proprietate, pierdut ca urmare a
aplicării unor măsuri abuzive.
Dar tot această lege dispune că apartamentele ce nu se vor restitui In natură fostilor
proprietari sau moştenitorilor acestora vor putea fi vândute chirlasilor titulari de contract ai
acestor apartamente, cu plata integrală sau in rate a Preţului.
Apartamentele dobândite în aceste conditii, conform art. 9 alin. ultim, nu pot fi Instrăinate
10 ani de la data cumpărării.
12
 Chiriaşii care nu dispun de posibilităti materiale pentru a cumpăra apartamentul în care
locuiesc pot rămâne în continuare in spatiul locativ respectiv, plătind chiria stabilită prin lege.
Fac exceptie de la aceste dispozitii chiriaşii titulari sau membrii familiei lor — sot, sotie,
copii minori care au dobândit sau au înstrăinat o locuintă proprietate personală după
1 ianuarie 1990, în localitatea de
Legea nr. 112/1995 instituie şi interdictii. Acestea sunt: exceptarea de la vânzare a
apartamentelor care, la data intrării în vigoare a actului normativ, beneficiază de dotări
speciale cum sunt: piscină, saună, seră, cramă, bar, vinotecă sau cameră frigorifică şi vânzarea
locuintelor care au avut destinatia de ase de oaspeti, de protocol, a celor declarate monumente
istorice şi din patrimoniul national, precum şi a celor folosite ca reşedinte pentru foştii şi
actualii demnitari. Actele juridice de înstrăinare Incheiate cu încălcarea prevederilor art. 9 alin.
6 şi ale art. 10 din lege sunt lovite de nulitate absolută.
Prin Legea nr. 114/1996, legea locuintei, pentru prima dată este definită notiunea de
locuintă.: „constructie alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele,
dotările şi utilitătile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii",
dar este încurajată şi constructia acestora. Se pot construi locuinte nu numai pentru asigurarea
nevoilor proprii, ci şi pentru valorificare. Mai mult, persoanele juridice române care investeau,
din profit, în constructia anumitor categorii de constructii (sociale, de serviciu, de interventie
şi de necesitate) până. în anul 1999, când mentiunea a fost abrogată, beneficiau de reducerea
impozitului pe profit pentru sumele astfel investite pentru anul fiscal în curs.

Sunt stipulate şi facilităti ca: subventii de la bugetul de stat, în anumite limite, plata pretului
locuintei în rate lunare pe termen de 20 de ani, de care pot beneficia anumite categorii de persoane:
—tinerii căsătoriti 1n vârstă de până. la 35 de ani Impliniti, până la finele anului calendaristic
în care are loc contractarea, precontractarea sau repartitia locuintei;
invalizii de gradul I şi ll;
- persoanele cu handicap;
— familiile şi părintii celor decedati, ca urmare a participării la victoria Revolutiei
din decembrie 1989;
—persoanele şi familiile care işi schimbă domiciliul di ► oraşe la sate şi lucrează în
agricultură sau silvicultură;
—personalul calificat din Invătământ şi sănătate care are sau îşi schimbă domiciliul la sate;
—persoanele şi familiile care îşi. schimbâ domiciliul dintr-un sat în alt sat pentru a lucra
pământul pe care 1-au primit conform Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicate. in caz
de Instrăinare prin acte între vii a locuintelor, viitorii proprietari nu mai beneficiază de
prevederile alineatului precedent.

În prezent, fată de perioada anterioară anului 1990, pentru înstrăinarea sau dobândirea
constructiilor nu se cere îndeplinirea vreunei condilii de formă a actului juridic. Ele pot fi
înstrăinate prin simplul acord de vointă al părtilor. inscrierea unor asemenea acte de înstrăinare
în cartea funciară are ca efect numai opozabilitatea fată de terti.
Trebuie precizat faptul că înstrăinarea constructiilor prin act sub semnătură privată nu poate
conduce la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent, ci numai la
constituirea unui drept de superficie având ca titular dobânditorul constructiei.
Este posibil ca înstrăinarea constructiei să se facă de către proprietarul ei care nu este şi
proprietar al terenului aferent acesteia, ci are numai drept de folosintă sau de concesiune.
Astfel se va transmite în mod automat, ca efect al transmiterii dreptului de proprietate, şi
dreptul de folosintă sau de concesiune asupra terenului.
Exercitarea dreptului de proprietate privată asupra unor categorii de bunuri poate fi supus
de legiuitor unor reguli generale a căror nerespectare atrage aplicarea unor sanctiuni de ordin
administrativ — amenzi contraventionale — sau civile, prin nulitatea actului juridic care se
încheie cu nerespectarea conditiildr prevăzute de lege pentru încheierea lui.
13
 Astfel, prin Legea nr. 350/2001, sunt stabilite obiective pentru amenajarea teritoriului şi
pentru activitatea de urbanism, dar şi atributii ale administratiei publice centrale, judetene şi
locale în privinta amenajării teritoriului şi a urbanismului. Este mentionat că aplicarea
documentatiei specializate de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, potrivit
prevederilor sale, se asigură prin eliberarea certificatelor de urbanism.
Certificatul de urbanism reprezintă actul administrativ de informare, cu caracter obligatoriu,
prin care autoritatea administratiei publice face cunoscut regimul juridic, economic şi tehnic al
imobile1or şi conditiile necesare de realizarea unor investitii, tranzactii imobiliare.
Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a construi, de a amenaja un teren sau de a-1
planta. Se eliberează la cererea oricărui solicitant, cu precizarea scopului pentru care a fost
eliberat.
Certificatul de urbanism este obligatoriu la adjudecarea prin licitatie a unor lucrări de
proiectare şi de executie a lucrărilor publice, pentru legalizarea actelor de i:nstrăinare,
comasare, partajare a bunurilor imobile. ln cazul vânzării sau cumpărării, solicitarea
certificatului de urbanism este facultativă, cuprinzând informatii privind consecintele
urbanistice ale operatiunii juridice.
Certificatul de urbanism, din punctul de vedere a1regirnului juridic al imobilului, va contine
mentiuni privitoare la: dreptul de proprietate al imobilului, situarea terenului în intravilan sau
extravilan, servitutile de utilitate publică de care este afectat şi alte mentiuni prevăzute de
art. 31 lit. a) din Legea nr. 350/2001. Prin modificarea adusă acestui act normativ de către
Legea nr. 453/2001 este înscris principiul potrivit căruia executarea lucrărilor de constructii
este permisă numai pe baza unei autorizatii de construire sau desfiintare.

Autorizatia de construire este un act al autoritătii publice locale, emis la solicitarea

detinătorului titlului de proprietate asupra unui imobil — teren şi/sau constructie ori unui alt
act care îi conferă dreptul de construire sau de desfiintare, în conditiile legii. Operatiile de
demolare, dezafectare ori dezmembrare — partială sau totală a consttuctiilor şi a instalatilior
aferente, precum şi a oricăror amenajări, se fac numai baza autorizatiei de desflintare
obtinute de la autoritătile publice.
Autorizatiile emise cu incălcarea prevederilor legale pot fi anulate de către instantele de
contencios administrativ.
Persoanele fizice şi juridice care realizează lucrări de constructie au obligatia de a executa
integral lucrările, astfel cum acestea sunt prevăzute în autorizatia de constructie.
Normele de autorizare sau efectuarea constructiilor se aplică tuturor executanti1or de
asemenea lucrări, deci şi constructiilor proprietate publică.
Legiuitorul, prin acte normative speciale, nu a omis reglementarea sistemului calitătii in
constructii, care conduce la realizarea şi exploatarea unor constructii de calitate
corespunză.toare, in scopul protejării vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societătii şi a
mediului Inconjurător.
Calitatea constructlilor este rezultanta totalitătii performantelor de comportare a acestora in
exploatare, in scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existentă, a exigentelor utilizatorilor şi
colectivitătilor.
Exigentele privind calitatea instalatiilor şi a echipamentelor tehnologice de productie se
stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări specifice fiecărui domeniu de activitate.

2.4. Circulatia juridică' a terenurilor

In anul 1974, prin Legea nr. 58 privind sistematizarea teritoriului şi localitătilor urbane şi
rurale şi prin Legea nr. 59 cu privire la fondul funciar, singura modalitate recunoscută de
dobandire a dreptului de proprietate asupra terenurilor era moştenirea legală, practic terenurile
fiind scoase din circuitul civil general.
Prin Decretul-Lege nr. 1/1989 şi nr. 9/1989 a fost abrogată Legea nr. 58/1974, dar şi alte
dispozitii restrictive în materie, mentinându-se totuşi unele restrictii pentru circulatia terenurilor
14
din localitătile prevăzute de Decretul nr. 144/1958, abrogat expres prin. Legea nr. 50/1991.
Legea care a liberalizat, în anumite condilii, circulatia juridică a terenurilor a fost aceea a
fondului funciar, intrată în vigoare la 20 februarie 1991 şi republicată la 5 ianuarie 1998.
Aceasta instituie principii importante ca:
—reintroducerea terenurilor de orice fel în circuitul civil general;
- înstrăinarea terenurilor prin acte Intre vii se face numai prin acte juridice încheiate in
formă autentică. Această conditie este una de validitate cerută pentru incheierea valabilă a
actului, dar şi interdictii:
—imposibilitatea dobândirii în prqprietate privată, prin acte juridice între vii, a unor supra-
fete mai mari de 100 ha teren agricol, pe familie. Prin familie se intelege sotul, sotia şi copiii
care gospodăresc impreună cu părintii lor. In cazul dobândirii unei suprafete mai mari decât
cea legal admisă, sanctiunea este reductiunea actului prin care a fost dobândită cota
excedentară;
—interdictia dobândirii de către persoanele fizice care nu aveau cetătenia română sau de
către persoanele juridice străine a dreptului de proprietate asupra terenurilor de orice fel. Dacă
aceste persoane au dobândit terenuri înainte de intrarea în vigoare a legii, indiferent de
modalitate, acestea sunt obligate să le instrăineze în termen de 1 an, sub sanctiunea trecerii lor
in mod gratuit în proprietatea statului (această prevedere a fost abrogată implicit de prevederile
constitutionale);
—Instrăinarea terenurilor agricole din extravilan se poate face numai cu respectarea
dreptului de preemtiune a1 titularilor precizati în textul legii.
In compIetarea cadrului juridic creat de Legea fondului funciar a fost emisă Legea
nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, preluând astfel capitolul cu acelaşi
nume, dezvoltându-1, instituind şi principii care precizează cadrul juridic actual privitor
la circulaţia terenurilor in România.

Un prim principiu este acela că terenurile de orice fel, proprietate privată, indiferent de
locul situării lor, sunt şi rămân în circuitul civil.
Un al doilea principiu este cel prin care se mentionează că Instrăinarea şi dobandirea
terenurilor de orice fel prin acte juridice între vii trebuie efectuată prin acte juridice în formă
autentică (art. 2 alin. 1).
Prin al treilea principiu se dispune că „instrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole
situate în extravilan se face cu respectarea drepturilor de preemtiune al coproprietarilor, aI
vecinilor ori al arendaşilor". Dreptul de preemdune operează doar cât priveşte terenurile
situate în extravilan; pentru terenurile situate în intravilanul localitălilor această interdictie
neoperând. S-a încercat astfel evitarea impărtirilor excesive ale proprietătilor funciare şi
favorizarea concentrării lor.
Potrivit art. 17 din lege, regimul juridic al circulatiei terenurilor cu destinatie forestieră
urmează a fi stabilit prin lege specială.
Legea interzice, sub sanctiunea absolute, Instrăinările, sub orice formă, a
terenurilor al căror titlu se află în litigiu Ia instantele judecătoreşti. Astfel, în prezent, cu
exceptia terenurilor proprietate publică a statului sau ale unitkilor teritoriale, sunt în circuitul
civil general terenurile proprietate privată de orice fel, agricole sau neagricole, situate în
intravilan sau extravilan.
In sensul Legii nr. 54/1998, a fost extinsă limita maximă de teren detinut în proprietate pe
familie, la 200 ha. Limita respectivă se aplică doar în cazul dobăndirii terenurilor prin acte
juridice între vii, nu şi în cazul dobândirii terenului în cauză prin acte juridice pentru cauză de
moarte.
În cazul terenurilor ce fac obiectul investitiilor persoanelor fizice sau juridice străine sunt
aplicabile dispozitiile legisladei în vigoare privind regimul juridic al investitiilor străine.
Dorim să reiterăm că societătile comerciale române, cu capital integral sau partial străin, pot
detine în proprietate terenuri, în România, ca persoane juridice române.
15
 2.5. Regimul juridle al bunurilor imobile din patrimonlul cultural naţional este stabilit
de Ordonanta Guvernului nr. 68/1994. Conform art. 1 din ordonantă, patrimoniul naţional
cultural cuprinde bunurile mobile şi imobile cu valoare deosebită, de interes public.
Bunurile imobile sau subansamblurile de bunuri imobile care prezintă valoare din punct de
vedere arheologic, istoric, arhitectural, artistic, religios, urbanistic, peisagistic sau tehnico-
stiintific sunt monumente istorice plasate pe categorii. Monumentele istorice se bucură de o
protectie specială., care se realizează prin instituirea unei zone de protectie pentru ele, cu
scopuri determinate de lege.

2.6. Regimul juridic al garanţillor reale imobiliare

Garantiile reale imobiliare pot fi clasificate in trei categorii:
- dreptul de retentie,
ipoteca
—privilegiile imobiliare

2.6.1. Dreptul de retenţie este un drept de garantie real imperfect, in virtutea căruia cel ce
detine un bun imobil, aflat in proprietatea altei persoane, pe care trebuie restituie, are
dreptul să retină bunul respectiv refuzând deci restituirea, până ce creditorul titular al bunului
va plăti sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, karetinerea saulmbunătătirea bunului.
Pentru a putea invoca dreptul de retentie trebuie ca datoria pe care o pretinde detinătorul
lucrului de la creditorul restituirii să se afle in strânsă conexiune, să aibă legătură cu lucrul sau
să fie prilejuită de acesta.
Pentru a intelege mai bine cum functionează această garanţie vom exemplifica prin următorul
caz. Să presupunem că depozitarul unui bun imobil efectuează anumite cheltuieli cu intretinerea
bunului imobil, cheltuieli ce nu se afiauIn sarcina sa şi pe care le poate pretinde de la adevăratul
proprietar. cazul 1n care acesta nu plăteşte aceste cheltuieli, depozitaml poate reti.ne bunul
invocând dreptul de retentei până la data la care creditorul, ii va restitui aceste cheltuieli.

2.6.2. Ipoteca este o garantie reală imobiliară, ce nu comportă deposedarea celui ce o

constituie. Conform Codului civil, art. 1746, „ipoteca este un drept real asupra imobilelor
afectate la plata unei obligatii".
Ipoteca poate fi de două feluri — conventională, când ia naştere din conventia părtilor, şi
legală, când ia nasterein virtutea unei dispozitii speciale a legii (art. 1749 alin. 1 Cod civil).
Contractul de ipotecă este un contract solemn, Incheiat in formă autentică, cu respectarea
principiului specializării sun sanctiunea nulitătii absolute. Principiul specializării presupune
determinarea imobilului afectat de garantie şi a valorii creantei garantate. Un caracter
important al ipotecii este indivizibilitatea ei, astfel ea continuă să existe asupra Intregului
chiar dacă a fost plătită întreaga datorie.
Publicitatea ipotecii constă in Inscrierea ipoteciiIn registrul special sau, după. caz, In cartea
funciară tinută de judecătoria in a cărei rază teritorială se află situat imobilul. Numai prin
înscriere ipoteca devine opozabilă fată de terti şi, tot astfel, se marchează rangul de preferintă al
ipotecii (art. 1778 Cod civil). Ipotecile înscrise în aceeaşi zi au acelasi rang. Rangul ipotecii ste
important din următorul punct de vedere; creditul ipotecar cu rang prioritar (cel ce şi-a 1nregistrat
ipoteca mai Intâi) va avea dreptul să se despăgubească integral din pretul imobilului ipotecat, cu
prioritate fată. de creditorii ipotecari de rang inferior (cei ce şi-au inregistrat ipoteca ulterior).
inscrierea ipotecii conventionale conservă dreptul de ipotecă timp de 15 ani de la data
Inregistrării, după care se perimă. Pentru a conserva efectele1nscrierii initiale este necesar ca
inainte de expirarea terrnenului mentionat să se procedeze la reInnoirealnscrierii.

2.6.3. Privilegille. Potrivit Codului civil, privilegiul este dreptul recunoscut unui creditor,
care decurge din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar dacă acestia au
creanta lor garantată printr-o ipotecă. În prezentul material ne vom ocupa doar de privilegiile
16
speciale asupra anumitor bunuri imobile reglementate de art.1737 Cod civil, care în fond sunt
adevărate ipoteci privilegiate, şi anume:
privilegiul vânzătorului unui imobil pentru pretul neIncasat al imobilului;
—privilegiul celui ce a Imprumutat bani cumpărătorului pentru plata imobilului către vânzător;
—privilegiul copărtaşului;
- privilegiul arhitectului, consttuctorilor şi al lucrătorilor asupra imobilului construit, pentru
plata lucrără;
privilegiul celui ce a imprumutat bani pentru plata lucrătorilor constructori.
Aceste privilegii intrunesc caracterele drepturilor reale, con.ferind titularilor lor dreptul de
urmărire şi dreptul de preferintă.
Pentru conservarea acestor drepturi este necesar ca titularul să conserve privilegiul prin
efectuarea fomialitătilor de publicitate, similare cu cele de la publicitatea ipotecilor.

2.7. Investiţii imobiliare

Reglementarea circulatiei juridice a terenurilor şi constructălor, precum şi configurarea
cadrului juridic al proprietăţii publice In România au creat premisele necesare aparitiei notiunii
de investită imobiliare. Legea creditului ipotecar, legea privind investităle cu impact
semnificativ în economie, precum şi ordonanta privind contractele de parteneriat public privat.

2.7.1. Creditul ipotecar

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare desernnează acel tip de credite acordat de
institutii financiare autorizate, destinat să fmanteze construirea, cumpărarea, reabilitarea,
consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinatie locativă, industrială sau comercială.
Creditul ipotecar se acordă pentru o perioadă. de Ininim.um 5 ani pentru persoanele juridice
şi de minimum 10 ani pentru persoanele fizice.
Legea nr.190/1999 stabileşte:
- conditiileln care poate fi acordat creditul ipotecar;
— clauzele obligatorii continute 1n contractul de acordare a creditului menite să protejeze
persoanele care se Imprumută;
- obligativitatea Incheieră unui contract de asigurare a bunurilor ipotecate, In favoarea
Imprumutătorului;
modalitatea de executare a creantelor institutălor care acordă credite ipotecare;
—modul in care pot fi cesionate creantele ipotecare sau transformate In titluri de valoare;
- modalitatea de emitere a obligatiunilor ipotecare de către institutii financiare autorizate.

2.7.2. Contractele de parteneriat public-privat

Prin Ordonanta Guvernului nr. 16/2002 au fost reglementate contractele de parteneriat
public-privat. Vom trata în cadrul prezentului material regimul juridic al terenuri.lor şi
constructfflor ce fac obiectul proiectelor de parteneriat public-privat.
Conform legii de aprobare a ordonantei mai sus amintite, contractul de parteneriat public-
privat este actul juridic care statuează drepturile şi obligatăle autoritătii publice şi ale inves-
titorului pentru Intreaga perioadă de functionare a parteneriatului public-privat acoperind una
sau mai multe dintre etapele de pregătire, fmantare, constructie sau exploatare a unui bun pu-
blic, pe o durată de timp determinată, dar nu mai mare de 49 de ani.
Investitoră in domeniul imobiliar pot opta pentru încheierea unor contracte de parteneriat public-
privat in functie de obiectivele urmărite şi de categoriile de lucrări pe care doresc să le execute.
Hotărârea Guvernului nr. 621/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a
ordonantei cu privire la contractele de parteneriat public-privat clasifică şi detaliază proiectele
de parteneriat astfel:
proiectare-constructie-operare (contract intre autoritatea publică şi investitor, în care
proiectarea, constructia şi exploatarea sunt transferate investitorului pe o durată de maximum
50 de ani. Fin.antarea proiectului se realizează de către investitor);
17
 —constructie-operare-rdnuoire (investitorul suportă finantarea, construcţia şi costurile
pentru operarea şiintretinerea bunului public, pe o durată de maximum 50 de ani, Investitorul
are dreptul să perceapă un tarif pentru utilizarea bunului public, 1n vederea amortizării
investiţiei efectuate şi obtinerea unui profit. Tariful ce urmează a fi practicat este precizat în
prima ofertâ a investitorului şi poate fi renegociat la re1nnoirea dreptului de exploatare);
- constructie-operare-transfer (investitorul îşi asumă constructia, incluiând finanţarea,
exploatarea şi 1ntretinerea bunului public. Investitorul va putea percepe tarife de utilizare
pentru a-şi putea recupera investitia, a-şi acoperi costurile de intretinere şi pentru a obtine un
profit rezonabi1);
—reabilitare-operare-transfer (contract între autoritatea publică şi investitor, în care
bunul public este transferat investitorului, care finantează, reabilitează şilntretine bunul pentru
o perioadă ce nu poate depăşi 50 de ani.
La finalizarea contractelor, bunul public este transferat, cu titlu gratuit şi liber de orice
sarcină sau obligaţie, autorităţli publice.
in condiţiile în care aportul adus de investitor într-un proiect de parteneriat public privat
depăşeşte echivalentul 1n lei a un mil. USD, se vor aplica dispoziliile Legii nr. 332/2001
privind stimularea investitiilor cu impact semnificativ in economie.

2.8. Aspecte fiscale

DetinereaIn proprietate a unui teren sau a unei clădiri de către o persoană fizică sau juridică
română sau străină generează obligatia plătii de impozite şi taxe locale.
Impozitul pe clădiri este datorat pentru clădiffle detinute in proprietate, indiferent de locul
situării lor şi de destinaţie, atât pentru clădirile aflate in exploatare, cât şi pentru cele aflate 1n
rezervă sau conservare. În categoria clădirilor supuse impunerii se includ:
dependintele situate fie în corpul c1ădirii, fie in afara acestuia (bucătărie, cămară, baie,
pivnită, garaj, magazie etc.);
diverse spatii construite cum sunt chioşcuri, cabane, barăci, depozite etc., inclusiv cele
demolabile şi indiferent de natura materialelor din care sunt construite;
alte clădiri folosite pentru case de odihnă, creşe, grădinite, cluburi etc.

Impozitul pe clădiri este anual şi se stabileşte 1n funcţie de categoria de contribuabili, şi

anume:
- pentru persoane fizice, impozitul se stabileşte pe baza valorii impozabile calculate în
funcţie de felul şi destinaţia clădirilor, dotarea acestora, anul construirii şi suprafaţa construită,
conform prevederilor anexei 1 din Legea nr. 27/1994, republicată;
—pentru persoane juridice, impozitul se stabileşte pe baza valorii de inventar a clădirii.

Conform noii reglementări, Ordonanţa Guvernului nr. 36/2002, republicată, apficabilă

începând cu data de 1 ianuarie 2003, impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se
calculează prin aplicarea cotei de 0,2% 1n mediul urban şi de 0,1% 1n mediul rural asupra
valorii impozabile a clădirii, determinate potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute
în anexa nr. 1 a ordonanţei.
În cazul contribuabililor, persoane fizice, care detin mai multe clădiri cu destinaţia de
locuinţă, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri se majorează astfel:
—cu 15% pentru prima clădire,In afara celei de la adresa de domiciliu;
—cu 50% pentru cea de a doua clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
cu 75% pentru cea de a treia clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;
—cu 100% pentru cea de a patra clădire şi următoarele, în afara celei de la adresa de domiciliu.
Ordinea numerică a proprietăţilor se determină în raport de anul dobândirii clădirii,
indiferent sub ce formă, rezultat din documentele care atestă calitatea de proprietar.
Contribuabilii, persoane fizice, care deţin în proprietate mai multe clădiri au obligaţia să
depună o declaraţie specială 1a compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei
18
 -

publice locale in a căror rază teritorială isi au domiciliul, precum şi la cele in a căror rază
teritorială sunt situate clădirile respective.

2.8.1. Impozitul pe teren

Impozitul pe teren se datorează numai pentru anumite suprafete de terenuri sit -uate 1n
municipii, oraşe şi comune, 1n funcţie de:
—calitatea contribuabililor;
categoria localitătii;
zona in cadrul localitătii;
—suprafata detinută de contribuabil.
Terenurile pentru care se datorează impozit sunt:
- terenurile neocupate de clădiri şi de alte constructii aparţinând persoanelor fizice situate
in categoriile de localităţi 1 şi 2, zonele a, b, c, indiferent de suprafată;
—terenurile neocupate de clădiri şi de alte constructii apartinând persoanelor fizice situate
in categoriile de localităti 1 şi 2, zona d, precum şi 1n categoriile 3-5, 1n suprafaţă de până la
1.000 mp inclusiv;
—terenurile apartinând persoanelor juridice, altele decât cele necesare desfăşurării activităţii
pentru care sunt autorizate potrivit legii.

Nu se datorează impozit pe teren pentru:

terenurile ocupate de clădiri şi construcţii;
—terenurile aparţinând mănăstirilor, cimitirelor şi lăcaşurilor de cult recunoscute de lege;
terenurile ocupate de clădirile şi construcţiile scutite de impozitul pe clădiri;
—terenurile proprietatea persoanelor juridice folosite 1n scop agricol;
- terenurile pentru care se plăteşte taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat 1n alte
scopuri decât pentru agricultură sau silvicultură.;
terenurile situate 1n extravilanul localitătilor pentru care se datorează impozit pe venitul
agricol conform prevederilor legale.
Impozitul pe teren este anual şi se stabileşte în sumă fixă pe metru pătrat de teren,
diferentiat pe categorii de localităli, iar in cadm.1 localitătilor pe zone, in intravilan.
incadrarea terenurilor pe zone se face de către cansiliile locale in functie de:
pozitia terenurilor fată de centrul localitătilor;
caracterul zonei respective (zonă de locuit sau industrială);
—apropierea sau depărtarea fată de căile de comunicaţii;
—alte elemente specifice fiecărei localităti 1n parte.

2.8.2. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizatillor zn domeniul

constructiilor
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizatillor 1n domeniul construcţiilor se
datorează diferentiat, pe categorii de acte, 1n functie de:
- valoarea construcţiilor sau a instalaţillor;
—suprafata terenurilor;
—felul autorizaţiei;
—natura serviciilor prestate de organele de specialitate ale consiliilor locale.
Nu se datorează taxe de autorizare 1n cazul eliberării autorizatiilor pentru:
—lăcasuri de cult, inclusiv constructiile anexe ale acestora;
- lucră.ri de dezvoltare, de modemizare sau de reabilitare a infrastructurilor din transporturi
care aparţin domeniului public al statului;
—construcţille ai căror beneficiari sunt instituţiile publice.
Taxa se stabileşte o singură dată, tnainte de eliberarea certificatelor, avizelor şi autoriza-
supuse taxării, astfel:
în sumă fixă pe metru pătrat, 1n funcţie de suprafata terenurilor, în cazul certificatelor de
19
 -

urbanism, autorizaţiei de foraje şi excavări, autorizaţiei construcţiilor pentru lucrări cu caracter

provizoriu;
—in sumă fixă pe metm pătrat de plan, In funcţie de scară, in cazul copiilor heliografice;
- cotă procentuală, fn functie de valoarea autorizaţiei 1ucrărilor, în cazul autorizaţiei de
construire sau de desflintare a construcţiilor;
in sumă fixă pe autorizaţie, pentru celelalte autorizaţii supuse

Cap. 3. INVENTARUL CAZURILOR iN CARE SE POATE GĂSI

INTVESTITORUL LA ACRIZIŢIONAREA UNUI TEREN
ŞUSAU UNEI CONSTRUCŢII
A. TERENURI

ACHIZIŢIONARE

La achiziţionarea unui teren trebuie luate în considerare particularitătile amplasamentului:

a. suprafaţă neconstruibilă ca urmare a unor interdicţii, servituţi sau a unor zone de

protecţie generate de retele de transport energetic subteran sau suprateran;
b. situarea in zone de risc (in.undaţii, alunecări de teren) sau zone protejate (situri
arheologice, rezervaţii naturale);
c. imposibilitatea accesului 1a drumuri publice direct sau prin servitute.

Situaţiile enumerate mai sus determină caracterul de NECONSTRUIBEL atribuit terenului.

SITUAŢII CARE ESTE POSIBILĂ CONSTRUIREA CU CONDIŢH — ce trebuie

cunoscute şi Insuşite de achizitor (investitor):

• terenul are acces direct la drumurile publice sau posibilitatea redizării acestuia prin
servitute;
• terenul are suprafată suficientă pentru ca amplasarea construcţiei să evite zonele de
protectie a retelelor de transport energetic ce ar putea traversa amplasamentul;
• conditionarea aliniamentului de profilul transversal al drumurilor adiacente, in functie
de categoria acestora stabilită prin studii de circulaţie sau documentatii de urbanism;
• respectarea zonei de protecţie pe malul apelor (legiferată), in situaţii in care terenul se află
pe mal;
• respectarea regimului de amplasare a construcţiilor In funcţie de desfăşurarea (lăţimea)
terenului:
< 8,0 m — regim Inşiruit
- 8,0 ÷ 10,0 m — cuplat
- 10,0 m cuplat sau izolat.

TERENUL ACHIZIT1ONAT se poate afla Yn următoarele situaţii:

EXTRAVILAN
INTTRAVILAN

Pentru terenurile aflate in EXTRAVILAN sunt necesare documentaţii de urbanism, pe baza

cărora acestea vor fi trecute In intravilan, condiţie obligatorie pentru a deveni construibile.
Terenurile aflate in INTRAVILAN pot fi situate in zone cu o tramă stradală bine deflnită
sau Intr-o zonă de dezvoltare a cărei tramă stradală şi reglementări vor fi definite printr-o
documentaţie de urbanism (PUD, PUZ).
20
 Tn cazul terenurilor aflate in intravilan, se vor respecta reglementările prevăzute în REGU-
LAMENTUL LOCAL DE URBANISM ce insoteşte PLANUL URBANISTIC GENERAL
(PUG) şi are caracter de lege.
CAZURI iN CARE, ANTERIOR NTOCMIRII DOCUMENTATIEI DE AUTORIZARE,
ESTE NECESARĂ i
ANTOCMIREA UNOR DOCUMENTATIT DE URBANISM (PUD;
PUZ):

• terenul se află 1n EXTRAVILAN, iar construcţiile ce vor fi amplasate NU au caracter

agro-zoo;
• specificul obiectivului de investiţii (funcţiune, accese) nu se incadrează In prevederile
documentaţiilor de urbanism şi sunt necesare derogări.

Reg1ementările prevăzute in documentaţiile de urbanism, după aprobare, urmează să fie

preluate în cadrul PUD.

B. TERENURI CU CONSTRUCŢII EXISTENTE

Achiziţionarea unor terenuri cu construcţii poate fi făcută in vederea:

demolării constructiei existente şi construirea uneia noi;

reabilitării şi/sau restaurării, extinderii ş.a. a constructiei existente.

CONSTRUCŢII EXISTENTE

CLĂDIRI DE LOCUIT

a — individuale parcelări
b — colective
b.1 clădiri cu vechime > 30 ani
b.2 — clădiri noi

Interventii:

a — reabilitări (consolidări, modernizări, extinderi)

— demolări şi reconstrucţie
b.1 — consolidări, amenajări cu /fără schimbarea destinatiei
b.2 amenajări cu / fără schimbarea destinaţiei iniţiale

CLĂDIRI SOCIAL-CULTLTRALE

CLĂDIRI 1NDUSTRIALE

Pentru clădirile existente (indiferent de destinatie), orice interventie se face ulterior unei
documentaţii de expertiză.
Pentru clădirile de locuit individuale (parcelări) sunt necesare documentatii de expertiză in
funcţie de amplasarea clădirii in cadrul parcelei. Amplasarea pe limita de proprietate, adiacent
unei constructii vecine, impune întocmirea unei documentaţii de expertiză a existente
şi măsuri de protecţie a acesteia.

21
TERENURI ŞI INTERDICTII DE CONSTRUIRE
• AFLATE ZONE DE RISC
- NATURAL — inundaţii, alunecări de teren: torente, eroziuni, dislocări
TEHNOLOGIC explozii, pericol de incendiu)

• AFLATE tN ZONE PROTEJATE

- SITURI ARBEOLOGICE
—REZERVATH NATURALE

• ÎN ZONE DE PROTEC 1.1b A RETELELOR DE TRANSPORT ENERGETIC (LEA,

GAZE, PETROL)

• ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARĂ (STATII DE EPURARE, PLATFORME

GUN01)
R = 300,0 m R = 1.000 m

• ÎN ZONE DE PROTECTIE SANITARĂ SEVERĂ (CAPTĂRI APE DE SUPRAFATĂ,

PLATFORME METEOROLOGICE)

• iN ZONE DE PROTECTIE PE MAL DE APE 5,0 10,0 m (CF. LEGII nr. 107/....)

• FĂRĂ ACCES DIRECT SAU PRIN SERVITUTE LA DRUMURI PUBLICE

• TERENURI CU DESTINAŢ1E FORESTIERĂ

Cap, 4. ETAPE DE REALIZARE A UNEI INVEST11:11EVIOBILIA_RE

4.L Cadru general

—4.1.1. — Etapa preliminară necesarăirecomandabilă pentru iniţierea actiunilor

propriu-zise de abordare a investitiei constă — in principa1— din cunoaşterea
următoarelor informaţii asupra terenului şi/sau constructiei, care fac
obiectul acţiunii de investire
1. situaţia juridică a terenului/construcţiei, conf. cap. 2 „Cadru juridic" din
prezenta
—2. starea fiZică a terenului (liber sau nu de construcţii, cu sau fără reţele de
utilităţi in funcţiune, publice/private amplasate în suprateran sau subte-
ran, cu sau fără servituti de trecere etc.)
3. construibilitatea terenului, conf. Certificatului de Urbanism
Notă: Conf. Legii nr. 50/1991, modificată şi completată cu Legea
nr. 453/2001, oricine poate solicita Certificat de Urbanism preliminar
pentru orice teren.
—4. evidentierea unor restricţii de amplasare (ecologice, militare, aero-
nautice, reţde publice nationale sau zonale, conducte petroliere şi gaze,
protecţii sanitare etc.)

—4.1.2. — Prima etapă (I) constă în solicitarea avizelor de urbanism şi/sau de

amenajare a teritoriului, după caz, inclusiv a Certificatului de Urbanism.

4.1.3. A doua etapă (II) constă în obtinerea Avizelor şi Acordurilor Inscrise in

Certificatul de Urbanism, de la instituţiile abilitate ale Statului.

22
 — 4.1.4. A treia etapă (III) constă in obtinerea Autorizatiei de Construire, în baza
Avizelor şi Acordurilor obtinute în a doua etapă şi a proiectului verificat de
către verificatori de proiecte atestati de către MLPAT/MLPTL.

- 4.1.5. — A patra etapă (IV) constă în alegerea Antreprenorului General care va realiza
investitia. Pentru aceasta se va Iansa licitatie de executie a lucrărilor de
constructii-montaj, în baza documentatiei de licitatie (PT + Caiete de sarcini
+ lista cantitătilor de lucrări).
Notă: Pentru lucrări din fonduri private/particulare, se poate atribui exe-
cutarea lucrărilor de C+M şi prin incredintare directă.

4.1.6. A cincea etapă (V) constă în executarea propriu-zisă a lucrărilor de C+M, în

baza proiectului elaborat în faza DDE.

—4.1.7. — A şasea etapă (VI) constă în receptia lucrărilor executate, conform Proce-
sullui-Verbal de „Receptie la terminarea 1ucrărilor" şi în obtinerea
Autorizatiilor de Functionare.

—4.1.8. — A şaptea etapă (V1.1) constă in „Receptia definitivă a lucrărilor", la expirarea

termenului de garantie.

Toate aceste etape definite succint în cele de mai sus sunt sintetizate, sistematizate şi
explicitate în Tabelul nr. 4.1.

Tabel nr. 4.1

Actiuni ce se întreprind
în cadrul etapei Documentatii Emitent
rdmq

specifice etapei şi Avize şi/sau Observatii

Nr.
Denumirea actiunilor Acorduri
crt.
0 1 2 3 4 5
1. Situatia juridică Acte notariale, Notariate, ONCGC,
a terenului/ cadastrale, Administratii
"vezi cap. 2
constructiei financiare, juridice Financiare,
Tribunale
2. Starea fizică a studiu geotehnic —
EICUIUMWd

vezi pct. 4.1.1.(2)

3. terenului ridicare topografică
4. Construibilitatea conf. pct. 4.1.2. cf. Primării sau Se solicită chiar
terenului emitere Certificat Consilii Municipale în cazul existentei
de Urbanism sau Judetene unor
preliminar documentatii
PUG sau PUZ
5. Restrictii de conf. pct. 4.1.1. MApN, M1, SRI, aprobate v
amplasare MAPPM ş.a.
(I) 6. Solicitare avize conf. pct. 4.1.2., Primării, Consilii Inclusiv Certificat
la documentatiile inclusiv PUD Municipale sau de Urbanism
de Urbanism Judetene definitiv
23
 -

0 1 2 3 4 5
(II) 7. Solicitare avize Conf, pct. 4.1.3. şi Conf. Anexe Se solicită doar
şi acorduri (de tabelelor anexate acele Avize şi
utifităti, Acorduri inscrise
functionale...) în Certificatul de
Urbanism
(ILD 8. Solicitare Conf. pct. 4.1.4. Primării, Consilii
Autorizatie de Municipa1e sau
,
Judeţene
,

Construire
(1V) 9. Lansarea Conf. pct. 4.1.5. — Atributie
licitatiei de exclusivă a
executie a beneficiarului/
lucrărilor de investitorului care
C+M formează
Comisia de
licitatie
(V) 10. Executarea Conf. pct. 4.1.6. Se anunţă ISC cu Atributie
lucrărilor de 7 zlie înainte de exclusivă a
C+M (inclusiv Inceperea lucrărilor beneficiarului/
faze investitorului. care
detenninate) angajează
diriginti de
şantier atestati de
MLPATfMLPTL
11. Solicitarea Documentaţii Directii sanitare,
Autorizaţiilor specifice cf. sanitar-veterinare, de
de Funcţionare pct. 4.1.7. protecţie a muncii,
PSI ş.a., după caz
Se prezintă la
,

12.
efectuarea
„recepţiei la
Intocmirea „Cărţii Tehnice a terminarea
(VI) Constructiei" —
lucrări1or" şi se
păstrează de către
investitor/
beneficiar
13. Receptia la Cartea Tehnică. a — Convocarea
terminarea Constructiei Comisiilor de
lucrărilor recepţie o face
investitorul
(VII) 14. Receptia — Cartea Tehnică a — — Receptia
definitivă a Constructiei definitivă se
lucrărilor — Procesul-verbal efectuează la
de receptie la expirarea
terminarea termenului de
lucrărilor garantie din
— Conf. pct 4.1.8. contractul de
execuţie

24
4.2. Documentatii specifice pentru obtinerea avizelor şi acordurilor
- 4.2.1. Pentru obţinerea Avizelor/Acordurilor de pri.ncipiu privind amplasamentul in teritoriu:
—1. Plan general şi plan de incadrare in zonă conf. planurilor cadastru/copiilor
unor planuri existente la autoritătile locale şi/sau nationale, după caz.
- 2. Planşe de principiu ale constructiei, amenajărilor de teren aferente (drumuri,
platforme, 1inli CF, retele de instalatii, imprejmuiri, ziduri de sprijin,
ramblee, deblee, puturi captare apă, staţii tratare şi alimentare ape, statii de
epurare etc.), la o scară convenabilă.
3. Memoriu de prezerliare
4. În a.nexe, Studiul Geo şi Ridicare Topografică.
Avizele/acordurile de amplasament se solicită, după caz, la MApN, MI, SRI,
detinătorii de retele publice, AND, regionale CF, RAAR, OCOTA, agentlile de
protectia mediului.
—4.2.2. — Pentru obtinerea Avizelor/Acordurilor de la furnizorii de utilităti şi detinătorii de
retele:
4.2.2.1. Pentru energia electrică:
a) Avizul de amplasament
• Unde se solicită: SC Electrica SA — Serviciul Distributie
• Când se solicită: după SF şi definitivarea planului de situatie
• Continutu1 documentatiei:
—Cerere-tip (vezi anexa 4.2.2.1/1)
- copie Certificat de Urbanism
—copie Act de proprietate
—Plan de situatie
—Plan de amplasare In zonă
b) Avizul de racordare
• Unde se solicită: S.C. Electrica S.A. — Serviciul Distributie
• Când se solicită: după PT
• Continutul documentatiei:
—Notă de prezentare (memoriu justificativ)
—Avizul de amplasament
—Cerere-tip (vezi. anexa 4.2.2.1/2)
—Chestionar (vezi anexa 4.2.2.1/3)
Anexă la chestionar (vezi anexa 4.2.2.1/4)
- Listă de receptoare (vezi anexa 4.2.2.1/5)
copie Certificat de Urbanism
—copie act de proprietate
- Certificat de Inmatriculare
Certificat de Inregistrare fiscală
Plan de situatie
- Plan de incadrare in zonă
- Schema monofilară a tabloului general (după. caz)
4.2.2.2. Pentru telecomunicatii:
a) Avizul de amplasament
• Unde se solicită: Romtelecom Directia de telecomunicatii
• Când se solicită: după SF
• Continutul documentatiei:
Adresă de solicitare
—copie Certificat de Urbanism
— copie Act de proprietate
Plan de situatie
25
 Plan de amplasare 1n zonă
b) Avizul de racordare
• Unde se solicită: Romtelecom Directia Telecomunicatli
• Când se solicită: după PT
• Continutul documentatiei:
—Nota de prezentare (Memoriu justificativ de solicitare a
serviciilor)
Avizul de amplasament
copi9 Certificat de Urbanism
copie Act de proprietate
Certificat de 1nm.atriculare
- Certificat de inregistrare fiscală
- Plan de situatie
—Plan de Incadrare in zonă
4.2.2.3. Pentru apă-canal:
A. Pentru racordare la retele orăşeneşti
a) Aviz de amplasament
• Unde se S.C. APA NOVA BUCUREŞTI sau REGIA
DE APĂ. LOCALĂ
• Când se solicită: după SF şi defmitivarea planului de situatie
• Continutul documentatiei:
—Cerere-tip
- copie Certificat de Urbanism
copie Act proprietate
- Plan situatie (anexă la certificat la urbanism) sc. 1:500
(2 exemplare)
—Plan 1ncadrare in zonă (anexă la Certificat de Urbanism)
sc. 1:2000 (1 exemplar)
b) Aviz de principiu
• Unde se solicită: S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. sau
REGIA DE APĂ LOCALĂ
• Când se solicită: după obtinerea avizului de amplasament
• Continutul documentatiei:
—Cerere-tip
- Memoriu tehnic
Breviar de calcul asupra cerintei de apă şi a restitutiei
Avizul de amplasament
copie Certificat de Urbanism
—Plan situatie (anexă. la Certificatul de Urbanism) sc. 1:500
(2 exemplare)
—Plan de Incadrare în zonă (anexă. 1a Certificatul de Urbanism)
sc. 1:2000 (1 exemplar)
c) Aviz definitiv + utilităti apă şi canalizare de la retelele orăşeneşti
• Unde se solicită: — Primărie (de sector sau Consiliu Local)
— S.C. APA NOVA BUCUREŞTI S.A. sau
REGIA DE APĂ LOCALĂ
• Când se soficită: după. PT
• Continutul documentatiei:
Pentru aviz definitiv plus utilităti:
—Cerere-tip
- copie Certificat de Urbanism pentru branşament de apă şi
racord Ia canalizare
26
 - copie planuri situatie (anexa la Certificatul de Urbanism)
sc. 1:2000
—copie Act de proprietate
- Memoriu tehnic
Pentru certificat de urbanism pentru branşament de apă şi
racord la canalizare
—Cerere-tip
—copie legalizată dupa Actul de proprietate
—Plan cadastral de retele sc. 1:50D
B. Surse propril (captari, puţuri, bazine vidanjabile, bazine retenţie ape
pluviale)
a) Aviz de gospodărie a apelor
• Unde se soficita: APELE ROMÂNE
• Când se după SF şi definitivarea planului de situatie
• Continutul documentatiei:
- Cerere-tip (vezi anexa 4.2.2.3/1)
—Memoriu tehnic
—Breviar de caIcul
Schema fluxului tehnologic
—Plan de situaţie sc. 1:500
b) Autorizaţia de gospodarire a apelor
• Unde se solicită: APELE ROMÂNE
• Cand se solicita: după PT
• Conţinutu1 documentatiei:
- Cerere-tip (vezi anexa 4.2.2.3/2)
—Avizul de gospodarire a apelor
Schema genera1a
Program etapizat
Regulamentul de funcţionare, exploatare şi Intreţinere
4.2.2.4. Pentru gaze naturale (DISTRIGAZ):
a) Cerere-aviz pentru trasare conducta (pentru PUG, PUD, CU)
Cerere
—2 planuri 1:500
- 1 plan 1: 2000
b) Aviz de principiu
Cerere
—Certificat de Urbanism
—2 planuri 1:500 (cu ştampila de vizat spre neschimbare)
—1 plan 1:2000
c) Aviz de autorizare
• pentru persoane fizice:
- Cerere
copie Act proprietate
—copie Act identitate
• pentru persoane juridice:
„Documentaţia justificativa pentru obtinerea acordului energetic" se
Intocmeşte de către un instalator autorizat (prin firrna autorizată) şi
cuprinde:
—Scrisoare de Inaintare
—Documentaţia justificativa (memoriu, breviar de calcul, schemă)
—Act de proprietate sau Contract închiriere
—Certificat Inmatriculare firmă
27
 Certificat Inregistrare fiscală
Autorizatie de construire pentru clădiri noi sau extinderi la
clădiri existente
Fişe tehnice şi certificate ISCIR pentru consumatorii de gaze
d) Dosarul prehminar (proiectul tehnic) se intocmeşte de un instalator
autorizat (prin firmă autorizată) şi cuprinde:
• pentru persoane fizice
Aviz
—copie A,;ct de proprietate
copie Act de proprietate sau Contract inchiriere
- Proiect (planuri şi schema izometrică)
Fişă tehnică. şi Aviz ISCIR consumatori gaze
■ pentru persoane juridice
Aviz
—Act de proprietate sau Contract 'inchiriere
—Certificat iriregistrare fiscală
—Certificat irunatriculare firmă
Autorizaţie de construire
Fişe tehnice şi certificate ISCIR pentru consumatorii de gaze
— 4.2.3. — Pentru obtinerea Avizelor/Acordurilor functionale
—1. Pentru „protecţia civilă" (cf. Legii nr. 106/95 şi Normativ P 102/2000)
privind adăpostul ALA:
a. Memoriu de prezentare arhitectură/constructii şi instalaţh
b. Plan subsol sau demisol, plan parter şi sectiune caracteristică
(sc. 1:50 sau 1:100, inclusiv amplasamente filtroventilatoare etc.)
—2. Pentru „prevenirea şi stingerea incenciiilor" (cf. Legii nr. 212/1997, H.G.
nr. 448/2002, Norme Generale, Normative de Constructii şi Instalatii etc.):
a. Memoriu de prezentare C + I aferente, cu măsuri specifice
construcţiei/activităth
b. Scenariu de sigurantă 1a foc (cf. Q.M.I. nr. 84/2001) pentru construcţiile
şi instalaţiile tehnologice care fac obiectul H.G. nr. 448/2002
c. Calculul densitătii sarcinii termice (conf. STAS 10903/2-79)
d. Planuri de arhitectură pentru toate nivelurile construcţiei şi sectiuni, cu
indicarea măsurilor de sigurantă la foc specifice de constructii şi desene
de instalaţii.
Notă: Pentru toate constructiile (inclusiv cele care nu fac obiectul HGR
448/2002), documentaţia va fi verificată de verificatori atestati pentru
cerinta „C — Siguranta la foc" — constructii şi
—3. Pentru „igiena şi sănătatea oamenilor" (cf. Normelor Generale de Protectie a
Muncii" — editia 1996. Ordinului MS nr. 536/1998, Ordinului MS
nr. 1.957/1995, Standarde 1478, 6156, 6221, 6646, 6472/serie etc.):
a. Memoriu de prezentare C + I aferente cu măsuri specifice constructiei (nr.
personal permanent, nr. persoane ocazional/vizitatori/clienţi, nr obiecte
sanitare, vestiare etc.).
Not ă: Atentie deosebită in cazul industriilor alimentară şi farmaceutică,
alimentatiei publice, constructillor pentru sănătate ş.a.
b. Planuri de arhitectură ale tuturor nivelurilor + sectiuni caracteristice
4. Pentru „refacerea şi protecţia mediului" (cf. Legii nr. 137/1995, Ordinului
MAPPM nr. 125/1995 etc.):
a. Memoriu de prezentare C + I aferente, dar şi instalatii tehnologice, după caz.
b. Memoriu specific, cf. conţinutului-cadru din Ordinul MAPPM nr. 125/1995,
cu preponderentă,' pe partea de instalatii.
28
 c. Planuri ale tuturor nivelurilor, sectiuni, plan general, plan de încadrare 1n
zonă, planşe de instalatii.
Notă: — În functie de destinatia constructiei şi/sau de profilul zonei de
amplasare, cf. Anexei la Legea nr. 137/1995, poate fi necesar a
se elabora „studiu de impact ecologic".
2 La documentatie se vor ataşa şi următoarele Avize:
- Avizul Gospodăriei locale de apă-canal (Aviz Apa Nova pentru
Bucureşti)
—Avizulpirectiei Sanitare Judetene (pentru Bucureşti, municipală)
—Aviz sau Contract de Salubritate
—Avizul PSI

4.3. Comentarii

— Privind etapa prefiminară

Necesitatea ca investitorul să. fie în posesia tuturor informatiilor mentionate la
pct. 4.1.1. rezidă in faptul că lipsa chiar şi a unei singure aparent
nesernnificative informatii poate conduce la achizitionareafinchiriereakesionarea
unui teren şi/sau constructii care să nu poată fi utilizat 1n scopul pe care şi 1-a
propus investitorul (teren/constructie vândut de mai multe ori, sau grevat de
sarcini fiscale, sau neconstniibilineedificabi1, sau care necesită costuri
suplimentare, de ex. pentru devieri de retele publice etc.).

4.3.2. Privind Certificatul de Urbanism

(1) Actiunile prealabile solicităr'„Certificatului de Urbanism", in afara celor
mentionate privind etapa preffininară, se referă, în principal, la constatarea
compatibilităţii între obiectul/obiectivul pe care şi 1-a propus investitorul, cu
Regulamentele aprobate prin PUG şi PUZ ale localităţii sau zonei respective.
Odată constatată compatibilitatea, se poate trece la elaborarea PUD in vederea
obtinerii Certificatului de Urbanism.
(2) Actiunile ulterioare obtinerii Certificatului de Urbanism, constau in
întocmirea documentatiilor de proiectare specifice solicitării Avizelor şi
Acordurilor de la organele emitente abilitate/autorizate. Avizele şi Acordurile
ce se vor solicita sunt cele Inscriseln Certificatul de Urbanism.

- 4.3.3. Privind Avize şY Acorduri

In baza doctunentatiilor de proiectare specifice, se solicită Avize şi Acorduri
conform celor mentionate la pct. 4.1 şi. 4.2 din prezentul

—4.3.4. — Privind Autorizatia de Construire

Documentatia specifică se simbolizează. PAC şi face parte din PT/Projectul
Tehnic.
Solicitarea emiterii Autorizatiei de Construire se adresează, după caz, Consiliilor
Judetene, Consiliilor Municipale sau Orăşeneşti ori Primăriilor Municipale,
Orăşeneşti sau Comunale.

- 4.3.5. — Privind proiectarea

Conform Legii nr. 184/2001, documentatiile de proiectare pentru fazele PTh
(inclusiy_PAC) şi DE sunt valabile doar semnate şi ştampilate de „artileCt cu
drept de semnătură"—s—au „conductor — arhitect cu drept de semnătură", după caz,
potrivit Legii nr. 50/1991, completate şi modificate cu Legea nr. 453/2001
privind autorizarea constructălor.
29
 Pentru investităle din fonduri publice/buget, documentatăle de proiectare trebuie
întocmite conform prevederilor din H.G. nr. 461/2001.
In legătură cu faza DE, mentionăm următoarele:
a. — Misiunea proiectantului elaborator al fazei DE nu Incetează odată cu
predarea proiectului; de regulă, el acordă „Asistentă tehnică" pe parcursul
executării Iucrărilor i.n baza prevederilor din Contractul încheiat cu
investitorul/clientul.
b. — Elaborarea projectului de executie (DE) poate fi incredintată astfel:
b 1. fie elaborgorului proiectului tehnic/PT;
— b2. — fie antrep. renorului care are compartiment propriu de proiectare
sau angajează birouri terte de proiectare; in acest caz, elaboratorul
proiectului tehnic poate deveni, 1n baza unui contract incheiat cu
investitorul/clientul, consultantul tehnic al acestuia pentru
urmărirea/supravegherea executiei.

4.3.6. Privind verificarea proiectelor

In toate fazele de proiectare (PT/PAC, DE — inclusiv dispozitii de şantier),
proiectele trebuie verificate de către „verificatori de proiecte" atestaţi de către
MLPAT sau MLPTL.
De regulă, verificarea proiectelor este obligatorie "in următoarele cazuri:
(1) Documentatia pentru obtinerea Avizului ISC, de ex. atunci când se fac
consolidări la constructii existente; in acest caz, se cere verificarea la toate
cerintele de calitate, conform Legii nr. 10/1995.
—(2) Documentatia pentru obtinerea Avizului PSI; in acest caz, este obligatorie
verificarea la cerinta „C" Siguranta la foc (constructii şi instalatii
specifice cerintei).
—(3) Documentatia/proiectul in faza PAC; 1'n acest caz, este obligatorie
verificarea la toate cerintele de calitate (constructii + instalaţii), conform
Legii nr. 10/1995, cu exceptiile prevăzute in aceeaşi lege, precum şi 1n
Legea nr. 453/2001 privind modificări şi completări la Legea nr. 50/1991,
in functie de categoria de importantă a constructiei.
—(4) — Proiectul în fază PTh, inclusiv „Caietele de sarcini", caz in care este
obligatorie verificarea documentatiei la toate cele 6 cerin.te de calitate
(constructii şi 1n functie de categoria de importantă a
constructiei.
(5) Proiectul în faza DDE, inclusiv „dispozitiile de şantier" emise de către
proiectant şi/sau investitor/beneficiar ulterior verificării proiectului.
Precizăm că, 1n conformitate cu legislatia în vigoare, verificarea proiectului
constă in analizarea „conformitătil proiectului cu legislatia şi reglementările
tehnice in vigoare"; astfel, verificatorul de proiecte nu are căderea de a verifica —
de ex. — solutiile functionale, aspectele estetice şi documentatia economică
(cantităti, antemăsurători, devize) şi nu poate schimba tehnice
elaborate/concepute de către proiectant dacă acestea sunt conforme.
Precizăm că „verificatorul de proiecte" nu are atributii in ceea ce priveşte verificarea
parametrilor caracteristici unor activităţi de productie şijsau depozitare (de ex.
tări
' statice şi dinamice, riscul de incendiu sau categoria de pericol de incen-
diu, toxicitatea produselor sau procesului tehnologic etc.); stabilirea acestor parametri
cade in sarcina investitoruluiltehnologului şi constituie „Tema de proiectare".
(6) — În cazurile constructiilor existente 1n care proiectul este elaborat exclusiv
pentru „consolidarea constructiei" din punctul de vedere al cerintei A —
rezistenta şi stabilirea structurii, el nu va fi verificat şi pentru celelalte
cerinte prevăzuteln Legea nr. 10/1995 (B, C, D, E, F,) dacă:
30
 — 6.1. — în documentatia proiectului sunt făcute şi referiri 1a modul în care se
prevăd măsuri de aducere a constructiei la nivelurile de performantă
specifice acestor cerinte (măsuri de îmbunătătire). Aceste măsuri
vor fi prezentate (în piese scrise şi desenate) prin comparatie cu
situatia existentă.

•
Precizăm că, de regulă, ISC nu emite Aviz, iar Primăriile sau
nu emit Autorizatia de Construire în lipsa acestor

•
verificări;
6.2. — în ceea cepriveste cerffita C (Siguranta la foc), elaborarea măsurilor
specifice cuprinse în proiect şi verificarea proiectului, dacă nu sunt
precedate de o „expertiză. tehnică." specifică cerintei — vezi
pct. 4.3.7.(6)
—(7) — Privind conditiile efectuării verificării proiectelor pentru constructii (noi sau

•
existente) încadrate cu „categorii de importantă" diferite în corelarea cu
„cerintele de calitate" definite în Legea nr. 10/1995 ş.c.1., Anexa 1 clin

•
„Îndrumător pentru verificarea proiectelor...", aprobat cu Ordinul MLPAT
nr. 77/N/1996, se modifică conf. tabelului 4.3.7.(7) din prezentul Ghid, astfel:
Tabel 4.3.7.(7)
Constructii încadrate în Cerintele de calitate conf. Legii nr. 1011995
categoriile de importantă: A B C D E F
A exceptională

111 • • o
• • • •
—

B deosebită •oo
•• •

• o 0

•oo
—

C — normală
D — redusă

Legendă: • verificare obligatorie

verificare optională

NOTA: 1) Indiferent de categoria de importantă a constructiei, se vor verifica obligatoriu, la

toate cerintele (atăt partea de constructii, cât şi cele de instalatii aferente),
următoarele constructii:
- 1.1. Clădiri civile/publice, inclusiv cele înalte, foarte înalte, cu săli
aglomerate şi constructiik subterane cu public
—1.2. Clădiri civile cu mai mult de 2 niveluri supraterane
—1.3. Clădiri destinate persoanelor cu handicap
—1.4. — Clădiri şi constructii cu functiuni destinate protectiei mediului
- 1.5. — Con.structii industriale (de productie si/sau depozitare) la care activitatea
tehno1ogică prezintă riscuri pentru igiena şi sănătatea oamenilor si/sau
pentru mediul natural şi/sau construit.
2) In.diferent de situatiile mentionate, se verifică acea cerintălacele cerinte la care sunt
solicitate Avize specifice (prin Certificatul de Urbanism) si/sau pentru care există acte
normative (legi, ordonante sau hotărâri guvernamentale) speci.fice respe,ctivei cerinte —
de ex. Proctia Muncii, Protectia Mediului, Economia de Energie.
3) In unele cazuri, verificarea la unele cerinte este non-sens, de ex.:
—3.1. Verificarea la cerinta E/izolare teliftică la consttuctii de drumuri si căi
ferate, constructii hidrotehnice, Imbunătătiri funciare şi altele similare.
—3.2. Verificarea la cerintele C, D, E şi F a unor lucrări de fundatii, ziduri de
sprijin, consolidare terenuri ş.a.
31
 — 3.3 — Verificarea la cerinta F/protecţia la zgomot a unor construcţii
inginereşti cum ar fi castele de apă şi rezervoare de apă ş.a.
fn aceste cazuri şi altele similare, investitorul şi proiectantul vor analiza şi
propune in consecintă.

— 4.3.7. Privind expertizarea tehnică

Expertul tehnic atestat de către MLPAT sau MLPTL poate interveni, la
solicitarea investitorului sau a altor persoane fizice/juridice in situaţii cum ar fi:
—(1) — in caz de diversenţă Intre proiectant şi investitor, Intre proiectant şi
verificator, intre verificator şi investitor sau Intre antreprenor şi
proiectant;
—(2) — Ia solicitarea ISC sau a altor instituţli/organisme abilitate in controlul
construcţii1or, când acestea constată, cu ocazia controlului,
neconformităţi pe parcursul execuţiei lucrărilor;
- (3) — In cazurile in care se solicită. prin Certificatul de Urbanism;
- (4) ca urmare a producerii unor calamită.ţi naturale (seism, inundatii,
alunecări de teren ş.a.) care au afectat construcţii existente;
- (5) ca urmare a unor evenimente produse accidentalfmtâmplător (incendii.,
intoxicări, căderi de Ia inălţime ale unor persoane sau elemente de construc-
ţie, apariţii de condens şi mucegai, infiltratii de ape pluviale sau subterane,
supraki' cărcarea elementelor de construcţii sau suprasolicitarea instalaţiilor
etc.), soldate cu avarieri locale sau totale ale construcţiei şi/sau cu ră-
nirearunbolnăvirea/accidentarea unor persoane, animale sau cu avarierea
unor in.stalaţli diferite (tehnologice, de instalaţii, de transport ş.a.);
— (6) — ca urmare a interventiei (prin consolidare, schimbare de destinaţie,
reabilitare, restaurare, extindere etc.) asupra unor construcţii existente (cu
sau fără valoare de patrimoniu national, cultural) la care va trebui
determinat nriscul de incendiu" şi starea fizică a conformării şi alcătuirii
constructive din punctul de vedere al cerinţei C siguranţa la foc şi la
care, 'in funcţie de situaţia constatată, expertul tehnic atestat pentru cerinţa
C (construcţii şi iuristalatli) va propune măsuri de imbunătăţiri, inclusiv
măsuri compensatorii.

Pentru cazul expertizării tehnice a structurilor (cerinţa de calitate A, conform

Legii nr. 10/1995), menţionăm următoarele cazuri:
(a) — in cazul achiziţionării unui apartament intr-un bloc şi reamenajării
acestuia prin recompartimentare, schimbarea finisajelor, schimbarea
tâmplăriei etc., este necesară expertiza tehnică din care să rezulte in ce
condilii se pot executa aceste reamenajări fără afectarea structurii
construcţiei, local şi in ansamblul ei;
(b) — In cazul achiziţiordu-rii unor terenuri pe care există construcţii ce urm.ează
a fi desfiinţate şi care sunt alipite de a1te construcţii de pe alte proprietăţi,
este necesară expertiza tehnică din care să rezulte in ce condită se pot
desfiinţa construcţiile existente fără afectarea constructlilor vecine; tot In
acest caz, dacă se realizează o nouă construcţie alipită la construcţii de pe
proprietăţile învecinate, pe 1ângă acordul notari.a1 a1 proprietarilor vecini,
este necesară expertiza tehnică din care să rezulte in ce condiţii se pot
executa noile constructii, alipite Ia calcan la constructlile vecine existente;
un caz special este realizarea construcţiilor cu subsol, care se alipesc la
construeţh fără subsol (in uneIe cazuri, dacă diferenţele intre cotele de
fundare sunt mari, prin Certificatul de Urbanism se poate solicita şi
expertizarea tehnică a structurilor constructiilor invecinate);
32
 - (c) cazul achizitionării unor imobile existente cu diferite functiuni, ce
urm.ează a fi reamenajate şi modernizate este necesară expertizarea
tehnică a structurilor existente pentru determinarea gradului de asigurare
la actiuni seismice al structurilor in prezent şi din care să rezulte in ce
conditii se pot executa respectivele lucrări de modernizare astfel încât
gradele de asigurare la actiuni seismice să fie mai mari decât cele minime
stabilite prin reglementările actuale (NP 100-92); in cazurile in care
modernizarea şi reamenajarea presupun interventii substantiale la
structurile existnte — supraetajări, extinderi etc. expertizele tehnice
urmează să indice şi soluţiile de consolidare a structurilor existente ce
urmează a fi detaliate in cadrul unor proiecte de consolidare intocmite de
firme de proiectare autorizate;
- (d) — sunt cazuri în care, după achizitionarea imobilelor, se schimbă destinatia
acestora; expertizele tehnice trebuie să indice in aceste cazuri eventuale
măsuri de consolidare pentru ca structurile existente să poată suporta.
Incărcările corespunzătoare noilor functiuni (de ex. locuinte ce devin
birouri şi spatii administrative, birouri şi spatii administrative ce devin
spatii de productie etc.);
- (e) — sunt şi cazuri in care, după achizitionarea imobilului, noua functiune poate
insemna schimbarea clasei de importantă conform Normativului P 100-92
(de ex. o clădire administrativă din clasa 111 de importantă poate fi
transformată in spital, grădinită., şcoală, ce sunt încadrate in clasa II de
importantă); în aceste cazuri, expertizele tehnice urmează să evalueze atât
gradul de asigurare la actiuni seismice al structurilor initial, cât şi gradul
de asigurare in cazul trecerii la o clasă de importantă superioară, şi să
indice eventuale măsuri de consolidare a structurilor existente.

Precizăm că „expertiza tehnică" pentru constructii existente se elaboreazâ cu

considerarea şi reglementărilor tehnice in vigoare la data elaborării
proiectului şi/sau executării lucrărilor de constructii şi instalatii.

in cazul expertizării unor constructii apartinând patrim.oni.ului national cultural, a

unor cazuri de intoxicări sau imbolnăviri profesionale, a poluă'rii mediului ş.a.,
expertul tehnic MLPAT/MLPTL va colabora obligatoriu cu experti in respectivul
domeniu atestatiiabilitati de MCC, MMSS, MS, MAPPM, OPC şi/sau altii, după
caz.

4.3.8. Privind execuţia

(1) Alegerea Antreprenorului General poate fi făcută prin incredintare directă (in
cazul investitiilor din fonduri private) sau prin licitare — deschisă sau cu
invitati (obligatoriu in cazul investitiilor din fonduri publiceibuget).
Antreprenorul General poate apela la Antreprize de Specialitate pentru lucrări
deosebite pentru care nu are echipe de specialitate. E1 poate de asemenea
apela la firme specializate in lucrări de constructii cu produse proprii,
agrementate tehnic.
(2) inainte de inceperea Iucrărilor, va fi anuntat scris Inspectoratul
(teritorialilocal) de Stat ln Constructii/ISC.
(3) in această etapă, investitorul are o serie de Indatoriri dintre care cele mai
importante sunt:
a — pune la dispozitia constructorului documentatia la faza DDE, verificată
de verificatori atestati de MLPAT sau MLPTL, pentru toate
specialitătile (constructii şi instalatii);
33
 —b — angajează pentru urmărirea 1ucrărilor un diriginte de şantier atestat de ISC
şi MLPTL sau MLPAT;
- c — contractează cu Inspectoratul de Stat în Constructii urmărirea de şantier în
fazele determinante prevăzute în proiectul de executie;
—d — participă, prin dirigintele de şantier, 1a toate actiunile de urmărire a calitălii
execuli.ei1ucrărilor — predare amplasament, receptionare teren de fundare (unde
este cazul), întocmirea proceselor-verbale pentru lucrări ascunse, întocmirea
procesului-verba1pentm controlul calitătii în fazele determinante etc.;
- e — urmăreşte, prin dixigintele de şantier, ca la executarea lucrărilor să fie
,

utilizate numai matenale şi utilaje omologate şi agrementate de către

comisiile de Agrement Tehnic din MLPTL; de asemenea, dacă la
executarea investitiei constructorul utilizează sisteme structurale din
import, investitorul va solicita Agrementul Tehnic al MLTPL pentru
sistemul respectiv;
- f — convoacă comisiile pentru verificarea lucrărilor în faze determinante;
g convoacă comisiile de receptie la terminarea lucrărilor şi de receptie defmitivă;
h intocmeşte în colaborare cu proiectantul şi constructorul „Cartea tehnică a
constructiei" cu respectarea prevederilor reglementărilor specifice.

4.3.9. Urmărirea comportării in timp a constructiffor

Conform Regulamentului aprobat cu H.G. nr. 766/1997 şi Normativului P 130-99,
constructiile trebuie a fi „urmărite în timp", pe parcursul duratei lor de serviciu, în
vederea menlinerii perfonnantelor/parametri1or la nivelurile proiectate initial.
acest scop (care, succint, se referă la „mentenantă" şi/sau „durabilitate"),
proiectantul fazei DE trebuie să elaboreze o documentatie specifică de tip
„unnărire curentă" sau „urmărire specială", conform Normativului P 130-99.
Totodată, investitorul/c1ientul va solicita proiectantului elaborarea unui
document de tip „instructiuni de intretinere şi exploatare", ca parte a
documentatiei de „unnărire în timp".

4.3.10. — Privind Agrementul Tehnuic

In confonnitate cu Legea nr. 10/1995 şi cu Regulamentul aprobat cu H.G.
nr. 766/1997, produsele noi pentru constructii şi instalatii care nu sunt mentionate
în (pentru care nu există) standarde nationale româneşti sau alte reglementări
tehnice (normative, ghiduri, metodologii, specificatii tehnice ş.a.) nu pot fi
prevăzute 1n proiecte şi puse în operă decât dacă sunt agrementate tehnic.

— 4.3.11. — Privind Taxe, Onorarii şi Tarife

De regulă, taxele percepute de către institutiile/organismele autorizate/abilitate
în emiterea diferitelor Avize, Acorduri, Autorizatii, se cifrează per total la
cca 3-4% din valoarea lucrărilor de C+M.
În această situatie şi în conformitate cu Ordinul MLPAT nr. 11/N/1994, tariful
de proiectare nu poate fi mai mic decât de 1,5...2 ori valoarea taxelor.
Onorari.ul verificatorilor se calculează tot în conformitate cu Ordinul MLPAT
nr. 11/N/1994, dar nu poate fi mai mic decât 10% din tariful de proiectare.

— 4.3.12. — Privind documentatia economică

(1) Pentru investitifie din fonduri publice/buget, este obligatoriu a se elabora
documentatia economică în conformitate cu 0.G. nr. 60/11.05.2001, H.G.
nr. 461/24.05.2001, H.G. nr. 1.179/ 24,10.2002, şi cu Ordinele
nr. 1.012/872-2001, 1.013/873-2001 şi 1.014/874-2001 emise de MFP şi
MLPTL.
34
Cap. 5. — DIVERSE
5.1. Bibliografie
—

ANEXA I ACTE NORMATIVE

LEGI ALE PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

1. CODUL CIV1L al României

2. LEGEA nr. 105 din 22 septembrie 1992 privind reglementarea raporturilor de drept
international privat, publicată 1.n Monitorul Oficial cu numărul 245 din data de
1 octombrie 1992

3. LEGEA nr. 33 din 27 mai 1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică,
publicată în Monitorul Oficial cu numărul 139 din data de 2 iunie 1994

4. LEGEA nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii, publicată in

Monitorul Oficial cu numărul 12 din data de 24 ianuarie 1995

5. LEGEA nr. 36 din 12 mai 1995 a notarilor publici şi a activit'ătii notariale, publicată in
Monitorul Oficial cu număsul 92 din data de 16 mai 1995

6. LEGEA rir. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor
imobile cu destinatia de locuinte, trecute 1n proprietatea statului, publicată 1n Monitorul
Oficial cu numărul 279 din data de 29 noiembrie 1995

7. LEGEA nr. 136 din 29 decembrie 1995 privind asigurările şi reasigurările 'in România,
publicatăln Monitorul Oficial cu numărul 303 din data de 30 decembrie 1995

8. LEGEA nr. 7 din 13 martie 1996 a cadastrului şi a publicitătii imobiliare, publicată in

Monitorul Oficial cu numărul 61 din data de 26 martie 1996

9. LEGEA protectiei civile nr. 106 din 25 septembrie 1996, publicată 1n Monitorul Oficial
cu numărul 241 din data de 3 octombrie 1996

10. LEGEA APELOR nr. 107 din 25 septembrie 1996, publicată in Monitorul Oficial cu
numărul 244 din data de 8 octombrie 1996

11. LEGEA nr. 50/1991 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării constructillor şi
unele măsuri pentru realizarea locuintelor, publicată in Monitorul Oficial cu numărul
3 din data de 13 ianuarie 1997

12. LEGEA nr. 212 din 16 decembrie 1997 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 60/1997 privind apărarea impotriva incendiilor, publicată 1n Monitorul Oficial cu
numărul 366 din data de 18 decembrie 1997

13. LEGEA LOCUINŢEI nr. 114 din 11 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial cu
numărul 393 din data de 31 decembrie 1997

14. LEGEA fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991, republicată. in Monitorul Oficial
cu numărul 1 din data de 5 ianuarie 1998
35
15. LEGEA nr. 54 din 2 martie 1998 privind circulatia juridică a terenurilor, publicată. 1n
Monitorul. Oficial cu numărul 102 d.in data de 4 martie 1998

16. LEGEA nr. 82 din 15 aprilie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvemului nr. 43/1997
privind regimul juridic al drumurilor, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 158 din
data de 22 aprilie 1998

17. LEGEA nr. 27 din 17 mai 1994 privind impozitele si taxele locale, republicată în
Monitorul Oficial cu numărul 273 din data de 22 iulie 1998

18. LEGEA nr. 85 din 22 iulie 1992 privind vânzarea de locuinte şi spatii cu altă destinatie
construite din fondurile statului şi din fondurile unitătilor economice sau bugetare de
stat, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 264 din data de 15 iulie 1998

19. LEGEA nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finantele publice locale, publicată în
Monitorul Oficial cu numărul 404 din data de 22 octombrie 1998

20. LEGEA nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind propri.etatea publică şi regimul juridic al
acesteia, publicată în Monitorul 0&ial cu numărul 448 din data de 24 noiembrie 1998

21. LEGEA nr. 219 din 25 noiembrie 1998 privind regimul concesiunilor, publicată 1n
Monitorul Oficial cu numărul 459 din data de 30 noiembrie 1998

22. LEGEA nr. 145 din 27 iulie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii locuintei
nr. 114/1996, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 439 din data de 9 septembrie 1999

23. LEGEA nr. 159 din 20 octombrie 1999 pentru completarea Legii protectiei mediului
nr. 137/1995, publicată în Monitorul Oficial cu numănil 512 din data de 22 octombrie 1999

24. LEGEA nr. 190 din 9 decembrie 1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imo-
biliare, publicată. in Monitorul Oficial cu numărul 611 din data de 14 decembrie 1999

25. LEGEA nr. 137/1995 din 29 decembrie 1995 privind protectia mediului, publicată în
Monitorul Oficial cu numătul 70 din data de 17 februarie 2000

26. LEGEA nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national Sectiunea a — zone protejate, publicată in Monitorul Oficial cu numărul
152 din data de 12 aprilie 2000

27. LEGEA protectiei muncii nr. 90 din 12 iulie 1996, republicată in Monitorul Oficial cu
numărul 47 din data de 29 ianuarie 2001

28. LEGEA nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată
în Monitorul Oficial cu numărul 373 din data de 10 iulie 2001

29. LEGEA nr. 332 din 29 iunie 2001 privind promovarea investiţiilor clirecte cu impact
semnificativ 1n economie, publicată 1n Monitorul Oficial cu numănd 356 din data de
3 iulie 2001

30. LEGEA nr. 453 din 18 iulie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de constructii şi unele măsuri pentru realizarea
locuintelor, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 431 din data de 1 august 2001
36
31. LEGEA nr. 78 din 26 februarie 2002 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 70/2001 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a
imobiliare nr. 7/1996, publicată in Monitorul Oficial cu numărul 154 din
data de 4 martie 2002

32. LEGEA nr. 325 din 27 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvemului nr. 29/2000 pri-
vind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei
termice, publicată in Monitorul Oficial cu numărul 422 din data de 18 iunie 2002

33. LEGEA nr. 587 din 29 octomt;rie 2002 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995
privind calitatea 1n constructii, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 817 din data
de 12 noiembrie 2002

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI

1. HOTĂRÂREA nr. 272 din 14 iunie 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind
controlul de stat al calitălii in constructii, publicatăln Monitorul Oficial cu numărul 193
din data de 28 iulie1994

2. HOTĂRÂREA nr. 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie
a lucrărilor de constructii şi instalatii aferente acestora, publicată in Monitorul Oficial cu
numărul 193 din data de 28 iulie1994

3. HOTĂRÂREA nr. 376 din 8 iulie 1994 privind metodologia de elaborare a devizului
general pentru obiectivele de publicată irn Monitorul Oficial cu numărul 203
din data de 5 august 1994

4. HOTĂRAREA nr. 925 din 20 noiembrie 1995 pentni aprobarea Regulamentului de

verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a executiei lucrăfflor şi a
constructiilor, publicatăIn Monitorul Oficial cu numărul 286 din data de 11 decembrie 1995

5. HOTĂRÂREA nr. 51 din 5 februarie 1996 privind aprobarea Regulamentului de receptie

a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalath tehnologice şi a punerii In functiune
a capacitătilor de productie, publicată in Monitorul Oficial cu numărul 29 din data de
12 februarie 1996

6. HOTĂRÂREA nr. 525 din 27 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism, publicatăIn Monitorul Oficial cu numărul 149 din data de 16 iulie 1996

7. HOTĂRÂREA nr. 386 din 28 mai 1996 privind infrintarea distributlilor de gaze naturale
"in unele localităti din tară, precum si extinderea consumului de gaze naturale la
gospodăriile populatiei, publicată in Monitorul Oficial cu numărul 166 din data de
29 iulie 1996

8. HOTĂRÂREA nr. 101 din 3 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul şi mătimea zonelor de protectie sanitară, publicată in Monitorul Oficial cu
numărul 62 din data de 10 aprilie 1997

9. HOTĂRÂREA nr. 766 'din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente
privind calitatea in constructii, publicată in Monitorul Oficial cu numărul 352 din data de
10 decembrie 1997

37
10. HOTĂRÂREA nr. 59 din 4 februarie 1999 pentru modificarea art. 2 din Hotărarea
Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism,
publicată in Monitorul Oficial cu numănd 55 din data de 8 februarie 1999

11. HOTĂ.'RÂ REA nr. 948 din 15 noiembrie 1999 privind actualizarea limitelor amenzilor
contraventionale prevăzute in Legea apelor nr. 107/1996, publicată in Monitorul Oficial
cu numă.rul 568 din data de 22 noiembrie 1999

12. HOTĂRÂREA nr. 461 din 9 mai 2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a
Ordonantei de urgentă a Guvefnului nr. 60/2001 privind achizitiile publice, publicată în
Monitorul Oficial cu numărul 268 din data de 24 mai 2001

13. HOTĂRÂREA nr. 498 din 24 mai 2001 pentru actualizarea limitelor amenzilor
contraventionale, prevăzute la art. 33 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in
constructii, publicată in Monitorul Oficial cu numărul 295 din data de 5 iunie 2001

14. HOTĂRÂREA nr. 448 din 16 mai 2002 pentru aprobarea categoriilor de constructii şi
amenajări care se supun avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor,
publicată in Monitorul Oficial cu numărul 346 din data de 24 mai 2002

15. HOTĂRÂREA nr. 621 din 20 iunie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-
privat, publicată. in Monitorul Oficial cu numărul 481 din 5 august 2002

NORME METODOLOGICE
1. NORME METODOLOGICE din 20 iunie 2002 privind modul de elaborare a studiului
de prefezabilitate şi a studiului de fezabilitate pentru proiectele de parteneriat public-
privat, desfăşurarea negocierilor cu investitorii selectati şi continutul standard al
contractului de parteneriat public-privat, publicate in Monitorul Oficial cu numărul 481
din data de 5 iulie 2002

ORDINE

1. ORDINUL Nr. 91 din 25 octombrie 1991 pentru aprobarea fonnularelor, a procedurii de

autorizare şi a continutului documentatiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991, publicat in
Monitorul Oficial cu numărul 228 din 14 noiembrie 1991

2. ORDINUL nr. 34/N din 7 noiembrie 1995 pentru aprobarea Precizărilor privind avizarea
documentatiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a documentatillor
tehnice pentru autorizarea executădi construct1or, publicat in Monitorul Oficial cu
numărul 283 din data de 7 decembrie 1995

3. ORDINUL nr. 578 din 20 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor generale de
protectie a muncii, publicat tn. Monitorul Oficial cu numărul 344 din data de
16 decembrie 1996

4. ORDINUL nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viată al populatiei, publicat în Monitorul Oficial cu
numărul 140 din data de 3 iulie 1997

5. ORD1NUL nr. 784 din 13 aprilie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
continutul-eadru de organizare a licitatiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare,
38
 contractare şi decontare a executiei lucrărilor, publicat in Monitorul Oficial cu numărul
230 din data de 24 iunie 1998

6. ORDINUL nr. 775 din 22 iulie 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire şi
stingere a incendiilor, publicat 'in Monitorul Oficial cu numărul 384 din data de
9 octombrie 1998

7. ORDINUL nr. 791 din 2 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de
avizare şi autorizare privind Kevenirea şi stingerea incendiilor, publicat in Monitorul
Oficial cu numărul 384 din data de 9 octombrie 1998

8. ORDINUL nr. 13/N din 10 martie 1999 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid
privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general.",
indicativ GP038/99, publicat in Monitorul Oficial cu numărul 187 din data de 30 aprilie
1999

9. ORDINUL nr. 293 din 8 noiembrie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind verificarea calitălii lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii
tehnologice industriale, publicat in Monitorul Oficial cu numarul 628 din data de
23 decembrie 1999

10. ORDINUL nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispozitiilor generale de
ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor — DG P.S.I.-001, publicat ln
Monitorul Oficial cu numărul 78 din data de 22 februarie 2000

11. ORDINUL nr. 1.080 din 10 februarie 2000 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale
privind instruirea in domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor D.G.P.S.I. 002,
publicat în Monitorul Oficial cu numărul 157 din data de 14 aprilie 2000

12. ORD1NUL nr. 4 din 18 aprilie 2000 pentru aprobarea Regulamentului nr. 2/2000 de
aplicare a Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare,
publicat 1n Monitorul Oficial cu numărul 174 din data de 24 aprilie 2000

13. ORDINUL nr. 21/N din 10 aprilie 2000 pentru aprobarea reglementări.i. tehnice „Ghid
privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism", indicativ G.M.-007-
2000, publicat in Monitorul Oficial cu numărul 176 din data de 24 aprilie 2000

14. ORDINUL nr. 176/N din 16 august 2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid
privind metodologia de elaborare şi continutul-cadru al planului urbanistic zonal",
indicativ GM-010-2000, publicat in Monitorul Oficial cu numărul 399 din data de
25 august 2000

15. ORDINUL nr. 1.012 din 6 iunie 2001 privind aprobarea structurii, conţinutului şi
modului de utilizare a Doctunentatiei standard pentru elaborarea $i prezentarea ofertei
pentru achizitia publică de produse, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 336 din data
de 25 iunie 2001

16. ORDINUL nr. 1.013 din 6 iunie 2001 privind aprobarea structurii, continutului si
modului de utilizare a Documentatiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei
pentru achizitia publică de servicii, publicat in Monitorul Oficial cu numărul 340 din data
de 27 iunie 2001

39
17. ORDINUL nr. 1.014 din 6 iunie 2001 privind aprobarea structurii, continutului şi modului
de urili7are a Documentatiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achizitia
publică de lucrări, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 357 din data de 4 iulie 2001

18. ORDINUL nr. 84 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea
scenariilor de sigurantă.' la foc, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 570 din data de
12 august 2001

19. ORDINUL nr. 87 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea,
evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 571
din data de 13 septembrie 2001

20. ORDINUL nr. 88 d.in 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind
echiparea şi dotarea construcţiilor, instalatiilor tehnologice şi a platformelor amenajate cu
mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor — D.G.P.S.I.-003, publicat în
Monitorul Oficial cu numă.rul 583 din data de 18 septembrie 2001

21. ORDINUL nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiitor generale privind
reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice — D.G.P.S.I.-004,
publicat in. Monitorul Oficial cu numărul 597 din data de 24 septembrie 2001

22. ORDINUL nr. 138 din 5 septembrie 2001 pentru aprobarea Dispozitiitor generate privind
organizarea activitătii de apărare împotriva incendiilor — D.G.P.S.I.-005, publicat în
Monitorul Oficial cu numărul 606 din data de 26 septembrie 2001

23. ORDINUL nr. 1943 din 19 decembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial cu
numărul 231 din data de 8 aprilie 2002

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI

1. ORDONANŢA nr. 19 din 27 ianuarie 1994 privind stimularea investitiilor pentru

realizarea unor lucrări publice şi constructii de locuinte, publicată în Monitorul Oficial
cu numărul 28 din data de 28 februarie 1994

2. ORDONANŢA nr. 68 din 26 august 1994 privind protejarea patrimoniului cultural

national, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 247 din data de 31 august 1994

3. ORDONANTA nr. 60 din 28 august 1997 privind apărarea împotriva incend.iilor,

publicată în Monitorul Oficial cu numărul 225 din data de 30 august 1997

4. ORDONANŢA nr. 3 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea activitătii agentilor

imobil.iari, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 26 din data de 25 ianuarie 2000

5. ORDONANŢA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protectia patrimoniului arheologic şi

declararea unor situri arheologice ca zone de interes national, publicată în Monitorul
Ofici.al cu numărul 45 din data de 31 ianuarie 2000

6. ORDONANŢA nr. 47 din 30 ianuarie 2000 privi.nd stabilirea unor măsuri de protectie a
monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial, publicată în
Monitorul Oficial cu numărul 45 din data de 31 ianuarie 2000
40
 7. ORDONANTA DE URGENTĂ nr. 22 din 23 martie 2000 pentru modificarea şi
completarea Legii locuintei nr. 114/1996, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 129
din data de 28 martie 2000

8. ORDONANTA DE URGENTĂ nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor,

publicată 1n Monitorul Oficial cu numărul 283 din data de 22 iunie 2000

9. ORDONANTA nr. 114 din 31 august 2000 pentru modificarea şi completarea

Ordonantei Guvernului nr. 60/1,997 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată in
Monitorul Oficial cu numărul 425 din data de 1 septembrie 2000

10. ORDONANTA DE URGENTĂ nr. 60 din 25 aprilie 2001 privind achizitiile publice,
publicată în Monitorul Ofi.cial cu numărul 241 din data de 11 mai 2001

11. ORDONANTA nr. 5 din 24 ianuarie 2002 pentru modificarea şi completarea art. 4 din
Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată,
publicată în Monitorul Oficial cu numărul 70 din data de 31 ianuarie 2002

12. ORDONANTA nr. 24 din 30 ianuarie 2002 privind încasarea prin mijloace electronice a
impozitelor şi taxelor locale, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 81 din data de
1 februarie 2002

13. ORDONANTA nr. 16 din 24 ianuarie 2002 privind contractele de parteneriat public-
privat, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 94 din data de 2 februarie 2002

14. ORDONANTA nr. 12/1998* privin.d taxele de timbru pentru activitatea notarială,
publicată Monitorul Oficial cu numărul 586 din data de 7 august 2002

15. ORDONANTA nr. 36 din 30 ianuarie 2002 privind impozitele şi taxele locale, publicată
in Monitorul Oficial cu numărul 92 din data de 2 februarie 2002, aplicabilă incepănd cu
data de 1 ianuarie 2003

ANEXA II — REGLEMENTĂRI TEHNICE

1. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare împotriva i ► cendiilor pentru

producerea, transportul şi distributia energiei electrice şi terrnice, indicativ PE 009/1993.
- Vol. I Norme de prevenirea şi stingere a incendiilor;
—Vol. Norme privind dotarea cu maşini, instalatii, utilaje, aparatură,
echipamente de protectie şi substante chimice destinate prevenirii şi stingerii

Anexe Documente operative de exploatare aferente activitătii de prevenire şi

stingere a incendiilor.
2. Norme de prevenire şz stingere a incendiilor în agricultură, aprobate prin Ordinul M.A.A.
nr. 121/2000.
3. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor în sectoare alimentare, aprobate prin Ordinul
M.A.A. nr. 121/2000.
4. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice obiectivelor administrate sau aflate
sub autoritatea Ministerului Culturii şi celor cu profil cultural, precum şi celor din
patrimoniul national detinute sau administrate de alte persoane fizice sau publice, emise
cu O.M.C. nr. 4.138/1999.
5. Norme tehnice privind ignifugarea materialelor şi produselor combustibile din lemn şi
textile utilizate in constructii, indicativ C-58/1996.
41
 6. Norme tehnice privind proiectarea spatiilor social-sanitare pentru constructii industriale,
indicativ P 117-1983.
7. Norme tehnice provizorii pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor antiscântei,
indicativ NP-49.
8. Ghid de proiectare, executle şi exploatare a centralelor termice mici, indicativ GP 051-00
9. Ghid privind proiectarea, executia şi asigurarea calitătii pardoselilor la constructli în care
se desfăşoară activităti industriale, indicativ GP-013/1996.
10. Manual privind exemplificări, detalieri şi solutii de aplicare a prevederilor normativului
P 118/1999 „Siguranta la foc a 9onstructiilor" indicativ MP-008/2000.
11. Normativ de sigurantă la foc a constructiilor, indicativ P-118/1999.
12. Normativ pentru proiectarea statiilor de încărcare a baterii1or de acumulatoare pentru
electrovehicule, indicativ P-17/1985.
13. Normativ de proiectare privind iluminatul natural în clădi.ri industriale, indicativ P-71/1986.
14. Normativ tehnic de reparatii capitale la c1ădiri şi constructii speciale, indicativ P-95.
15. Normativ pentru proiectarea antiseismică a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice şi industri.ale, indicativ P-100/1992.
16. Normativ privind proiectarea şi executarrea adăposturilor de apărare civilă în subsolurătle
clădirilor noi, indicativ P-102/2000.
17. P85-2001 Cod pentru proiectarea constructfflor cu pereti structurali din beton armat.
18. NP007 - 97 - Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat
19. P2-85 - Normativ privind a1cătuirea, cakulul şi executarea structurilor din zidărie
20. NP005 - 96 - Cod pentru ca1culul şi alcătuirea elementele de constructie din lemn
21. P10 86 -Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundatii directe la constructii
22. P7 2000 - Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea constructiilor fundate
pe terenuri. sensibile 1a umezire
23. NP001 - 96 Cod de proiectare şi executie pentru constructii fundate pe pământuri cu
umflări şi contractii mari
24. P54 80 Instructiuni tehnice pentru proiectarea constructiilor din profile de otel cu
pereti subtiri formate la rece
25. GP003 96 - Ghid pentru proiectarea antiseismică a halelor parter cu structură metalică
26. Ghid de proiectare a lucrărilor de interventli la clădirile de locuit existente cu regim redus
de inăltime în conditiile realizării unor noi clădiri învecinate (pr. 1PCT SA nr. 106/1999)
27. NE 012-99 - Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat. Partea A: Beton şi beton armat (B.C. nr. 8, 9, 10/1999).
28. ST 009-96 Specificatie tehnică privind cerinte şi criterii de perforrnantă pentru produse
din otel utilizate ca armături în structuri din beton (B.C. nr. 11/1997).
29. C169 88 - Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile şi industriale
30. MP 001-96 Manual de proiectare a clădirilor cu pereti portanti din zidărie simplă.
31. Normativ pentru proiectarea şi executarea căilor ferate industriale, indicativ P-114/1987.
32. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatiilor de ventilare şi climatizare,
indicativ 1-5/1998.
33. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale,
indicativ 1-6/1998.
34. Normativ pentru proiectarea şi executia instalatiilor electrice cu tensiuni până. la 1.000
V.c.a. şi 1.500 V.c.c, indicativ 1-7/1998.
35. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatiilor sanitare, indicativ 19/1994.
36. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatiilor de Incălzire centrală, indicativ
1-13/1994.
37. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatiilor interioare de telecomunicath şi
semnalizare din clădirile civile şi de productie 1-18/1996.
38. Normativ privind protectia constru.ctălor împotriva trăsnetului, indicativ 1-20/2002
42
39. Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aductiune şi a retelelor de
alimentare cu apă şi canalizare ale localitălilor, indicativ 1-22/1999.
40. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate, indicativ 1-31/1999.
41. Normativ pentru proiectarea construcţillor de captare a apei, indicativ NP-028/1998.
42. Normativ privind proiectarea şi asigurarea pardoselilor la constructiile civile
indicativ NP-030/1998.
43. Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de incăizire prin
radiatie de pardoseală, indicativ.,NP-031/1999.
44. Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate 1n reţe1ele de canalizare ale
localitătilor, indicativ NTPA-002/1997.
45. Normativ departamental pentru proiectarea, executarea, verificarea şi receptionarea
instalaţălor electrice in medii cu pericol de explozie, emis de Ministerul Industriei
Chmice şi Ministerul Industriei Petrochimice cu Ordinul comun nr, 27/N şi 42/P/1987,
indicativ ID-17/1986.
46. Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă tensiune, indicativ PE-106.
47. Normativ pentru proiectarea şi executarea retelelor de cabluri electrice, indicativ
PE-107/1995.
48. Normativ pentru proiectarea instalatiilor de preparare şi 1ivrare a căldurii sub formă de
apă fierbinte sau abur termocentrale, indicativ PE-209/1997.
49. Normativ pentu alcătuirea şi executarea Invelitorilor la constructii., indicativ C-37/1998.
50. Normativ pentru verificarea calitâlii şi receptia lucrărilor de constructii şi instalatii
aferente, indicativ C-56/1985.
51. Normativ pentru proiectarea drumurilor industriale, indicativ C-79/1980.
52. Normativ pentru proiectarea şi executarea luerărilor de izolatii termice la clădiri, indicativ
C-107/1982.
53. Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolatillor din materiale bituminoase la
luerările de constructii, indicativ C-112-86.
54. Normativ pentru proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor
acustice in clădiri, indicativ C-125.
55. Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalatii aferente acestor, indicativ C-300/1994.
56. Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranţă
1n exploatare, indicativ CE-1/1995.
57. Normativ privind cerinţele de calitate pentru unitătile functionale (birouri) din clădiri de
birouri/1997,
58. Normativ P91-1991 Normativ pentru intocmirea devizelor analitice.

Instalaţii termice (Mcălzire şi ventila(ii)

59. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatillor de incălzire centrală. I 13-2000

60. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor centralizate de alimentare cu
energie termica (reţele şi puncte termice). NP 059-2000
61. Normativ de proiectare, executie şi exploatare pentru reţele termice cu conducte
preizolate. NP 029-2000
62. Ghid spentru transformarea punctelor termice alimentate de la industrie in centrale
termice pentru asambluri urbane. GP 006-2002
63. Ghid pentru proiectare, executie şi exploatare a centralelor termice mici. GP 051-2000.
64. Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a insta1atfflor
de incălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora. NP 048-2000.
65. Prescriptă tehnice pentru proiectarea, executarea, montarea, repararea, instalarea,
exploatarea şi verificarea cazanelor de apă. fierbinte. Cl-ISCIR.
43
66. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatiilor de ventilare şi climatizare.
I 5-1998.
67. Solulii cadru de proiectare a instalatiilor de climatizare la clădiri publice. SC 004-2000.
68. Ghid pentru proiectarea instalaţiilor de incălzire/răcire folosind ventiloconvectoare.
GP 056-2000.

Instalatii electrice

69. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatiilor electrice cu tensiuni până. la 1000
V.c.a. şi 1500 V.c.c. NP 17-2002
70. Ghid pentru instalatii electrice cu tensiuni până la 1000 V.c.a. şi 1500 V.c.a. GP 052-2000.
71. Norrnativ pentru proiectarea linii1or aeriene electrice de joasă tensiune. PE 106-1995.
72. Normativ pentru proiectarea şi executarea retelelor de cabluri electice. PE 107-1995.
73. Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni şi transformare. PE 111-1992.
74. Normativ privind alimentarea cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari.
PE 124-1995.
75. Normativ pentru proiectarea rete1e1or electrice de distributie publică. PE 132-1995.
76. Normativ pentru proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile.
PE 155-1992.
77. Normativ privind proteţia constructiilor Impotriva trăsnetului, 120-2000.
78. Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi receptionarea instalatiilor electrice
in zone cu pericol de explozie. ID 17-1978.
79. Instrucţiuni privind stabilirea distantelor normate de amplasare a instalatiflor electrice cu
tensiuni mai mari de 1kV In raport cu alte constructii. PE 101/A.

Instalatii sanitare/alimentare cu apă şi canalizare

80. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalatiilor sanitare. I 9 -1994.

81. Ghid pentru proiectarea şi excutarea instalatiilor de canalizare a apelor meteorice din
clădiri civile, social-culturale şi industriale. P 96-1996.
82. Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţele1or de
alimentare cu apă şi canalizare ale localităţi1or. I 22-1999.
83. Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de alimentare cu apă şi canaiizare a
localitătilor din mediul rural. P 66-2001.
84. Normativ pentru conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale
NPA 002-1997.
85. Normativ pentru proiectarea tehnologică a statillor de epurare a apelor uzate orăşeneşti.
P 28-1984.
86. Nomativ pentru proiectarea consixuctiilor de captare a apei. NP 028-1998.
87. Ghid privind proiectarea, executia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi
canalizare utilizând conducte din PVC, polietilenă şi popropilenă. GP 043-1999.
88. Nomativ de reabilitare a lucrărilor hidroedilitare din localităti urbane. NP 036-1999.

Instalatii de gaze naturale şi GPL

89. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentme cu gaze naturale.

I 6-1998.
90. Normativ pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. I 6/1-1998.
91. Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de distributie a gazelor
naturale prin conducte de polietilenă.. I 6/PE, I 6/1/PE-2000.
92. Normativ departamental pentru proiectarea şi construirea conductelor colectoare şi de
transport gaze naturale. 3915-1994.
44
93. Normativ pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate (GPL). I 31-1999.
94. Nomativ de proiectare, executie şi exploatare a statillor de alimentare cu gaze petroliere
lichefiate (GPL) pentru autovehicule. NP 037-1999.

ANEXA III — STANDARDE

STAS-uri

1. STAS 10903/2/1979 Măsuri de sigurantă contra incendiilor. Determinarea sarcinii

termice in constructii.
2, STAS 7771/1/1981 Măsuri de sigurantă contra incendiilor. Determinarea rezistentei la
foc a elementelor de constructie.
3. STAS 7771/2/1982 Măsuni de sigurantă contra incendiilor. Determinarea rezistentei la
foc a uşilor.
4. STAS 6647/1988 Măsuri de sigurantă contra incendfflor. Elemente rezistente la foc
pentru protectia golurilor din pereti şi planşee. Condilii tehnice
generale.
5. STAS 297/1/1988 Culori şi indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
6. STAS 1343/1989 Alimentări cu apă. Deternfinarea cantitătilor de apă de alimentare.
Prescriptii generale.
7. STAS 1343/2/1989 Alimentări cu apă. Determinarea cantitătilor de apă de alimentare
pentru unităti industriale.
8. STAS 11357/1990 Măsuri de sigurantă contra incendiilor. Clasificarea materialelor şi
elementelor de constructie din punct de vedere al combustibilitătii.
9. STAS 1478/1990 Instalatii sanitare. Alimentarea cu apă la constructii civile şi
industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare.
10. STAS 6646-1/1997 Iluminatul artificial. Conditii tehnice pentru iluminatul interior şi
din incintele ansamblurilor de clădiri.
11. STAS 6646-2/1997 Iluminatul artificial. Conditii pentru iluminatul spatillor de lucru.
12. STAS 287/1/1998 Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.
13. STAS 10100/0-75 Principii de verificare a sigurantei constructidor
14. STAS 10101/0-75 Actiuni in constructii. Clasificarea şi gruparea actiunilor
15. STAS 10101/0A-77 Actiuni in constructii, Clasificarea şi gruparea actiunilor pentru
constructii civile şi industriale
16. STAS 10101/2A1-87 Actiuniln constructii. incărcări tehnologice din exploatare pentru
constnictii civile, industriale şi agrozootehnice.
17. STAS 10101/20-90 Actiuni in constructii. incărcări. date de vânt
18. STAS 10101/21-92 Actiuni 1n constructii. incărcări date de zăpadă
19. STAS 10107/0-90 Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton
armat şi beton precomprimat.
20. STAS 10107/1-90 Planşee din beton armat şi beton precomprimat. Prescriptii ge-
nerale de proiectare
21. STAS 10107/2-92 Planşee curente din plăci şi grinzi din beton armat şi beton
precomprimat. Prescriptii de calcul şi alcătuire
22. STAS 10107/3-90 Planşee cu nervuri dese din beton armat şi beton precomprimat.
Prescriptii de proiectare
23. STAS 10107/4-90 Planşee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare
24. STAS 10108/0-78 Constructii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din
otel
25. STAS 10108/1-81 Constructii civile, industriale şi agricole. Prescriptii pentru pro-
iectarea constructlilor din tevi de otel
45
26. STAS 10108/2-83 Constructii civile, industriale şi agricole. Calculul elementelor din
otel alcătuite din profile cu pereti subtiri formate la rece
27. STAS 10109/1-82 Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor
28. STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul
29. STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare 'in cazul fundării
directe.

SR EN-uri (standarde europene adaptate ca standarde româneşti)

30. SR EN 60695-2-4/1/1994 Încercări privind riscurile la foc. Partea 2: Metode de incercare.

Sectiunea 4/fila 1: Flacăra de încercare tip preamestec cu putere nominală de 1 kW.
31. SR EN 50014/1995 Aparatură electrică pentru atmosfere potential explozive. Prescripfii
generale.
32. SR EN 2/1995 Clase de incendii.
33. SR EN 615/1996 Protectia tmpotriva incendiului. Agenti de stingere. Prescriptii pentru
pulberi (altele decât pulberile pentru clasa D).
34. SR EN 617-1/1996 Instalatii fixe de luptă impotriva incendiului. Sisteme echipate cu
furtun. Partea 1: Hidranti interiori cu furtun semirigid.
35. SR EN 54-1/1998 Sisteme de detectare şi de alarmă la incendiu. Partea 1: Introducere.
36. SR EN 3-1/199 Stingătoare de incendiu portative. Partea 1: Descriere, durată de
functionare, fiecare tip de clasele A şi B.
37. SR EN 3-2/1999 Stingătoare de incendii portative. Partea 2: Etanşeitate. incărcare
dielectrică, incercare de tasare, dispozitii speciale.
38. SR EN 3-4/1999 Sfingătoare de incendii portative. Partea 4: impuse.
39. SR EN 3-5/1999 Stingătoare de incendii portative. Partea 5: Specificatii şi incercări
suplimentare.
40. SR EN 50016/2000 Aparatură electrică pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii
generale. Aparatură presurizată „p".
41. prEN 1990 — EUROCODE 0 — Bazele proiectării structurilor
42. prEN 1991 — EUROCODE 1 — Actiuni în constructii
43. prEN 1992-1 EUROCODE 2 — Proiectarea structurilor din beton
44. prEN 1996-1-1 EUROCODE 6 — Proiectarea structurilor din zidărie — Reguli generale
pentru structuri din zidărie (simplă) nearmată şi din zidărie armată
45. prEN 1998-1 EUROCODE 8 — Proiectarea structurilor Ia actiuni seismice. Partea 1:
Reguli generale, actiuni seismice şi reguli pentru clădiri

SR ISO-uri

46. SR ISO 13943/2002 Siguranta la foc. Vocabular.

47. SR ISO 4641/1994 Furtunuri de cauciuc pentru aspiratia şi refularea apei. Specificatii.
48. SR ISO 7202/1996 Protectia la foc. Agenti de stingere. Pulberi.
49. SR ISO 6182-1/1997 C1:1999 Protectia impotriva incendiilor. Sisteme de stingere
automată de tip sprinkler. Partea 1; Prescriptii şi metode de incercare ale sprinklerelor.
50. SR ISO 10013/1997 Ghid pentru elaborarea manualelor
51. SR ISO 7203-1/1998 Produse de stingere a incendiilor. Spumanti concentrati. Partea 1:
Specificatii pentru spumantii concentrati de joasă infoiere pentru aplicare pe lichide
nemiscibile cu apa.
52. SR ISO 7203-2/1998 Produse de stingere a incendiilor. Spumanti concentrati. Partea 1:
Specificatii pentru spumantii concentrati de medie şi Inaltă infoiere pentru aplicare pe
lichide nemiscibile cu apa.
53. SR ISO 6309/1998 Protectia impotriva incendiilor. Indicatoare de securitate.

46
54. SR ISO 8421-4/1999 Protectie împotriva incendidor, Vocabular. Partea 4: Echipamente
şi mijloace de stingere.
55. SR ISO 8421-8/1999 Protecţie Impotriva incendiilor. Vocabular. Partea 8: Termeni
specifici 1uptei impotriva incendiilor, interventiilor de salvare şi manipulării materialelor
periculoase.
56. SR ISO 8421/1/1999 Protecţie impotriva incendillor. Vocabular. Partea 1: Termeni
generali şi fenomene ale focului.
57. SR ISO 8421/2/1999 Protecţie impotriva incendălor. Vocabular. Partea 2: Protectia
structurală impotriva

47
 CORELARE1NTRE CERINTELE DE CAL1TATE ALE LEG1110/1995
SI CERINTE EXPR1MATE IN ALTE LEG1
ORDIN MLPAT Nr,
771N111996
Norme generale de Legea nr. 90/1996
Protectia Muncii-1996

Legea nr. 212/1997 care

HGR nr. 925/1995 aproba si modifica OGR nr.
V 60/1997

• •
SIGURANTA LA FOC
OMI nr. 775/1995-aproba
Norme Generale de
siguranta la foc
HGR nr. 448/2002

OMI nr. 84/2001

D IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR.

REFACEREA S1 PROTECTIA MEDIULU1
OMS nr. 1957/1995

OMS nr. 536/1997

NORME GENERALE
Ordin MApN nr. Legea nr. 137/1995
125/1995

IZOLARE TERMICA
REGLEMENTARI IZOLARE HIDROFUGA
Legea nr. 325/2002 care
aproba OGR nr. 29/2000
TEHN10E ECONOMIE ENERGIE
NORMATIVE,
GHIDURI,
METODOLOGIE
SPECIFICATII
TEHNICE PROTECTE LA ZGOMOT